REGULAMENT nr. 0/2013

Notă

────────── *) Aprobat de Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.57/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 422 din 11 iulie 2013. ──────────

ANEXĂ

Regulamentul de organizare și desfășurare a activităților la bordul navelor și ambarcațiunilor din Forțele Navale

CAPITOLUL I – Dispoziții generale

Art. 1. - Regulamentul de organizare și desfășurare a activităților la bordul navelor și ambarcațiunilor din Forțele Navale stabilește:

a) modul de organizare și conducere a activităților în staționare și în marș;

b) îndatoririle membrilor echipajului și a personalului temporar îmbarcat;

c) regulile privind cazarea, hrănirea și respectarea normelor igienico-sanitare pentru personalul îmbarcat;

d) modalitățile specifice de aplicare la bordul navelor și ambarcațiunilor a reglementărilor pe linia protecției mediului, a securității și sănătății în muncă, precum și a supravegherii tehnice a instalațiilor;

e) executarea practicii și stagiului de către studenți și elevi;

f) desfășurarea ceremonialelor militare;

g) măsurile de asigurare a vitalității navelor și ambarcațiunilor militare. Art. 2. - Navele și ambarcațiunile militare din Forțele Navale:

a) sunt proprietate a statului român, considerate parte a teritoriului național și fac parte din Forțele Armate ale României;

b) poartă pavilionul național;

c) au la comandă militari, persoane autorizate de structurile competente din Forțele Navale și Armata României;

d) beneficiază de imunitate de jurisdicție totală oriunde s-ar afla și în nicio împrejurare nu este permis ca autoritățile altor state să efectueze cercetări sau arestări la bord. Orice încercare în acest sens va fi respinsă cu fermitate, la nevoie chiar prin folosirea forței în condițiile legii;

e) sunt concepute și echipate cu tehnică și sisteme de armament pentru executarea misiunilor specifice;

f) dispun de personal îmbarcat conform statului de organizare a navei/listei de echipaj, instruit în vederea îndeplinirii unor acțiuni militare.

Art. 3. - (1) Pe timpul marșului, respectiv al staționării, navele și ambarcațiunile militare respectă legislația națională și internațională asupra dreptului mării, potrivit acordurilor internaționale adoptate și ratificate de statul român.

(2) O navă militară românească care navighează în apele teritoriale ale altui stat trebuie să respecte reglementările de navigație și portuare specifice stabilite de acel stat.

Art. 4. - Navigația navelor militare românești prin sectoarele de frontieră fluvială comune cu ale unui alt stat se execută cu respectarea convențiilor încheiate între statul român și statul vecin.

Art. 5. - Când o navă militară românească se află într-un port străin, comandantul navei respectă instrucțiunile și ordinele primite la plecarea din țară sau transmise prin reprezentantul autorităților române din acea țară.

Art. 6. - Navele militare românești execută la ordin misiuni de urmărire, inspectare și reținere a navelor sau ambarcațiunilor suspecte.

Art. 7. - (1) La intrarea în serviciu, navelor militare li se atribuie de către Statul Major al Forțelor Navale un nume și un număr de bordaj.

(2) La intrarea în serviciu fiecare navă primește în cadru festiv:

a) pavilionul navei;

b) numirea navei;

c) placheta cu deviza navei;

d) însemnul heraldic propriu/al structurii din care face parte;

e) ordinul privind rangul și categoria navei.

Art. 8. - După categoriile de misiuni pe care le îndeplinesc, navele militare se împart în:

a) nave de luptă și anume distrugătoare, fregate, corvete, submarine, nave/vedete purtătoare de artilerie, de torpile și rachete, vedete maritime, vedete fluviale, vedete blindate, monitoare;

b) nave de sprijin de luptă și anume nave dragoare, vânătoare de mine și puitoare de mine, nave hidrografice, nave de război electronic;

c) nave de sprijin logistic și anume remorchere, șalupe, ceamuri, tancuri de combustibil și de apă, alte nave logistice;

d) nave speciale și anume nave de comandament, nave/vedete pentru scafandri, nave de intervenție rapidă, nave de patrulare;

e) nave școală. Art. 9. - Navele militare care prin proiectare, construcție și dotare cu armament și tehnică de luptă sunt destinate să îndeplinească un anumit gen de misiuni, alcătuiesc un tip de nave. Art. 10. - Navele de același tip, care au aceleași caracteristici tehnico-tactice și sunt dotate cu același armament, constituie o clasă de nave. Art. 11. - (1) În funcție de deplasament, complexitatea armamentului și tehnicii de luptă, precum și de misiunile pe care le pot îndeplini, navelor militare li se acordă ranguri de la 1 la 4. Rangul 1 este considerat rangul superior.

(2) Rangul navelor se stabilește prin ordin al șefului Statului Major al Forțelor Navale. Art. 12. - (1) Structurile militare superioare ierarhic navei sunt:

a) secția de nave/grupul de nave;

b) divizionul;

c) flotila.

(2) Comandantul structurilor enumerate la alin. (1) exercită conducerea activităților navelor prin locțiitor și statul major.

Art. 13. - (1) Navele și ambarcațiunile din Forțele Navale aflate în serviciu pot fi în poziție armată sau dezarmată.

(2) În sensul prezentului regulament, prin navă militară armată se înțelege nava care este încadrată cu echipaj, este înzestrată cu armament, muniție, tehnică și are plinurile necesare îndeplinirii misiunilor specifice.

(3) Nava militară dezarmată este cea care nu este încadrată cu echipaj, nu este înzestrată cu armament, muniție, tehnică și nu are plinurile necesare.

(4) Trecerea de la o poziție la alta se face prin ordin al șefului Statului Major al Forțelor

Navale.

Art. 14. - (1) În funcție de posibilitățile de a îndeplini o misiune, o navă militară aflată în

poziție armată poate fi în stare operațională sau neoperațională.

(2) Criteriile privind starea operațională a navelor sunt stabilite prin ordin al șefului Statului Major al Forțelor Navale.

Art. 15. - Sensul unor termeni și expresii utilizate în prezentul regulament este precizat în anexa nr. 1, iar legenda cu semnele convenționale în anexa nr. 2.

CAPITOLUL II – Organizarea navelor

SECȚIUNEA 1 – Structura organizatorică

Art. 16. - (1) Pentru a îndeplini cerințele generale necesare executării misiunilor, structura organizatorică a navei are două componente:

a) de luptă;

b) administrativă.

(2) Cele două componente ale unei nave sunt structurate, prin repartizarea personalului și tehnicii de la bord, pe servicii de luptă, grupuri/grupe, respectiv posturi de luptă.

(3) Comanda și controlul acestor structuri asigură eficacitatea acțiunilor navei pentru îndeplinirea misiunilor.

(4) Comandantul componentei aeriene răspunde față de comandantul navei pentru starea de pregătire pentru luptă a componentei aeriene atunci cândla bord se îmbarcă o componentă aeriană.

Art. 17. - (1) Încadrarea unei nave se face conform statului de organizare.

(2) Statul de organizare se întocmește potrivit tipului, clasei, rangului, înzestrării tehnice și misiunilor navei, atât pentru starea de pace, cât și pentru război.

Art. 18. - Schema organizatorică a navei evidențiază modul în care sunt organizate la bord serviciile de luptă, grupurile, grupele și posturile de luptă, precum și modul de relaționare între acestea. Structura organizatorică a navei este prezentată în anexa nr. 3.

Art. 19. - (1) Serviciile de luptă sunt următoarele:

a) serviciul de luptă operații;

b) serviciul de luptă logistic;

c) serviciul de luptă electromecanic;

d) serviciul de luptă senzori și armamente;

e) serviciul de luptă aviație;

f) serviciul de luptă scafandri.

(2) Pentru nave cu misiuni speciale sau în cazuri excepționale, șeful Statului Major al Forțelor Navale ordonă înființarea unor servicii de luptă specifice sau altă organizare.

Art. 20. - (1) Fiecare serviciu de luptă este condus de un comandant al serviciului de luptă.

(2) Pe timpul luptei comandanții serviciilor de luptă se află în postul de comandă al navei/serviciului de luptă, conform rolurilor navei.

Art. 21. - (1) Structura organizatorică a serviciilor de luptă, grupurilor, grupelor și posturilor de luptă este stabilită prin statul de organizare.

(2) În funcție de rangul navei, serviciile de luptă sunt structurate pe grupuri, acestea pe grupe și grupele pe posturi de luptă.

(3) Pentru fiecare post de luptă se stabilește o numerotare literală și numerică.

(4) Numerotarea posturilor de luptă la navele de suprafață se face în cadrul fiecărui serviciu de luptă, în ordine crescătoare, de la prova la pupa, de sus în jos și de la tribord la babord, numerele fără soț în tribord, iar cele cu soț în babord.

Art. 22. - (1) Subunitatea de bază a navei este postul de luptă, denumit în continuare P.L.

(2) Comandantul P.L. este cadru militar sau soldat/gradat profesionist.

Art. 23. - P.L. de aceeași specialitate, intră în componența acelorași grupuri/grupe.

Art. 24. - Serviciul de luptă operații este condus, de regulă, de un ofițer și se organizează pe grupuri, astfel:

a) grupul de luptă navigație și observare;

b) grupul de luptă antiaeriană;

c) grupul de luptă la suprafață;

d) grupul de luptă antisubmarin/contra minelor;

e) grupul de luptă comunicații și informatică;

f) grupul de luptă război electronic.

Art. 25. - Serviciul de luptă logistic este organizat pe grupuri/grupe, astfel:

a) grupul/grupa șef echipaj;

b) grupul/grupa asigurare tehnico-materială;

c) grupul/grupa mentenanță;

d) grupul/grupa intendență;

e) grupul/grupa apărare chimică, bacteriologică, radiologică și nucleară - CBRN;

f) grupul/grupa asigurare medicală.

Art. 26. - (1) Serviciul de luptă electromecanic este organizat pe grupuri, astfel:

a) grupul propulsie;

b) grupul energetic;

c) grupul instalații auxiliare de bord;

d) grupul vitalitate.

(2) La submarin, serviciul de luptă electromecanic este organizat astfel:

a) grupul motoare termice;

b) grupul automatizări și instalații electrice auxiliare;

c) grupul instalații electrice de forță și motoare electrice de propulsie;

d) grupul vitalitate.

Art. 27. - Serviciul de luptă senzori și armamente este organizat pe grupuri/grupe, astfel:

a) grupul/grupa senzori;

b) grupul/grupa armament;

c) grupul/grupa asigurare tehnică cu armament și muniție - A.T.A.M.

Art. 28. - (1) Serviciul de luptă aviație devine operațional și se exercită atunci când la bord este îmbarcat elicopterul destinat navei.

(2) Organizarea serviciului de luptă aviație este prezentată în anexele nr. 4 și 5.

Art. 29. - (1) Serviciul de luptă scafandri este organizat pe grupuri, devine operațional și se exercită în funcție de dotarea și misiunile navei la care se îmbarcă scafandrii.

(2) Responsabilitățile și îndatoririle specifice serviciului de luptă scafandrii de la bordul navei, atunci când acesta se organizează, sunt stabilite prin rolurile navei pentru diferite tipuri de activități.

Art. 30. - Grupa poliție militară este subordonată direct comandantului secund/ofițerului

secund.

SECȚIUNEA a 2-a – Echipajul navei

Art. 31. - (1) În sensul prezentului regulament, prin personal îmbarcat permanent se înțelege personalul militar și civil încadrat în funcțiile prevăzute în statul de organizare al unității de nave/navei, potrivit actelor normative în vigoare.

(2) Echipajul navei este constituit din întregul personal încadrat conform statului de organizare, înscris în registrul cu rolurile navei și în ordinul de zi pe unitate/ordinul de zi pe navă, denumit în continuare OZU/OZN.

(3) Echipajul navei răspunde de:

a) exploatarea navei în siguranță;

b) întrebuințarea armamentului, instalațiilor și echipamentelor de la bord;

c) modul de executare a serviciului de gardă și cart;

d) menținerea vitalității navei, armamentului și tehnicii.

Art. 32. - (1) Personalul îmbarcat temporar la bordul unei nave militare este orice militar sau civil aflat la bord, altul decât cel prevăzut la art. 31.

(2) Obligațiile personalului îmbarcat temporar la bordul navelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 6.

Art. 33. - Atunci când prin ordinul de acțiune nava trebuie să îmbarce un elicopter la bord, echipajul elicopterului și personalul tehnic de deservire fac parte din echipajul îmbarcat temporar la bordul navei.

Art. 34. - (1) Pentru executarea misiunilor, funcțiile vacante din statul de organizare al navei pot fi încadrate temporar cu personal instruit/specializat sau în curs de instruire la bord.

(2) Atunci când personalul îmbarcat temporar la bordul navei încadrează funcțiile vacante din statul de organizare al navei și execută la bord activități în conformitate cu cerințele postului respectiv, se consideră că face parte din echipajul navei.

(3) La submarin, funcțiile vacante din statul de organizare pot fi încadrate numai cu personal ce a parcurs perioada de instruire specifică, a fost verificat și admis la exploatarea tehnicii de la bord.

Art. 35. - Persoanele îmbarcate temporar la bordul unei nave militare pot fi:

a) militari din comandamentele eșaloanelor superioare;

b) militari din comisiile/echipele de instruire, inspecții, controale sau evaluare;

c) personal specializat, care execută misiuni specifice;

d) studenți/elevi aflați în practică/stagiu;

e) alte persoane, cetățeni români sau străini, aprobate, după caz, de comandantul unității, marii unități sau șeful Statului Major al Forțelor Navale.

Art. 36. - La sosirea la bord, persoanele îmbarcate temporar sunt prezentate comandantului navei, se înscriu în OZU/OZN și în jurnalul de bord, specificându-se calitatea lor și ordinul în baza căruia au fost îmbarcate.

Art. 37. - (1) Cetățenii străini îmbarcați temporar la bordul unei nave/ambarcațiuni militare/aeronave aparținând Forțelor Navale au aceleași obligații ca și membrii echipajului cu privire la respectarea regulilor la bord și vor fi instruiți în acest sens.

(2) Vizitarea navelor militare de către cetățeni străini se aprobă de șeful Statului Major al Forțelor Navale.

SECȚIUNEA a 3-a – Conducerea navei

Art. 38. - (1) Conducerea navei revine în exclusivitate comandantului acesteia.

(2) Primul înlocuitor al comandantului navei este comandantul secund/ofițerul secund.

(3) Comandantul navei stabilește prin OZU/OZN al doilea înlocuitor la comandă.

Art. 39. - Comandanții eșaloanelor superioare navei, respectiv comandantul de unitate, comandantul marii unități sau comandantul grupării de nave - CTF/CTG, îmbarcați la bordul navei pot lua comanda acesteia, cu asumarea responsabilităților legale ce decurg din aceasta; despre luarea comenzii navei se consemnează obligatoriu în jurnalul de bord.

Art. 40. - În cazul în care comandantul navei nu mai este în măsură să exercite comanda datorită absenței temporare de la bord, în cazul afecțiunilor grave de natură fizică care necesită imobilizare la pat sau în caz de deces, primul înlocuitor preia comanda, consemnându-se acest fapt în jurnalul de bord.

Art. 41. - La navele de rangul 4, înlocuitorul comandantului navei este stabilit de către comandantul unității de nave, prin OZU.

Art. 42. - (1) În rolurile navei se prevăd înlocuitori pentru fiecare funcție.

(2) Pentru perioada absenței de la bord, titularul predă înlocuitorului tehnica și materialele pe care le are în primire și îl instruiește asupra principalelor atribuții și responsabilități care urmează a fi îndeplinite; preluarea responsabilităților unei persoane debarcate temporar se înscrie în OZU.

(3) O persoană aflată la bord poate îndeplini simultan și responsabilitățile unei alte funcții, dar nu mai mult de una, pe o perioadă determinată de timp.

Art. 43. - La sosirea la bord, persoanele nou numite în funcții sunt prezentate comandantului navei de către șefii serviciilor de luptă sau în funcție de situație, de către comandantul secund/ofițerul secund; acestea sunt înscrise în OZU/OZN și în jurnalul de bord, specificându-se ordinul în baza căruia au fost numite.

SECȚIUNEA a 4-a – Organizarea navei pentru luptă și pentru activitatea curentă

Art. 44. - Organizarea navei pentru luptă constă în repartizarea echipajului pe funcții, stabilirea punctelor de comandă ale navei, serviciilor, grupurilor/grupelor și a P.L. astfel încât aceasta să permită desfășurarea acțiunilor navei.

Art. 45. - Organizarea navei pentru activitatea curentă constă în repartizarea echipajului pe posturi, armamente, instalații, mecanisme, compartimente și sectoare, în scopul întreținerii și folosirii acestora conform destinației și al desfășurării instrucției.

Art. 46. - (1) Conducerea navei se realizează din centrul de conducere al luptei/CCL sau punctul principal de comandă/PPC.

(2) În funcție de rangul navei, se pot organiza CCL de rezervă/PPC de rezervă.

(3) La bord pot fi organizate puncte de comandă îmbarcate ale eșaloanelor superioare. Art. 47. - La alertă, în funcție de organizarea navei, echipajul execută următoarele:

a) încadrează punctele de comandă și P.L. în scopul de a acționa pentru ducerea acțiunilor militare;

b) încadrează posturile de acțiune pentru menținerea vitalității navei și pentru limitarea

efectelor acțiunilor adversarului, inclusiv a efectelor armelor de nimicire în masă, fără a fi limitată libertatea de acțiune și eficiența întrebuințării în luptă a navei.

Art. 48. - Fiecărui membru al echipajului, mai puțin ofițerilor, i se atribuie o serie de luptă conform prevederilor specificate la punctul nr. 3 din anexa nr. 7.

Art. 49. - (1) Încadrarea membrilor echipajului în punctele de comandă și P.L. se realizează potrivit prevederilor din tabelele nominale cu funcțiile de luptă și repartizarea echipajului pe serii, documente care fac parte din rolurile navei.

(2) Tabelele nominale prevăzute la alin. (1) se întocmesc potrivit modelelor prezentate în anexa nr. 8.

SECȚIUNEA a 5-a – Rolurile navei

Art. 50. - Rolurile navei reprezintă documentul organizatoric prin care sunt stabilite responsabilitățile și modul de executare a acestora de către membrii echipajului pe timpul desfășurării activităților la bordul navei.

Art. 51. - (1) Rolurile navei se împart în roluri pentru luptă și roluri pentru activități

curente. navei.

(2) La intrarea în serviciu a unei nave, comandantul navei răspunde de întocmirea rolurilor

(3) Pentru navele de rangul 1, 2 și 3, rolurile se aprobă de către eșalonul superior.

(4) Pentru navele de rangul 4, rolurile se întocmesc de statul major și se aprobă de către comandantul unității.

(5) Responsabilitatea pentru actualizarea rolurilor navei revine comandantului secund/ofițerului secund.

Art. 52. - (1) La unitățile de nave în compunerea cărora sunt nave de același tip se întocmesc roluri identice.

(2) Comandantul unității stabilește nava care elaborează rolurile; după experimentare, fiecare comandant secund/ofițer secund redactează rolurile pentru nava proprie în termenul stabilit de comandantul unității.

(3) Rolurile navei se schimbă sau se actualizează, în funcție de necesități, cu aprobarea eșalonului superior.

Art. 53. - Rolurile pentru luptă sunt următoarele:

a) rolul pentru starea de pregătire pentru luptă nr. 1;

b) rolul pentru starea de pregătire pentru luptă nr. 2;

c) rolul pentru starea de pregătire pentru luptă nr. 3;

d) rolul pentru starea de pregătire pentru luptă nr. 4;

e) rolul pentru starea de pregătire pentru luptă nr. 5;

f) rolul pentru stările de alertă ale elicopterului;

g) rolul pentru pregătirea navei pentru marș și luptă;

h) rolul pentru scoaterea/introducerea elicopterului din/în hangar;

i) rolul pentru pregătirea elicopterului pentru zbor;

j) rolul pentru pregătirea elicopterului pentru decolare/apuntare;

k) rolul pentru pregătirea navei pentru lansarea/recuperarea elicopterului;

l) rolul pentru intervenția în cazul prăbușirii/amerizării forțate a elicopterului;

m) rolul pentru ajutorarea unei nave sau aeronave avariate pe mare;

n) rolul de luptă pentru vitalitatea navei;

o) rolul pentru decontaminarea chimică, bacteriologică, radiologică și nucleară denumită în continuare CBRN, a personalului și a navei, executarea controlului chimic, bacteriologic, radiologic și nuclear al acestora;

p) rolul pentru îmbarcarea, dispunerea, transportul și debarcarea subunităților de luptă și a materialelor;

q) rolul pentru echipa de distrugeri;

r) rolul de inspecție la bordul navelor civile;

s) rolul de protecție a forței;

t) rolul pentru evacuare și acordarea asistenței medicale de urgență;

u) alte roluri specifice misiunilor executate de diferite tipuri de nave. Art. 54. - Rolurile pentru activitățile curente sunt următoarele:

a) rolul pentru responsabilități, prin care fiecărui membru al echipajului i se repartizează armamentul, instalațiile, aparatura, încăperile și compartimentele navei pentru a fi întreținute;

b) rolul pentru curățenia zilnică și generală;

c) rolul pentru verificarea funcționării tehnicii;

d) rolul pentru manevra navei;

e) rolul pentru remorcaj;

f) rolul de pregătire a navei pentru executarea activităților cu elicopterul pentru reaprovizionare pe verticală, transport de personal sau materiale;

g) rolul pentru participarea la salvarea unui submarin avariat;

h) rolul pentru îmbarcarea/debarcarea muniției și explozivilor;

i) rolul pentru controlul corpului navei cu scafandri;

j) rolul pentru îmbarcarea/debarcarea minelor, bombelor antisubmarin, torpilelor, rachetelor;

k) rolul pentru îmbarcarea combustibilului și lubrifianților, apei, alimentelor, materialelor ușor inflamabile, la cheu și pe mare sau fluviu;

l) rolul pentru camuflarea navei;

m) rolul pentru repartizarea echipajului pe cabine, careuri, cazărmi și mese;

n) rolul pentru abandonarea navei și repartizarea echipajului pe ambarcațiuni și mijloace de salvare;

o) rolul pentru salvarea oamenilor căzuți în apă;

p) rolul pentru intervenție în caz de poluare cu hidrocarburi;

q) rolul pentru intrarea și ieșirea navei pe/de pe doc sau în/din ecluză;

r) rolul pentru controlul și reducerea câmpurilor fizice ale navei;

s) rolul pentru manevra greutăților la bord;

t) rolul pentru coborârea/ridicarea ambarcațiunilor;

u) rolul pentru întinderea și strângerea pavoazului și tendelor navei.

Art. 55. - În afara rolurilor prevăzute la art. 53 și art. 54, comandantul navei poate stabili și alte roluri în funcție de necesitățile îndeplinirii misiunilor primite.

Art. 56. - Rolurile sunt documentele de bază care stabilesc organizarea navei pentru diferite activități desfășurate la bord și cuprind:

a) schema dispunerii la bord a punctelor de comandă și a P.L.;

b) tabelul nominal cu încadrarea numerică a punctelor de comandă și a P.L.;

c) tabelul cu încadrarea funcțiilor de luptă și repartizarea echipajului pe serii;

d) schema organizării conducerii navei pe timpul luptei;

e) schema observării vizuale și radiotehnice;

f) schema sectoarelor de tragere;

g) schema dispunerii sectoarelor de decontaminare și a traseelor de deplasare a echipajului când nava este contaminată;

h) schema dispunerii mijloacelor și materialelor de vitalitate;

i) schema dispunerii compartimentelor etanșe și mijloacelor de legătură interioare;

j) schema navei pentru protecția forței;

k) îndatoririle fiecărui membru al echipajului pe timpul luptei;

l) alte scheme, anexe, tabele și grafice explicative.

Art. 57. - (1) Pentru submarine nu se întocmesc decât rolurile necesare dintre cele prevăzute la art. 53 și art. 54.

(2) Datorită specificului, pentru submarine se mai prevăd următoarele roluri:

a) rolul pentru folosirea dispozitivului de marș cu motoarele Diesel în imersiune;

b) rolul pentru imersiune rapidă;

c) rolul pentru încărcarea bateriilor de acumulatori, cu mijloacele bordului în port, cu mijloacele bordului pe mare, cu mijloacele de la mal sau de la altă navă;

d) rolul pentru transport și debarcare;

e) rolul pentru staționarea pe fundul mării;

f) rolul pentru lucrul personalului pe punte, în libera circulație și în afara bordului.

(3) La submarine, rolurile pentru stările de pregătire pentru luptă nr. 1 și nr. 2 se întocmesc

separat, pentru situațiile când submarinele sunt în imersiune și la suprafață.

Art. 58. - La fiecare navă se constituie „Registrul de roluri”, care se păstrează la comandantul secund/ofițerul secund al navei și cuprinde toate rolurile specifice navei.

Art. 59. - La navele de rangul 1 și 2, precum și la submarine, comandanții serviciilor de luptă păstrează în extras rolurile navei.

Art. 60. - (1) Comandantul secund/ofițerul secund are obligația de a ține la zi rolurile navei, din punct de vedere al schimbărilor care survin în cadrul echipajului.

(2) La navele care nu au comandant secund/ofițer secund, această obligație revine comandantului navei.

Art. 61. - (1) Pe timpul exercițiilor parțiale sau generale pe navă, comandantul secund/ofițerul secund verifică viabilitatea rolurilor și propune modificarea, în funcție de necesități.

(2) Anual sau când situația o impune, o comisie a unității analizează modificările rolurilor și propune comandantului navei/unității să aprobe completarea sau modificarea acestora.

SECȚIUNEA a 6-a – Starea de operativitate, de pregătire pentru luptă și de alertă

Art. 62. - Starea de operativitate a navei, în sensul prezentului regulament, se referă la aprecierea capacității navei de a îndeplini misiuni și este determinată de următorii factori:

a) gradul de încadrare cu personal;

b) nivelul de instruire al echipajului;

c) starea tehnică de funcționare a armamentului, instalațiilor și aparaturii;

d) existența mijloacelor de salvare individuale și colective;

e) asigurarea plinurilor de muniții, carburanți-lubrifianți, piese de schimb, alimente și apă la navă;

f) starea psiho-morală și de sănătate a echipajului.

Art. 63. - În funcție de modul de realizare al criteriilor de operativitate, navele pot fi

apreciate ca fiind:

a) nave operative;

b) nave neoperative.

Art. 64. - (1) Starea de pregătire pentru luptă reprezintă situația în care se află nava și echipajul la un moment dat pentru îndeplinirea misiunii și este ordonată de comandantul navei.

(2) În funcție de misiunea primită, durata acesteia, natura și iminența amenințărilor din raionul de acțiune al navei și de capacitatea de reacție necesară echipajului și tehnicii de luptă, comandantul ordonă una din stările de pregătire pentru luptă.

Art. 65. - (1) Pe baza criteriilor prevăzute la art. 64 alin. (2) sunt stabilite următoarele stări de pregătire pentru luptă, denumite în continuare S.P.L.:

a) S.P.L. nr. 1;

b) S.P.L. nr. 2;

c) S.P.L. nr. 3;

d) S.P.L. nr. 4;

e) S.P.L. nr. 5.

(2) S.P.L. nr. 1, 2, 3 și 4 se ordonă atunci când nava se află în marș sau staționare la ancoră/geamandură.

Art. 66. - (1) S.P.L. nr. 1 este o stare de excepție ordonată atunci când nava desfășoară acțiuni militare și există o amenințare iminentă în raionul de acțiune al navei.

(2) Obiectivul S.P.L. nr. 1 este de a întrebuința întreaga capacitate operațională a navei.

(3) Întregul echipaj se prezintă la posturi și acționează pentru îndeplinirea misiunii de luptă ordonate, menținerea vitalității navei și limitarea efectelor acțiunilor inamicului, pe timpul ducerii acțiunilor militare.

Art. 67. - (1) S.P.L. nr. 2 se ordonă când nava desfășoară acțiuni militare și există posibilitatea de a se confrunta cu o amenințare în raionul de acțiune al navei.

(2) Obiectivul S.P.L. nr 2 este de a se asigura cea mai bună capacitate operațională care poate fi menținută pentru o perioadă mai mare de timp, cu până la jumătate din echipaj.

(3) Pe timpul S.P.L. nr. 2 se pune accentul pe componentele de avertizare.

(4) S.P.L. nr. 2 se ordonă când situația din raionul de acțiune presupune realizarea unui grad ridicat de pregătire pentru armamentul, mijloacele tehnice și cele de apărare CBRN.

(5) În S.P.L. nr. 2 la navă se execută carturi pe două schimburi, astfel încât aceasta să poată pune în aplicare imediat măsurile pentru respingerea atacurilor prin surprindere.

Art. 68. - (1) S.P.L. nr. 3 se aplică atunci când există indicii de amenințare, iar nava se află în raionul de acțiune fără implicare în acțiuni de luptă.

(2) Obiectivul S.P.L. nr. 3 este de a menține disponibil armamentul pentru respingerea unei amenințări neașteptate și pentru a permite avertizarea rapidă a echipajului pentru a trece la un grad ridicat de pregătire pentru luptă.

(3) S.P.L. nr. 3 poate fi menținută pentru o perioadă nedefinită de timp, echipajul acționând pe trei schimburi de luptă.

Art. 69. - (1) S.P.L. nr. 4 se aplică atunci când nu există indicii de amenințare, iar nava se află în raionul de acțiune, fără implicare în acțiuni de luptă.

(2) Obiectivul S.P.L. nr. 4 este de a avea toate sistemele operaționale.

(3) În S.P.L. nr. 4 se organizează trei schimburi de cart și funcționează un număr suficient

de senzori, astfel încât nava să poată fi avertizată imediat la apariția unei amenințări.

Art. 70. - (1) S.P.L. nr. 5 se aplică atunci când nava este în port, acostată la cheu, fără a exista indicii de amenințare.

(2) Obiectivul S.P.L. nr. 5 este de a se asigura reacția la orice fel de amenințare.

(3) În S.P.L. nr. 5 funcționează un număr suficient de senzori astfel încât să poată fi făcută avertizarea imediat la apariția unei amenințări.

Art. 71. - (1) Pentru a face față amenințărilor din medii multiple, comandantul navei ordonă stările de alertă ale sistemelor de luptă pentru a permite intrarea navei în luptă, rapid, în mod organizat, cu întreaga capacitate, conform priorităților stabilite din timp și funcție de iminența atacurilor.

(2) Stările de alertă sunt ordonate pentru fiecare din următoarele medii:

a) aerian/AAW;

b) de suprafață/ASuW;

c) sub apă/ASW-MCM.

Art. 72. - Nivelul stărilor de alertă sunt stabilite într-un cod al culorilor, astfel:

a) nivelul de amenințare ALB; atacul este improbabil, nu există o avertizare adecvată;

b) nivelul de amenințare GALBEN; atacul este probabil;

c) nivelul de amenințare ROȘU; atacul este iminent sau a început.

Art. 73. - (1) Pentru menținerea și verificarea nivelului S.P.L. ordonat, precum și pentru executarea unor activități de pregătire pentru luptă, se desfășoară exerciții pe timpul cărora pe navă se aplică regula incidentului simulat/alerta de exercițiu.

(2) Pe navă, S.P.L. sau regula incidentului simulat/alerta de exercițiu se transmit prin stația de convorbiri interioare, prin sonerie, voce sau prin lumini de semnalizare.

(3) Semnalele pentru situațiile menționate la art. 71 alin. (2) și art. 73 alin. (2) sunt prevăzute în tabelele din anexa nr. 9.

Art. 74. - (1) Stările de alertă ale elicopterului organic reprezintă gradul de pregătire al echipajului și aeronavei pentru executarea unei misiuni și se materializează prin baremul de decolare.

(2) Stările de alertă se stabilesc în funcție de tipul aeronavei, numărul și nivelul de pregătire al echipajelor.

(3) În funcție de situația tactică, condițiile de timp și mediu, elicopterul se poate afla în alertă pe puntea de zbor sau în hangar.

Art. 75. - (1) Starea de alertă ale sistemelor de luptă reprezintă gradul de pregătire al acestora pentru întrebuințare și exprimă timpul, în minute, în care sunt gata de acțiune.

(2) Stările de alertă ale sistemelor de luptă sunt ordonate de către ofițerul cu comanda

tactică sau comandantul de navă și sunt următoarele:

a) starea de alertă ALB; armamentul indicat în stare de repaus, nu este pregătit de acțiune;

b) starea de alertă GALBEN; armamentul indicat se află în curs de pregătire pentru acțiune;

c) starea de alertă ROȘU; armamentul indicat este gata de acțiune.

Art. 76. - Nivelurile de pregătire de vitalitate reprezintă ansamblul măsurilor

organizatorice impuse prin rolul de vitalitate, care au ca scop aducerea imediată a navei și echipajului la configurația optimă de ocupare a P.L. și operarea corespunzătoare a tehnicii de la bord.

Art. 77. - Nivelurile de pregătire de vitalitate se ordonă funcție de:

a) riscurile producerii de avarii;

b) probabilitatea atacului inamic;

c) durata de aducere a navei și echipajului la starea și nivelul de pregătire maximă.

Art. 78. - (1) Nava și echipajul trebuie să fie pregătite permanent pentru intervenție în caz de avarii, precum și pentru prevenirea și limitarea efectelor acestora.

(2) Aducerea navei și echipajului la nivelul de pregătire corespunzător situației de navigație sau de luptă, se realizează prin ordonarea nivelului de pregătire pentru vitalitate și a condițiilor de etanșeitate, presurizare și ventilație a corpului navei.

(3) Etanșeitatea la gaze se realizează prin închiderea tuturor ușilor, tambuchiurilor, spiraielor, capacelor de ventilație și utilizarea sistemelor de filtroventilație pentru apărare CBRN. Art. 79. - Nivelurile de pregătire de vitalitate sunt următoarele:

a) nivelul de pregătire pentru vitalitate nr. 1 este asociat cu S.P.L. nr. 1 și reprezintă cel mai complex nivel de pregătire, echipajul se află la P.L., tehnica este pornită în configurația de luptă, grupa/grupele de vitalitate se află la post, complet echipate și gata de intervenție; comandantul navei poate permite scurte intervale de,,relaxare” dedicate hrănirii efectivelor, necesităților fiziologice;

b) nivelul de pregătire pentru vitalitate nr. 2 este asociat cu S.P.L. nr. 2 fiind utilizat pe timpul acțiunilor militare sau pe timpul exercițiilor, jumătate din echipaj se află la P.L., jumătate se află la recuperare fizică sau activități zilnice, tehnica este pregătită pentru exploatare în condiții de luptă, grupa/grupele de vitalitate nu se află la post și materialele de vitalitate sunt pregătite de intervenție;

c) nivelul de pregătire pentru vitalitate nr. 3 este asociat cu S.P.L. nr. 3, S.P.L. nr. 4 sau

S.P.L. nr. 5 și reprezintă nivelul normal de pregătire atunci când nava se află în marș sau staționare la cheu, pe timp de pace, echipajul execută carturile de marș sau serviciul de zi în port și materialele

de vitalitate sunt pregătite de intervenție; pe timpul staționării în port, serviciul de zi asigură încadrarea completă a grupei/grupelor de vitalitate.

Art. 80. - Cu aprobarea comandantului navei, ofițerul/comandantul secund ordonă nivelul de pregătire pentru vitalitate și condiția de etanșeitate care se impun, în funcție de condițiile de navigație și de cursul acțiunilor militare; atunci când informațiile nu sunt exacte, ofițerul/comandantul secund ordonă în mod obligatoriu un nivel de pregătire superior, urmând ca după clarificarea situației să ordone un nivel de pregătire de vitalitate corespunzător situației reale.

Art. 81. - Dacă situația impune, comandantul navei ordonă direct nivelul de pregătire pentru vitalitate și condiția de etanșeitate.

CAPITOLUL III – Îndatoririle și responsabilitățile personalului îmbarcat

SECȚIUNEA 1 – Îndatoririle membrilor echipajului

Art. 82. - Pe lângă îndatoririle generale ale militarilor prevăzute în legislația națională membrii echipajului navei au următoarele îndatoriri specifice:

a) să apere în orice împrejurare prestigiul, interesele României și pavilionul navei;

b) să cunoască, în părțile ce îi privesc, nava, compartimentajul acesteia, caracteristicile tehnico-tactice, calitățile nautice și manevriere, dotarea cu armament, tehnică, echipamente și instalații, performanțele, limitele operaționale și rolurile navei;

c) să exercite atribuțiile funcției pe care este încadrat și să deservească instalațiile și echipamentele pentru care a fost admis;

d) să se încadreze în programul navei, să se instruiască permanent în vederea perfecționării cunoștințelor de specialitate pentru exploatarea și întreținerea tehnicii și armamentului de la bord și pentru menținerea vitalității navei;

e) să-și dezvolte cunoștințele și deprinderile marinărești, să-și formeze o bună rezistență fizică, stăpânire de sine și tărie morală pentru a putea suporta privațiunile activităților și serviciului la bord;

f) să poarte cu cinste însemnele navei, să fie disciplinat, să manifeste inițiativă în executarea ordinelor, în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, să contribuie la întărirea ordinii și disciplinei în rândul echipajului;

g) să apere proprietatea navei, să nu degradeze și să nu înstrăineze obiecte din inventarul acesteia, să nu permită nimănui degradarea sau înstrăinarea unor astfel de bunuri;

h) să informeze imediat pe șeful/comandantul direct sau pe ofițerul de gardă pe navă despre orice avarie pe care o constată personal sau de care ia cunoștință și care poate afecta vitalitatea navei, armamentului și tehnicii;

i) să fie gata de a interveni, fără întârziere, în toate situațiile ordonate pe navă;

j) să fie vigilent și să raporteze imediat șefului/comandantului direct sau ofițerului de gardă pe navă orice situație neobișnuită/suspectă referitoare la navă, armament și tehnică, echipaj sau alte persoane care vin la bord;

k) să prevină orice faptă care contravine legilor, regulamentelor militare în vigoare și să raporteze cât mai repede cu putință șefului/comandantului direct sau ofițerului de gardă pe navă orice contravenție/infracțiune săvârșită sau posibil a fi săvârșită de către membrii echipajului, la bord sau în afara acestuia.

SECȚIUNEA a 2-a – Responsabilitățile și îndatoririle comandantului navei

Art. 83. - În exercitarea responsabilităților și îndatoririlor care îi revin conform prezentului regulament, comandantul navei are obligația să respecte următoarea ierarhie:

a) se subordonează nemijlocit comandantului structurii din care face parte nava;

b) se subordonează comandantului grupului/grupării, numai din punct de vedere operativ/tactic pentru situația în care pentru o perioadă de timp nava pe care o comandă face parte dintr-o grupare temporar constituită, conform ordinelor/documentelor de transfer al autorității emise de către eșalonul competent;

c) i se subordonează nemijlocit comandantul secund/ofițerul secund;

d) i se subordonează nemijlocit pe timpul activării S.P.L. comandanții serviciilor de luptă;

e) i se subordonează direct întregul echipaj și persoanele îmbarcate temporar pe navă cu excepția șefilor/comandanților direcți;

f) i se pot subordona, numai din punct de vedere tactic, comandanții navelor din compunerea grupului/grupării temporar constituit/ă, conform ordinelor/documentelor de transfer al autorității emise de către eșalonul competent.

Art. 84. - Comandantul navei are următoarele responsabilități:

a) să îndeplinească întocmai misiunile navei;

b) să asigure conducerea în siguranța navei și a echipajului în toate împrejurările;

c) să aducă și să mențină nava în starea de operativitate stabilită de eșaloanele superioare;

d) să mențină nivelul de instruire a echipajului corespunzător nivelului de operaționalizare în care se află nava, conform planificării eșaloanelor superioare;

e) să asigure conducerea luptei în mediile de luptă și a activităților în situațiile prevăzute la art. 83 lit. b) și f);

f) să asigure condițiile de desfășurare a luptei pentru vitalitatea navei;

g) să urmărească respectarea normelor de protecție a mediului la bord pentru reducerea impactului acțiunilor navei asupra factorilor de mediu.

Art. 85. - Comandantul navei are următoarele îndatoriri:

a) să acționeze cu fermitate și profesionalism pentru îndeplinirea misiunilor primite;

b) să stabilească, să ordone și să mențină starea de pregătire pentru luptă adecvată, astfel încât nava și echipajul să reacționeze optim în orice împrejurare;

c) să realizeze un nivel de instrucție al echipajului care să corespundă cerințelor pentru îndeplinirea misiunilor;

d) să urmărească în permanență respectarea regulilor de navigație în siguranță;

e) să organizeze și să conducă direct sau nemijlocit exercițiile generale/demonstrative pe navă;

f) să verifice și să ia măsurile necesare în vederea întreținerii, păstrării și exploatării în condiții de siguranță a armamentului, muniției, explozivilor, tehnicii de luptă și celorlalte bunuri materiale de la bord;

g) să coordoneze activitatea comandantului secund/ofițerului secund și a comandanților serviciilor de luptă pentru întocmirea și perfecționarea documentelor referitoare la organizarea pentru luptă și pentru activitatea curentă a echipajului;

h) să ia măsuri pentru menținerea unei bune stări de sănătate a echipajului;

i) să verifice asigurarea condițiilor optime de trai la bord și acordarea drepturilor echipajului;

j) să formeze personal militar pentru comanda navei, care să fie în măsură să-l înlocuiască atunci când situația o impune;

k) să verifice și să ia măsuri adecvate referitoare la modul de păstrare, evidență și manipulare a documentelor clasificate;

l) să controleze modul de desfășurare a programului și a serviciului de zi la bordul navei;

m) să aprecieze și să evalueze activitatea personalului din subordine potrivit schemei de apreciere și evaluare elaborată de structura de personal;

n) să verifice compartimentele navei;

o) să oficieze acte de stare civilă la bordul navei, potrivit prevederilor legale.

Art. 86. - (1) Comandantul navei execută personal predarea/primirea funcției și a navei în prezența unei comisii a eșalonului superior.

(2) Pe timpul predării-primirii funcției și a navei, de regulă, este planificată o ieșire pe mare/fluviu pentru evaluarea nivelului de pregătire al echipajului și a stării de funcționare a armamentului și tehnicii de la bord.

(3) Raportul privind starea serviciilor de luptă și listele de inventariere a tehnicii de toate categoriile se anexează la actul de predare/primire.

(4) Comisia eșalonului superior întocmește actul de predare/primire a funcției de comandant de navă, în conformitate cu reglementările specifice în vigoare.

SECȚIUNEA a 3-a Responsabilitățile și îndatoririle comandantului secund/ofițerului secund – Art. 87. - În exercitarea responsabilităților și îndatoririlor care îi revin conform prezentului regulament, comandantul secund/ofițerul secund are obligația să respecte următoarele relații de subordonare:

a) se subordonează nemijlocit comandantului navei;

b) este primul înlocuitor legal al comandantului navei;

c) i se subordonează direct întregul echipaj;

d) când situația o impune, este înlocuit de către comandantul serviciului de luptă operații. Art. 88. - Comandantul secund/ofițerul secund are următoarele responsabilități:

a) să organizeze și să conducă lupta pentru vitalitatea navei;

b) să mențină ordinea la bord și disciplina echipajului;

c) să organizeze și să conducă paza și apărarea navei în marș și în locul de staționare;

d) să asigure condițiile de trai ale echipajului privind cazarea, hrănirea, echiparea și igiena;

e) să întocmească documentele de conducere a navei și de instruire a echipajului;

f) să întocmească și să actualizeze rolurile de luptă și zilnice ale navei;

g) să redacteze OZN;

h) să efectueze instruirea introductiv generală de securitate și sănătate în muncă, precum și de protecție a mediului la bordul navei.

Art. 89. - Îndatoririle comandantului secund/ofițerului secund sunt următoarele:

a) să urmărească îndeplinirea ordinelor comandantului;

b) să informeze comandantul navei cu privire la deficiențele sau dificultățile care afectează capacitatea operațională sau eficiența actului de comandă;

c) să conducă direct sau nemijlocit programul de instrucție al navei;

d) să organizeze pregătirea de vitalitate și desfășurarea antrenamentelor de vitalitate cu întreg echipajul, în calitate de responsabil direct în acest domeniu;

e) să coordoneze activitățile ce se desfășoară pe punțile exterioare privind ancorarea, manevra de acostare/plecare, remorcarea, realimentarea pe mare, manevra ambarcațiunilor navei și a greutăților, lucrările în arboradă/suprastructură și în afara bordajului;

f) să execute controale pe navă, iar la constatarea unor deficiențe să ia măsuri de remediere;

g) să asigure menținerea unui moral ridicat și a unei stări disciplinare corespunzătoare în rândul echipajului;

h) să urmărească utilizarea eficientă a resurselor umane, materiale și financiare la bord;

i) să actualizeze permanent situația de personal și încadrarea statului navei;

j) să organizeze și să conducă instruirea, verificarea și admiterea personalului pentru executarea serviciului de permanență, de gardă și cart;

k) să aprecieze/evalueze activitatea ofițerilor/maiștrilor militari și să facă propuneri comandantului navei privind evoluția în carieră a membrilor echipajului;

l) să planifice și să urmărească efectuarea/executarea concediilor de odihnă, a serviciilor organizate la bordul navei și în afara acestuia, pentru întregul echipaj;

m) să planifice și să coordoneze programele de recreere și sport organizate pentru echipaj;

n) să coordoneze programul de relații publice și primirea vizitatorilor;

o) să coordoneze executarea programului de mentenanță al navei;

p) să urmărească completarea și actualizarea tuturor documentelor navei.

SECȚIUNEA a 4-a – Responsabilitățile și îndatoririle comandanților serviciilor de luptă

Art. 90. - În exercitarea responsabilităților și îndatoririlor care le revin conform prezentului regulament, comandanții serviciilor de luptă au obligația să respecte următoarele relații de subordonare:

a) se subordonează nemijlocit comandantului secund/ofițerului secund;

b) se subordonează nemijlocit comandantului navei pe timpul activării stărilor de pregătire pentru luptă;

c) au în subordine nemijlocită comandanții grupurilor/grupelor de luptă;

d) au în subordine directă întregul personal al serviciului de luptă. Art. 91. - Comandantul serviciului de luptă are următoarele responsabilități:

a) să mențină o bună stare de întreținere și funcționare a armamentului și tehnicii din înzestrarea serviciului de luptă;

b) să asigure executarea activităților prevăzute de S.P.L. și stările de alertă ordonate pe navă;

c) să asigure mentenanța și gestionarea, după caz, a armamentului, muniției, tehnicii de luptă, echipamentelor și materialelor repartizate serviciului de luptă;

d) să asigure întrebuințarea în luptă a armamentului, aparaturii și tehnicii din dotarea serviciului de luptă.

Art. 92. - Comandantul serviciului de luptă are următoarele îndatoriri:

a) să organizeze și să conducă întreaga activitate a serviciului de luptă;

b) să întocmească și să actualizeze documentele de organizare și conducere ale serviciului de luptă, de exploatare a armamentului și a tehnicii;

c) să stabilească responsabilitățile și îndatoririle personalului subordonat, prin fișele posturilor;

d) să efectueze instruirea la locul de muncă și periodică;

e) să urmărească respectarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă, de protecție a mediului și de prevenire a avariilor la tehnică la locurile de desfășurare a întregii activități a serviciului de luptă;

f) să controleze zilnic compartimentele, tehnica și armamentul de care răspunde și să raporteze despre starea acestora comandantului secund/ofițerului secund;

g) să verifice și să propună măsuri de refacere a plinurilor specifice serviciului de luptă și de încadrare a consumurilor la nivelul resurselor alocate;

h) să aprecieze/evalueze activitatea subordonaților și să facă propuneri comandantului navei privind evoluția în carieră a acestora;

i) să urmărească îndeplinirea de către subordonați a atribuțiilor conform rolurilor de luptă și zilnice;

j) să coopereze cu ceilalți comandanți ai serviciilor de luptă pentru asigurarea desfășurării în bune condiții a activităților la bord;

k) să supravegheze pregătirea și dezvoltarea profesională a personalului din cadrul serviciului de luptă;

l) să asigure un nivel de pregătire corespunzător al personalului și structurilor din compunerea serviciului de luptă pe timpul activităților de instrucție;

m) să conducă pregătirea de vitalitate a personalului serviciului de luptă;

n) să urmărească în permanență starea moralului militarilor din subordine și să se preocupe de menținerea acestuia la un nivel cât mai ridicat;

o) să organizeze și să conducă lucrările de revizii/reparații repartizate serviciului său de luptă și să controleze calitatea executării acestora;

p) să scoată din funcțiune tehnica și armamentul care afectează siguranța sau operativitatea navei, numai cu aprobarea comandantului.

SECȚIUNEA a 5-a – Responsabilitățile și îndatoririle specifice serviciului de luptă operații

Art. 93. - (1) Pe lângă responsabilitățile care îi revin conform regulamentelor în vigoare și secțiunii a 4-a din prezentul capitol, comandantul serviciului de luptă operații mai are următoarele responsabilități specifice:

a) să consilieze comandantul pentru conducerea luptei;

b) să planifice și să organizeze instrucției navei.

(2) Îndatoririle specifice comandantului serviciului de luptă operații sunt următoarele:

a) să organizeze și să conducă cercetarea la suprafață și aeriană;

b) să conducă lupta în mediul electronic, aerian și acustic;

c) să coordoneze operațiunile de criptare;

d) să colecteze, să afișeze și să analizeze informațiile obținute cu ajutorul mijloacelor de cercetare;

e) să realizeze imaginea recunoscută și să o redistribuie către P.L./utilizatorii de la bord;

f) să conducă cercetarea antisubmarin, contra minelor și pentru detecția torpilelor lansate;

g) să colecteze, să interpreteze și să disemineze informațiile hidrometeorologice obținute din raion;

h) să centralizeze și să transmită cererile de natură operațională și logistică pentru îndeplinirea misiunilor navei;

i) să obțină aprobările și instrucțiunile speciale privind manevra și acțiunile navei în situații specifice;

j) să pregătească documentele pe linie de operații, ordinele de acțiune, rapoartele și dispozițiile din acest domeniu;

k) să coordoneze acțiunile de fotografiere;

l) să păstreze dosarele/materialele cu datele obținute de la cercetare;

m) să coordoneze și să supravegheze activitățile comandanților de grupuri din subordine;

n) să supravegheze operarea corespunzătoare a sistemului de comandă și control din CCL/PPC.

Art. 94. - (1) Comandantul grupului de luptă navigație și observare respectă următoarele relații de subordonare:

a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă operații;

b) i se subordonează nemijlocit șefii grupelor din subordine;

c) i se subordonează direct întregul personal al grupului de luptă.

(2) Responsabilitățile comandantului grupului de luptă navigație și observare sunt următoarele:

a) să asigure navigația în siguranță;

b) să asigure pilotajul navei;

c) să organizeze serviciul timpului la bord;

d) să organizeze desfășurarea ceremonialul militar la bord.

(3) Îndatoririle specifice comandantului grupului de luptă navigație și observare:

a) să consilieze comandantul navei cu privire la executarea manevrelor de plecare/acostare, de ieșire/intrare din/în port, a trecerilor prin locuri înguste, a marșului și staționării la cheu/ancoră și de ancorare în funcție de condițiile meteo;

b) să execute ordinele referitoare la îndeplinirea responsabilităților pe linia navigației primite direct de la comandantul navei;

c) să informeze comandantul secund/ofițerul secund și pe șeful serviciului de luptă operații cu privire la principalele decizii luate pe linia navigației;

d) să execute ordinele ofițerului principal cu lupta la suprafață/antiaeriană/antisubmarin pentru activitățile de luptă aprobate de comandantul navei;

e) să colaboreze cu comandantul grupului de luptă antisubmarin/contra minelor pentru executarea navigației precise pe timpul dragajului sau a executării minării.

f) să urmărească starea de funcționare, păstrarea în siguranță și executarea periodică a întreținerii echipamentelor de navigație și hidrometeorologice;

g) să informeze comandantul navei cu privire la deficiențele constatate în funcționarea instalației de guvernare a navei;

h) să determine corecțiile la aparatura de navigație;

i) să verifice zilnic și ori de câte ori este necesar, modul de completare a jurnalului de bord și a documentelor de navigație;

j) să pregătească rapoartele, informările și înregistrările solicitate, inclusiv a acelora referitoare la funcționarea compaselor de la bord sau la prognoza hidrometeorologică;

k) să studieze și să analizeze din sursele de informare datele cu privire la navigația în zona unde aceasta se execută;

l) să urmărească modul de ținere a drumului navei și verificarea adâncimii apei la apropierea navei de coastă sau de zone cu ape mici;

m) să actualizeeze și să corecteze hărțile, instrucțiunile privind executarea navigației, cărțile farurilor, precum și alte publicații nautice, păstrând înregistrările referitoare la aceste aspecte;

n) să întocmească graficul luminozității și tabelele de deviații. Art. 95. - (1) Comandantul grupului de luptă antiaeriană respectă următoarele relații de subordonare:

a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă operații;

b) are în subordine directă întregul personal al grupului de luptă antiaeriană;

c) colaborează cu comandantul grupului de luptă la suprafță și cu comandantul grupului de luptă război electronic.

(2) La navele unde funcția de comandant grup de luptă antiaeriană nu este prevăzută în statul de organizare, atribuțiile stabilite în prezentul regulament sunt îndeplinite de către comandantul grupului de luptă la suprafață.

(3) Comandantul grupului de luptă antiaeriană are următoarele responsabilități:

a) să instruiască personalul grupului de luptă antiaeriană pe linia întrebuințării în luptă a armamentului din dotare și pentru respingerea acțiunilor de luptă ale mijloacelor aeriene ale inamicului;

b) să coordoneze cercetarea aeriană.

(4) Comandantul grupului de luptă antiaeriană are următoarele îndatoriri specifice:

a) să planifice și să propună șefului operațiilor modul de folosire în luptă al senzorilor;

b) să întocmească planul de control al spațiului aerian și ordinul pentru controlul spațiului aerian;

c) să planifice, să organizeze, să îndrume și să coordoneze instruirea militarilor din subordine, utilizarea resurselor, exploatarea tehnicii și a armamentului, menținerea ordinii și disciplinei militare;

d) să planifice, să coordoneze și să conducă pregătirea și verificarea tehnicii pentru folosire în luptă;

e) să ordone setările sistemelor de luptă conform situațiilor create;

f) să colaboreze cu comandantul grupului de luptă comunicații și informatică pentru planificarea comunicațiilor necesare exercitării comenzii și controlului;

g) să urmărească modul de respectare al planului de control al emisiilor, denumit în continuare EMCON, și să ordone modificările acestuia în funcție de situația creată;

h) să participe la elaborarea documentelor din domeniul de responsabilitate al postului.

(5) Dacă nava este desemnată să conducă lupta antiaeriană în cadrul unei grupări navale, în calitate de coordonator al apărării antiaeriene locale, comandantul grupului de luptă antiaeriană are următoarele îndatoriri specifice:

a) să consilieze comandantul navei asupra tacticilor optime pentru coordonarea apărării antiaeriene a navelor din grupare;

b) să coordoneze apărarea antiaeriană pentru gruparea navală;

c) să emită ordine către navele din grupare, să urmărească executarea recunoașterii și identificarea țintelor aeriene;

d) să pună în aplicare măsurile de apărare antirachetă pentru inducerea în eroare, evitarea și bruierea rachetelor, precum și întrebuințarea armamentului antiaerian pentru distrugerea fizică a rachetelor;

e) să conducă/propună manevra de evitare a rachetelor de către nava proprie.

Art. 96. - (1) Comandantul grupului de luptă la suprafață respectă următoarele relații de subordonare:

a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă operații;

b) are în subordine directă întregul personal al grupului de luptă la suprafață;

c) colaborează cu comandantul grupului de luptă la antiaeriană și cu comandantul grupului de luptă război electronic.

(2) Comandantul grupului de luptă la suprafață are următoarele responsabilități specifice:

a) să instruiască personalul grupului de luptă la suprafață pe linia întrebuințării în luptă a armamentului din dotare și pentru respingerea acțiunilor de luptă ale navelor inamicului;

b) să coordoneze cercetarea navală.

(3) Comandantul grupului de luptă la suprafață are următoarele îndatoriri specifice:

a) să acționeze la ordin în calitate de ofițer coordonator al luptei la suprafață;

b) să planifice și să propună șefului operațiilor modul de folosire în luptă al senzorilor;

c) să planifice, să organizeze, să îndrume și să coordoneaze instruirea militarilor din subordine, utilizarea resurselor, exploatarea tehnicii și a armamentului, menținerea ordinii și disciplinei militare;

d) să planifice, să coordoneze și să conducă pregătirea și verificarea tehnicii pentru folosire în luptă,

e) să ordone setările sistemelor de luptă conform situațiilor create;

f) să colaboreze cu comandantul grupului de luptă comunicații și informatică pentru planificarea comunicațiilor necesare exercitării comenzii și controlului;

g) să urmărească modul de respectare al planului EMCON și să ordone modificările acestuia în funcție de situația creată;

h) să participe la elaborarea documentelor din domeniul de responsabilitate al postului.

(4) Dacă nava este desemnată să conducă lupta la suprafață în cadrul unei grupări navale, în calitate de coordonator al apărării navale locale, comandantul grupului de luptă la suprafață are următoarele îndatoriri specifice:

a) să consilieze comandantul navei asupra tacticilor optime pentru coordonarea apărării navelor din grupare;

b) să coordoneze apărarea navală pentru navele din gruparea navală și să realizeze imaginea unică recunoscută;

c) să emită ordine către navele din grupare, să urmărească executarea recunoașterii și identificarea țintelor navale;

d) să coordoneze activitățile ce se desfășoară în CCL/PPC pe linia luptei la suprafață.

Art. 97. - (1) Comandantul grupului de luptă antisubmarin/contra minelor respectă următoarele relații de subordonare:

a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă operații;

b) are în subordine directă întregul personal al grupului de luptă antisubmarin/contra

minelor.

(2) Responsabilitățile comandantului grupului de luptă antisubmarin/contra minelor sunt următoarele:

a) să instruiască personalul grupului de luptă antisubmarin/contra minelor pe linia întrebuințării în luptă a echipamentelor și armamentului din dotare, precum și a mentenanței acestuia;

b) să coordoneze cercetarea antisubmarin/contra minelor.

(3) Comandantul grupului de luptă antisubmarin/contra minelor are următoarele îndatoriri specifice:

a) să execute cercetarea antisubmarin/contra minelor și atacul antisubmarin;

b) să planifice, să coordoneaze și să conducă pregătirea și verificarea tehnicii pentru folosirea în luptă;

c) să ordone setările echipamentelor și armamentului din dotare conform situațiilor create;

d) să asigure cunoașterea de către întregul personal din subordine a modului de întrebuințare a echipamentelor și armamentului antisubmarin/contra minelor;

e) să cunoască modul de punere în aplicare a planurilor de atac și a măsurilor contratorpilă, a modului de întrebuințare al mijloacelor de comunicații sub apă pentru identificarea și clasificarea submarinelor;

f) să întocmească planul de control al spațiului subacvatic și ordinul pentru controlul spațiului subacvatic;

minelor;

g) să acționeze la ordin în calitate de ofițer coordonator al luptei antisubmarin/contra

h) să colaboreze cu ofițerul cu comunicațiile pentru planificarea comunicațiilor necesare exercitării comenzii și controlului în domeniul luptei antisubmarin/contra minelor;

i) să participe la elaborarea documentelor din domeniul de responsabilitate al postului;

j) să coordoneze punerea în aplicare a planului cu măsurile de reducere a zgomotelor la

bord.

(4) Dacă nava este desemnată să conducă lupta antisubmarin/contra minelor în cadrul unei grupări navale, în calitate de coordonator al apărării antisubmarin/contra minelor, comandantul grupului de luptă antisubmarin/contra minelor are următoarele îndatoriri specifice:

a) să consilieze comandantul navei asupra tacticilor optime de întrebuințare a navelor și elicopterelor/aeronavelor din grupare pentru coordonarea luptei antisubmarin/contra minelor;

b) să întocmească planurile de căutare și atac;

c) să ordone măsurile contratorpilă și să pună în aplicare măsurile pentru inducerea în eroare, evitarea și bruierea torpilelor;

d) să coordoneze acțiunea mijloacelor antisubmarin, aeriene și de suprafață, avute la dispoziție;

e) să stabilească limitele de imersiune și gamele de frecvențe pentru sonarele de la bord;

f) să revizuiască planul EMCON întocmit de ofițerul cu comanda tactică;

g) să determine drumul și viteza submarinului pe timpul atacului, să obțină de la sonar și de la ceilalți senzori de la bordul navei informații privind submarinul și să raporteze orice modificare a elementelor de mișcare sau de poziție ale acestuia;

h) să ordone și să asigure utilizarea eficientă a armamentului antisubmarin și să monitorizeze atacul;

i) să coordoneze apărarea antisubmarin/contra minelor pentru gruparea navală;

j) să conducă acțiunile de luptă ale elicopterelor antisubmarin aflate în control operațional;

k) să comunice cu submarinele amice prin intermediul instalației de convorbiri sub apă;

l) să coordoneze înregistrarea informațiilor pentru analiza ulterioară;

m) să întocmească documentele necesare executării dragajului minelor marine;

n) să colaboreze cu comandantul grupului de luptă navigație și observare pentru executarea navigației precise pe timpul dragajului sau a executării minării.

Art. 98. - (1) Comandantul grupului de luptă comunicații și informatică respectă următoarele relații de subordonare:

a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă operații;

b) are în subordine nemijlocită comandanții grupelor de comunicații și informatică;

c) are în subordine directă întregul personal al grupului de comunicații și informatică.

(2) Responsabilitățile comandantului grupului de luptă comunicații și informatică sunt următoarele:

a) să instruiască personalul din subordine pe linia întrebuințării în luptă a echipamentelor;

b) să asigure și să mențină politicile de securizare a comunicațiilor care includ securizarea criptologică, transmisiile securizate și securitatea fizică a echipamentelor de comunicații securizate și a informațiilor.

(3) Comandantul grupului de luptă comunicații și informatică are următoarele îndatoriri specifice:

a) să organizeze și să realizeze comunicațiile electronice și vizuale exterioare și să urmărească corecta exploatare la bord de către personalul din subordine a echipamentelor și sistemelor care contribuie la aceasta;

b) să urmărească corectitudinea executării recepției, transmisiei și distribuirii tuturor mesajelor pe cale electronică sau vizuală;

c) să verifice corectitudinea evidenței, controlului și mânuirii tuturor materialelor distribuite prin sistemele securizate de comunicații;

d) să supravegheze respectarea întocmai a măsurilor privind transmiterea mesajelor în deplină concordanță cu restricțiile impuse de starea ordonată de EMCON;

e) să urmărească exploatarea corectă și executarea mentenanței preventive a tuturor echipamentelor de comunicații externe electronice și vizuale;

f) să raporteze comandantului navei și comandantului serviciului de luptă operații, elemente referitoare la gradul de întrebuințare al echipamentelor de comunicații și orice problemă legată de operarea lor în siguranță;

g) să raporteze comandantului secund/ofițerului secund și comandantului serviciului de luptă operații toate problemele cu caracter administrativ care apar în cadrul grupului pe care îl conduce.

Art. 99. - (1) Comandantul grupului de luptă război electronic respectă următoarele relații de subordonare:

a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă operații;

b) are în subordine nemijlocită comandantul grupului de luptă război electronic;

c) are în subordonare directă întregul personal al grupului de luptă război electronic.

(2) Responsabilitățile comandantului grupului de luptă război electronic sunt următoarele:

a) să supravegheze și să coordoneze acțiunile de război electronic, atât la nivelul navei, cât și la nivel grupare navală, în situația în care este desemnat coordonator al războiului electronic pe gruparea navală;

b) să supravegheze instruirea, admiterea și atribuirea sarcinilor tuturor operatorilor echipamentelor de război electronic, a ofițerilor de cart din CCL/PPC și în general, a întregului personal cu responsabilități pe linie de război electronic.

(3) Comandantul grupului de luptă război electronic are următoarele îndatoriri specifice:

a) să consilieze comandantul navei asupra modului de combatere a amenințărilor din punct de vedere al războiului electronic;

b) să elaboreze planul EMCON, la nivelul navei, stabilit în cooperare cu ofițerii principali cu lupta la suprafață și lupta sub apă;

c) să supravegheze respectarea planului EMCON pe linia războiului electronic și să consilieze comandantul navei pe linia securității emisiilor;

d) să pună în aplicare măsurile și acțiunile stabilite de ofițerul cu comanda tactică;

e) să planifice și să execute antrenamente ale personalului grupului de luptă război electronic pentru menținerea unui nivel optim de instruire;

f) să transmită în CCL/PPC ordinele în domeniul războiului electronic cu privire la emisiile forțelor aliate, a celor posibil ostile și a celor ostile;

g) să coordoneze și să supravegheze activitatea întregului personal al grupului de luptă război electronic;

h) să acționeze ca direcțional al tuturor aspectelor pe linie de informații militare;

i) să supravegheze managementul frecvențelor radar pe timpul emisiilor radarelor.

SECȚIUNEA a 6-a – Responsabilitățile și îndatoririle specifice serviciului de luptă logistic

Art. 100. - Pe lângă responsabilitățile care îi revin conform regulamentelor în vigoare și secțiunii a 4-a din prezentul capitol, comandantul serviciului de luptă logistic consiliază comandantul navei privind activitatea pe linie logistică la bord.

Art. 101. - (1) Îndatoririle specifice comandantului serviciului de luptă logistic sunt următoarele:

a) să realizeze aprovizionarea, recepționarea, depozitarea, distribuirea, transferul, evidența, întreținerea tuturor materialelor, echipamentelor;

b) să coordoneze activitățile grupului/grupei șefului de echipaj;

c) să coordoneze activitățile grupului/grupei de apărare CBRN;

d) să coordoneze activitățile grupului/grupei de asigurare tehnico-materială;

e) să coordoneze activitățile grupului/grupei mentenanță;

f) să coordoneze activitățile grupului/grupei de intendență;

g) să coordoneze activitățile grupului/grupei de asigurare medicală;

h) să înainteze solicitările pentru asigurarea plinurilor de muniții, combustibil, lubrifianți, apă, alimente și piese de schimb conform normelor;

i) să asigure menținerea stării de întreținere a șalupelor, ambarcațiunilor navei, instalațiilor de ancorare, instalațiilor de remorcaj;

j) să asigure existența mijloacelor de salvare individuale și colective, completarea acestora, precum și pregătirea echipajului pentru întrebuințarea lor;

k) să coordoneze activitățile lucrărilor în arboradă, în afara bordajului și a curățeniei navei;

l) să verifice activitățile desfășurate în blocul alimentar și spațiile de depozitare a alimentelor;

m) să verifice existentul și starea calitativă și cantitativă a materialelor de resortul logisticii;

n) să întocmească documentele necesare asigurării drepturilor bănești ale echipajului;

o) să conducă și să coordoneze inventarierile periodice ale echipamentelor, armamentului, tehnicii și aparaturii, inclusiv ale echipamentelor predate în custodie la alte unități;

p) să planifice și să urmărească executarea lucrărilor de mentenanță la tehnica de la bordul navei;

q) să planifice antrenarea personalului cu responsabilități în acordarea primului ajutor

medical și de evacuare.

(2) La navele la care funcția de comandant serviciu de luptă logistic nu este prevăzută în statul de încadrare, șeful de echipaj îndeplinește responsabilitățile și îndatoririle prevăzute pentru această funcție în prezentul regulament.

Art. 102. - (1) Șeful de echipaj respectă următoarele relații de subordonare:

a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă logistic;

b) are în subordine directă întregul personal al grupei șef echipaj;

c) este șeful grupei de realimentare pe mare și i se subordonează întreg personalul destinat conform rolului.

(2) Îndatoririle specifice șefului de echipaj sunt următoarele:

a) să execute recepționarea, depozitarea, distribuirea, transferul, evidența, întreținerea materialelor necesare piturării și întreținerii navei;

b) să conducă activitățile pentru menținerea stării de întreținere și funcționare a instalațiilor de punte;

c) să conducă activitățile pentru menținerea aspectului marinăresc al navei;

d) să verifice existentul și starea de funcționare a mijloacelor de salvare individuale și colective;

e) să execute instrucția marinărească a echipajului;

f) să asigure de starea de întreținere a arboradei și greementului. Art. 103. - (1) Comandantul grupului/grupei asigurare tehnico-materială respectă următoarele relații de subordonare:

a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă logistic;

b) are în subordine directă întregul personal al grupului/grupei.

(2) Îndatoririle specifice comandantului grupului/grupei asigurare tehnico-materială sunt următoarele:

a) să cunoască tehnica și materialele din dotare, regulile de exploatare, reparare, întreținere și depozitare a acestora;

b) să întocmească la timp cereri de materiale, să asigure aprovizionarea la timp a navei și să țină evidența cu materiale de resort, luând măsurile necesare pentru primirea și depozitarea lor;

c) să întocmească și să înainteze la timp documentele justificative pentru consumurile de materiale;

d) să verifice existentul, starea echipamentului și materialelor aflate în folosință și să raporteze comandantului serviciului de luptă logistic situația acestora;

e) să urmărească respectarea regulilor pentru menținerea vitalității navei în compartimentele repartizate pentru activități administrative, precum și ordinea și curățenia în aceste sectoare;

f) să ia măsuri de păstrare și folosire a materialelor de resort, conform destinației acestora;

g) să asigure materialele necesare pentru întreținerea și executarea reparațiilor curente.

(3) La navele unde funcția de șef grupă asigurare tehnico-materială nu este prevăzută în statul de organizare, atribuțiile prevăzute în prezentul regulament sunt îndeplinite de șeful de echipaj. Art. 104. - (1) Comandantul grupului/grupei mentenanță respectă următoarele relații de subordonare:

a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă logistic;

b) are în subordine directă întregul personal al grupului/grupei.

(2) Îndatoririle specifice comandantului grupului/grupei mentenanță sunt următoarele:

a) să asigure materialele necesare pentru întreținerea și executarea reparațiilor curente;

b) să solicite piese de schimb, accesorii și materiale de întreținere pentru executarea lucrărilor de mentenanță;

c) să întocmească și să înainteze la timp documentele justificative pentru consumurile de materiale;

d) să cunoască tehnica din dotare, regulile de exploatare, reparare și întreținere;

e) să execute intervenții la tehnică și armament conform solicitărilor pentru asigurarea menținerii nivelului de operativitate a navei;

f) să execute la termenele stabilite lucrările de mentenanță la tehnica de la bordul navei;

g) să solicite executarea la timp a verificărilor metrologice ale aparatelor de măsură din dotare.

(3) La navele la care funcția de șef grupă mentenanță nu este prevăzută în statul de organizare, atribuțiile și îndatoririle care îi revin potrivit prezentului regulament sunt îndeplinite de șeful de echipaj sau de un alt cadru militar numit de comandantul navei. Art. 105. - (1) Comandantul grupului/grupei intendență respectă următoarele relații de subordonare:

a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă logistic;

b) are în subordine directă întregul personal al grupului/grupei.

(2) Îndatoririle specifice comandantului grupului/grupei intendență sunt următoarele:

a) să asigure cu echipament de instrucție și protecție a echipajului;

b) să cunoască nomenclatura materialelor și modul de aplicare a regulilor prevăzute de instrucțiuni privind primirea, conservarea, distribuirea și evidența materialelor și echipamentelor;

c) să asigure și să verifice existența și păstrarea în condiții de securitate a materialelor și exactitatea operațiunilor înscrise în acte și în evidență;

d) să urmărească depozitarea materialelor conform prevederilor instrucțiunilor în vigoare;

e) să predea, la termenele stabilite, documentele justificative pentru primiri/distribuții de materiale;

f) să pregătească și să prezinte comisiilor de inventariere materialele din depozit/magazie.

(3) La navele la care funcția de șef grup/grupă intendență nu este prevăzută în statul de organizare, atribuțiile și îndatoririle care îi revin potrivit prezentului regulament sunt îndeplinite de șeful de echipaj sau de un alt cadru militar numit de comandantul navei. Art. 106. - (1) Comandantul grupului/grupei apărare CBRN respectă următoarele relații de subordonare:

a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă logistic;

b) are în subordine directă personalul grupului/grupei apărare CBRN.

(2) Îndatoririle specifice comandantului grupului/grupei apărare CBRN sunt următoarele:

a) să execute pregătirea întregului echipaj privind apărarea CBRN;

b) să asigure și să distribuie echipajului mijloacele individuale de apărare CBRN;

c) să asigure și să verifice evidența, folosirea și păstrarea corespunzătoare a tehnicii și materialelor de resort aflate pe navă;

d) să conducă verificarea periodică a funcționării aparaturii CBRN de pe navă, precum și a instalațiilor fixe de decontaminare și de protecție prin perdea de apă;

e) să țină evidența și să gestioneze materialele radioactive la bord;

f) să ia măsuri pentru trimiterea la reparații a tehnicii și materialelor de protecție chimică și pentru etalonarea aparaturii.

(3) La navele la care funcția de comandant grup/grupă apărare CBRN nu este prevăzută în statul de organizare, atribuțiile și îndatoririle care îi revin potrivit prezentului regulament sunt îndeplinite de șeful de echipaj sau de un alt cadru militar numit de comandantul navei. Art. 107. - (1) Comandantul grupului/grupei asigurare medicală respectă următoarele relații de subordonare:

a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă logistic;

b) are în subordine nemijlocită sanitarul șef;

c) se subordonează pe linie de specialitate medicului șef al unității;

d) are în subordine directă întregul personal al grupei.

(2) Îndatoririle specifice comandantului grupei asigurare medicală sunt următoarele:

a) să urmărească aplicarea la bordul navei a măsurilor igienico-sanitare, respectarea regulilor de igienă individuală, colectivă, de igienă a muncii și regimul de efort al echipajului;

b) să raporteze despre starea igienico-sanitară a echipajului, cazurile de îmbolnăviri apărute, internările de la infirmerie și spital, scutiții medical și starea bolnavilor internați;

c) să trimită bolnavii la punctul medical/cabinetul medical al unității;

d) să acorde consultații și să execute zilnic tratamentul ambulatoriu bolnavilor din echipajul navei;

e) să acorde primul ajutor;

f) să țină sub observație personalul care are nevoie de supraveghere medicală deosebită;

g) să execute ședințe de instrucție sanitară cu echipajul navei;

h) să asigure păstrarea, întreținerea și folosirea echipamentelor medicale, medicamentelor și materialelor sanitar-farmaceutice;

i) să urmărească administrarea corectă a medicamentelor prescrise;

j) să asigure în permanență o trusă de urgență;

k) să acorde asistență medicală pe timpul instrucției, exercițiilor, activităților sportive și scăldatului, precum și pe timpul diferitelor lucrări la bord;

l) să verifice zilnic, înainte de intrarea în serviciul de permanență/gardă și cart, starea de sănătate a personalului care urmează să intre în serviciu;

m) să controleze starea igienico-sanitară a blocului alimentar și să trimită periodic la controlul medical personalul ce-l deservește;

n) să recolteze periodic probe din apa potabilă și să le trimită la analiză;

o) să nu permită consumul apei din surse necontrolate medical;

p) să solicite, la nevoie, executarea dezinsecției și deratizării navei;

q) să controleze calitatea și păstrarea alimentelor și a hranei pregătite pentru echipaj;

r) să controleze prelevarea probelor de hrană și păstrarea acestora.

(3) La navele unde funcția de comandant grupă asigurare medicală nu este prevăzută în statul de organizare, atribuțiile stabilite în prezentul regulament sunt îndeplinite de către sanitarul șef.

SECȚIUNEA a 7-a – Responsabilitățile și îndatoririle specifice serviciului de luptă electromecanic

Art. 108. - (1) Pe lângă responsabilitățile care îi revin conform regulamentelor în vigoare și secțiunii a 4-a din prezentul capitol, comandantul serviciului de luptă electromecanic consiliază comandantul pentru exploatarea eficientă a posibilităților instalațiilor de propulsie și auxiliare.

(2) Îndatoririle specifice comandantului serviciului de luptă electromecanic sunt următoarele:

a) să ia măsuri pentru menținerea stării operaționale a instalațiilor de propulsie termice sau electrice, de energie electrică, a instalațiilor electrice de forță, auxiliare și automatizări și a sistemelor de prevenire/control al avariilor;

b) să supravegheze direct toate lucrările care pot influența stabilitatea navei potrivit normelor de exploatare;

c) să ia măsuri ca toate avariile și incidentele survenite la navă să fie remediate imediat și pe cât posibil, cu mijloacele bordului;

d) să asigure funcționarea iluminatului, ventilației, condiționării, încălzirii și a instalațiilor destinate răcirii-refrigerării, pentru distibuirea apei pe navă și producerii aerului comprimat;

e) să urmărească funcționarea, întreținerea și repararea instalațiilor, tubulaturilor, echipamentelor electrice și electronice care nu sunt destinate altui serviciu de luptă;

f) să verifice starea corpului navei;

g) să verifice funcționarea, întreținerea și reparațiile la mașinile șalupelor;

h) să urmărească îndeplinirea prevederilor din legislație privind protecția mediului;

i) să verifice modul de executare a mentenanței instalațiilor aflate sub linia de plutire, a corpului navei și a sistemelor de mașini și electrice;

j) să verifice modul de completare și păstrare a jurnalului de mașini;

k) să raporteze imediat comandantul navei descoperirea petelor de hidrocarburi sau a surselor care poluează;

l) să coordoneze lucrările de reparații și să solicite reparațiile la corpul navei sau la instalațiile ce afectează etanșeitatea navei;

m) să asigure condițiile, echipamentele și personalul necesar pentru reparații la corp, în compartimentele mașini, precum și la alte compartimente, în limita posibilităților serviciului de luptă electromecanic;

n) să asigure funcționarea și să urmărească executarea mentenanței tuturor echipamentelor de protecție antimagnetică a navei.

(3) Comandantul serviciului de luptă electromecanic este responsabil pentru securitatea și sănătatea în muncă a echipajului la navele unde nu sunt funcții specifice prevăzute în statul de organizare. Art. 109. - (1) Comandantul grupului propulsie respectă următoarele relații de subordonare:

a) se subordonează nemijlocit comandantului/ajutorului comandantului serviciului de luptă electromecanic;

b) are în subordine nemijlocită comandanții P.L.;

c) are în subordine directă personalul grupului propulsie.

(2) Îndatoririle specifice comandantului grupului propulsie sunt următoarele:

a) să asigure funcționarea, întreținerea și repararea motoarelor principale de propulsie și a instalațiilor auxiliare aferente acestora;

b) să efectueze și să verifice reglarea parametrilor motoarelor și a instalațiilor aferente;

c) să supravegheze personal exploatarea motoarelor principale pe timpul manevrelor sau în alte situații;

d) să nu permită aprinderea/stingerea focului din căldări fără permisiunea comandantului serviciului de luptă electromecanic;

e) să păstreze jurnalele de combustibil și să transmită rapoartele zilnice privind consumul de combustibil și apă;

f) să păstreze și să completeze jurnalul de mașini și cărțile de exploatare;

g) să pregătească documentele necesare executării mentenanței sau a altor operațiuni, în funcție de necesități.

Art. 110. - (1) Comandantul grupului energetic/automatizări și instalații electrice auxiliare/instalații electrice de forță și motoare electrice de propulsie respectă următoarele relații de subordonare:

a) se subordonează nemijlocit comandantului/ajutorului comandantului serviciului de luptă electromecanic;

b) are în subordine nemijlocită comandanții P.L.;

c) are în subordine directă personalul grupului grupului energetic/automatizări și instalații electrice auxiliare/instalații electrice de forță și motoare electrice de propulsie.

(2) Comandantul grupului energetic/automatizări și instalații electrice auxiliare/instalații electrice de forță și motoare electrice de propulsie răspunde de buna funcționare și mentenanța motoarelor electrice de propulsie a instalațiilor electrice de forță, a generatoarelor de energie electrică, a acumulatorilor, sistemelor de distribuție a energiei electrice și automatizărilor, precum și a sistemelor și echipamentelor electrice auxiliare.

(3) Îndatoririle specifice comandantului grupului energetic/automatizări și instalații electrice auxiliare/instalații electrice de forță și motoare electrice de propulsie sunt următoarele:

a) să completeze jurnalele și cărțile de exploatare a echipamentelor energetice;

b) să efectueze și să verifice reglarea parametrilor motoarelor și instalațiilor aferente din responsabilitate;

c) să ia măsuri ca toate avariile și incidentele de natură electrică survenite la navă să fie remediate imediat și pe cât posibil cu mijloacele bordului;

d) să asigure mentenanța tehnicii și aparaturii din cadrul grupului;

e) să pregătească documentele necesare executării mentenanței sau altor operațiuni, în funcție de necesități;

f) să asigure condițiile tehnice și personalul necesar pentru deservirea echipamentelor energetice.

Art. 111. - (1) Comandantul grupului vitalitate/grupului instalații auxiliare de bord respectă următoarele relații de subordonare:

a) se subordonează nemijlocit comandantului/ajutorului comandantului serviciului de luptă electromecanic;

b) are în subordine nemijlocită comandanții P.L.;

c) are în subordine directă personalul grupului vitalitate/grupului instalații auxiliare de

bord.

(2) Îndatoririle specifice comandantului grupului vitalitate/grupului instalații auxiliare de

bord sunt următoarele:

a) să supravegheze etanșarea navei în condiția ordonată;

b) să supravegheze desfășurarea testelor de etanșare în compartimente;

c) să monitorizeze avariile care includ stabilitatea și asieta navei;

d) să pregătească și să actualizeze listele/schemele controlului avariei și stabilității și să se asigure că sunt afișate listele de control corecte la compartimente;

e) să asigure și să verifice starea completelor de vitalitate;

f) să execute antrenamente cu echipajul navei în controlul avariilor, lupta cu focul și apa;

g) să verifice funcționarea și mentenanța sistemelor de vitalitate și auxiliare.

SECȚIUNEA a 8-a – Responsabilitățile și îndatoririle specifice serviciului de luptă senzori și armamente

Art. 112. - (1) Pe lângă responsabilitățile care îi revin conform regulamentelor în vigoare și secțiunii a 4-a din prezentul capitol, comandantul serviciului de luptă senzori și armamente mai are următoarele responsabilități specifice:

a) să controleze respectarea modului de păstrare în siguranță a armamentului și munițiilor;

b) să acționeze în calitate de consilier tehnic al comandantului navei pe timpul ducerii acțiunilor militare.

(2) Îndatoririle specifice comandantului serviciului de luptă senzori și armamente sunt următoarele:

a) să urmărească menținerea în stare de funcționare și în parametri nominali a senzorilor și armamentului aflate în responsabilite;

b) să urmărească întreținerea senzorilor și armamentului;

c) să aprobe planul de mentenanță a senzorilor și armamentului și să urmărească desfășurarea lucrărilor de mentenanță planificate;

d) să supravegheze implementarea măsurilor din planul de control al emisiilor;

e) să formuleze și să înainteze din timp cererile de materiale și piese, scule și accesorii pentru senzorii și instalațiile aflate în responsabilitate;

f) să urmărească întreținerea, mânuirea, testarea, depozitarea, evidența și întrebuințarea materialelor explozive, incluzând muniția de toate felurile, accesoriile pentru muniție și materialele pirotehnice;

g) să urmărească întrebuințarea corectă, mentenanța și reparațiile sistemelor de luptă la suprafață și sub apă, precum și a sistemelor de luptă contra minelor, atunci când acestea sunt instalate la bord;

h) să execte inspecția periodică a magaziilor de muniții și verificarea funcționării sistemelor de stropire, în conformitate cu documentele în vigoare din acest domeniu;

i) să urmărească menținerea în stare de funcționare a sistemelor de închidere a magaziilor de muniții;

j) să asigure protecția fizică exterioară a navei prin colaborarea cu șeful structurii de securitate, să întocmească planul protecției fizice exterioare a navei și să urmărească punerea acestuia în aplicare.

Art. 113. - (1) Comandantul grupului/grupei senzori respectă următoarele relații de subordonare:

a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă senzori și armamente;

b) are în subordine directă întregul personal al grupei.

(2) Îndatoririle specifice comandantului grupului/grupei senzori sunt următoarele:

a) să urmărească funcționarea corectă și în parametri nominali a tehnicii și senzorilor de care răspunde direct sau prin subordonații săi;

b) să verifice menținerea standardelor de întreținere a tehnicii și compartimentelor, conform algoritmului de verificare stabilit la nivelul serviciului de luptă;

c) să elaboreze planul de mentenanță pentru desfășurarea lucrărilor de mentenanță planificate;

d) să coordoneze modul de executare a mentenanței și inspecțiilor periodice;

e) să raporteze comandantului serviciului de luptă senzori și armamente despre starea de operativitate a tehnicii și aparaturii;

f) să coordoneze remedierea eventualelor defecțiuni ale tehnicii și aparaturii, conform priorităților stabilite de comandant privind continuarea acțiunilor de luptă. Art. 114. - (1) Comandantul grupului/grupei armament respectă următoarele relații de subordonare:

a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă senzori și armamente;

b) are în subordine directă întregul personal al grupului/grupei.

(2) Îndatoririle specifice comandantului grupului/grupei armament sunt următoarele:

a) să urmărească funcționarea corectă și în parametri nominali a armamentului și echipamentelor de luptă;

b) să verifice menținerea întreținerii tehnicii și compartimentelor, conform algoritmului de verificare stabilit la nivelul serviciului de luptă;

c) să elaboreze planul de mentenanță pentru tehnica aflată în primire;

d) să controleze modul de executare a mentenanței și al inspecțiilor periodice;

e) să raporteze comandantului serviciului de luptă senzori și armamente despre starea de operativitate a armamentului și a sistemelor de luptă;

f) să coordoneze remedierea eventualelor defecțiuni ale armamentului și sistemelor de luptă, conform priorităților stabilite de comandant privind continuarea acțiunilor de luptă.

Art. 115. - (1) Comandantul grupului/grupei asigurare tehnică cu armament și muniție respectă următoarele relații de subordonare:

a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă senzori și armamente;

b) are în subordine directă întregul personalul al grupului/grupei.

(2) Îndatoririle specifice comandantului grupului/grupei asigurare tehnică cu armament și muniții sunt următoarele:

a) să cunoască tehnica din dotare, armamentul și munițiile, regulile de exploatare, reparare, întreținere și depozitare a acestora;

b) să întocmească la timp cereri de asigurare cu muniții, să asigure aprovizionarea la timp a navei și să țină evidența cu materiale de resort, luând măsurile necesare pentru primirea și depozitarea lor;

c) să întocmească și să înainteze la timp documentele justificative pentru consumurile de muniții;

d) să verifice existentul, starea tehnicii, armamentului și munițiilor și să raporteze comandantului serviciului de luptă senzori și armamente situația acestora;

e) să urmărească respectarea regulilor pentru menținerea vitalității navei în compartimentele repartizate, precum și ordinea și curățenia în aceste sectoare;

f) să ia măsuri de păstrare și folosire a materialelor de resort, conform destinației acestora;

g) să asigure materialele necesare pentru întreținerea și executarea reparațiilor curente.

(3) La navele unde funcția de comandant grup/grupă asigurare tehnică cu armament și muniție nu este prevăzută în statul de organizare, atribuțiile prevăzute în prezentul regulament sunt îndeplinite de comandantul grupului/grupei armament.

SECȚIUNEA a 9-a Responsabilitățile și îndatoririle specifice serviciului de luptă aviație – Art. 116. - (1) În condițiile prevăzute la art. 28 din prezentul regulament, personalul aeronautic de la bordul navei se subordonează operativ comandantului serviciului de luptă aviație și acționează pentru planificarea, pregătirea și desfășurarea misiunilor de zbor de la bordul fregatei, în conformitate cu procedurile standard de operare și normele de securitate a zborului.

(2) Comandantul serviciului de luptă aviație are în subordine directă întregul personal al serviciului de luptă aviație și pe timpul desfășurării activităților de zbor are în subordine operativă întregul personal aeronautic de la bordul navei, indiferent de funcția de bază și structura unde este încadrat în echipajul navei.

(3) Comandantul serviciului de luptă aviație este unul din piloții comandanți; este singurul în măsură să decidă asupra modului și condițiilor executării unei misiuni de zbor și are următoarele îndatoriri specifice:

a) să organizeze și să conducă întreaga activitate aeronautică de la bordul navei;

b) să avizeze programul de zbor, de mentenanță și alte activități ce urmăresc menținerea unei stări de operativitate ridicată;

c) să avizeze programul zilnic al navei în ceea ce privește activitățile ce influențează activitatea de zbor;

d) să stabilească echipajul care execută misiunea și să verifice pregătirea acestuia pentru zbor; zborului;

e) să urmărească modul cum sunt completate documentele de planificare și evidență a

f) să se asigure că îndeplinirea îndatoririlor generale ale personalului aeronautic sau alte activități la care acesta participă la bord nu se suprapun cu activitățile de zbor sau nu le influențează în mod negativ;

g) să raporteze comandantului navei despre starea de operativitate a elicopterului, a echipajului, a personalului tehnic și de asigurare.

Art. 117. - (1) Comandantul echipei tehnice respectă următoarele relații de subordonare:

a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă aviație;

b) are în subordine directă întregul personal tehnic de aviație din cadrul serviciului de luptă

aviație.

(2) Comandantul echipei tehnice răspunde de:

a) ordinea interioară în hangar, de materialele și inventarul elicopterului;

b) modul de fixare și asigurare a elicopterului;

c) planificarea și executarea operațiunilor de mentenanță preventivă și corectivă, și de

gestionarea și întreținerea tuturor echipamentelor de aviație, inclusiv a elicopterului.

(3) Îndatoririle specifice comandantului echipei tehnice sunt următoarele:

a) să ia în primire la îmbarcare și să predea la debarcare toate echipamentele, facilitățile și materialele de aviație de la bordul navei;

b) să verifice funcționarea echipamentelor și facilităților de aviație de la bord și să răspundă de corecta lor exploatare;

c) să se asigure că personalul care execută amararea și manipularea elicopterului este instruit;

d) să cunoască și să aplice întocmai procedurile standard;

e) să avizeze toate lucrările și intervențiile pentru recuperarea aeronavei prăbușite sau amerizate forțat;

f) să cunoască permanent și să raporteze comandantului serviciului de luptă aviație starea tehnică a elicopterului, resursa de zbor rămasă și lucrările regulamentare care trebuie executate la bord.

Art. 118. - (1) Comandantul echipei de conducere și asigurare pe puntea de zbor respectă următoarele relații de subordonare:

a) se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă aviație;

b) se subordonează operativ, pe timpul executării operațiunilor de zbor, comandantului navei/șefului operațiilor;

c) cooperează cu ofițerul de cart și cu controlorul de zbor, respectiv AC/H;

d) are în subordine întreaga echipă de punte și îl are ca ajutor pe șeful echipei de amarare.

(2) Îndatoririle specifice comandantului echipei de conducere și asigurare pe puntea de zbor sunt următoarele:

a) să conducă activitățile de pregătire a punții de zbor și să asigure dirijarea elicopterului în zona sa de responsabilitate;

b) să realizeze conducerea în siguranță a activităților desfășurate pe puntea de zbor în vederea lansării sau recuperării elicopterului;

c) să coordoneze echipele de intervenție pe puntea de zbor;

d) să conducă desfășurarea tuturor activităților pe timpul executării zborului;

e) să se asigure de primirea tuturor ordinelor și a informațiilor de la puntea de comandă și să le transmită personalului din subordine și echipajului elicopterului aflat pe punte sau în zbor în zona sa de responsabilitate;

f) să asigure dirijarea zborului elicopterului aflat în zona sa de responsabilitate, având legătură radio permanentă cu pilotul căruia îi transmite toate informațiile necesare executării decolării, apropierii și apuntării;

g) să asigure dirijarea elicopterului prin semnale, pe puntea de zbor, la decolare, pe timpul apropierii finale și pe timpul apuntării.

Art. 119. - (1) Personalul din echipajul navei, care face parte din echipa de punte, este pregătit și atestat pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice în cadrul echipei de amarare și manevrare elicopter și al echipei de intervenție în caz de incendiu și prăbușire.

(2) Pregătirea și atestarea personalului prevăzut la alin. (1) se realizează prin cursuri și convocări periodice la unitatea de elicoptere și prin antrenamente desfășurate la bordul navei sub îndrumarea ofițerului de aviație de la bord.

SECȚIUNEA a 10-a – Responsabilitățile și îndatoririle specifice șefului grupei poliție militară

Art. 120. - (1) Pe lângă responsabilitățile care îi revin conform regulamentelor în vigoare și secțiunii a 4-a din prezentul capitol, șeful grupei poliție militară este comandantul grupei pentru paza și apărarea navei.

(2) Șeful grupei poliție militară respectă următoarele relații de subordonare:

a) se subordonează nemijlocit comandantului secund/ofițerului secund;

b) are în subordine directă întregul personal al grupei.

(3) Îndatoririle specifice șefului grupei poliție militară sunt următoarele:

a) să urmărească menținerea ordinii și disciplinei pe navă;

b) să urmărească respectarea legilor, regulamentelor militare, ordinelor și dispozițiunilor în baza cărora se desfășoară activitățile la bordul navelor militare;

c) să urmărească respectarea ordinelor date de comandantul navei;

d) să execute cercetarea penală specială la bord;

e) să țină evidența evenimentelor deosebite, a abaterilor disciplinare săvârșite și a sancțiunilor aplicate și să înainteze documentele necesare biroului personal;

f) să însoțească pe comandantul navei și pe vizitatorii aflați la bord;

g) să execute, cu aprobarea comandantului secund/ofițerului secund, controale pe navă;

h) să prezinte comandantului secund/ofițerului secund rapoarte cu privire la rezultatele controalelor efectuate pe navă, atât pe timpul staționării la cheu, cât și pe timpul ieșirilor pe mare;

i) să asigure respectarea instrucțiunilor și reglementărilor cu privire la persoanele care urcă la bord și nu fac parte din echipajul navei;

j) să elaboreze planul pentru paza și apărarea locului de staționare, precum și cel de protecție a forței;

k) să aducă la cunoștința întregului efectiv regulamentele, ordinele, instrucțiunile și dispozițiunile apărute;

l) să ia măsuri de prevenire a sustragerilor de materiale, în special a armamentului, munițiilor, materialelor explozive și toxice;

m) să instruiească personal miliarii care execută serviciul de permanență/gardă și cart;

n) să urmărească pregătirea la timp și desfășurarea în condiții normale de lucru a tuturor activităților cu caracter religios, a prezentărilor de filme de instrucție și a altor activități cu caracter special. Art. 121. - (1) Șeful grupei de poliție militară este reprezentantul comandantului navei în relațiile cu comenduirea de garnizoană și cu structurile de poliție militară.

(2) La navele la care funcția de șef grupă poliție militară nu este prevăzută în statul de organizare, atribuțiile stabilite în prezentul regulament sunt îndeplinite de către șeful de echipaj sau de un alt cadru militar numit de comandantul de navă.

SECȚIUNEA a 11-a Responsabilitățile și îndatoririle specifice medicului șef al unității – Art. 122. - Pe lângă responsabilitățile care îi revin conform regulamentelor în vigoare, medicul șef al unității răspunde de starea sănătății personalului, executarea măsurilor medicale curativo-profilactice și sanitaro-epidemice. Art. 123. - Îndatoririle specifice ale medicului șef al unității sunt următoarele:

a) să acorde ajutor medical de urgență;

b) să acorde consultații și tratamente personalului;

c) să acorde asistență medicală pe timpul instrucției, exercițiilor, activităților sportive și scăldatului, precum și pe timpul diferitelor lucrări în afara bordului;

d) să organizeze și să conducă activitatea întregului personal medical;

e) să informeze comandantul unității/navei despre cazurile de îmbolnăviri depistate și evoluția bolii celor internați;

f) să verifice zilnic sau prin personalul sanitar specializat din subordine, starea de sănătate a personalului care urmează să intre în serviciu, iar pentru personalul care intră în serviciu în zilele nelucrătoare, controlul medical se execută în ultima zi lucrătoare a săptămânii;

g) să urmărească efectuarea periodică a analizelor medicale de către personalul care lucrează permanent în sectorul alimentar;

h) să interzică consumul apei din surse neautorizate;

i) să solicite eșaloanelor superioare, la nevoie, executarea dezinsecției și deratizării navei;

j) să țină evidența bolnavilor dispensarizați din unitate;

k) să întocmească documentele de evidență medicală și situațiile prevăzute în instrucțiuni;

l) să execute ședințe de instrucție sanitară cu echipajul navei;

m) să coordoneze desfășurarea în bune condiții a controlului medical periodic;

n) să colaboreze permanent cu medicii specialiști din unitățile sanitare militare și civile. Art. 124. - În situațiile în care unitatea nu este încadrată cu medic sau acesta lipsește,

atribuțiile stabilite în prezentul regulament sunt îndeplinite de către șeful grupei asigurare medicală/sanitarul șef.

CAPITOLUL IV – Reguli la bordul navei

SECȚIUNEA 1 – Reguli privind accesul la bord

Art. 125. - (1) Accesul la bordul navei se face numai pe schela/scara navei.

(2) Când nava se află în dană dublă sau în larg, accesul la bord se face prin locurile special amenajate.

(3) Persoanele care intră și ies de la bord, indiferent de câte ori fac acest lucru, vor fi înscrise în registrul de schelă.

Art. 126. - Persoanele care nu fac parte din echipajul navei și au aprobarea de a intra la bord, vor fi însoțite, atât la intrarea, cât și la ieșirea de la bord de ofițerul de gardă pe navă.

Art. 127. - (1) Accesul persoanelor la bordul navei este permis după ce ofițerul de gardă pe navă a efectuat controlul documentelor personale; se interzice reținerea acestor documente de către personalul din serviciul de gardă și cart.

(2) Este permis accesul la bordul navei, fără controlul documentelor personale, următoarelor categorii de personal:

a) persoanelor însoțite de ofițerii din comandamentul unității din care face parte nava, de comandantul navei sau de comandantul secund/ofițerul secund;

b) personalului din comandamentul unității din care face parte nava;

c) membrilor echipajului navei.

(3) Soldații și gradații profesioniști, ofițerii studenți, studenții și elevii din instituțiile de învățământ ale Forțelor Navale, precum și personalul îmbarcat temporar când se întorc din învoiri, permisii, concedii, detașări, spital sau alte situații, au acces la bordul navei pe baza documentelor justificative care se prezintă obligatoriu ofițerului de gardă pe navă.

(4) În afara orelor de program, accesul membrilor echipajului la bord, mai puțin personalul din serviciul de gardă și cart, este permis numai cu aprobarea prealabilă a comandantului navei/unității. Art. 128. - (1) Vizitarea navei cu diferite ocazii și activitățile de protocol organizate la bord, pe punte sau la interior, se desfășoară în ziua și între orele stabilite, numai cu aprobarea comandantului unității/navei și după prelucrarea regulilor de comportare la bord, sănătate și securitate în muncă, completate cu afișaj în limba română și engleză și marcaj vizibil al zonelor/locurilor periculoase pe întreaga navă, atât la interior, cât și la exterior.

(2) Vizita pe navă sau părăsirea locului de desfășurare a protocolului de către personalul din afara bordului, se face numai cu aprobare și cu un însoțitor numit de comandantul secund/ofițerul secund pe un itinerar dinainte stabilit. Art. 129. - Orice persoană îmbarcată, mai puțin ofițerii și persoanele oficiale, la sosirea și plecarea de la bord, se va supune controlului bagajelor efectuat de personalul din serviciu de permanență/gardă și cart.

SECȚIUNEA a 2-a Reguli de comportare la bord – Art. 130. - Pe navă, personalului îmbarcat îi sunt interzise:

a) staționarea pe suprastructuri, pe scări, schele, în locuri cu trecere îngustă sau alte locuri interzise prin ordinul comandantului navei;

b) staționarea în apropierea cabestanelor, vinciurilor și instalațiilor de forță, pe timpul manevrării parâmelor, ancorelor sau greutăților, cu excepția situațiilor prevăzute în rolurile navei;

c) staționarea rezemat sau aplecat peste balustradă;

d) punerea sau scoaterea în/din funcțiune a diferitelor instalații sau mecanisme pe care nu le deservește;

e) angajarea de discuții particulare cu personalul aflat în serviciu de gardă/cart pe timpul manevrei de plecare/acostare de la cheu, ancoră, geamandură, pe timpul executării diferitelor lucrări la bord și pe timpul exercițiilor;

f) accesul persoanelor neautorizate în compartimentele cu regim special stabilite prin OZU/OZN;

g) scăldatul în mare/fluviu fără aprobare și în afara programului stabilit pe navă;

h) ieșirea pe punte în altă ținută decât cea ordonată pe navă;

i) odihna în alte locuri decât cele stabilite prin rol sau OZN;

j) practicarea jocurilor de noroc;

k) părăsirea navei fără aprobare;

l) introducerea la bord a drogurilor, substanțelor halucinogene, precum și a materialelor pornografice sau a celor care incită la ură rasială, discriminare și xenofobie;

m) introducerea la bord a armelor sau a imitațiilor acestora;

n) pescuitul;

o) hărțuirea sexuală și relațiile sexuale.

Art. 131. - Cu aprobarea comandantului secund/ofițerului secund, personalului îmbarcat i se permite, cu respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă și a celor privind protecția informațiilor clasificate:

a) circulația pe scările exterioare, pe tangoane sau coborârea în afara bordajului;

b) urcarea în arboradă sau în ambarcațiuni;

c) intrarea în discuție cu persoanele aflate pe mal, în ambarcațiuni, pe navele ancorate/acostate sau care trec prin apropiere;

d) deschiderea hublourilor în timpul marșului sau în staționare pe timp de noapte;

e) introducerea sau scoaterea de la navă a diferitelor materiale, documente, aparatură de calcul, suporți magnetici;

f) predarea unor alimente personale pentru a fi pregătite la bucătăria navei;

g) dormitul în alte locuri decât cele stabilite.

Art. 132. - (1) Persoanelor îmbarcate temporar pe navă li se aduc la cunoștință referitoare la regulile de comportare la bord, organizarea serviciului interior, condițiile de hrănire și cazare în părțile ce le privesc.

(2) Personalul care execută lucrări de reparații la bordul navei, trebuie să cunoască măsurile de siguranță la bordul navei și regulile de securitate și sănătate în muncă specifice. Art. 133. - (1) În activitatea zilnică, de regulă, deplasarea echipajului pe punte se face astfel:

a) cadrele militare prin bordul tribord;

b) soldații și gradații profesioniști, studenții și elevii instituțiilor militare de învățământ

prin bordul babord.

(2) Când nava este acostată cu bordul babord la cheu, comandantul navei poate schimba bordurile pentru circulație.

(3) Pe timpul alertelor, echipajul se deplasează pe punte către prova prin bordul tribord, iar către pupa prin bordul babord.

(4) Pe scări, urcarea/coborârea se anunță prin cuvântul „Urc” sau „Cobor”; prioritate are persoana care urcă.

Art. 134. - (1) Oricine găsește pe navă bani, obiecte de valoare, acte de identitate sau alte documente, le predă imediat ofițerului de gardă/cart pe navă, care este obligat să consemneze acest lucru în jurnalul de bord și să ia măsuri de identificare a posesorului.

(2) Când nu se poate stabili posesorul, obiectele se predau comandantului secund/ofițerului

secund.

Art. 135. - (1) Fumatul pe navă este permis numai în locurile stabilite prin ordinul

comandantului navei și consemnate în OZN/OZU.

(2) La submarin, fumatul este permis numai când nava este la suprafață, în chioșc, sau pe punte, cu aprobarea comandantului navei sau a ofițerului de cart.

(3) Fumatul este interzis:

a) pe timpul activităților de instrucție;

b) pe timpul inspecțiilor, vizitelor, controalelor, alertelor, exercițiilor, lucrărilor și manevrelor;

c) pe timpul manevrării muniției, combustibililor, materialelor explozive și a celor ușor inflamabile;

d) în șalupe, în ambarcațiunile navei aflate lângă navă sau la post.

Art. 136. - (1) Se interzice introducerea și consumul băuturilor alcoolice la bordul navei, cu excepția următoarelor situații:

a) la activitățile de protocol;

b) pentru întregul echipaj, în cadrul normelor zilnice de hrană și cu ocazia zilelor festive, sub condiția consumării băuturilor alcoolice în ziua pentru care au fost alocate.

(2) Se interzice consumul băuturilor alcoolice de către personalul care este sau care urmează a intra în serviciu de permanență/gardă și cart.

Art. 137. - (1) Se interzice accesul în compartimentele închise sau în alte încăperi fără aprobarea comandantului secund/ofițerului secund sau a comandantului serviciului de luptă electromecanic.

(2) Ușile încăperilor prevăzute la alin. (1) vor fi încuiate permanent.

Art. 138. - Ținuta la bord este ordonată de comandantul navei, în funcție de anotimp, timp și starea vremii.

Art. 139. - Spălarea rufelor se face în spălătoria navei sau în alte locuri amenajate, în cadrul programului stabilit de comandantul secund/ofițerul secund.

Art. 140. - (1) La bord, rufele se usucă în compartimente special destinate, la mandar sau pe straja tenzilor.

(2) Este interzisă uscarea rufelor în bucătării, compartimentele mașini, careuri, popote, pe diferite agregate în funcțiune, calorifere sau radiatoare electrice.

Art. 141. - Călcatul rufelor se face numai în locuri special amenajate, stabilite prin OZN/OZU.

Art. 142. - Când militarii se prezintă și dau raportul comandanților/șefilor, folosesc în funcție de situație, formulele prevăzute în regulamentele militare generale.

Art. 143. - (1) În intervalul de timp de la ridicarea și până la coborârea pavilionului, militarii care intră sau ies de pe navă salută pavilionul navei.

(2) Salutul pavilionului se execută la capătul superior al schelei sau pe platforma superioară a scării, prin întoarcerea către pavilion.

Art. 144. - La întâlnirea unui superior pe punțile exterioare, militarii acordă semnele de salut luând poziția „Drepți” cu fața spre axul longitudinal al navei, iar în compartimente, holuri, culoare și locuri înguste acestuia i se acordă salutul luând poziția „Drepți”, cu fața orientată către superior, făcându-i loc de trecere spre partea dinspre axul longitudinal al navei.

Art. 145. - (1) Personalului îmbarcat temporar la bordul unei nave militare i se aduce la cunoștință prevederile prezentului regulament referitoare la regulile de comportare la bord, organizarea serviciului interior, condițiile de hrănire și cazare în părțile ce le privesc.

(2) Personalul îmbarcat temporar la bordul unei nave militare se înscrie în jurnalul de bord și în OZN, specificându-se pe ce bază și în ce scop s-a efectuat îmbarcarea.

(3) În cazul subunităților constituite, în jurnalul de bord se înscriu doar gradul, numele și prenumele comandantului de subunitate și efectivul de militari îmbarcați.

(4) După sosirea la bord, șeful de echipaj distribuie fiecărei persoane centură/vestă de salvare, arătându-i modul de folosire a acesteia, iar comandantul secund/ofițerul secund trece persoanele în rolul de abandon al navei, le repartizează pe mijloace de salvare colectivă și organizează antrenamente cu acestea.

Art. 146. - (1) Navele militare pot îmbarca, transporta și debarca/desanta una sau mai multe subunități militare constituite în vederea executării misiunilor de luptă sau a desfășurării activităților specifice de instrucție.

(2) Subunitatea militară îmbarcată ca desant sau pentru transport se repartizează la bord în conformitate cu rolurile navei.

(3) Comandantul secund/ofițerul secund al navei repartizează și încăperile unde se va depozita armamentul, tehnica de luptă, muniția și toate bunurile materiale ale subunității îmbarcate.

(4) Acesta, împreună cu comandantul subunității care se îmbarcă stabilesc graficul îmbarcării oamenilor și materialelor.

(5) Pentru menținerea ordinii și respectarea regulilor la bordul navei, comandantul subunității îmbarcate, organizează serviciul interior pe subunitate.

(6) Atunci când este necesar, comandantul navei poate ordona ca personalul subunității îmbarcate să participe la lucrările de întreținere și curățenie pe navă.

Art. 147. - (1) Personalul îmbarcat temporar la bord este repartizat pe compartimente de locuit de către comandantul secund/ofițerul secund.

(2) Cazarea unor personalități militare sau civile se execută conform ordinelor date de comandantul navei, iar dacă printre persoanele îmbarcate sunt și femei, acestora li se repartizează, pe cât posibil, încăperi separate.

Art. 148. - Toate persoanele îmbarcate temporar se alocă la drepturile de hrană ale echipajului în conformitate cu instrucțiunile în vigoare; repartiția persoanelor pe careuri/cazărmi și serii pentru servitul hranei se întocmește de către comandantul secund/ofițerul secund. Art. 149. - Personalul îmbarcat temporar are următoarele îndatoriri:

a) să cunoască și să aplice regulile de comportare la bord;

b) să se conformeze ordinelor comandantului navei, comandantului secund/ofițerului secund și ofițerului de gardă/cart;

c) să respecte programul ordonat pe navă și să păstreze ordinea și curățenia la bord;

d) să cunoască mijloacele individuale și colective de salvare și să participe la exercițiile organizate pentru folosirea lor;

e) să participe la instructajul privind securitatea și sănătatea în muncă, protecția mediului și prevenirea incendiilor la bord;

f) să aibă o atitudine regulamentară față de echipajul navei și să nu-l incomodeze în îndeplinirea atribuțiilor;

g) să cunoască semnificația semnalelor care se dau pe navă și să acționeze conform instructajului făcut de către comandantul secund/ofițerul secund.

Art. 150. - Soldații și gradații profesioniști îmbarcați temporar pot fi folosiți la lucrările bordului, împreună cu tot echipajul, cu aprobarea comandantului secund/ofițerului secund, iar elevii/studenții instituțiilor militare de învățământ cu aprobarea comandantului navei și avizul conducătorului practicii.

SECȚIUNEA a 3-a – Reguli specifice privind acordarea concediilor, permisiilor, învoirilor și a timpului pentru recuperarea capacității de muncă a personalului îmbarcat

Art. 151. - (1) Timpul pentru recuperarea capacității de muncă a personalului se acordă în perioada imediat următoare terminării ieșirii pe mare/fluviu sau a misiunilor astfel încât să nu afecteze desfășurarea activităților la bord.

(2) Personalul care participă la ieșiri pe mare/fluviu sau exerciții beneficiază de zile de recuperare a capacității de muncă, după cum urmează:

a) o zi recuperare pentru fiecare 3 zile neîntrerupte de activitate pe mare/fluviu sau la cheu;

b) suplimentar, câte o zi recuperare pentru fiecare zi de sărbătoare legală/repaus săptămânal față de cele prevăzute la lit. a), dacă acestea au fost cuprinse în perioada desfășurării activităților.

Art. 152. - (1) Cuantificarea numărului de zile de ieșire pe mare/fluviu se face prin numărarea intervalelor a câte 24 de ore de la momentul ieșirii din port până la intrarea în port.

(2) Fracțiunile de zile care depășesc 8 ore, raportate la ora plecării în misiune, se adaugă la cuantificare ca zile întregi.

(3) Zilele de recuperare vor fi acordate numai pentru una din situațiile prevăzute la art.151, art. 153, art. 156, art. 157 și art. 468 fără a se realiza efectul cumulativ al acestora.

Art. 153. - (1) Pentru serviciul de gardă și cart, care se execută pe timpul ieșirilor pe mare/fluviu în cadrul exercițiilor sau misiunilor și care nu depășesc 48 de ore pe săptămână, nu se acordă alte zile de recuperare, în afară de cele prevăzute la art. 151.

(2) Pentru serviciul de gardă și cart, care se execută pe timpul staționării la cheu se acordă zile de recuperare a capacității de muncă în conformitate cu prevederile art. 468.

Art. 154. - Durata efectivă a serviciului de cart poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de serviciu, calculată pe o perioadă maximă de 4 luni calendaristice să nu depășească 48 de ore pe săptămână.

Art. 155. - Dacă pe timpul ieșirilor pe mare/fluviu, durata efectivă a serviciului de cart efectuată pe parcursul a 24 de ore depășește durata programului zilnic al militarilor și personalului civil din armată, orele efectuate peste această limită se recuperează în zilele lucrătoare de după încheierea misiunii, cu condiția înscrierii în registrul special destinat precizând ziua și intervalul orar în care se desfășoară recuperarea.

Art. 156. - (1) Pe timpul executării serviciului de navă pentru intervenție la mare/fluviu și navă pentru salvare-avarii, cu echipaj permanent la bord, în port sau pe mare/fluviu, se acordă timp pentru recuperarea capacității de muncă în condițiile prevederilor art. 151.

(2) Personalul care execută serviciul de permanență și de luptă/intervenție la domiciliu, nu beneficiază de zile de recuperare.

Art. 157. - Pentru misiunile/marșurile internaționale zilele de recuperare se acordă conform legislației în vigoare.

Art. 158. - (1) Când nava se află în alte locuri decât cel de bazare permanentă, plecarea de la bord a personalului îmbarcat se aprobă de către comandantul navei.

(2) Comandantul navei stabilește ora plecării, itinerarul de deplasare al mijloacelor de transport, locul de debarcare a învoiților, locul și ora plecării/înapoierii la/de la uscat a ambarcațiunilor, precum și serviciile care asigură ordinea, disciplina și siguranța pe timpul transportului și debarcării/îmbarcării învoiților.

Art. 159. - La plecarea în concedii, permisii și învoiri militarilor li se precizează și locul unde se vor prezenta în cazul în care nava/unitatea de nave este redislocată.

SECȚIUNEA a 4-a – Revista la bord

Art. 160. - (1) Revista la bord are ca scop verificarea ordinii interioare, stării de întreținere, curățeniei și aspectului marinăresc al navei, stabilirea gradului de pregătire atins la instrucția de specialitate, de vitalitate și marinărească, însușirea de către militari a rolurilor de luptă zilnice, precum și a prevederilor prezentului regulament.

(2) Pe timpul desfășurării revistei la bord se verifică, de asemenea, aspectul exterior al militarilor, starea echipamentului, armamentului, tehnicii de la bord și modul de întreținere al acestora.

Art. 161. - Revista la bord se execută cel puțin de două ori pe an; intrarea în operativitate a navelor după perioada de reparații/andocare se face prin desfășurarea unei reviste la bord.

Art. 162. - Revista la bord se mai desfășoară, de regulă, cu ocazia trecerii la exploatarea de sezon, înaintea diferitelor zile festive, misiunilor internaționale sau a altor activități importante; revista la bord nu se execută în zilele de sâmbătă, duminică sau sărbători legale.

Art. 163. - Revista la bord se primește de către comandantul navei și/sau șefii lui direcți; planul desfășurării revistei la bord se aprobă și se transmite comandantului navei de către șeful care conduce această activitate cu cel puțin 10 zile înainte.

Art. 164. - Revista la bord se încheie cu un exercițiu general pe navă; rezultatul revistei la bord se aduce la cunoștința întregului echipaj.

Art. 165. - (1) Revista la bord se pregătește și se desfășoară cu întregul echipaj, pe baza unui plan de pregătire detaliat care va conține sarcinile de pregătire stabilite pentru toți membrii echipajului, întocmit de comandatul secund/ofițerul secund al navei și aprobat de comandantul navei.

(2) Planul de pregătire a revistei la bord se elaborează pe baza cerințelor reieșite din planul de desfășurare primit de la eșalonul care va executa revista la bord, a constatărilor rezultate în urma verificării/inspectării preliminare a stării de întreținere a navei, în raport cu practica și spiritul marinăresc, potrivit detaliilor menționate în anexa nr. 10.

Art. 166. - Pentru pregătirea revistei la bord comandantul navei poate să folosească orele afectate ca rezervă din repartiția orelor pe un an de instrucție, precum și timpul destinat pentru întreținerea navei și a tehnicii.

Art. 167. - Șeful comisiei care primește revista la bord trebuie să fie mai mare sau cel puțin egal în grad cu comandantul navei.

SECȚIUNEA a 5-a – Desfășurarea activităților la bord pe timpul inspecțiilor și controalelor

Art. 168. - (1) Inspecțiile și controalele la unitățile de nave/nave se execută în conformitate cu normele în vigoare, referitoare la organizarea și executarea inspecțiilor și controalelor de către eșaloanele care au drept de inspecție sau de control.

(2) La sosirea comisiei de inspecție/control, întregul echipaj al navei trebuie să fie adunat la pupa navei; după prezentarea raportului de către comandantul navei, la ordinul persoanei care conduce inspecția/controlul ofițerul de gardă/cart pe navă comandă: „Pregătiți nava pentru inspecție/control!”.

(3) Încăperile navei se deschid, se luminează și se scot capoatele de pe armament, tehnică și ambarcațiunile navei; militarii care nu au în primire armament, aparatură și tehnică, se aliniază în locurile fixate prin ordin sau trec la posturi conform rolului.

(4) Când nava este pregătită pentru inspecție/control, comandantul navei raportează persoanei care conduce inspecția/controlul.

Art. 169. - (1) Membrii comisiei de inspecție/control care verifică serviciile de luptă sunt întâmpinați de către comandanții acestora și dau raportul numai în cazul în care cei care verifică sunt mai mari sau egali în grad.

(2) Când cel care execută inspecția/controlul este însoțit de comandantul navei, raportul se dă celui care execută inspecția numai dacă acesta este mai mare sau egal în grad decât comandantul navei.

(3) Dacă pe timpul inspecției/controlului sosește un șef care este superior în grad persoanei care conduce inspecția/controlul, raportul se dă de către comandantul navei, iar cel care execută inspecția se prezintă.

(4) Persoana care conduce inspecția/controlul este însoțită de comandantul navei și de comandantul/ofițerul secund.

Art. 170. - Pe timpul verificării armamentului și a tehnicii, se interzice echipajului părăsirea posturilor pe care le prezintă pentru inspecție/control, cu excepția cazurilor impuse de cerințele serviciului.

Art. 171. - La terminarea inspecției/controlului, ofițerul de gardă/cart dă comanda: „Liber de la inspecție/control”; la această comandă, tehnica se aduce în stare de repaus, se sting luminile, se verifică și se închid încăperile, iar militarii trec în repaus.

SECȚIUNEA a 6-a – Reguli specifice privind activitatea de securitate și sănătate în muncă la bord

Art. 172. - (1) Personalul îmbarcat este obligat să posede cunoștințe cu privire la lucrul în condițiile specifice de la bord, astfel încât activitățile să se desfășoare în siguranță.

(2) Pe timpul prezenței la bord, personalul îmbarcat trebuie să respecte legislația specifică în domeniul securității și sănătății în muncă.

Art. 173. - Obligația și răspunderea stabilirii și realizării măsurilor de securitate și sănătate în muncă la bord revine comandantului navei.

Art. 174. - (1) Organizarea și conducerea activității de instruire pe linia securității și sănătății în muncă la bordul navelor militare se consemnează în OZN/OZU menționându-se nominal, persoanele care efectuează instruirea introductiv generală, instruirea la locul de muncă, instruirea periodică și durata acestora și se desfășoară în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Înainte de andocări, reparații, lucrări în arboradă sau în afara bordajului, îmbarcări- debarcări de muniții, rachete, torpile, bombe antisubmarin, mine, trageri de artilerie, lansări de rachete, bombe și mine, dragaj, lucrări de distrugeri, conducătorii activităților dispun în mod obligatoriu instruirea la schimbarea condițiilor de muncă și consemnarea efectuării instruirii în OZU/OZN și în jurnalul de bord.

(3) Instruirea la schimbarea condițiilor de muncă se consemnează în fișa individuală de instruire, în care semnează, atât cei instruiți, cât și cel care a condus instruirea, iar verificarea însușirii instruirii se efectuează de către comandantul secund/ofițerul secund al navei.

(4) Conducătorii activităților prevăzute la alin. (2) trebuie să dea dispoziții de efectuare a lucrării numai după ce au verificat personal situația echipamentului de protecție folosit și s-au luat toate măsurile de securitate, referitoare le regulile care trebuie respectate pe tot timpul efectuării acestor lucrări, efectuând o supraveghere tehnică permanentă și completă.

(5) Persoanele îmbarcate temporar la bordul navei, pentru completarea echipajului, dacă provin de la nave similare și de pe funcții corespunzătoare activităților ce urmează să le desfășoare, sunt instruite de conducătorul locului de muncă la sosirea la bord, iar instruirea se înscrie în fișa individuală de instruire, la rubrica destinată instruirii la schimbarea condițiilor de muncă.

(6) Persoanele îmbarcate temporar la bordul navei, altele decât cele menționate la alin. (5) sunt instruite la urcarea la bord de către comandantul secund/ofițerul secund cu privire la riscurile de accidentare și îmbolnăvire profesională specifice la bordul navei, prevederile instrucțiunilor proprii, măsurile de acordare a primului ajutor, stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor.

(7) Instruirea persoanelor prevăzute la alin. (6) se finalizează prin semnarea fișei colective de instruire, care se va păstra la comandantul navei și are o valabilitate de 30 de zile calendaristice; o copie a fișei colective de instruire se predă inspectorului cu securitatea și sănătatea în muncă al unității de nave/navei. Art. 175. - Toate activitățile de instruire de la bord se consemnează în jurnalul de bord, unde se menționează numele conducătorului instruirii și numărul participanților. Art. 176. - Navele militare se consideră locuri de muncă cu grad ridicat de pericol.

SECȚIUNEA a 7-a Reguli specifice în cazul decesului la bord – Art. 177. - (1) În situația în care se produce decesul unei persoane aflate la bord în timp ce nava se află pe mare în apele teritoriale, la bord se desfășoară următoarele activități:

a) comandantul navei ordonă măsuri de izolare a locului decesului, de conservare a probelor și de anunțare a organului de cercetare competent;

b) se constată decesul;

c) toate activitățile desfășurate se consemnează în jurnalul de bord;

d) comandantul navei eliberează extras din jurnalul de bord pentru serviciul public comunitar local al persoanelor din locul de debarcare.

(2) În situația în care se produce decesul unei persoane aflate la bord în timp ce nava se află pe mare în afara teritoriului statului român, la bord se desfășoară activitățile prevăzute la alin.

(1) lit. a), b) și c); la sosirea în țară, comandantul navei eliberează extras din jurnalul de bord și îl transmite prin căpitănia portului de debarcare serviciului public comunitar local de evidența persoanelor a sectorului 1 al municipiului București. Art. 178. - Constatarea decesului unei persoane la bordul navei se face după cum urmează:

a) de către medicul de la bord care întocmește certificatul medical constatator al decesului;

b) de către un medic din primul port de escală în situația în care nu există medic la bord;

c) de către comandantul navei împreună cu consiliul de bord dacă decesul s-a produs pe o navă pe care nu există medic, iar durata marșului până la primul port de escală este mai mare de 24 de ore, cu consemnarea în jurnalul de bord. Art. 179. - În cazul decesului la bord comandantul efectuează cercetări potrivit legii; după sosirea navei în port comandantul navei pune la dispoziția organelor de cercetare competente probele conservate și documentele întocmite. Art. 180. - (1) De regulă, defunctul trebuie să fie înmormântat la uscat.

(2) Când depărtarea de primul port de escală este mai mică de 24 de ore, corpul defunctului se păstrează la bord până la intrarea în portul respectiv, unde, imediat după sosire prin mijlocirea organelor consulare, se fac formalitățile pentru debarcarea, trimiterea în țară sau înmormântarea defunctului.

(3) În situația în care nava se află în marș, iar decesul s-a produs dintr-o boală contagioasă și/sau depărtarea de primul port de escală este mai mare de 24 de ore și nu sunt condiții pentru păstrarea adecvată în camere frigorifice disponibile și izolate a corpului celui decedat, defunctul se introduce într-un sicriu lestat sau se învelește într-o tendă cusută și lestată, după care se scufundă în mare.

(4) Coordonatele punctului unde decedatul a fost scufundat se înscriu în jurnalul de bord.

SECȚIUNEA a 8-a – Reguli specifice privind activitatea de protecție a mediului la bord

Art. 181. - (1) Personalul îmbarcat este obligat să respecte normele de protecția mediului și să ia toate măsurile necesare prevenirii poluării de orice fel.

(2) Se interzice aruncarea peste bord a oricăror substanțe ori materiale, indiferent de natura

acestora.

Art. 182. - Pe timpul activităților desfășurate la bord, comandantul navei trebuie să ia

măsuri de prevenire pentru:

a) deversarea sau scurgerea accidentală a produselor/reziduurilor petroliere în apele de suprafață, sol și ecosistemele terestre;

b) depozitarea, deversarea sau împrăștierea deșeurilor periculoase, toxice sau menajere;

c) poluarea cu metale grele a solului și a apelor de suprafață;

d) deversarea apelor menajere sau a celor de santină ale navelor maritime/fluviale în apele curgătoare sau în mare;

e) distrugerea solului ca urmare a folosirii muniției de artilerie, a substanțelor explozive sau incendiare, precum și ca urmare a executării lucrărilor genistice;

f) distrugerea, tăierea sau incendierea vegetației, pădurilor, arborilor sau arbuștilor;

g) poluarea datorată emisiei în atmosferă a gazelor cu efect de seră, pe timpul funcționării tehnicii și instalațiilor militare;

h) poluarea fonică a mediului înconjurător datorată antrenamentelor și exercițiilor.

Art. 183. - (1) Șeful serviciului de luptă logistic răspunde pentru modul de organizare și desfășurare a colectării deșeurilor de la bord în conformitate cu reglementările în vigoare.

(2) Locurile pentru colectarea deșeurilor pe navă se stabilesc prin OZN/OZU.

Art. 184. - (1) La tancurile maritime și fluviale, remorcherele maritime de salvare, dragoarele maritime, puitoarele de mine, corvetele, navele purtătoare de rachete, fregatele și navele de construcție similară din Forțele Navale se întocmește planul de intervenție în caz de poluare cu hidrocarburi.

(2) Planul de intervenție în caz de poluare cu hidrocarburi se aprobă de comandantul eșalonului superior și este pus în aplicare în situații reale sau în cadrul exercițiilor generale pe navă.

(3) Pentru intervenția în caz de poluare cu hidrocarburi, în funcție de tipul de navă, la bord se asigură materiale absorbante și de intervenție stabilite prin reglementări ale eșalonului superior.

CAPITOLUL V – Cazarea, hrănirea, menținerea sănătății personalului îmbarcat și a capacității de luptă a echipajului navei

SECȚIUNEA 1 – Repartizarea personalului îmbarcat pe cabine și cazărmi

Art. 185. - Nava este structurată constructiv pe compartimente în cadrul cărora se pot afla încăperi de locuit care se împart în cabine, careuri, saloane și cazărmi și încăperi cu destinație specială.

Art. 186. - (1) Încăperile de locuit de la bord trebuie să asigure condiții normale pentru cazarea, hrănirea, menținerea sănătății personalului îmbarcat și a capacității de luptă a echipajului navei.

(2) Fiecare încăpere de locuit trebuie să aibă un număr de ordine; numerotarea se face de la prova spre pupa, de la tribord la babord și pe punți, de sus în jos.

(3) Fiecare încăpere de locuit are un inventar cu materialele din încăperea respectivă; inventarul se întocmește de către gestionarul materialelor.

(4) Pentru fiecare încăpere de locuit, se numește prin OZN un responsabil care ia în primire inventarul și răspunde de ordinea și curățenia din compartiment.

(5) În încăperile de locuit este interzisă păstrarea materialelor sau obiectelor, altele decât cele destinate pentru salvare, funcționarea și vitalitatea navei. Art. 187. - (1) Orice persoană îmbarcată la bordul unei nave militare are dreptul la cazare; repartizarea personalului îmbarcat pe cabine și cazărmi se face în raport cu gradul și funcția fiecăruia.

(2) Planul cu repartizarea încăperilor de locuit se întocmește de către comandantul secund/ofițerul secund și se aprobă de către comandantul navei.

(3) Cabina comandantului navei nu se repartizează altor persoane.

Art. 188. - În cazul în care la navă se află îmbarcat un număr mai mare de ofițeri, maiștri militari și subofițeri, aceștia sunt cazați și în compartimente comune sau cazărmi.

Art. 189. - În timpul îmbarcării pentru practică/stagiu, elevii/studenții instituțiilor militare de învățământ sunt repartizați, pe cât posibil, în compartimente de locuit separat de membrii echipajului; când condițiile permit, ofițerii-studenți sunt repartizați pe cabine.

Art. 190. - (1) Soldații și gradații profesioniști din echipajul navei sunt repartizați pe cabine, careuri și cazărmi astfel încât să fie cât mai aproape de P.L. pe care le deservesc.

(2) În timpul staționării în port, echipajele submarinelor, navelor de rangul 4 și al navelor speciale mici sunt cazate la cazărmi plutitoare sau în clădiri la cheu.

SECȚIUNEA a 2-a – Careurile și saloanele navelor

Art. 191. - (1) Careurile sunt încăperi destinate ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor pentru adunări, convocări de pregătire și servitul hranei.

(2) Comandantul navei stabilește alte activități care se pot desfășura în careuri.

(3) În situația în care la bordul navei nu există decât un careu, acesta este folosit în mod eșalonat, pe categorii de personal.

Art. 192. - Șef al careului ofițerilor este comandantul secund/ofițerul secund, iar șef al careului maiștrilor militari și subofițerilor este șeful de echipaj.

Art. 193. - (1) La navele care au încăperi special destinate pentru comandanții/șefii de la eșaloanele superioare, în care intră și un salon, acesta este considerat salonul comandantului superior.

(2) Comandantul superior stabilește personalul care desfășoară activități în salon.

Art. 194. - Pe timpul staționării în portul de bază, ofițerii, maiștrii militari și subofițerii care fac parte din echipajele submarinelor, navelor de rangul 4 și navelor speciale mici, cazați la cazărmi plutitoare sau în clădiri la cheu, au destinate și amenajate spații conform regulilor stabilite pentru fiecare categorie în parte.

SECȚIUNEA a 3-a – Reguli de folosire a cabinelor, careurilor, saloanelor și cazărmilor

Art. 195. - Persoanelor cărora li s-au repartizat cabine pentru locuit le este interzis:

a) să ocupe altă cabină decât cea repartizată, fără aprobarea comandantului secund/ofițerului secund;

b) să schimbe încuietoarea de la ușă fără a asigura dublura cheii;

c) să servească hrana în cabină, în afara cazului în care sunt bolnave și nu se pot deplasa la careu;

d) să desfășoare alte activități decât cele pentru care este destinată cabina;

e) să facă modificări în starea de fixație. Art. 196. - (1) Pe timpul cât în cabină se află una sau mai multe persoane, este interzisă încuierea ușii, atât ziua, cât și noaptea.

(2) Amararea obiectelor din fiecare cabină, careu, salon și cazarmă se execută conform rolurilor navei de către personalul căruia i-a fost repartizată.

(3) În timpul marșului, antrenamentelor, inspecțiilor și revistelor la bord, cabinele, careurile, cazărmile și saloanele nu se încuie.

(4) Au dreptul de a intra în aceste încăperi numai militarii repartizați conform rolului și persoanele care execută controlul sau inspecția.

Art. 197. - (1) Cheile de la cabine se păstrează la persoanele care le ocupă, cu obligația ca la plecarea de la bord să le predea ofițerului de gardă/cart pe navă; dublurile acestor chei se păstrează la șeful de echipaj.

(2) Deschiderea cabinei în lipsa aceluia care o ocupă se face numai cu aprobarea comandantului secund/ofițerului secund sau ofițerului de gardă pe navă.

Art. 198. - Pentru curățenia încăperilor se numesc militari din echipaj, conform rolului pentru curățenia navei.

SECȚIUNEA a 4-a – Cazarea echipajului la cazarma plutitoare

Art. 199. - Echipajele navelor care se cazează la cazarma plutitoare sunt repartizate pe compartimente conform planului întocmit de către șeful de stat major al unității de nave și aprobat de către comandantul unității.

Art. 200. - (1) Echipajele cazate pe cazarma plutitoare nu sunt cuprinse în rolurile

acesteia.

(2) Folosirea echipajelor pentru întreținerea cazărmii plutitoare se poate face numai cu aprobarea șefului de stat major al unității de nave.

(3) Echipajele cazate pe cazarma plutitoare întrețin numai compartimentele pe care le utilizează.

(4) Modul de acțiune a echipajelor cazate la cazarma plutitoare, în caz de incendiu, avarii sau accidente, se stabilește prin instrucțiuni, elaborate de către comandantul cazărmii plutitoare și aprobate de șeful de stat major al unității de nave.

Art. 201. - (1) Când echipajele execută acțiuni pe mare/fluviu, comandanții navelor sunt obligați să înștiințeze comandantul cazărmii plutitoare și în același timp să prezinte un tabel cu militarii care rămân la cazarma plutitoare.

(2) În situația în care nu se emit ordine speciale, acești militari intră în subordinea comandantului cazărmii plutitoare și pot fi numiți la executarea serviciului de manență/gardă și cart și la întreținerea navei.

(3) La plecarea navelor pe mare/fluviu, compartimentele de locuit și magaziile echipajelor se predau comandantului cazărmii plutitoare.

(4) Cheile compartimentelor respective se păstrează la ofițerul de gardă/cart pe cazarma plutitoare/unitatea de nave.

Art. 202. - (1) Încălzirea compartimentelor se realizează funcție de condițiile de temperatură exterioară pentru asigurarea condițiilor de muncă și de funcționare a tehnicii.

(2) La bordul navei este interzisă folosirea altor surse de încălzire decât a celor prevăzute prin dotarea navei.

SECȚIUNEA a 5-a – Reguli specifice privind hrănirea personalului îmbarcat

Art. 203. - (1) Personalul îmbarcat primește drepturile de hrană conform normelor stabilite prin instrucțiunile în vigoare.

(2) Comandanții au obligația să asigure o alimentație rațională cu preparate pregătite și servite în condiții igienice.

(3) Zilnic, înainte de distribuire, hrana preparată este verificată de medicul/sanitarul navei și de către ofițerul de gardă/cart pe navă care avizează documentul de distribuție a hranei.

Art. 204. - Timpul pentru servitul mesei se stabilește prin programul orar al unității; intervalul de timp dintre două mese nu trebuie să depășească 7 ore, dar nici să fie mai mic de 4 ore.

Art. 205. - (1) Planul meniu săptămânal este întocmit de intendentul navei sau o persoană desemnată de comandant și este avizat de către șeful serviciului de luptă logistic și medic/sanitar.

(2) Comandantul secund/ofițerul secund aprobă planul meniu săptămânal.

(3) Comandantul navei aprobă modificările planului meniu și substituirile de alimente. Art. 206. - (1) Cadrele militare servesc masa în careuri.

(2) Studenții și elevii servesc masa, dacă este posibil, separat de soldații și gradații profesioniști care fac parte din echipaj.

(3) Cu aprobarea comandantului navei, studenții din ultimul an de studiu, pe timpul practicii, pot servi masa la careul ofițerilor.

Art. 207. - (1) Seriile de intrat la masă se stabilesc de către comandantul secund/ofițerul secund al navei.

(2) Comandantul navei servește masa la careu, cu ofițerii; în această situație se respectă următorul protocol:

a) personalul din prima serie ia loc la masă cu 5-10 minute înainte de ora stabilită;

b) cu 5 minute înainte de ora fixată pentru servitul mesei se raportează comandantului navei;

c) ofițerii încep să servească masa după sosirea comandantului navei la careu;

d) comandantul navei poate servi masa separat atunci când nava are prevăzut un salon sau dacă este invitat de comandantul superior;

e) comandantul superior servește masa la careu împreună cu comandantul navei și niciodată înaintea acestuia;

f) dacă comandantul nu poate veni la masă, el dă aprobarea pentru servitul mesei.

Art. 208. - La masă, echipajul navei poartă ținuta stabilită; nu se permite servitul mesei în echipament de protecție sau de lucru.

Art. 209. - Soldații și gradații profesioniști servesc masa, de regulă, în cazărmi; în sezonul călduros, când nava staționează la cheu sau la ancoră, dacă starea mării permite, masa se poate servi pe punte, în locuri amenajate.

Art. 210. - (1) Distribuirea hranei se face în timpul stabilit prin programul orar.

(2) Militarilor care nu au venit la timp la masă nu li se mai păstrează hrana, cu excepția celor care se găsesc în serviciul de zi sau la lucrări ordonate, în afara bordului navei, caz în care aceasta se păstrează conform reglementărilor în vigoare.

(3) Militarilor care lucrează în afara navei, la distanțe mari, li se trimite hrana la locul de lucru; dacă transportul hranei nu este posibil, aceștia primesc la plecarea de la navă, hrană rece.

(4) Militarii care sunt în serviciu de cart sunt înlocuiți, pentru a servi masa, de către militarii din schimbul următor.

SECȚIUNEA a 6-a – Respectarea regulilor igienico-sanitare la bord

Art. 211. - Respectarea regulilor igienico-sanitare pe navă pentru menținerea sănătății, constituie o îndatorire a personalului îmbarcat.

Art. 212. - Organizarea activităților igienico-sanitare revine medicului/sanitarului navei.

Art. 213. - Spălatul se execută obligatoriu de către întregul personal îmbarcat în timpul prevăzut în programul orar.

Art. 214. - (1) Baia cu apă caldă se execută obligatoriu de către întregul echipaj al navei, ori de câte ori este nevoie; comandantul secund/ofițerul secund al navei aprobă programul de îmbăiere, la propunerea medicului/sanitarului navei.

(2) Personalul din serviciul de zi, din serviciul de luptă electromecanic, bucătarii, militarii din grupul/grupa intendență și cei care execută lucrări de reparații/revizii și întreținere la bord, fac zilnic duș cu apă caldă.

Art. 215. - Lenjeria de pat se schimbă cel puțin o dată pe săptămână sau mai des când situația impune.

Art. 216. - (1) Când o navă se întoarce dintr-o misiune desfășurată în afara teritoriului statului român se execută, în mod obligatoriu, examinarea medicală a echipajului conform normelor în vigoare și, după caz, dezinfecția și dezinsecția.

(2) Echipajul este supravegheat epidemiologic în conformitate cu normele legale specifice pentru prevenirea bolilor transmisibile sau infecțioase pe teritoriul țării.

(3) În caz de boală infecto-contagioasă, se iau măsuri de izolare a navei și a echipajului și se declară starea de carantină, în funcție de caracterul epidemiei și de gravitatea bolii.

(4) Starea de carantină se instituie din ordinul eșalonului superior, la propunerea șefului serviciului medical al unității de nave.

(5) Când o navă urmează să desfășoare misiuni în afara teritoriului statului român, se efectuează în mod obligatoriu acțiuni de dezinsecție, dezinfecție și deratizare, în vederea obținerii Certificatului Internațional Dezinfecție Dezinsecție Deratizare, de la autoritățile sanitare portuare române.

SECȚIUNEA a 7-a – Controalele și vizitele medicale

Art. 217. - (1) Activitatea de asistență medicală la nivelul navelor/unităților de nave se realizează prin cabinete medicale cu sau fără staționar de către personalul medical de specialitate sau grupul/grupa asigurare medicală.

(2) Prin personal medical se înțelege:

a) medic;

b) subofițer sanitar/asistent medical;

c) sanitar; este un soldat și gradat profesionist, asistent medical sau soldat și gradat profesionist pregătit în a doua specialitate;

d) personal paramedical; este personal fără pregătire medicală instruit special la diferite niveluri în acordarea primului ajutor calificat, utilizând echipamente specifice, inclusiv defibrilatoarele semiautomate externe, acționând în echipe, într-un cadru instituționalizat.

Art. 218. - (1) Pentru supravegherea stării de sănătate și a dezvoltării fizice a militarilor se organizează controlul medical periodic al echipajului.

(2) Controlul medical periodic al echipajului se efectuează la centrele medicale de specialitate, în baza planificării medicului șef al Forțelor Navale, în conformitate cu legislația în vigoare; cu această ocazie, comisia de expertiză medicală stabilește aptitudinea pentru îmbarcare/scufundare a personalului.

Art. 219. - La submarine, înaintea ieșirii pe mare, medicul execută în mod obligatoriu controlul medical al întregului echipaj.

Art. 220. - (1) Medicul/sanitarul navei/unității de nave execută asigurarea medicală a activităților de scufundare.

(2) Controlul medical al scafandrilor se execută înaintea fiecărei activități de scufundare.

(3) Medicul poate interzice executarea activității de scufundare dacă personalul nu este într-o stare fizico-psihică corespunzătoare.

Art. 221. - (1) Personalul aeronautic execută controlul medical la Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială „General doctor aviator Victor Anastasiu” pentru obținerea aptitudinii medicale de zbor, în conformitate cu baremele medicale în vigoare.

(2) Pentru personalul aeronautic îmbarcat se execută suplimentar controlul medical pentru obținerea aptitudinii de îmbarcare.

(3) Medicul navei execută asigurarea medicală a zborului, atunci când există elicopter la bord.

(4) Controlul medical al membrilor echipajului elicopterului îmbarcat se execută înaintea fiecărei activități de instrucție planificată și înaintea fiecărei misiuni de zbor ordonate.

(5) Medicul poate interzice executarea zborului dacă membrii echipajului nu sunt într-o stare fizico-psihică corespunzătoare.

Art. 222. - Militarii care se înapoiază din misiuni și detașări se prezintă la punctul medical al unității de nave pentru control medical, iar dacă este cazul, sunt tratați.

Art. 223. - Echipajul navei care urmează să execute misiuni în afara teritoriului statului român efectuează controlul medical înainte de începerea pregătirii misiunii potrivit normelor în vigoare.

Art. 224. - Când nava se găsește în locul de bazare permanentă, asistența medicală se organizează și se asigură de către medicul navei/unității de nave.

Art. 225. - (1) Acordarea primului ajutor se execută de către medicul/sanitarul navei.

(2) Pe timpul executării unor misiuni pe mare/fluviu de către navele care nu sunt încadrate cu personal sanitar, comandantul unității de nave solicită eșalonului superior să asigure asistență medicală pe toată durata misiunii.

(3) Dacă situația impune, ajutorul medical se acordă și în cazul când acesta este solicitat de către o navă întâlnită pe mare sau fluviu.

Art. 226. - (1) Personalul care lucrează permanent la blocul alimentar este supus periodic analizelor medicale specifice, conform normelor în vigoare.

(2) Rezultatele controalelor medicale specifice se înscriu în carnetul medical al personalului respectiv, iar evidența se ține la cabinetul medical al unității.

SECȚIUNEA a 8-a – Apa potabilă la bordul navei

Art. 227. - (1) Calitatea apei potabile este verificată trimestrial din punct de vedere bacteriologic și chimic, prin grija medicului/sanitarului navei/unității de nave.

(2) Atât pe timpul refacerii plinurilor, cât și a păstrării apei potabile, la navă se iau măsuri pentru prevenirea contaminării tancurilor de apă.

(3) Apa din tancuri se examinează bacteriologic și chimic, după refacerea plinurilor.

(4) Apa potabilă se îmbarcă la navă numai cu mijloace special destinate pentru această operațiune.

Art. 228. - (1) Mijloacele destinate îmbarcării apei potabile se păstrează curate și nu se întrebuințează în alte scopuri.

(2) Capetele furtunurilor se piturează în culori diferite și se inscripționează după caz

„Potabilă”/„Sărată”.

SECȚIUNEA a 9-a – Ventilația compartimentelor navei

Art. 229. - (1) La navă se execută ventilația compartimentelor pentru asigurarea condițiilor de muncă și de funcționare a tehnicii.

(2) Toate compartimentele navei trebuie să aibă din construcție asigurată o bună ventilație naturală sau mixtă în concordanță cu S.P.L. ordonat pe navă.

(3) Compartimentele destinate pentru păstrarea muniției, substanțelor inflamabile și stațiile de încărcare acumulatori, trebuie să fie prevăzute cu instalații de ventilație separate care să asigure extracția aerului din compartiment și evacuarea în zone care să nu producă pericol de incendiu sau explozie.

Art. 230. - (1) La submarine, atât la suprafață cât și în imersiune, supravegherea concentrației de bioxid de carbon, hidrogen și alte gaze nocive, se execută de către personalul de serviciu din compartimente, sub supravegherea generală a serviciului de cart din postul central.

(2) Ventilarea compartimentelor, pentru reducerea concentrației de bioxid de carbon și a noxelor, se face la ordinul ofițerului de cart, atunci când submarinul se află la suprafață și numai cu aprobarea comandantului navei, pe timpul imersiunii.

(3) Când submarinul se află în imersiune și nu sunt posibilități de ventilare a acestuia prin dispozitivul de funcționare motor Diesel la imersiune/MDI, sistemul de regenerare a aerului se pune în funcțiune numai la ordinul comandantului navei.

(4) Pe timpul încărcării bateriilor de acumulatori se supraveghează cu multă atenție concentrația de hidrogen, iar ventilarea se execută după reguli speciale.

SECȚIUNEA a 10-a – Iluminatul la bordul navei

Art. 231. - (1) Pe timp de noapte, când nava se află acostată, la bord se iluminează punțile, schela/scara de acces, trecerile și locurile înguste sau periculoase, tambuchiurile și posturile de manevră.

(2) Pe timpul marșului sau staționării, în exterior funcționează numai luminile stabilite prin Regulamentul internațional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare - COLREG și prin

Regulamentul de navigație pe Dunăre în sectorul românesc, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 787/2007, cu modificările și completările ulterioare, - RND.

Art. 232. - (1) Scările și culoarele interioare, compartimentele importante pentru vitalitatea navei și locurile cu pericol de accidente vor fi permanent iluminate.

(2) Noaptea, pe timpul aplicării măsurilor de camuflare vizuală a navei, scările, punțile exterioare, comanda de marș și culoarele interioare se prevăd cu corpuri de iluminat cu lumină albastră, iar trecerile din corpul navei spre punțile exterioare trebuie prevăzute cu întrerupător automat.

Art. 233. - Fiecare compartiment trebuie prevăzut cu sistem de iluminare de avarie.

Art. 234. - Compartimentele destinate pentru păstrarea muniției, substanțelor inflamabile și stațiile de încărcare acumulatori trebuie prevăzute cu instalații de iluminare antiexplozie.

CAPITOLUL VI – Ambarcațiuni militare

SECȚIUNEA 1 – Reguli specifice privind organizarea, conducerea și exploatarea ambarcațiunilor militare din Forțele Navale

Art. 235. - (1) Ambarcațiunile militare sunt acele mijloace plutitoare de dimensiuni mici, de tipul bărcilor și șalupelor, cu sau fără echipaj militar permanent, capabile să se deplaseze sub efectul unui mijloc de propulsie respectiv rame, vele, motor, să transporte materiale ori persoane și nu dispun de facilității proprii de cazare și hrănire.

(2) Ambarcațiunile militare se împart în:

a) ambarcațiunile navei;

b) ambarcațiuni militare cu destinație specială;

c) ambarcațiuni militare pentru instrucție marinărească.

(3) Ambarcațiunile militare prevăzute la alin. (2) lit. b) și c) se pot deplasa independent sau pot fi deplasate cu mijloace navale, aeriene sau terestre înspre/dinspre raioanele de acțiune și sau de pregătire.

(4) Ambarcațiunile militare din Forțele Navale sunt deservite de armament sau echipaj.

(5) Armamentul/echipajul unei ambarcațiuni militare cu rame sau vele are în compunere, după caz: un șef de ambarcațiune, personal pentru tras la rame/manevra velelor, un observator- semnalizator la prova care asigură și mânuirea căngilor/barbetelor.

(6) Armamentul/echipajul unei ambarcațiuni militare cu motor, dacă nu este prevăzut prin statul de organizare sau rolurile navei, are în compunere, după caz: un șef de ambarcațiune, un navigator/timonier, un electromecanic/motorist, un observator-semnalizator la prova/specialist comunicații și un om la manevra pupa.

(7) Armamentul/echipajul unei ambarcațiuni militare se consemnează în OZU/OZN și jurnalul de bord înainte de plecarea în misiune.

Art. 236. - (1) Șefii de ambarcațiuni militare sau a navei se numesc din rândul ofițerilor, maiștrilor militari sau a gradaților în urma absolvirii unei forme specifice de pregătire organizată într-o instituție autorizată național/internațional, echivalată de autoritățile naționale competente și consemnată în OZU/OZN.

(2) Ambarcațiunile militare care execută transportul persoanelor ce au dreptul la mărci distinctive și de comandament, al amiralilor și generalilor și sunt comandate de un ofițer de marină.

Art. 237. - (1) Fiecărei ambarcațiuni militare i se repartizează câte un nume/număr de ordine/bordaj prin OZU/OZN.

(2) Pe oglinda sau pe comanda de navigație a ambarcațiunilor militare, acolo unde este posibil, se piturează pavilioane din „Codul național de pavilioane saulă”, care reprezintă chemarea ambarcațiunii militare, sau chemarea generală a tuturor ambarcațiunilor militare.

(3) La prova ambarcațiunilor militare, în ambele borduri, se înscriu pe bordaj numărul sau numele navei de care aparțin și numărul ambarcațiunii militare respective.

Art. 238. - (1) Fiecărei ambarcațiuni militare i se stabilește prin datele de construcție capacitatea de încărcare cu personal sau materiale pentru vreme bună/rea.

(2) Numărul de persoane care pot fi luate la bord pe timp bun și pe timp rău, precum și datele referitoare la capacitatea de încărcare se înscrie pe comanda de navigație și pe oglinda ambarcațiunilor militare; datele înscrise pe comanda de navigație trebuie să fie cunoscute și respectate cu strictețe de către șefii de ambarcațiuni militare.

Art. 239. - (1) Șeful ambarcațiunii militare răspunde de materialele din inventarul ambarcațiunii militare, îmbarcarea personalului și materialelor, ordinea interioară și de asigurarea deplasării în siguranță.

(2) Personalul care face parte din armamentul/echipajul ambarcațiunii militare se subordonează șefului acesteia.

(3) Șeful ambarcațiunii militare este obligat ca la înapoierea din misiune să informeze persoana care are în primire ambarcațiunile militare, despre starea tehnică și defecțiunile constatate și să o predea cu inventarul complet, în ordine și curată.

Art. 240. - (1) Pe timpul conducerii, șeful ambarcațiunii militare trebuie să respecte cu strictețe prevederile COLREG/RND, regulile serviciului de radă, precum și uzanțele portului respectiv.

(2) Pe timp de noapte, toate ambarcațiunile militare sunt obligate să poarte luminile prevăzute de COLREG, iar la fluviu, pe cele prevăzute de RND, și să respecte luminile și semnele prevăzute pe fluviile sau apele interioare respective.

(3) Șefii ambarcațiunilor militare sunt obligați să acorde tot ajutorul posibil ambarcațiunilor naufragiate și celor în pericol de a se scufunda, cu respectarea strictă a normelor de siguranță pentru ambarcațiunea proprie.

Art. 241. - După plecarea de la navă, cheu, ponton, șeful ambarcațiunii militare asigură siguranța navigației și menținerea ordinii și disciplinei în ambarcațiune.

Art. 242. - (1) Dacă o ambarcațiune militară trece pe lângă o navă militară de la care primește ordin să se apropie, să acosteze sau observă pavilionul specific de chemare a ambarcațiunii arborat, șeful ambarcațiunii execută ordinul primit, cu excepția cazului în care se transportă un comandant/șef care ordonă continuarea marșului; la primirea acestui ordin, șeful ambarcațiunii militare comunică navei care l-a chemat, pe cine transportă și ordinul primit pentru continuarea marșului.

(2) În situația când este chemat la ordin, dar are de îndeplinit o misiune urgentă, șeful ambarcațiunii militare este obligat să raporteze acest lucru ofițerului de gardă/cart al navei la care a fost chemat și să acționeze mai departe conform ordinelor primite pentru executarea misiunii, iar la înapoierea la bord să raporteze despre aceasta ofițerului de gardă/cart al navei proprii.

(3) Ambarcațiunea militară trimisă la mal și care este nevoită să aștepte, ancorează în apropierea malului, la adâncimea favorabilă staționării în siguranță, iar în caz că este surprinsă de timp nefavorabil, șeful ambarcațiunii ia măsuri care să pună în siguranță ambarcațiunea, echipajul, materialele, armamentul individual și muniția.

Art. 243. - (1) Pentru transportul proviziilor și materialelor cu ambarcațiuni militare, șeful ambarcațiunii urmărește stivuirea corectă și amararea materialelor pentru a nu influența stabilitatea ambarcațiunii.

(2) Materialele grele trebuie așezate și amarate la centrul ambarcațiunii; materialele sau proviziile se acoperă cu prelate pentru a fi protejate contra valurilor și ploii.

SECȚIUNEA a 2-a – Ambarcațiunile navei

Art. 244. - (1) Ambarcațiunile navei reprezintă mijloacele plutitoare din dotarea acesteia destinate pentru pregătirea marinărească a echipajelor, salvarea oamenilor căzuți în apă, cercetarea suprafeței de apă și a malurilor și/sau pentru transport de persoane și materiale.

(2) Ambarcațiunile navei fac parte din mijloacele colective de salvare.

(3) Ambarcațiunile la bordul navelor se numerotează de la prova la pupa, numerele impare în tribord, iar cele pare în babord. Art. 245. - Plecarea ambarcațiunilor navei de la bord și acostarea acestora la navă/cheu este permisă numai cu aprobarea comandantului navei, iar în lipsa acestuia cu aprobarea înlocuitorului legal. Art. 246. - (1) Se interzice plecarea de la bord/cheu a unei ambarcațiuni aparținând navei care nu îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) personalul care formează armamentul/echipajul ambarcațiunii navei este complet și poartă ținuta și echipamentul ordonate;

b) este respectată capacitatea de încărcare;

c) plinurile de apă, alimente și combustibil sunt asigurate;

d) instalația de lumini/luminile funcționează normal, unde este cazul;

e) mijloacele de navigație, de comunicații, semnalizare, vitalitate, salvare și materialele de inventar sunt complete și dispuse la locul lor;

f) personalul îmbarcat este instruit privind normele de sănătate și securitate în muncă specifice.

(2) Șeful ambarcațiunii navei este obligat să verifice îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1), înainte de plecarea de la bord/cheu și să raporteze ofițerului de cart/gardă pe navă, acesta din urmă consemnând cele raportate în jurnalul de bord.

(3) Pe timpul marșului în formație, șeful ambarcațiunii navei este obligat să mențină permanent contactul vizual cu celelalte ambarcațiuni, să observe sectorul în care execută navigația și să mențină distanța de siguranță între ambarcațiuni în funcție de condițiile hidro-meteorologice. Art. 247. - După coborârea pavilionului la nave, de regulă, ambarcațiunile navei se ridică la bord; aceeași măsură se ia și pe timpul zilei, atunci când se prognozează vreme rea. Art. 248. - (1) Se interzice ridicarea ambarcațiunilor navei cu personal la bord, cu excepția personalului de manevră sau a celor răniți.

(2) În ambarcațiunile navei remorcate rămâne numai personalul destinat manevrei, echipat corespunzător, cu excepția cazului în care starea mării nu permite apropierea de șalupa remorcher pentru luarea la bord a personalului îmbarcat.

(3) Pe timpul remorcării, ambarcațiunile navei sunt supravegheate de către personalul de serviciu numit în acest scop de la nava care remorchează.

Art. 249. - (1) Pe timpul cât ambarcațiunile navei armate sunt la cheu/ponton/mal, militarilor din compunerea armamentului/echipajului bărcii le este interzisă părăsirea locului de staționare fără aprobarea șefului ambarcațiunii.

(2) În situația în care ambarcațiunile navei sunt legate la tangon sau la pupa navei sau când se pregătesc pentru ridicarea la bord, acestea trebuie să aibă cârmele scoase.

(3) În situația în care ambarcațiunile cu motor ale navei se află la bord/cheu, cheile de contact se păstrează la ofițerul de gardă/cart pe navă.

(4) În situația când nava se pregătește pentru ieșirea pe mare sau fluviu, șeful de echipaj/șeful ambarcațiunii navei verifică funcționarea instalațiilor pentru lăsarea ambarcațiunilor la apă și fixarea acestora pe gruie sau cavaleți.

(5) Atunci când este necesar ca militarii din compunerea armamentului/echipajului să se deplaseze pe uscat pentru executarea unor activități ordonate, șeful ambarcațiunii navei numește un planton care rămâne în ambarcațiune pentru paza acesteia.

SECȚIUNEA a 3-a – Ambarcațiuni militare cu destinație specială

Art. 250. - Ambarcațiunile militare cu destinație specială sunt acele ambarcațiuni care desfășoară activități independent și sunt utilizate pentru misiuni specifice în raioanele de acțiune a forțelor.

Art. 251. - Ambarcațiunile militare cu destinație specială pot fi transportate în raionul de executare a misiunii pe peridocuri sau cu alte mijloace de transport rutier, naval sau aerian.

Art. 252. - (1) Ambarcațiunile militare cu destinație specială care nu au stat de organizare sunt exploatate de către personal admis la comanda/exploatarea acestora, nominalizat prin OZU.

(2) Echipajul ambarcațiunilor militare cu destinație specială care au încadrare incompletă, se completează cu personal admis la comanda/exploatarea acestora, nominalizat prin OZU.

SECȚIUNEA a 4-a – Ambarcațiuni militare pentru instrucție marinărească

Art. 253. - Ambarcațiunile militare pentru instrucție marinărească reprezintă ambarcațiunile utilizate pentru pregătirea marinărească a elevilor, studenților și altor categorii de personal, inclusiv în scopuri de agrement.

Art. 254. - (1) Armamentul/echipajul ambarcațiunii militare pentru instrucție marinărească execută pregătirea sub conducerea unui instructor calificat.

(2) Instrucția armamentului/echipajului ambarcațiunii militare constă în conducerea, manevra și întreținerea ambarcațiunii.

(3) În condiții hidrometeorologice nefavorabile se evită executarea ședințelor de pregătire practică pe mare/fluviu a armamentelor/echipajelor ambarcațiunilor militare pentru instrucție marinărească prevăzute la alin. (1).

SECȚIUNEA a 5-a – Primirea/plecarea ambarcațiunilor militare la/de la bordul navei

Art. 255. - (1) Toate ambarcațiunile militare care se apropie de o navă sunt interogate de către personalul de cart, conform procedurilor în vigoare.

(2) Șeful ambarcațiunii militare este obligat să răspundă, în funcție de persoanele pe care le transportă, astfel:

a) pentru comandantul unității de nave sau șefii direcți ai acestuia „Marca”;

b) pentru comandantul navei „Denumirea navei”;

c) pentru ceilalți ofițeri „Ofițeri”;

d) pentru maiștrii militari, subofițeri, gradați „Militari la bord”.

(3) Șeful ambarcațiunii militare care nu intenționează să acosteze la nava care întreabă, răspunde: „Ambarcațiune la larg”.

(4) În cazul în care ambarcațiunea militară nu răspunde somației, șeful de cart/veghea la ancoră raportează ofițerului de gardă/cart situația.

(5) Ambarcațiunile militare nu acostează la o navă, ziua sau noaptea, până nu primesc aprobare de la ofițerul de gardă/cart al navei respective, prin mijloace de semnalizare vizuală sau prin voce, prin care se indică locul de acostare.

CAPITOLUL VII Mijloacele de salvare de la bordul navei

SECȚIUNEA 1 Organizarea mijloacelor de salvare de la bordul navei – Art. 256. - Mijloacele de salvare de la bordul unei nave trebuie să respecte prevederile Legii nr. 308/2007 pentru aderarea României la Protocolul din 1978 privind Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (Convenția SOLAS), adoptat la Londra la 17 februarie 1978, astfel cum acesta a fost modificat prin amendamentele din 1981, respectiv 1988 și sunt constituite din:

a) mijloace de salvare individuală;

b) mijloace de salvare colectivă;

c) mijloace radio/vizuale de semnalizare pentru distress.

Art. 257. - (1) Orice persoană îmbarcată la bord este obligată să-și însușească modul de folosire a mijloacelor de salvare repartizate și răspunde de starea de întreținere și de existența accesoriilor acestora.

(2) Mijloacele de salvare nu se folosesc în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate.

Art. 258. - (1) Locurile unde se amplasează la bord mijloacele de salvare sunt stabilite prin construcția navei.

(2) În caz de urgență, mijloacele de salvare trebuie să fie disponibile imediat.

(3) Se interzice păstrarea mijloacelor de salvare individuală și a inventarului ambarcațiunilor colective de salvare în dulapuri sau compartimente încuiate. Art. 259. - Mijloacele radioelectronice și de semnalizare/distress specifice navelor sunt:

a) EPIRB, radiobaliza pentru localizarea sinistrelor;

b) SART, transpondere radar amplasate în fiecare bord pe puntea de comandă, cu posibilități de utilizare imediată;

c) stații de emisie-recepție dublu canal 16 VHF, pe puntea de comandă cu posibilități de utilizare imediată;

d) console de comunicații cu facilități semnalizare distress;

e) rachete de semnalizare.

Art. 260. - Pe puntea de comandă a navei sau lângă puntea de comandă se dispun cel puțin 12 rachete de semnalizare pentru salvare, cu parașută și lumină roșie, cu posibilități de utilizare imediată.

Art. 261. - Prin rolurile navei, pentru fiecare ambarcațiune a navei sau mijloc/plută colectivă de salvare se numește un șef și un înlocuitor al acestuia, instruiți pentru întrebuințarea ambarcațiunilor navei și a instalațiilor de lansare la apă necesare pentru abandonarea navei de către toate persoanele aflate la bord.

Art. 262. - (1) Șefii ambarcațiunilor navei și mijloacelor de salvare colectivă trebuie:

a) să fie instruiți pentru manevra acestora;

b) să fie nominalizați în OZN/OZU și rolurile navei;

c) să cunoască regulile și tehnicile de supraviețuire pe mare;

d) să aibă o listă cu armamentul/echipajul ambarcațiunii navei/mijlocului de salvare;

e) să verifice dacă armamentul/echipajul/personalul îmbarcat de sub comanda sa, își cunoaște îndatoririle ce îi revin;

f) să prelucreze la nevoie instrucțiunile prevăzute în manual/ghidul de supraviețuire pe

mare.

(2) Principalele atribuții ale șefilor ambarcațiunilor navei și mijloacelor de salvare sunt:

a) să asigure navigația și menținerea vitalității ambarcațiunilor navei ori mijloacelor colective de salvare;

b) să organizeze pe carturi veghea interioară;

c) să mențină condițiile de sănătate și confort a echipajului, în special a celor care au suferit leziuni sau șocuri;

d) să raționalizeze consumului de apă și alimente;

e) să mențină legăturile cu celelalte nave, mijloace de salvare și să folosească eficient mijloacele de comunicații/semnalizare;

f) să mențină o disciplină strictă și o stare ridicată a moralului;

g) să țină, dacă este posibil, la zi un jurnal cu evenimentele produse.

Art. 263. - (1) Conducerea lansării ambarcațiunilor navei ori a mijloacelor de salvare colectivă revine șefilor acestora.

(2) Pe timpul exercițiilor de antrenament la navă se instruiesc toți membrii din echipaj, inclusiv personalul îmbarcat temporar, pentru a lansa ambarcațiunile navei/mijloacele de salvare colectivă, în situațiile în care șefii de ambarcațiune/mijloc de salvare sau echipă de lansare nu-și pot exercita atribuțiile. Art. 264. - (1) Fiecare membru al echipajului trebuie să participe la un exercițiu de abandon al navei, cel puțin o dată pe lună, sau în primele 24 de ore de la plecarea navei din port, iar personalul îmbarcat temporar trebuie să fie instruit în privința folosirii mijloacelor individuale și colective de salvare și a regulilor ce trebuie respectate în caz de urgență.

(2) Dacă pe navă există personal îmbarcat temporar, acesta se repartizează pe mijloacele de salvare colective, iar în situația în care acestea sunt insuficiente, comandantul navei solicită eșalonului superior suplimentarea cu mijloacele de salvare necesare.

SECȚIUNEA a 2-a Mijloacele de salvare individuală – Art. 265. - (1) Mijloacele de salvare individuală sunt:

a) vestele individuale de salvare;

b) colacii de salvare;

c) costumele hidrotermice de protecție.

(2) Vestele individuale de salvare și costumele hidrotermice de protecție trebuie asigurate pentru fiecare membru al echipajului, inclusiv pentru personalul îmbarcat temporar la bordul unei nave militare, cu o rezervă de 10%.

(3) Vestele individuale de salvare de care dispune nava sunt rigide și gonflabile; cele gonflabile sunt cu declanșare automată la contactul cu apa sau cu declanșare manuală și se repartizează membrilor echipajului care au sarcini cu risc mare de cădere în apă, pe punțile exterioare.

Art. 266. - (1) Vestele individuale de salvare se dau în primire, de către șeful de echipaj, fiecărei persoane îmbarcate la bord și se păstrează permanent la P.L., respectiv, la cabine/cazărmi.

(2) Colacii de salvare se amplasează la bordul navelor militare în locuri accesibile, în ambele borduri, pe cât posibil pe toate punțile deschise care se extind până la bordajul navei, fără a fi prinși în dispozitive de fixare permanentă și cel puțin un colac de salvare va fi amplasat în apropierea pupei navei.

(3) În fiecare din bordurile navei se va amplasa cel puțin câte un colac de salvare prevăzut cu saulă antigiratorie și rezistentă la rupere, cu o lungime egală cu dublul înălțimii la care este fixat acesta deasupra liniei de plutire.

(4) O parte din colacii de salvare sunt dotați cu lumină cu autoaprindere.

(5) În bordurile comenzii de navigație se dispun cu prioritate colaci de salvare cu eliberare automată, dotați cu lumină cu autoaprindere și marcator cu fum care se declanșează automat în apă.

SECȚIUNEA a 3-a – Mijloacele de salvare colectivă

Art. 267. - Navele militare, în funcție de clasa/tipul, mărimea și destinația lor, sunt echipate cu următoarele categorii de mijloace de salvare colectivă:

a) ambarcațiunile navei, cu rame, drezină sau motor;

b) plute/insule colective de salvare, de diferite capacități.

Art. 268. - (1) În marș și în staționare la ancoră, ambarcațiunile navei sunt fixate de instalațiile lor de lansare la apă, pe cavaleți, cu cârmele la post, fără capot și cu dopurile înșurubate, iar plutele/insulele de salvare trebuie să fie astfel amarate încât să permită eliberarea manuală din dispozitivele lor de fixare.

(2) Ambarcațiunile navei se leagă cu barbeta sau cu un braț fals spre prova navei, astfel ca în momentul lansării la apă să-și păstreze direcția paralelă cu axul longitudinal al navei.

(3) În ambarcațiunile navei vor exista în permanență centuri de salvare pentru numărul de persoane stabilit, materiale de navigație și de semnalizare.

Art. 269. - Pe containerul plutelor/insulelor colective de salvare sunt evidențiate: numele fabricantului sau marca de fabricație, seria, numele autorității care a dat aprobarea și numărul de persoane pe care îl poate transporta, tipul de rații de ajutor conținute, data ultimei revizii, lungimea barbetei, instrucțiuni de lansare, înălțimea maximă de arimare permisă deasupra liniei de plutire.

Art. 270. - Pe ambarcațiunile navei sunt inscripționate cu litere mari, latine vizibile de sus în jos, pe ambele borduri la prova: dimensiunile ambarcațiunii, numărul de persoane pentru care este autorizată, numele și portul de înregistrare căruia îi aparține nava și numărul ambarcațiunii.

Art. 271. - Inventarul de complet al ambarcațiunilor navei care sunt utilizate pentru salvare colectivă cuprinde mijloace de manevră, salvare, supraviețuire, vitalitate, comunicații/ semnalizare, accesorii și materiale suplimentare.

SECȚIUNEA a 4-a – Verificarea și întreținerea mijloacelor de salvare

Art. 272. - Prin grija comandantului secund/ofițerului secund, reviziile tuturor mijloacelor de salvare colectivă de la bord se efectuează de către agenți economici autorizați, la termenele specificate în cărțile tehnice ale acestora.

Art. 273. - (1) Lunar și înaintea ieșirilor pe mare/fluviu, toate mijloacele de salvare și dispozitivele de lansare a acestora la apă se inspectează vizual și se verifică, pentru stabilirea stării tehnice a acestora; constatările se consemnează în jurnalul de bord.

tehnice.

(2) Motoarele ambarcațiunilor navei se verifică periodic, cu respectarea specificațiilor

Art. 274. - (1) Capetele de la curenții/manevrele care se folosesc la lansarea ambarcațiunilor navei se inversează la intervale de timp care să nu depășească 30 de luni.

(2) Curenții/manevrele se înlocuiesc dacă se constată deteriorarea acestora sau la intervale de timp care nu depășesc 5 ani. Art. 275. - Reparațiile și întreținerea ambarcațiunilor navei se execută în conformitate cu instrucțiunile producătorului, iar reparațiile urgente pot fi efecutate la bordul navei; reparațiile periodice se execută de către agenți economici autorizați.

CAPITOLUL VIII Reguli de operare a elicopterelor la bordul navei

SECȚIUNEA 1 Elicopterele și personalul aeronautic îmbarcat – Art. 276. - Elicopterele îmbarcate reprezintă sisteme de arme și senzori, capabile să acționeze de la bordul navelor cu capabilități port-elicopter, mărindu-le considerabil capacitatea de descoperire și lovire a țintelor navale de suprafață și submarine. Art. 277. - (1) Pentru îmbarcarea și participarea elicopterelor la operații, misiuni și exerciții se constituie, în cadrul echipajului navei, serviciul de luptă aviație.

(2) Serviciul de luptă aviație este format din personal navigant, personal tehnic și de asigurare detașat din unitatea de elicoptere a Forțelor Navale sau alte structuri de aviație. Art. 278. - (1) Componența serviciului de luptă aviație este stabilită pentru fiecare perioadă de îmbarcare/misiune în parte în funcție de condițiile de operare, durată, misiunile ce trebuie executate, intensitatea acestora și resursa de elicopter planificată a fi întrebuințată.

(2) Decizia privind alcătuirea serviciului de luptă aviație aparține autorității care emite ordinul de îmbarcare, la propunerea comandantului navei și cu avizul comandantului unității de elicoptere. Art. 279. - Serviciul de luptă aviație este încadrat cu personal aeronautic, astfel:

a) comandantul serviciului de luptă aviație;

b) echipajul elicopterului;

c) echipa tehnică îmbarcată formată din ingineri și tehnicieni, specialiști de aviație;

d) grupa meteo.

voce; Art. 280. - (1) Echipajul elicopterului îmbarcat este constituit din:

a) pilot comandant;

b) copilot;

c) inginer/tehnician de bord;

d) operator de bord, specialist radio, radiolocație, hidrolocație, transmitere/achiziții date și

e) salvator ca însoțitor de bord;

f) medic/paramedic ca însoțitor de bord.

(2) Echipajul elicopterului se asigură în proporție de minimum 1,5 echipaje per elicopter.

(3) În funcție de caracterul misiunii, echipajul elicopterului are o compunere diferită, anumiți membri ai echipajului pot îndeplini, dacă dețin calificările necesare, atribuțiile altor funcții, astfel:

a) inginerul/tehnicianul de bord poate fi trăgător aerian, operator troliu sau salvator;

b) operatorul de bord poate fi salvator.

Art. 281. - Echipa tehnică îmbarcată asigură executarea tuturor operațiunilor de mentenanță a elicopterului la bord, pregătirea aeronavei pentru zbor și alte activități specifice zborului fiind alcătuită, de regulă, din:

a) șeful echipei tehnice și locțiitor tehnic al comandantului serviciului de luptă aviație - un ofițer, inginer de aviație;

b) doi specialiști celulă și motoare;

c) doi specialiști instalații electrice și aparatură de bord;

d) doi specialiști radioelectronică de bord și avionică;

e) doi specialiști armament de bord și sisteme de salvare;

f) un specialist aparatură control obiectiv.

Art. 282. - (1) Echipa de conducere, control și asigurare a zborului este constituită din personal aparținând, atât echipajului navei, cât și serviciului de luptă aviație, astfel:

a) AC/H, trei ofițeri, maiștri militari sau subofițeri din echipajul navei care dețin calificări de controlori de trafic aerian radar;

b) director punte de zbor/FDD, trei ofițeri, maiștri militari sau subofițeri din echipajul navei care dețin calificări de controlor de trafic aerian non-radar, numai la navele care sunt echipate cu turn de control al zborului/TWR;

c) ofițer cu dirijarea pe puntea de zbor/FDO și șeful echipei de asigurare pe puntea de zbor, trei ofițeri, maiștri militari sau subofițeri din echipajul navei care dețin o calificare de dispecer pentru elicoptere;

d) un ofițer meteorolog, din unitatea de elicoptere;

e) un maistru militar sau subofițer meteorolog, din unitatea de elicoptere;

f) grupa de amarare elicopter compusă dintr-un șef de grupă, un maistru militar din echipa tehnică și patru-șase operatori echipă omogenă sau mixtă, formată din personal din cadrul echipei tehnice și/sau soldați și gradați profesioniști din echipajul navei, conform rolurilor;

g) grupa de intervenție și luptă cu focul compusă din patru-șase soldați și gradați profesioniști din echipajul navei;

h) grupa de alimentare cu combustibil compusă din doi maiștri militari din echipa tehnică și doi maiștri militari/soldați și gradați profesioniști din echipajul navei;

i) grupa de pliere pale și manevrare elicopter pe puntea de zbor și în hangar compusă din șeful echipei tehnice, patru maiștri militari din echipa tehnică și grupa de amarare elicopter.

(2) La navele care nu sunt dotate cu un turn de control al zborului, FDO îndeplinește și atribuțiile funcției FDD, trebuind să dețină și calificările corespunzătoare.

(3) Șeful grupei de amarare este și ajutorul FDO.

Art. 283. - (1) Personalul aparținând echipajului navei care intră în compunerea echipei de conducere, control și asigurare a zborului nu execută cart în perioada desfășurării activităților de zbor și este pregătit și atestat în a doua specialitate conform cerințelor postului pentru care este nominalizat.

(2) Personalul participant la conducerea, controlul și asigurarea zborului este atestat anual printr-o convocare de pregătire privind particularitățile operării elicopterului la bordul navei.

Art. 284. - Personalul serviciului de luptă aviație se instruiește la unitatea de elicoptere; la bordul navei execută acele forme de pregătire specifice misiunilor navei și întrebuințării elicopterului îmbarcat.

Art. 285. - Pe timpul cât nava se află în portul de dislocare permanentă, elicopterul și personalul care îl însoțește este debarcat urmând a participa la programul de instrucție al unității de elicoptere.

Art. 286. - Pentru asigurarea zborului unor elicoptere ce aparțin altor structuri și care operează pe puntea de zbor, se constituie echipă de conducere și asigurare a zborului din personalul echipajului, instruit corespunzător și atestat.

Art. 287. - Este interzisă folosirea personalului din echipa de punte la alte activități desfășurate la bordul navei, pe timpul derulării activității de zbor, cu excepția situațiilor de luptă pentru vitalitatea navei și numai dacă securitatea zborului nu este pusă în pericol.

Art. 288. - Pe timpul executării misiunilor, aplicațiilor și marșurilor de instrucție, când la bordul navei se află elicopter operațional, personalul aeronautic îmbarcat nu execută serviciu de gardă sau cart.

SECȚIUNEA a 2-a – Pregătirea și îmbarcarea elicopterului

Art. 289. - Pregătirea pentru îmbarcarea elicopterului este o activitate planificată și desfășurată de nava care urmează să primească elicopter la bord și unitatea de elicoptere, în baza ordinului de îmbarcare.

Art. 290. - Ordinul de îmbarcare a elicopterului se emite de către comandantul/șeful eșalonului superior unității de elicoptere și navei și cuprinde:

a) misiunea navei și scopul îmbarcării elicopterului;

b) durata misiunii;

c) raionul de desfășurare;

d) particularitățile executării zborului în raionul de desfășurare;

e) zonele interzise zborului;

f) resursa de elicopter alocată pentru executarea misiunii;

g) măsurile de asigurare;

h) demersurile diplomatice întreprinse pentru obținerea aprobărilor de zbor în spațiul aerian al statelor riverane, dacă este necesar;

i) data și locul îmbarcării personalului și materialelor;

j) data și locul îmbarcării elicopterului;

k) data și locul debarcării elicopterului, personalului și materialelor;

l) componența nominală a serviciului de luptă aviație constituit.

Art. 291. - Pregătirea executată de navă pentru îmbarcarea elicopterului constă în:

a) parcurgerea unui program de instruire specific, de către personalul din echipajul navei cu atribuții în executarea activităților aeronautice sau altor activități care pot influența desfășurarea zborului;

b) verificarea și remedierea defecțiunilor constatate la instalațiile de la hangar și puntea de zbor;

c) aprovizionarea cu combustibil de aviație;

d) pregătirea și repartiția spațiilor de cazare, de pregătire, de depozitare loturi piese de schimb și de lucru destinate personalului detașamentului elicopterului îmbarcat;

e) pregătirea și îmbarcarea elicopterului, personalului aeronautic și a loturilor de piese de schimb și accesorii.

Art. 292. - Îmbarcarea elicopterului și a detașamentului special constituit la bordul navei se face cu cel puțin 24 de ore înainte de ieșirea navei din port.

Art. 293. - Îmbarcarea elicopterului se face, de regulă, în mare sau în port, când nava se află la cheu, dacă condițiile de vânt sunt corespunzătoare, iar în apropierea navei nu sunt obstacole și cel puțin o direcție este degajată.

Art. 294. - (1) Șeful echipei tehnice îmbarcate ia în primire hangarul și instalațiile destinate operării și executării mentenanței la elicoptere.

(2) Spațiile și instalațiile de la bordul navei destinate asigurării condițiilor de operare pentru elicoptere sunt puse la dispoziție în stare de funcționare, la parametrii standard.

SECȚIUNEA a 3-a – Reguli de operare a elicopterelor la bordul navei

Art. 295. - (1) Aprobarea executării zborului de la bordul navei este atributul comandantului navei.

(2) După primirea misiunii și luarea hotărârii pentru zbor, comandantul serviciului de luptă aviație informează, în cadrul briefingului de zbor, personalul aeronautic, cu privire la acțiunile necesare pentru pregătirea și executarea misiunii sau zborului de instrucție.

(3) La briefingul de zbor participă:

a) comandantul navei și/sau comandantul secund;

b) comandanții serviciilor de luptă;

c) șeful grupului de luptă navigație și observație;

d) ofițerul de cart;

e) medicul;

f) echipajul elicopterului;

g) șeful echipei tehnice;

h) FDD/FDO;

i) AC/H;

j) meteorologul.

Art. 296. - Pe timpul desfășurării activităților de pregătire a elicopterului pentru zbor, pe timpul executării zborului în apropierea navei, apuntării și pe timpul desfășurării operațiunilor post- zbor, personalul de aviație îmbarcat și personalul din echipajul navei cu atribuții pe linia coordonării și asigurării zborului se află la P.L.

Art. 297. - (1) Pe timpul cât la bordul navei se află elicopter și se desfășoară activități aeronautice, este interzis accesul persoanelor care nu aparțin echipei tehnice sau echipajului elicopterului, în hangar și pe puntea de zbor, dacă nu sunt însoțite de către șeful echipei tehnice sau inginerul/mecanicul de bord.

(2) Persoanele care au fost îmbarcate sau urmează să fie debarcate de la bordul elicopterului sunt însoțite pe puntea de zbor de șeful grupei de amarare, cu aprobarea și la semnalul FDO.

adecvat.

Art. 298. - Personalul care participă la asigurarea zborului poartă echipament de protecție

Art. 299. - (1) Pe timpul marșului sau staționării la ancoră este interzisă menținerea

elicopterului pe puntea de zbor, cu excepția timpului cât se află într-o stare de alertă ridicată și pe perioada de timp necesară pregătirii pentru zbor sau executării operațiunilor post-zbor.

(2) În mod excepțional, elicopterul poate staționa pe puntea de zbor și pentru executarea unor lucrări de mentenanță atunci când condițiile meteorologice și starea mării o permit.

Art. 300. - (1) Pe timpul staționării pe puntea de zbor cât și în hangar, elicopterul trebuie asigurat și amarat.

(2) Scoaterea calelor și a legăturilor înainte de decolare precum și amararea elicopterului după apuntare se execută numai la semnalul FDO, după ce acesta a primit aprobarea pilotului.

(3) Grupa de amarare a elicopterului acționează la ordinele și conform indicațiilor FDO.

Art. 301. - (1) Ofițerul de cart este obligat să manevreze nava astfel încât să asigure condițiile necesare operării elicopterului.

(2) Cererile pilotului elicopterului cu privire la poziționarea navei sunt formulate pentru asigurarea condițiilor necesare executării decolării și apuntării în siguranță.

Art. 302. - (1) Este interzisă executarea schimbărilor de drum a navei atunci când elicopterul se află în procedură de apropiere finală, de apuntare, pe puntea de zbor neamarat sau cu motoarele pornite, precum și pe timpul manevrei de scoatere/introducere din/în hangar.

(2) Înainte de decolare FDO nu permite scoaterea legăturilor de amarare fără aprobarea punții de comandă sau dacă comunicația cu aceasta este întreruptă.

(3) Este interzisă, de asemenea, acordarea permisiunii pentru executarea apuntării fără aprobarea controlorului de zbor sau în situația în care comunicația cu acesta este întreruptă, cu excepția unor situații de urgență care reclamă executarea unei apuntări rapide și numai la solicitarea pilotului.

CAPITOLUL IX Marșul și staționarea navei

SECȚIUNEA 1 Pregătirea navei pentru marș și luptă – Art. 303. - Navele ies pe mare sau fluviu în baza ordinului emis de autoritatea competentă; după primirea ordinului, misiunea se înscrie în jurnalul de bord. Art. 304. - După primirea și însușirea ordinului, comandantul navei aduce la cunoștința membrilor echipajului principalele prevederi ale acestuia în părțile ce-i privesc și ordonă măsuri de pregătire a navei pentru marș și luptă. Art. 305. - (1) Pregătirea navei pentru marș și luptă se execută în cadrul pregătirii pentru îndeplinirea misiunii, care se desfășoară într-un interval de timp determinat și cuprinde 3 etape.

(2) Prima etapă se desfășoară în zilele premergătoare executării misiunii și constă în:

a) întocmirea documentelor de planificare a misiunii: harta cu marșul preliminar, planul de operații al ieșirii pe mare/fluviu;

b) pregătirea, verificarea și admiterea tehnicii, armamentului și personalului pentru îndeplinirea misiunii.

(3) A doua etapă se desfășoară cu cel puțin 24 de ore înainte de plecarea în misiune și constă în:

a) pregătirea navei la semnalul: „Pregătiți nava pentru marș și luptă”;

b) verificarea funcționării aparaturii și tehnicii în timpii prevăzuți în formularul tehnico- tactic și rolurile navei;

c) alte activități stabilite de comandantul navei.

(4) A treia etapă începe cu cel puțin o oră înaintea executării manevrei de plecare din locul de staționare și în cadrul acesteia se desfășoară instructajul cu privire la executarea misiunii.

Art. 306. - (1) Comandantului navei primește de la comandantul secund/ofițerul secund raportul privind stadiul pregătirii navei pentru marș și luptă, analizează condițiile hidrometeorologice din momentul manevrei, eventuale restricții și limitări care pot influența siguranța navei pe timpul desfășurării manevrei.

(2) Comandantul secund/ofițerul secund prezintă comandantului navei modul în care se va desfășura manevra de plecare și raportează situația prezenței echipajului și a personalului îmbarcat temporar. Art. 307. - La pregătirea navei pentru marș, echipajul verifică starea de funcționare a armamentului, aparaturii și tehnicii, existența și starea mijloacelor și materialelor de vitalitate și

salvare, starea compartimentelor, amararea tuturor obiectelor la bord, etanșarea navei; rezultatul acestei verificări se consemnează în jurnalul de bord. Art. 308. - (1) Înainte de începerea virării ancorei sau dezlegarea de la geamandură, comandantul navei ordonă semnalul: „La posturile de manevră!”.

(2) Echipajul își ocupă posturile de manevră și execută activități, conform rolului pentru manevră.

SECȚIUNEA a 2-a Ieșirea/intrarea navei din/în port. Plecarea de la ancoră – Art. 309. - (1) Manevra de plecare/acostare a navei de la/la cheu, geamandură sau ancoră este în responsabilitatea directă a comandantului navei.

(2) Pe timpul manevrei de ieșire/intrare a navei din/în port, echipajul se află la posturile de manevră, iar grupa de protecția forței la P.L., în măsură să respingă atacurile executate prin surprindere asupra navei.

(3) Pentru evitarea unor situații neprevăzute se menține o ancoră „în gardă”, gata de fundarisit, care se pune la post după ieșirea navei din port/radă sau după acostare.

Art. 310. - (1) Manevra trebuie să fie astfel executată încât să nu stânjenească manevra altor nave care intră sau ies din port.

(2) Pentru marcarea intențiilor de manevră și a acțiunilor navei proprii, în scopul evitării abordajelor, se transmit din timp semnale regulamentare. Art. 311. - Navele de rangul 1 și 2, iar pe vreme rea și cele de rangul 3, la manevra de plecare de la cheu/acostare sunt asistate, la solicitarea comandanților navelor, de remorchere sau șalupe de remorcaj specializate. Art. 312. - (1) Navigația pe timpul manevrei de intrare/ieșire în/din port se execută cu precizie, folosind toate mijloacele de semnalizare maritimă și reperele de navigație din zonă, mijloacele radiotehnice și oricare alte mijloace și informații posibile.

(2) Submarinele au prioritate față de navele de suprafață la ieșirea/intrarea din/în port. Art. 313. - (1) Aprobarea de ieșire/intrare din/în port se solicită eșalonului superior.

(2) Odată cu solicitarea aprobării eșalonului superior, se înștiințează și autoritățile portuare despre executarea manevrei. Art. 314. - (1) La intrarea și ieșirea navei în/din port, ofițerul de cart pe navă este obligat să indice postului de observare numirea navei și semnalul de recunoaștere.

(2) Când pe mare sau fluviu se întâlnesc două nave militare, fiecare își indică numirea.

(3) Regula de indicare a numirii este de la nava de rang mai mic la cea de rang mai mare, de la nava fără marcă la nava cu marcă sau de la marca inferioară la marca superioară, iar dacă navele sunt de același rang, regula de indicare este funcție de gradul și vechimea în grad a comandantului.

(4) Navele aflate în marș ridică primele numirea față de cele staționate la ancoră, cu excepția celor care poartă o marcă superioară.

Art. 315. - La terminarea manevrei de acostare se pune tehnica în stare de repaus, iar la ordinul comandantului navei, se trece la executarea serviciului de gardă și cart în staționare și refacerea capacității de luptă.

Art. 316. - Pe timpul intrării/ieșirii în/din port, comandantul navei are obligația de a respecta cu strictețe prevederile instrucțiunilor referitoarea la manevra de intrare/ieșire în/din port în vigoare.

SECȚIUNEA a 3-a – Marșul navei

Art. 317. - (1) Marșul constituie deplasarea unei nave sub acțiunea mijloacelor de propulsie și guvernare.

(2) Nava stopată, aflată în derivă, se consideră în marș și trebuie să respecte toate regulile de navigație și de prevenire a abordajelor.

Art. 318. - Orice navă poate naviga izolat sau în formație; când se navighează în formație, elementele de mișcare se stabilesc de către ofițerul cu controlul tactic.

Art. 319. - (1) Deplasarea navei se face pe drumul și cu viteza stabilite de ofițerul de cart și/sau de comandantul navei; nimeni nu are dreptul să schimbe drumul și viteza navei fără comanda ofițerului de cart/comandantului navei.

(2) Pentru evitarea coliziunii, eșuării sau a altor pericole, ofițerul de cart conduce nava executând manevre din timp, hotărât și în conformitate cu practica marinărească.

(3) După trecerea sau evitarea pericolului, revine la drumul și viteza inițială, raportând comandantului despre manevra executată.

Art. 320. - Pe timpul marșului, indiferent de zona de navigație, se respectă prevederile COLREG/RND, precum și regulile prevăzute pentru navigație pe timpul intrării, trecerii sau ieșirii din zonele de separare a traficului.

Art. 321. - (1) În marș, comandantul navei poate delega autoritatea privind conducerea navei ofițerului cu navigația/ofițerului de cart.

(2) Pe timpul delegării autorității, dacă situația o impune, comandantul navei preia conducerea navei; predarea/preluarea se consemnează în jurnalul de bord.

Art. 322. - Când se navighează pe canale, pe fluviu sau în porturi, viteza navei trebuie adaptată pentru a nu produce avarii instalațiilor sau construcțiilor de la mal, ambarcațiunilor și navelor acostate sau aflate în marș.

Art. 323. - (1) În conducerea navei poate interveni comandantul unității de nave sau un comandant superior acestuia, comandantul navei fiind absolvit în acest caz de răspunderea conducerii navei din momentul în care comandantul superior dă nemijlocit prima comandă la cârmă/mașini și ordonă în mod expres: „Am luat comanda navei”.

(2) Revenirea responsabilității asupra comandantului navei se face la comanda „Luați comanda navei”; luarea și predarea comenzii navei se consemnează în jurnalul de bord de către ofițerul de cart.

Art. 324. - Nava care navighează izolat, este obligată ca pe întreaga perioadă a marșului să raporteze eșalonului superior, la timpul și prin procedeele stabilite, elementele de poziție și de mișcare.

Art. 325. - La nava care se află în marș pe mare sau fluviu, se organizează monitorizarea situației hidrometeorologice și, funcție de datele de observare proprii și previziuni, se iau toate măsurile necesare pentru siguranța navei.

Art. 326. - (1) În caz de furtună și alte situații deosebite de navigație, la inițiativa comandantului sau la ordinul eșalonului superior, nava se poate adăposti în raioane costiere, în radă sau în port.

(2) Când nava se află la ancoră, pe vreme rea, comandantul are obligația să ordone întărirea măsurilor de siguranță a navei cu privire la intensificarea observării, verificării permanente a poziției navei și a stării,,gata de marș” pentru aparatul propulsor.

Art. 327. - Ofițerul cu navigația, are obligația de a se informa din timp, despre faza și înălțimea mareei la sosirea în porturile cu variații mari ale înălțimii mareei.

Art. 328. - (1) Când nava este dislocată la distanță de porturile proprii și se constată că plinurile de combustibil, apă și alimente nu asigură deplasarea navei până la cel mai apropiat port românesc, comandantul navei poate solicita ajutor oricărei nave militare sau comerciale românești pe care o întâlnește.

(2) În cazul în care apa potabilă și alimentele rămase la bord nu sunt suficiente, comandantul navei poate să raționalizeze consumurile. Art. 329. - (1) Pe timpul remorcajului unei nave pe mare sau pe fluviu, comandantul remorcherului poartă răspunderea pentru siguranța de navigație a navei remorcate.

(2) De siguranța la bord pe timpul remorcajului, este responsabil comandantul navei remorcate.

SECȚIUNEA a 4-a Navigația în comun a navelor militare – Art. 330. - (1) Navigația în comun a navelor militare reprezintă deplasarea în același timp a două sau mai multe nave sub comandă unică și se executa într-o formație sau dispozitiv de marș ordonat.

(2) Elementele de dispunere în formație, precum și tipul de formație sunt stabilite prin instrucțiuni, coduri și manuale ce se folosesc la instrucția pe mare, în exerciții comune cu navele unității proprii sau cu navele altor unități; elementele de marș se ordonă de către comandantul formației.

(3) În cadrul unui dispozitiv de marș, funcție de sarcinile/misiunile stabilite, pot fi adoptate două sau mai multe formații de marș, cu elemente de marș comune și elemente de poziție constante. Art. 331. - (1) Pe timpul marșului în formație/dispozitiv, răspunderea pentru executarea în siguranță a marșului și pentru îndeplinirea misiunii revine ofițerului cu controlul tactic, iar pentru activitățile care se desfășoară la bordul fiecărei nave, comandantului navei.

(2) Pe timpul marșului, fiecare navă are obligația să țină navigația în mod independent, raportând imediat la nava comandant dacă se constată că drumul general al formației/dispozitivului, al navei proprii sau al altei nave din formație/dispozitiv duce spre un pericol. Art. 332. - Ieșirea/intrarea din/în formație/dispozitiv, plecarea de la ancoră sau ancorarea, sectoarele de observare și de tragere, precum și starea de pregătire pentru marș și luptă, se ordonă de către comandantul formației/dispozitivului.

SECȚIUNEA a 5-a Asistența și salvarea pe mare – Art. 333. - Acordarea asistenței și salvării pe mare se execută în conformitate cu Convenția internațională din 1979 privind căutarea și salvarea pe mare, adoptată de Conferința internațională din 1979 privind căutarea și salvarea pe mare, organizată de Organizația Maritimă Internațională la Hamburg în perioada 9 - 27 aprilie 1979, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 115/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 31/1999, astfel cum aceasta a fost modificată prin amendametele ulterioare și Acordul de cooperare privind serviciile de căutare și salvare pe mare dintre statele riverane Mării Negre, semnat la Ankara la 27 noiembrie 1998,

ratificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 182/2000, aprobată prin Legea nr. 107/2001. Art. 334. - Navele militare acordă asistență și execută salvarea pe mare după următorul algoritm:

a) raportează despre mesajul de sinistru recepționat în rețeaua radio destinată pentru salvare-avarii;

b) se îndreaptă cu toată viteza către raionul indicat;

c) retransmite mesajul recepționat în rețeaua internațională;

d) ia măsuri de pregătire a forțelor și mijloacelor pentru acordarea ajutorului;

e) ține legătura permanent cu stația radio costieră/CRS, pe care o informează permanent asupra modului de desfășurare a operațiunilor de căutare și salvare.

Art. 335. - (1) Comandantul unei nave aflată pe mare, care primește un semnal de sinistru maritim, din orice sursă, referitor la faptul că o navă, aeronavă sau echipajele acestora se află în pericol, este obligat să se îndrepte cu toată viteza către raionul indicat, informând pe cei aflați în pericol, dacă este posibil, despre aceasta.

(2) În caz de imposibilitate sau în situația în care comandantul navei consideră că nu este rațional și nici necesar să se îndrepte în ajutorul solicitanților, înscrie în jurnalul de bord motivul pentru care nu poate să se îndrepte către raionul indicat pentru acordarea ajutorului.

Art. 336. - (1) Nava militară care se află cel mai aproape de zona în care a fost transmis semnalul de sinistru maritim devine, de regulă, cu acordul Centrului de Coordonare a Salvării/RCC, din zona respectivă, Coordonatorul Căutării de Suprafață/CSS, iar comandantul navei devine Comandantul de la Locul Acțiunii/OSC și preia conducerea operațiunii de căutare-salvare.

(2) Nava ajunsă prima în zonă începe căutarea și/sau acordarea asistenței.

Art. 337. - Comandantul navei este absolvit de obligația de a se îndrepta spre nava aflată în pericol dacă are certitudinea, confirmată, că una sau mai multe nave chemate în ajutor au dat curs solicitării sau dacă este informat de către persoanele aflate în pericol sau de către comandantul altei nave care ajunge la aceste persoane la locul sinistrului, că ajutorul nu mai este necesar.

Art. 338. - (1) În situația în care o navă militară este implicată într-o acțiune colectivă de căutare și salvare, comandantul acesteia este obligat să se conformeze dispozițiilor date de coordonatorul căutării.

(2) Asumarea responsabilității, numirea unui coordonator al căutării/operațiunii de salvare sau acordarea primului ajutor se anunță pe toată formația/zona de căutare a forțelor destinate intervenției.

(3) Devierea navei de la drumul inițial pentru participarea la acțiunile de căutare, asistență și salvare se menționează în jurnalul de bord.

Art. 339. - În cazurile în care o navă militară participă alături de alte nave ale companiilor și societăților de navigație la acordarea asistenței și salvarea unei nave sau a bunurilor și echipajului acesteia, execută măsurile hotărâte de autoritatea care coordonează toate operațiunile de salvare. Art. 340. - (1) O navă militară este obligată să intervină cu toate mijloacele de care dispune pentru ajutorarea oricărei nave care a suferit un sinistru pe mare.

(2) În timp de război ajutorul se acordă în funcție de situația conflictuală existentă.

(3) Pe timpul luptei îndeplinirea misiunii are prioritate absolută. Art. 341. - (1) După acordarea ajutorului, comandantul navei înaintează eșalonului superior raportul său, în care precizează următoarele:

a) locul și împrejurările care au dus la necesitatea de intervenție;

b) starea în care se găsea nava aflată în pericol și încărcătura transportată;

c) timpul cât a durat acțiunea de ajutorare și mijloacele întrebuințate;

d) valoarea navei și a încărcăturii;

e) numele navei, al comandantului și portul de înregistrare a acesteia;

f) pavilionul, portul din care a plecat nava și cel către care se deplasa;

g) felul și cantitatea materialelor întrebuințate pe timpul acordării ajutorului sau proviziile date; ce acte s-au încheiat pentru plata ulterioară a materialelor consumate și proviziilor acordate.

(2) Când nava în ajutorul căreia s-a acționat s-a scufundat sau când este salvat un echipaj care și-a părăsit nava, la raport se anexează un tabel cu datele celor salvați.

Art. 342. - Mesajele pentru solicitarea ajutorului în caz de sinistru maritim se transmit folosind aparatura specializată și geamandurile EPIRB, astfel:

a) în caz de pericol de scufundare sau om la apă „MAY DAY”;

b) în caz de urgență, incendiu sau gaură de apă „PAN PAN”;

c) în celelalte cazuri de periclitare a siguranței maritime „SECURITE”.

Art. 343. - Comandantul unei nave militare aflată în pericol, după ce a consultat, funcție de posibilități, pe comandanții navelor care i-au răspuns la apelul de ajutor, are dreptul de a chema acele nave pe care le consideră capabile să-i acorde ajutor.

Art. 344. - (1) În cazul căderii unui om în apă, în timp de pace, comandantul navei ia toate măsurile pentru căutarea și salvarea acestuia; părăsirea raionului în care s-a produs evenimentul este permisă numai după ce au fost epuizate toate posibilitățile de căutare și salvare.

(2) În timp de război această prevederile alin. (1) nu sunt obligatorii și se aplică numai în funcție de situație.

(3) Despre căderea unui om în apă se informează și navele din zonă.

Art. 345. - Comandanții navelor cu scafandri la bord care acționează în cadrul unui sinistru informează prin toate mijloacele navele participante dacă urmează să desfășoare activități de scufundare.

SECȚIUNEA a 6-a – Coliziuni și accidente de navigație

Art. 346. - În caz de incendiu la bord, coliziune, eșuare sau avarii grave suferite de nava proprie, comandantul navei și echipajul sunt obligați să ia măsuri pentru salvarea navei, pentru limitarea avariilor și diminuarea pagubelor; în această situație se utilizează toate mijloacele și materialele de vitalitate și procedeele de manevră cu nava avariată, pentru salvarea acesteia și a echipajului.

Art. 347. - Comandantul navei și orice altă persoană aflată la bord, care din vina sa cauzează o coliziune, punerea pe uscat a navei cu urmări grave, avarierea gravă a mecanismelor ei vitale sau provoacă un incendiu, răspunde material sau penal potrivit legii.

Art. 348. - (1) În urma unei coliziuni, dacă starea tehnică permite, orice navă este obligată să acorde asistență și salvare celeilalte nave.

(2) Părăsirea navei aflată în pericol în locul unde s-a produs coliziunea este interzisă dacă acest lucru nu pune în pericol nava proprie.

(3) În urma coliziunii, comandanții celor două nave întocmesc un act care trebuie să conțină următoarele date:

a) măsurile luate pentru evitarea coliziunii, comenzi date la mașini și cârmă, semnale;

b) caracterul coliziunii la ambele nave, cu ce părți s-au lovit, sub ce unghi și poziția după coliziune;

c) avariile survenite la ambele nave - se vor anexa schițe și fotografii;

d) prezența sau absența piloților pe ambele nave;

e) alte acte apreciate ca necesare.

(4) La sosirea navei în port, comandantul navei înaintează eșalonului superior concluziile sale, la care se anexează:

a) actul de constatare întocmit de comandanții celor două nave;

b) rapoartele comandantului serviciului de luptă operații și ofițerului de cart;

c) copie după jurnalul de bord și jurnalul de mașini.

Art. 349. - (1) În caz de avarii grave, comandantul navei este obligat să ia măsurile pentru salvarea navei.

(2) În situația în care, cu toate măsurile luate, nava se află în pericol de a se scufunda, comandantul trebuie să încerce să pună nava pe uscat în cel mai apropiat loc.

SECȚIUNEA a 7-a – Abandonarea navei

Art. 350. - (1) În cazul în care, cu toate măsurile luate, nava se află în pericol de a se scufunda, comandantul navei ordonă abandonarea navei și conduce operațiunile de abandonare.

(2) Nici una dintre persoanele îmbarcate nu are dreptul să înceteze activitatea la bord sau să părăsească nava fără ordinul comandantului navei.

(3) Abandonarea navei se face în ordinea: bolnavii, femeile și copiii, personalul îmbarcat temporar, echipajul.

(4) Comandantul părăsește nava ultimul, după ce s-a convins că la bord nu au mai rămas alte persoane care pot fi salvate.

Art. 351. - (1) Comandantul navei este obligat să ia măsuri pentru salvarea pavilionului navei, jurnalelor de bord și de navigație, jurnalelor de mașini, documentelor secrete, ștampilelor, hărților și a fondurilor bănești.

(2) Când există pericolul ca documentele salvate să cadă în mâna inamicului, comandantul navei ia măsuri pentru distrugerea acestora.

(3) Dacă abandonul navei survine în urma luptei, pavilionul navei rămâne arborat la loc vizibil; în funcție de situație, comandantul navei poate ordona părăsirea navei de către o parte sau întregul echipaj.

Art. 352. - (1) Dacă echipajul navei a fost salvat de o navă străină, comandantul navei trebuie să ia toate măsurile pentru ca militarii echipajului propriu să respecte ordinea stabilită pe nava salvatoare, fără a li se știrbi demnitatea de cetățeni ai României și pentru a asigura păstrarea secretului militar.

(2) După abandonarea navei comandantul își păstrează prerogativele asupra echipajului până la eliberarea sa din funcție.

Art. 353. - (1) Echipajul salvat în afara granițelor României se bucură de imunitate de jurisdicție.

(2) Comandantul navei este obligat să ia toate măsurile pentru a aduce cât mai repede posibil echipajul în cel mai apropiat port sau localitate a României.

SECȚIUNEA a 8-a – Staționarea navei

Art. 354. - (1) Staționarea navei la cheu se face în portul de dislocare permanentă și ocazional în alte porturi sau locuri special amenajate.

(2) Acolo unde staționarea este permanentă, fiecare navă are repartizat locul ei de acostare, unde, de regulă, sunt asigurate alimentarea cu energie electrică și apă, precum și posibilitatea cuplării la rețeaua telefonică.

(3) Pe timpul staționării în portul de dislocare permanentă, nava trebuie să fie acostată numai în locul stabilit; schimbarea locului de acostare se poate face numai cu aprobarea sau pe baza ordinului eșalonului superior.

Art. 355. - Legarea navei se face la instalațiile portuare destinate acestui scop; este interzisă legarea navei de instalațiile care au alte destinații.

Art. 356. - (1) Când o navă manevrează pentru acostare sau plecare de la cheu, echipajele navelor acostate în vecinătate sunt obligate să ajute la manevră; ofițerul de gardă pe unitate numește oameni pentru manevră.

(2) Ori de câte ori în apropierea navei proprii manevrează o altă navă, ofițerul de gardă urmărește manevra acesteia, dintr-un loc de unde poate fi văzut de pe comanda navei care manevrează.

Art. 357. - (1) Dacă pe timpul staționării navei la cheu, ancoră sau geamandură se primește ordin de schimbare a locului de staționare, iar comandantul navei nu este la bord, manevra poate fi executată de comandantul secund/ofițerul secund, numai dacă acesta a promovat examenul de admitere la comanda navei.

(2) Comandantul navei nu desemnează pe comandantul secund/ofițerul secund să execute manevrele de ridicare a navei pe doc/cală și de coborâre a navei de pe doc/cală, precum și manevrele de intrare sau de ieșire din ecluză.

Art. 358. - În cazuri de sinistru, calamitate, de pericol sau de interes general în raza portului, în apele portuare sau în radă, echipajul navei este obligat să intervină respectând prevederile instrucțiunilor întocmite pentru aceste situații și ordinele eșaloanelor superioare.

Art. 359. - Pe timpul staționării în port, aspectul exterior și interior al navei trebuie să corespundă cerințelor practicii marinărești, iar echipajul respectă regulile și ordinea portuară.

Art. 360. - (1) Curățenia danelor de acostare, a cheurilor sau a locurilor de legare a navei la mal revine echipajului.

(2) Îndepărtarea gunoaielor și a reziduurilor petroliere din apropierea navei se face cu mijloacele bordului și ale navelor special destinate în acest scop.

Art. 361. - (1) Locul de staționare a navei la ancoră trebuie ales în funcție de scopul și durata staționării, în așa fel încât să fie adăpostit, să aibă adâncimi corespunzătoare, iar natura fundului să fie favorabilă ancorării; locul respectiv nu trebuie să împiedice intrarea/ieșirea altor nave în/din port sau să incomodeze staționarea navelor aflate la ancoră în aceeași radă.

(2) Este interzisă staționarea navei la ancoră în zonele de separare a traficului de navigație.

Art. 362. - (1) În timpul staționării la ancoră, aparatele electrice de navigație, mijloacele tehnice de observare și semnalizare, precum și instalațiile de ancorare, manevră și guvernare ale navei sunt în stare de funcționare; instalația de propulsie este pregătită pentru punere în funcțiune în timpul stabilit de comandantul navei.

(2) Mijloacele de salvare, de vitalitate și de stingere a incendiilor trebuie să fie permanent pregătite pentru a putea fi folosite, atât pentru nevoile navei proprii, cât și pentru acordarea ajutorului altor nave.

Art. 363. - (1) Nava aflată în staționare la ancoră, în radă, surprinsă de furtună, se pregătește de marș în timpul cel mai scurt, pentru a intra la adăpost sau a ieși în larg, în funcție de împrejurări.

(2) În cazuri deosebite, când condițiile hidrometeorologice nu permit virarea ancorei, aceasta se abandonează, după ce, în prealabil, s-a marcat locul cu o baliză și s-a consemnat poziția în jurnalul de bord. Art. 364. - Pe timpul staționării navei la ancoră în rada unui port străin, echipajul respectă regulile stabilite pentru rada portului în care staționează. Art. 365. - La fluviu, nava poate să staționeze:

a) în portul de dislocare permanentă, la cheu, la ancoră sau cu prova în mal;

b) în locuri de staționare neamenajate, la ancoră sau cu prova în mal. Art. 366. - Locul de staționare al navei la fluviu trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să nu stânjenească manevra sau marșul altor nave;

b) să aibă adâncimi corespunzătoare, ținând cont și de variația cotei în locul respectiv;

c) să nu mascheze semnalele de navigație;

d) să nu fie în perimetrul șenalului navigabil;

e) să respecte, pe cât posibil, locurile recomandate pentru staționare;

f) să nu fie în sectoare de treceri grele;

g) să fie protejat împotriva gheții și a valurilor;

h) să fie, pe cât posibil, în afara sectoarelor cu anafoare sau contracurenți puternici. Art. 367. - Se interzice staționarea navei:

a) sub cablurile de înaltă tensiune;

b) sub poduri;

c) la intrarea/ieșirea în/din bazine, canale navigabile;

d) în sectoarele de trecere bacuri;

e) în aval de locurile unde s-a format un zăpor;

f) lângă o navă care transportă materiale incendiare, explozive, toxice, radioactive, sau care este în carantină;

g) în sectorul fluvial al altui stat riveran, fără avizul organelor competente;

h) în locurile în care, prin natura fundului sau a malurilor, pot produce găuri de apă, avarii la cârme și elice.

Art. 368. - Pe timpul sezonului rece, la navă se iau următoarele măsuri:

a) se îndepărtează gheața și zăpada de pe navă;

b) se creează și se menține în jurul navei un culoar fără gheață de minimum 30 cm;

c) se întind „țin-te bine” pe punte;

d) se ridică la post ambarcațiunile;

e) pe timpul scurgerii sloiurilor de gheață se dublează legăturile cu malul și se îndepărtează sloiurile dintre nave;

f) în cazul pericolului de formare a zăpoarelor se schimbă locul de staționare, prin redislocarea navei în locurile stabilite pentru iernat;

g) se urmărește ca lanțurile ancorelor să nu fie blocate de gheață și se mențin gata de acțiune toate mijloacele de vitalitate.

CAPITOLUL X Pavilioane, saluturi și onoruri militare

SECȚIUNEA 1 Pavilionul navei. Ridicarea și coborârea pavilionului – Art. 369. - Pavilionul reprezintă drapelul de luptă al navelor militare. Art. 370. - Navele militare primesc primul pavilion în cadrul unui ceremonial care se desfășoară potrivit regulilor prevăzute în anexa nr. 11. Art. 371. - (1) Întregul echipaj are obligația să apere pavilionul navei.

(2) Coborârea pavilionului navei în timpul luptei de către comandantul navei, precum și de către orice altă persoană îmbarcată, în scopul de a servi cauzei inamicului, se pedepsește conform legilor în vigoare.

(3) Dacă pe timpul luptei pavilionul navei a fost distrus în locul lui se ridică imediat un pavilion de rezervă.

(4) Dacă mijlocul de susținere al pavilionului navei, bastonul pupa sau picul, a fost rupt, pavilionul se va arbora la vergă sau într-un alt loc vizibil.

Art. 372. - La predarea-primirea funcției de comandant de navă se execută predarea- primirea pavilionului după algoritmul activităților prevăzute în anexa nr. 12.

Art. 373. - Pe timpul manevrării, militarii vor acorda respectul cuvenit și vor proteja pavilionul navei și geacul, fără ca acestea să atingă puntea.

Art. 374. - Navele distinse cu ordine ale României primesc pavilionul navei împreună cu panglicile decorațiilor; când unitatea de nave este distinsă cu ordine, semnul distinctiv este purtat de nava comandant.

Art. 375. - (1) Toate navele militare care se găsesc în poziția „armate” arborează pavilionul navei la locul stabilit prin construcție.

(2) Pe timpul cât la navele armate pavilionul navei nu este arborat, el se păstrează de către ofițerul de gardă într-un loc stabilit prin OZN.

(3) În staționare la cheu/ancoră, paza și supravegherea pavilionului navei se încredințează șefului de cart, iar în marș și pe timpul luptei, personalului de cart.

(4) Descrierea și caracteristicile pavilionului navei sunt prezentate în anexa nr. 13.

Art. 376. - (1) Numirea navei este formată din patru pavilioane în care primul reprezintă eșalonul superior, al doilea tipul de navă și celelalte două ultimele cifre ale numărului de bordaj.

(2) Aceasta este utilizată pentru identificare și se arborează pentru recunoaștere vizuală la plecarea de la cheu, la intrarea/ieșirea în/din rade/porturi sau pentru confirmarea primirii anumitor semnale.

Art. 377. - (1) Pavilionul navei se ridică astfel:

a) la bastonul pupa, la ora 08.00, în zilele lucrătoare, când nava se află în staționare;

b) la bastonul pupa, la ora 09.00, în zilele nelucrătoare, când nava se află în staționare;

c) la pic, în momentul când ancora este la suprafață sau a fost molată ultima legătură de la mal și când nava se află în marș;

d) la bastonul pupa, la navele care nu au pic și se află în marș.

(2) Toate navele aflate în marș poartă pavilionul navei și pe timp de noapte.

Art. 378. - (1) Ceremonialul pentru ridicarea pavilionului navei se execută în prezența întregului echipaj aflat la bord, conform algoritmului prezentat în anexa nr. 14.

(2) În caz de vreme nefavorabilă, pavilionul navei se ridică fără echipaj, cu aprobarea comandantului.

Art. 379. - (1) Coborârea zilnică a pavilionului navei se execută, de regulă, fără adunarea echipajului, astfel:

a) la apusul soarelui, când nava se află în staționare la cheu, ancoră sau geamandură;

b) în momentul ancorării sau al transmiterii primei legături la mal atunci când ancorarea sau acostarea are loc în intervalul de timp de la apusul soarelui la ora ridicării pavilionului.

(2) Pe timpul când nava se află în porturi străine, pavilionul navei rămâne arborat și pe timpul nopții la fel ca și pavilionul statului în al cărui port nava militară se află. Art. 380. - (1) Ceremonialul de ridicare a pavilionului, geacului și marelui pavoaz se desfășoară în cadru solemn cu prilejul următoarelor ocazii:

a) intrarea navei în serviciu;

b) Ziua Națională a României;

c) Ziua Armatei României;

d) Ziua Marinei Române;

e) Ziua Drapelului Național;

f) când nava, unitatea sau marea unitate sunt distinse cu ordine și medalii;

g) cu ocazia altor zile de sărbătoare și evenimente solemne stabilite prin ordinul ministrului apărării naționale sau al șefului Statului Major al Forțelor Navale.

(2) La aceste ceremoniale după comanda ofițerului de gardă/cart: „Pavilionul și geacul și marele/micul pavoaz sus”, se intonează Imnul Național al României, timp în care odată cu pavilionul se ridică marele și/sau micul pavoaz.

Art. 381. - (1) În cadrul unității de nave, în cadrul unei grupări/grupuri navale aflate în radă comună sau acostate la același cheu/dană, ridicarea/coborârea pavilionului se execută după nava comandant/directoare.

(2) În acest caz, nava comandant/directoare folosește ca semnal pentru conducerea acestei activități pavilionul „Executiv”, iar celelalte nave folosesc pavilionul „Zărit”, care se manevrează după algoritmul prezentat în anexa nr. 14.

Art. 382. - În cazul în care nava se află într-un port într-o țară străină, la ceremonialul de ridicare, respectiv de coborâre a pavilionului și geacului se intonează imnul țării gazdă și după aceea Imnul Național al României.

Art. 383. - (1) Garda destinată ridicării/coborârii pavilionului navei se numește numai la navele de rangul 1, 2, 3 și la nava comandant de la unitățile de nave de rangul 4 și se compune din 3

- 5 militari, numiți din rândul personalului de serviciu aflat în schimburile libere.

(2) Militarilor din garda numită pentru ridicarea pavilionului navei nu li se distribuie muniție.

Art. 384. - La scoaterea unei nave militare din serviciu sau la intrarea ei în reparații capitale, pavilionul navei nu se mai ridică. Art. 385. - (1) Geacul este însemnul distinctiv al navelor militare și se ridică la bastonul prova odată cu pavilionul navei, numai la navele de rangul 1, 2 și 3.

(2) Modelul însemnului prevăzut la alin. (1) este prezentat în anexa nr. 13.

(3) Când pavilionul navei se coboară în bernă, odată cu acesta se coboară și geacul.

Art. 386. - (1) Flamura este un însemn al navelor militare și semnifică faptul că nava este comandată de un ofițer de marină.

(2) La navele cu mai multe catarge, flamura se ridică la mărul celui mai mare catarg, iar la cele cu un singur catarg, la mărul acestuia și se poartă permanent, ziua și noaptea, în afară de cazul când la unul dintre catarge este ridicată o marcă distinctivă sau de comandament.

(3) Modelele flamurilor prevăzute la alin. (1) sunt prezentate în anexa nr. 13.

(4) Orice navă militară armată și comandată de un ofițer de marină cu grad militar, poartă la mărul arborelui mare, flamura navelor militare.

Art. 387. - (1) Mărcile distinctive sunt însemne care se arborează la nava militară atunci când pe aceasta se află Președintele României, primul ministru al Guvernului României, ministrul apărării naționale sau șeful Statului Major General.

(2) Modelele mărcilor prevăzute la alin. (1) sunt prezentate în anexa nr. 13.

(3) Marca distinctivă se arborează numai cu aprobarea persoanei care are drept la această marcă; se ridică la mărul arborelui mare în locul flamurei, atât ziua cât și noaptea și se coboară odată cu plecarea acestei persoane de la navă.

(4) Atunci când se ridică marele sau micul pavoaz, marca distinctivă se va ridica tot la mărul arborelui mare, însă sub drapelul de stat.

Art. 388. - (1) Mărcile de comandament sunt însemne care se ridică atunci când în unitate sau pe navă se află comandantul unității de nave sau alți comandanți superiori și anume: șeful Statului Major al Forțelor Navale, comandantul Flotei, comandantul Flotilei, comandantul marii unități de nave sau comandantul unei grupări de nave constituite temporar.

(2) Modelele mărcilor prevăzute la alin. (1) sunt prezentate în anexa nr. 13.

Art. 389. - (1) Comandanții de mari unități de uscat din Forțele Navale care au gradul funcției de cel puțin contraamiral de flotilă, au dreptul la marcă de comandament.

(2) Mărcile de comandament rămân ridicate pe tot timpul cât persoanele care au dreptul se află la navă.

(3) Atunci când se ridică marele/micul pavoaz, mărcile de comandament se mențin ridicate, însă sub drapelul de stat.

(4) Noaptea, în timp de pace, în radă sau în marș, nava la care se află cel mai mare șef/comandant, în afară de marca de comandament, va purta și lumina de navă comandant.

(5) Ori de câte ori se arborează o marcă superioară, marca inferioară se coboară.

(6) Ceremonialul de predare a mărcii distinctive de comandant de unitate/mare unitate se defășoară în conformitate cu algoritmul prevăzut în anexa nr. 15.

(7) La submarine, în staționare și când navighează la suprafață, se arborează doar pavilionul navei.

SECȚIUNEA a 2-a – Arborarea primului pavilion

Art. 390. - (1) Înmânarea și arborarea primului pavilion se execută într-un cadru festiv în prezența întregului echipaj și a unui reprezentant al eșalonului superior.

(2) Înmânarea pavilionului navelor militare se face în baza ordinului de intrare în serviciu prin care se stabilește și ziua în care se sărbătorește anual ziua navei; sărbătorirea zilei navei se organizează anual, iar o dată la 5 ani într-un cadru festiv.

(3) Cu ocazia înmânării primului pavilion nava primește și sigla distinctivă.

Art. 391. - (1) Atunci când o navă este distinsă cu ordine sau cu medalii, solemnitatea de înmânare a pavilionului care poartă distincții se execută conform regulilor prevăzute în anexa nr. 11, mai puțin rostirea jurământului.

(2) Înainte de înmânarea pavilionului, persoana care înmânează distincția citește în fața echipajului navei decretul/ordinul de acordare a distincției și a brevetului respectiv.

(3) După ridicarea pavilionului, persoana care înmânează decorația felicită echipajul; echipajul răspunde prin „Ura!” prelungit de trei ori. Art. 392. - Decorația și brevetul acordate navei se păstrează împreună cu primul pavilion al navei. Art. 393. - Când o navă iese din serviciu, primul pavilion, decorațiile și brevetele se predau Muzeului Marinei Române.

SECȚIUNEA a 3-a Modul de folosire a pavilionului și mărcilor de către ambarcațiuni – Art. 394. - (1) Toate ambarcațiunile aflate în marș poartă pavilionul național sau marca distinctivă/de comandament.

(2) Pavilionul ambarcațiunii navei se păstrează de ofițerul de gardă pe navă, la un loc cu celelalte pavilioane.

(3) Pavilionul ambarcațiunii navei se predă de către ofițerul de gardă șefului ambarcațiunii și se restituie ofițerului de gardă când ambarcațiunea se înapoiază la bord.

Art. 395. - La ambarcațiunile navei trimise pentru salvarea unui om căzut în apă, pavilionul se ridică la baston, numai după ce naufragiatul a fost ridicat în ambarcațiune, iar în situația când omul căzut în apă a decedat, pavilionul ambarcațiunii se arborează în bernă.

Art. 396. - Ambarcațiunile militare în care se găsesc persoane cu drept la mărci, poartă aceste însemne la bastonul prova, iar la coborârea persoanelor respective din ambarcațiuni, mărcile se coboară.

SECȚIUNEA a 4-a – Pavoazul electric, marele și micul pavoaz

Art. 397. - (1) Pavoazul electric se aprinde în serile premergătoare și în serile zilelor prevăzute la art. 380 și în situația când nava se află în vizită cu prilejul unor activități de protocol într-un port străin.

(2) La navele aflate în staționare, acesta se aprinde/stinge pe timpul nopții, la orele

stabilite.

Art. 398. - (1) Marele pavoaz se ridică numai în staționare și pe timp favorabil, iar cu 30

de minute înainte de plecarea navei în marș, acesta se coboară.

(2) Marele pavoaz se compune din pavilioanele codului de pavilioane saulă dispuse de la prova spre pupa începând cu acele pavilioane la care predomină culoarea albastru, apoi cele cu culoarea predominantă galben, iar spre porțiunea a treia cu culoarea predominant roșu.

(3) Pentru acoperirea întregului spațiu dintre bastonul prova, arboradă și baston pupa se pot utiliza pavilioane de la mai multe coduri.

(4) Se evită utilizarea pavilioanelor saulă ce conțin culoarea negru.

(5) Din marele pavoaz nu fac parte pavilioanele care sunt la fel cu pavilioanele altor țări sau prin dispunere ar forma cuvinte sau propoziții.

(6) Navele ridică marele pavoaz în zilele prevăzute la art. 380 și când acestea se află în vizită cu prilejul unor activități de protocol într-un port străin, situație în care nava ridică la vergă drapelul de stat al țării pe teritoriul căreia se află.

(7) Marele pavoaz conține și micul pavoaz.

Art. 399. - (1) Când se ridică marele pavoaz, nava comandant/directoare folosește ca semnal pentru conducerea acestei activități două pavilioane „Executiv”, iar celelalte nave folosesc două pavilioane „Zărit”.

(2) Când al doilea pavilion de același tip lipsește se poate utiliza primul repetitor.

Art. 400. - (1) Pe vreme nefavorabilă, atunci când situația nu permite ridicarea marelui pavoaz, se ridică numai micul pavoaz.

(2) Micul pavoaz se compune din geac, drapelul de stat și pavilionul navei; se poartă, atât în staționare, cât și în marș, cu deosebirea că în marș geacul se coboară.

(3) Geacul reprezintă pavilionul Forțelor Navale și se ridică la bastonul prova sau la primul arbore dinspre prova.

(4) Drapelul de stat se ridică la catargul principal, iar pavilionul navei la bastonul pupa.

SECȚIUNEA a 5-a Întâmpinarea persoanelor oficiale/șefilor care vin la bord – Art. 401. - Atunci când sosesc la bord Președintele României, președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților, prim-ministrul Guvernului României,

ministrul apărării naționale, secretarii de stat ai Ministerului Apărării Naționale, șeful Statului Major General, secretarul general al Ministerului Apărării Naționale, șefi de state, președinți de parlamente, prim-miniștri sau șefi de guverne, miniștrii apărării și șefii statelor majore generale/similari aflați în vizite oficiale în România, ambasadori acreditați în România, șefi/comandanți ai categoriilor de forțe ale armatelor străine aflați în vizite oficiale în România, amirali, generali, comandanți direcți și ofițeri care conduc inspecția/controlul/vizita navei/unității de nave, comandantul care îi întâmpină prezintă onorul, raportul și îi însoțește. Art. 402. - Pentru persoanele enumerate la art. 401, onorul se prezintă numai titularilor sau înlocuitorilor legali, la intrarea la bordul navelor din Forțele Navale de către comandantul navei și o gardă formată din ofițerul de gardă pe navă, șeful de cart și 3-5 militari în gardă cu armamentul individual; la comanda comandantului de navă, șeful de cart dă onorul cu sifleea, iar ceilalți militari din gardă salută. Art. 403. - Întâmpinarea și primirea la bord a oficialităților străine se face pe baza protocolului stabilit în acest sens. Art. 404. - (1) Persoanele prevăzute la art. 401 care sosesc/pleacă la/de la bord în vizită oficială sau în inspecție/control sunt întâmpinate/conduse și primesc onorul cu garda și echipajul navei aliniat pe punte; ceremonialul se execută în conformitate cu algoritmul prezentat în anexa nr. 14.

(2) Raportul și onorul cu echipajul la front se acordă numai la prima sosire a acestora la bord, în cursul zilei respective. Art. 405. - (1) Sosirea la bord a comandantului de navă și a șefilor lui se anunță prin sonerie, folosindu-se următoarele semnale:

a) pentru comandantul navei 3 sunete lungi;

b) pentru comandantul unității de nave 4 sunete lungi;

c) pentru toți șefii comandantului unității de nave 5 sunete lungi.

(2) Semnalele prevăzute la alin. (1) se dau în intervalul de timp de la deșteptare și până la stingere, ori de câte ori aceste persoane se află în apropierea navei, până la urcarea la bord.

Art. 406. - (1) Ofițerul de gardă/cart este obligat să întâmpine la schelă/scară, atât la sosire, cât și la plecare, pe toți ofițerii mai mari sau egali în grad și să comande „Drepți”, iar șeful de cart să dea onorul cu sifleea.

(2) Onorul cu sifleea se dă în intervalul de timp de la deșteptare și până la stingere de către șeful de cart, chiar dacă ofițerul de gardă/cart, din motive impuse de serviciu, nu se află la schelă sau la scară. Art. 407. - Când în apropiere de schelă sau pe scară se află o persoană mai mare în grad/funcție decât persoana care intră sau iese de la bord, nu se mai comandă „Drepți” și nu se mai dă onorul cu sifleea. Art. 408. - (1) Ofițerii care vin la bordul unei nave sunt întâmpinați după cum urmează:

a) superiorii comandantului navei, în grad și funcție, de către comandantul navei și ofițerul de gardă pe navă;

b) comandantul navei, de către ofițerul de gardă pe navă;

c) comandantul altei nave, de către comandantul navei, dacă cel care vine la bord este egal sau mai mare în grad; dacă este mai mic în grad, atunci întâmpinarea se face de către ofițerul de gardă pe navă/cart, căruia îi revine obligația de a-l conduce la comandant;

d) ceilalți ofițeri sunt întâmpinați de către ofițerul de gardă pe navă iar cei care nu fac parte din echipaj sunt conduși la persoanele cu care vor să ia legătura.

(2) În situația în care persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), intră la bord de mai multe ori în cursul aceleiași zile, sunt întâmpinați în același mod, dar fără să li se mai dea raportul.

(3) Când ofițerul de gardă nu se află la schelă, el este chemat de șeful de cart, prin semnal cu soneria și se prezintă celor mai mari în grad conducându-i la comandantul navei.

(4) Maiștrii militari și subofițerii sunt întâmpinați de către șeful de cart, care are obligația să raporteze ofițerului de gardă despre sosirea lor.

SECȚIUNEA a 6-a Parada navală – Art. 409. - Parada navală este o activitate care se execută de navele și ambarcațiunile militare din Forțele Navale cu ocazia unor evenimente festive. Art. 410. - (1) Parada navală se execută cu navele în marș sau staționare, în port sau la ancoră.

(2) Parada navală se desfășoară pe baza unui plan întocmit de eșalonul care organizează această activitate și care trebuie să prevadă: cine este comandantul paradei, locul și data desfășurării, dispozitivul navelor și ținuta echipajelor pentru paradă, data și ora ocupării dispozitivului, programul repetițiilor și activităților, legăturile și locul navei comandant. Art. 411. - (1) Când parada se execută cu navele în staționare, echipajele se dispun pe punți, de-a lungul bordului, după înălțime cu sensul de la prova spre pupa, începând cu ofițerii, maiștrii militari, subofițerii și soldații și gradații profesioniști.

(2) Pe timpul paradei navale, comandantul navei se află pe comandă, în același bord cu echipajul.

(3) La navele cu vele, echipajul poate fi dispus la front pe vergi. Art. 412. - Algoritmul orientativ de desfășurare a paradei navale este prezentat în anexa nr. 16.

SECȚIUNEA a 7-a Saluturi marinărești – Art. 413. - (1) Salutul marinăresc face parte din ceremonialul tradițional stabilit pe baza obiceiurilor și a normelor marinărești unanim recunoscute pentru primirea navelor, persoanelor oficiale, cu ocazia vizitelor și pe timpul întâlnirii navelor pe mare sau fluviu.

(2) Salutul marinăresc reprezintă onorul pe care îl dau navele cu echipajul, cu pavilionul, cu salve de tun sau cu alte mijloace vizuale sau sonore, altor nave, persoanelor oficiale sau în cinstea unei națiuni străine. Art. 414. - (1) Salutul între nave se acordă când acestea se întâlnesc ziua, pe mare, fluviu sau în radă.

(2) Navele militare se salută reciproc prin trecerea echipajelor la front în bordurile de întâlnire, iar la o distanță de 1-2 cabluri, se ordonă „Front la tribord/babord”.

(3) Atunci când comandantul navei se află pe comanda de marș, acesta împreună cu ofițerul de cart ies în bordul de întâlnire și acordă salutul navei întâlnite, iar în situația în care comandantul navei lipsește din comanda de marș salutul se acordă de către ofițerul de cart.

(4) Când se întâlnesc nave militare care navighează sub diferite mărci sau care sunt de ranguri diferite, dar fără mărci, salutul se acordă mai întâi de nava care poartă marca inferioară sau care este de rang mai mic.

(5) Regula este valabilă și pe timpul manevrelor de acostare, ancorare, plecare de la cheu sau de la ancoră; nava care este acostată la cheu acordă salutul de către ofițerul de gardă pe navă.

(6) Când se întâlnesc nave militare care navighează sub aceleași mărci sau nave de același rang, dar fără mărci, salutul se acordă, pe cât posibil, în același timp de către ambele nave.

(7) Semnalul „Front la tribord/babord” se dă cu fluierul de către ofițerul de cart/gardă sau de către comandantul navei la navele de rangul 4, printr-un sunet lung și unul scurt, iar „Liber de la front” prin două sunete scurte.

(8) Pe timp de noapte se aprind luminile de „manevră și salut” și nu se dă salutul cu fluierul. Art. 415. - În cazul în care navele militare întâlnesc nave comerciale care salută prin coborârea pavilionului, la ordinul ofițerului de cart li se răspunde la salut printr-o singură coborâre a pavilionului la 1/3 din lungimea saulei și ridicarea acestuia imediat. Art. 416. - Salutul între nave nu se acordă:

a) de la apusul și până la răsăritul soarelui;

b) pe timpul manevrelor de plecare de la ancoră, ancorare, a misiunilor de foc, a alertelor, a exercițiilor generale pe navă, executării manevrelor de formații și evoluții;

c) pe timpul acțiunilor de salvare și când se asigură manevra altor nave în port;

d) când se transportă persoane decedate;

e) când se navighează în condiții de ceață, mare rea sau pe fluviu în zone în care curenții sunt puternici;

f) în orice situație în care darea salutului ar periclita siguranța navei.

Art. 417. - (1) Ambarcațiunile militare aflate în marș trebuie să se salute reciproc când se găsesc la o distanță mai mică de 50 m între ele.

(2) Salutul se previne de către ambarcațiunea al cărei șef este mai mic în grad, iar la grade egale, salutul trebuie să se acorde pe cât posibil în același timp.

Art. 418. - Șefii ambarcațiunilor militare care pe timpul ridicării/coborârii pavilionului se află în apropiere sunt obligați să comande „Drepți” și să mențină aparatul propulsor stopat sau ramele în poziția „Drepți”, pe toată durata ceremonialului.

Art. 419. - Salutul din ambarcațiuni militare nu se acordă:

a) de la apusul și până la răsăritul soarelui;

b) pe timpul concursurilor de bărci, a acțiunilor de salvare și când se asigură manevra navelor în port;

c) când se transportă bolnavi sau persoane decedate;

d) când se găsesc pe mare cu vânt puternic și valuri sau când se navighează pe fluviu în zone cu curent mare;

e) în orice situație în care darea salutului ar periclita siguranța navigației.

Art. 420. - (1) Cu ocazia unor zile festive sau a unor vizite oficiale, la ordin, navele militare pot acorda salutul solemn cu artileria de la bord, care constă din 21 de salve, iar pe timpul executării salutului solemn se intonează Imnul Național al României.

(2) Modul de execuție în detaliu a saluturilor cu salve de tun se stabilește prin ordin sau precizări ale șefului Statului Major al Forțelor Navale.

(3) Saluturile cu salve de tun se dau numai de navele armate, de la distanța de 3 cabluri.

(4) În marș, salutul cu salve de tun se dă numai pe timp de zi.

Art. 421. - Navele care ies/intră din/într-un port străin dau salutul cu salve de tun la trecerea prin zona stabilită în protocol.

Art. 422. - (1) Salutul funebru se dă de către navele militare românești la debarcarea defunctului de la bord sau la scufundarea lui în apă conform prevederilor secțiunii a 8-a.

(2) Salutul funebru prevăzut pentru ofițeri cu grade inferioare se acordă și maiștrilor militari, subofițerilor și soldaților/gradaților profesioniști decorați cu ordine ale României.

Art. 423. - Navele armate aflate în probe, cele care participă la exerciții tactice sau aplicații, cât și cele care se află în porturi în care acest salut este oprit prin regulamentul portului, nu dau salutul cu salve de tun.

SECȚIUNEA a 8-a – Onorul militar la procesiunile funerare la bord

Art. 424. - Organizarea procesiunii funerare la bordul navei îi revine comandantului navei. Art. 425. - (1) Nava pe care se găsește corpul defunctului coboară pavilionul în bernă; în momentul când corpul se scufundă în mare, când ambarcațiunea care transportă corpul la mal se îndepărtează la două cabluri de navă, sau când defunctul se scoate direct la mal, pavilionul se ridică

la semn.

(2) În cazul decesului persoanelor care au dreptul la mărci distinctive și de comandament, mărcile acestora se coboară și se mențin în bernă, ca și pavilionul navelor militare.

(3) În timpul luptei, pavilionul și mărcile de comandament nu se coboară în bernă.

Art. 426. - (1) La bord, sicriul cu militarul decedat se instalează la prova pe un postament respectând următoarele reguli:

a) se acoperă cu pavilionul navei militare, cu culoarea albastră spre capul corpului neînsuflețit;

b) cascheta/bereta se așează pe sicriu, la capul defunctului;

c) în cazul ofițerilor, stiletul cu lama și teaca se așează pe sicriu în forma literei „X”;

d) alături de sicriu, pe o pernă din catifea/astar roșie, se expun ordinele și medaliile primite, dacă aceste obiecte se găsesc la bord;

e) pe timpul cât stă la bord, la sicriul defunctului se instalează o gardă de onoare.

(2) Înainte de coborârea defunctului în mare sau înainte de înmormântarea la uscat se desfășoară serviciul religios de înmormântare, după care, pavilionul, ordinele, medaliile și stiletul se strâng și se predau ulterior familiei.

Art. 427. - Toate navele militare care staționează în apropierea unei nave la bordul căreia se află un defunct sau când în apropierea lor, până la o distanță de două cabluri, trece o navă cu un defunct la bord, coboară pavilionul în bernă și îl ridică la semn după ce defunctul a fost ridicat de la bord sau după ce nava respectivă, în trecere, s-a depărtat la distanță de două cabluri.

Art. 428. - (1) Când defunctul se scufundă în mare sau se scoate de la bordul navei pentru a fi înmormântat pe uscat, muzica militară/stația de radioamplificare intonează Imnul Național al României, iar echipajul adunat pe punte dă onorul.

(2) Pe timpul procesiunii, comandantul navei ține o scurtă cuvântare, cu date despre activitatea decedatului.

Art. 429. - Când corpul neînsuflețit al comandantului marii unități sau al unității de nave se transportă pe o navă, la bastonul prova al navei care transportă defunctul se ridică în bernă marca acestuia; când nava trece prin apropierea navelor care staționează în radă la o distanță mai mică de două cabluri, echipajele acestora se adună la front pe punte.

Art. 430. - Desfășurarea înmormântării și a ceremoniei funerare la uscat va avea loc conform prevederilor regulamentelor militare în vigoare privind ceremonialurile militare.

SECȚIUNEA a 9-a – Obiecte cu valoare istorică la navă

Art. 431. - La navă se păstreză toate obiectele cu valoare istorică care ilustrează meritele navei și ale echipajului, atât în timp de pace, cât și în timp de război, pentru a dovedi și reaminti în permanență echipajului evenimentele glorioase și însemnate din viața navei.

Art. 432. - (1) Obiectele cu valoare istorică ale navei sunt:

a) primul pavilion sau cel cu care nava a participat la activități importante;

b) distincțiile navei: decorații, brevete, scrisori, ordine pe unitate și cadouri primite de la persoane oficiale cu funcții de răspundere în stat și de la eșaloanele superioare;

c) fotografiile eroilor României care au făcut serviciul militar la navă și ale militarilor căzuți în luptă, precum și ale membrilor echipajului care au săvârșit fapte de eroism;

d) obiectele de artă, materialele media care ilustrează diferite momente din evenimentele istorice petrecute la navă;

e) trofeele de luptă.

(2) Trecerea obiectelor în categoria celor istorice se face prin OZU.

(3) Din categoria obiectelor cu valoare istorică nu fac parte documentele secrete și oficiale ale navei, ordinele pe navă, jurnalele de bord și de navigație sau documentele care urmează să fie predate la arhivă.

Art. 433. - Fiecare navă/unitate de nave înscrie în registrul istoric al navei/unității obiectele prevăzute la art. 432 alin. (1), specificând datele referitoare la proveniența lor și descriindu-le pe scurt.

Art. 434. - Răspunderea pentru păstrarea obiectelor cu valoare istorică revine comandantului navei; pentru întreținerea acestor obiecte se numește unul din ofițerii navei; obiectele învechite sau care se pot deteriora se păstrează în ambalaje speciale, astfel încât să poată fi văzute.

Art. 435. - În cazul în care păstrarea obiectelor cu valoare istorică la navă nu este posibilă, comandantul marii unități poate hotărî să fie predate Muzeului Marinei Române.

Art. 436. - La ieșirea unei nave din serviciu, obiectele cu valoare istorică se predau la Muzeul Marinei Române sau se transmit navei care va primi aceeași denumire.

CAPITOLUL XI – Organizarea și executarea serviciului la bordul navelor

SECȚIUNEA 1 – Serviciul la bord. Scop și conținut

Art. 437. - Serviciul la bordul navei se execută în scopul:

a) menținerii stării de operativitate a navei;

b) asigurării vitalității navei;

c) asigurării pazei și securității navei;

d) conducerii activităților zilnice;

e) respectării ordinii interioare la bord;

f) asigurării funcționării instalațiilor, aparaturii și mecanismelor necesare navei;

g) executării diferitelor lucrări la navă.

Art. 438. - (1) Serviciul la bord se execută la toate navele Forțelor Navale din momentul încadrării statului de organizare.

(2) La bordul navei se execută următoarele categorii de servicii:

a) serviciul de permanență;

b) serviciul de pază;

c) serviciul de intervenție.

Art. 439. - (1) Categoriile de servicii, personalul și subunitățile destinate pentru serviciul la bordul navei se precizează de către comandantul navei/unității de nave, anual, prin OZU și ori de câte ori situația o cere, în funcție de tipul, clasa, rangul, starea de pregătire pentru luptă și încadrarea cu echipaj.

(2) Prin OZN, comandantul navei va stabili organizarea serviciului la bordul navei, pentru fiecare dintre situațiile în care se află nava:

a) în staționare la cheu în locul de dislocare permanentă;

b) în staționare la cheu în porturi străine sau altele decât cel de dislocare permanentă;

c) în marș/staționare pe mare/fluviu.

(3) Fiecare membru al echipajului numit în serviciu, răspunde pentru activitatea sa în postul încredințat.

Art. 440. - (1) Serviciul de permanență la bordul navei constă în serviciul de gardă și serviciul de cart cu durata de 24 de ore.

(2) Serviciul de gardă este destinat pentru conducerea și îndeplinirea tuturor îndatoririlor legate de activitatea zilnică și are o durată continuă de 24 de ore.

(3) Serviciul de cart este destinat pentru conducerea și îndeplinirea tuturor îndatoririlor legate de activitățile specifice la bord când nava se află în staționare la cheu, la ancoră sau în marș și are o durată de 8-12 ore în schimburi de 4-6 ore, în funcție de tipul, clasa și misiunile navei.

(4) Pentru anumite posturi și în funcție de condițiile hidrometeorologice, comandantul navei poate modifica durata unui schimb de cart, consemnând acest lucru în jurnalul de bord. Art. 441. - (1) La bordul navei, în locul de dislocare permanentă, în funcție de rangul acesteia, se stabilesc următoarele servicii de permanență:

a) ofițer de gardă pe navă;

b) ajutor al ofițerului de gardă pe navă;

c) ofițer de gardă sub punte;

d) șef de cart;

e) curier de cart;

f) motorist de gardă;

g) electrician de gardă;

h) mecanic vitalist de gardă;

i) bucătar de gardă;

j) militarul de gardă la bucătărie;

k) radiotelegrafist de gardă/cart, operator radio/ACT;

l) observator;

m) sanitar de gardă;

n) serviciul de gardă/cart CBRN.

(2) La bordul submarinului, care este considerat ca denumire în sensul de navă, se execută cartul în postul central și se stabilesc următoarele servicii de permanență:

a) ofițer de gardă pe submarin;

b) ajutorul ofițerului de gardă pe submarin;

c) mecanic vitalist de gardă pe submarin;

d) electrician de gardă pe submarin. Art. 442. - (1) Din rândul personalului din serviciul de permanență la nivelul navei/secției/grupului de nave se constituie grupa de vitalitate care se nominalizează prin OZU/OZN.

(2) Grupa de vitalitate este condusă de ofițerul de gardă pe navă/submarin în scopul asigurării vitalității navei/secției/grupului de nave/submarinului.

(3) Grupa de vitalitate acționează pentru:

a) controlul periodic al compartimentelor navei;

b) intervenția în cazul apariției incendiilor sau găurilor de apă;

c) intervenția în cazul poluării accidentale a mediului, în proximitatea navei/submarinului.

Art. 443. - La navele de rangul 4, pe timpul staționării în locurile de staționare permanentă, serviciul de permanență poate fi organizat pe secția/grupul de nave; în acest caz, se prevăd următoarele servicii:

a) ofițer de gardă pe secția/grupul de nave;

b) ajutor al ofițerului de gardă pe secția/grupul de nave pentru vitalitatea navelor;

c) șef de cart;

d) curier de cart;

e) grupa de vitalitate;

f) alte servicii în funcție de situație.

Art. 444. - Tabelul cu posturile serviciului de gardă și de cart se întocmește de către comandantul secund/ofițerul secund și se aprobă de către comandantul navei; la întocmirea tabelului trebuie avut în vedere ca numărul persoanelor din serviciul de permanență să fie stabilit la strictul necesar și în nici un caz să nu depășească 1/3 din efectivul prezent al navei. Art. 445. - La bordul navei, în funcție de rangul acesteia, în situația staționării la cheu în porturi străine sau altele decât cel de dislocare permanentă se execută serviciile prevăzute la art. 441 și în plus următoarele servicii:

a) ofițer de cart;

b) grupa de pază/poliție militară;

c) subunitate de intervenție/protecția forței;

d) alte servicii în funcție de situație.

Art. 446. - (1) La bordul navei, în funcție de rangul acesteia, pe timpul marșului, staționării la ancoră pe mare/fluviu, se stabilesc următoarele servicii de permanență:

a) ofițer de cart pe navă;

b) ajutor al ofițerului de cart pe navă;

c) ofițer de gardă pe navă;

d) ajutor al ofițerului de gardă pe navă;

e) ofițer de gardă/cart sub punte;

f) șef de cart;

g) curier de cart;

h) observator-semnalizator, electrician aparate de navigație, timonier, radiotelegrafist, radiolocatorist, hidrolocatorist, motorist de cart;

i) electrician de gardă;

j) mecanic vitalist de gardă;

k) veghe la ancoră;

l) bucătar de gardă;

m) militarul de gardă la bucătărie;

n) sanitar de gardă;

o) subunitate de intervenție/protecția forței;

p) armamentul ambarcațiunii de serviciu.

(2) Serviciul de permanență pe timpul marșului, staționării la ancoră pe mare/fluviu, se execută în scopul:

a) navigației în siguranță a navei;

b) asigurării stării de pregătire pentru luptă ordonate;

c) staționării pe mare/fluviu în siguranță.

(3) Serviciul de gardă și cart pe mare/fluviu se organizează pentru toată perioada cât nava se află pe mare/fluviu, iar personalul nominalizat în serviciu se consemnează în OZN.

Art. 447. - Conducerea nemijlocită a personalului serviciului de permanență și răspunderea pentru executarea corectă a serviciului revin ofițerului de gardă/cart; în cazul când în cadrul serviciului de permanență, la navă există ofițer de cart și ofițer de gardă, răspunderea generală pentru conducerea personalului din serviciu revine ofițerului de cart.

Art. 448. - (1) Personalul din serviciul de permanență la bordul navei poartă banderole, potrivit tipurilor de serviciu executat, ale căror modele sunt prezentate în anexa nr. 17.

(2) Ofițerul de gardă pe navă execută serviciul având asupra sa pistol și un încărcător cu șase cartușe.

(3) Celelalte persoane din serviciul de permanență nu poartă armament, dar trebuie să fie în măsură să-l ridice în timpul cel mai scurt. Art. 449. - (1) Serviciul de pază și serviciul de intervenție se organizează de către comandantul navei în situații deosebite, dacă este necesar, atunci când nava acostează în porturi sau locuri de staționare altele decât cele permanente, pentru protecția și apărarea personalului, pentru paza navei sau a unor bunuri aflate la cheu, pentru capturarea sau respingerea forțelor/elementelor care pun în pericol nava.

(2) Organizarea și executarea acestor servicii se face în conformitate cu prevederile regulamentelor, instrucțiunile în vigoare și conform cu regulile specifice unităților/portului de staționare temporară, după caz.

(3) La navele unde există echipă de protecția forței, respectiv echipă de inspecție și control, prevăzute prin rol, serviciul de pază și de intervenție se execută de către acestea.

(4) Personalul numit în serviciul de pază și intervenție se numește prin OZN și va avea asupra sa armamentul stabilit de către comandantul navei. Art. 450. - Personalul din serviciul de permanență, pază și intervenție poate face uz de armă numai în conformitate cu prevederile legale.

SECȚIUNEA a 2-a Selecționarea, pregătirea și numirea personalului de serviciu pe navă/unitate – Art. 451. - (1) Selecția personalului destinat executării serviciului la bordul navei se face de către comandantul secund/ofițerul secund, pentru ofițerii de gardă pe navă și de către șeful de stat major pentru ofițerii de gardă pe unitatea de nave/divizion, cu avizul de specialitate al medicului și psihologului unității/eșalonului superior, la începutul fiecărui an de instrucție și ori de câte ori este nevoie și se înscrie, nominal, în OZN/OZN.

(2) Personalul selecționat este pregătit, conform precizărilor comandantului navei/unității de nave, verificat și admis prin ordin de zi pe unitate pentru executarea serviciului.

(3) Numirea personalului în serviciu se face pe baza planificării lunare întocmită de către comandantul secund/ofițerul secund, prin OZU/OZN și se anunță cu cel puțin 24 de ore înainte; numirea personalului care execută serviciul de gardă și cart pe mare se face prin OZN, pentru toată perioada executării misiunii și prima zi după terminarea acesteia.

(4) Același personal poate fi numit în serviciu de gardă, de regulă, după 48 de ore de la ieșirea din serviciu.

Art. 452. - (1) Comandantul navei și comandantul secund/ofițerul secund nu execută serviciul la bordul navei.

(2) Serviciul de cart, în marș și în staționare, se execută de către ofițerii și maiștrii militari, selecționați și admiși. Art. 453. - Pregătirea personalului pentru serviciul de permanență se execută sub conducerea ofițerului de gardă sau a ajutorului ofițerului de gardă care urmează să intre în serviciu, în orele stabilite prin programul orar săptămânal. Art. 454. - Personalul care urmează a fi admis în serviciul de gardă și cart pe navă execută o pregătire specifică cu durata de cel puțin 6 ore, sub conducerea unui comandant serviciu de luptă și se verifică de către comandantul secund/ofițerul secund. Art. 455. - (1) Ținuta personalului din serviciul de gardă și cart se stabilește de către comandantul navei, prin atribuțiile care reglementează fiecare serviciu; în funcție de anotimp, starea vremii și condițiile specifice de îndeplinire a serviciului, ținuta este: de serviciu, de instrucție sau de protecție.

(2) Pentru protecția militarilor care efectuează serviciu la exterior, atunci când temperatura aerului este de -5°C sau mai scăzută, precum și pe timp nefavorabil: ploaie, viscol, ninsoare, comandantul navei ia următoarele măsuri:

a) asigurarea militarilor cu echipament de protecție: șube, echipament îmblănit, galoși, pâslari, foi de cort și trecerea la portul acestora;

b) micșorarea duratei de executare a serviciului în post cu 1-2 ore;

c) distribuirea de ceai cald.

(3) La temperaturi de

35° C și mai ridicate, se iau măsuri pentru protecția militarilor din post, astfel:

a) micșorarea duratei de executare a serviciului în post cu 1-2 ore;

b) instalarea tendelor/copertinelor pentru protecție împotriva razelor solare;

c) suplimentarea rației de apă minerală, conform normelor;

d) asigurarea condițiilor de îmbăiere.

(4) La submarine serviciul de gardă și cart se execută în ținută de protecție.

Art. 456. - (1) Controlul medical al persoanelor care intră în serviciul de permanență se face de către medicul navei/unității, iar în lipsa acestuia de către persoana specializată, cu cel mult 60 de minute înainte de intrarea în serviciu; rezultatul controlului se consemnează în registrul de consultații, pentru personalul din serviciul de permanență.

(2) Pentru personalul ce intră în serviciul de permanență în zilele nelucrătoare, controlul medical se execută în ultima zi lucrătoare a săptămânii de către medicul navei/unității, iar în ziua intrării în serviciu, de către sanitarul de serviciu.

SECȚIUNEA a 3-a – Apelul și schimbarea personalului din serviciul de permanență

Art. 457. - (1) La nave, apelul și schimbarea întregului personal din serviciul de permanență, prevăzut la art. 441 și art. 445, se face la începerea programului, dimineața între orele

07.00 și 09.00.

(2) Apelul se execută în scopul verificării ținutei militarilor, a prezenței personalului de serviciu, precum și pentru trecerea acestuia în subordinea noului ofițer de gardă/cart. Art. 458. - (1) Cu o jumătate de oră înainte de ora fixată pentru apelul personalului din serviciul de permanență, pe navă se dă comanda: „Serviciul de permanență, pregătirea pentru adunare!, se precizează numărul tipului de ținută, în funcție de sezon”.

(2) Cu zece minute înainte de ora fixată pentru apelul personalului din serviciu, pe navă se dă comanda: „Serviciul de permanență, adunarea pentru apel!”.

(3) Locul de adunare a personalului din serviciu se fixează de către comandantul navei/unității de nave.

Art. 459. - Ofițerul de gardă/cart verifică prezența întregului personal de serviciu, aspectul exterior al militarilor, reamintește acele particularități ale serviciului pe care le consideră mai importante și ordonă trecerea schimbului unu la posturi. Art. 460. - (1) Militarul care intră în serviciu este obligat ca la primirea postului să verifice existența și integritatea materialelor primite, conform atribuțiilor.

(2) Dacă pe timpul primirii postului constată nereguli, militarul raportează imediat ofițerului de gardă/cart.

(3) Când este necesar sau se ordonă, militarul îmbracă la post îmbrăcămintea de protecție

stabilită.

Art. 461. - După primirea serviciului, la sosirea ofițerului de gardă/cart, militarul din serviciu raportează folosind formula: „Domnule

, am luat în primire serviciul de gardă/cart. Sunt

”. Art. 462. - După ce au verificat predarea și primirea posturilor, vechiul ofițer de gardă/cart și cel nou procedează la predarea și primirea situației navei/unității de nave, a documentelor serviciului de gardă și cart și a ordinelor în curs de executare. Art. 463. - (1) După predarea-primirea serviciului, vechiul ofițer de gardă/cart și cel nou se prezintă comandantului navei și raportează despre predarea și primirea serviciului, astfel: „Domnule

, am predat/am luat în primire serviciul de gardă/cart pe navă”.

(2) În zilele nelucrătoare se prezintă la ofițerul de gardă pe unitatea de nave/flotilă. Art. 464. - (1) Pe timpul zilei, personalul de serviciu din următoarele schimburi se anunță pentru a intra în serviciu de către șeful de cart, prin comanda: „Personalul de serviciu din schimbul

pe locul de adunare!”; la acest semnal, care se transmite cu 10 minute înainte de schimbarea posturilor, militarii ce urmează a intra în serviciu se echipează și se adună pe locul ordonat.

(2) Schimbarea posturilor se execută sub conducerea ofițerului de gardă/cart sau a ajutorului acestuia, procedându-se la fel ca la predarea și primirea posturilor de către personalul din primul schimb.

SECȚIUNEA a 4-a Timpul pentru odihnă și pentru recuperare după executarea serviciului de permanență – Art. 465. - În noaptea care precede intrarea în serviciu, personalul numit în serviciul de permanență, în conformitate cu prevederile art. 441 și art. 445 din prezentrul regulament, este scutit de orice alte activități, cu excepția participării la alerta navei. Art. 466. - Pe timpul executării serviciului, personalul din permanență și cart se odihnește astfel:

a) ofițerul de gardă pe navă, cel mult 4 ore, prin alternanță cu ajutorul său;

b) celelalte persoane din serviciul de cart, conform precizărilor cuprinse în atribuții.

Art. 467. - Pe timpul odihnei, personalul din serviciul de gardă își poate scoate încălțămintea și vestonul/scurta. Art. 468. - (1) Cadrelor militare și soldaților/gradaților profesioniști care intră/ies în/din serviciu în zile lucrătoare, li se acordă recuperare în ziua în care ies din serviciu.

(2) Cei care intră în serviciu în zile lucrătoare, execută serviciul 24 de ore continuu și ies din serviciu în zile nelucrătoare sau de sărbători legale li se acordă recuperare în prima zi lucrătoare după ieșirea din serviciu.

(3) Cei care intră în serviciu, ies din serviciu în zile nelucrătoare și de sărbători legale și execută serviciul 24 de ore continuu, beneficiază de două zile recuperare în primele zile lucrătoare după ieșirea din serviciu.

(4) Cei care intră în serviciu în zile nelucrătoare și de sărbători legale, execută serviciul 24 de ore continuu și ies din serviciu în zile lucrătoare, beneficiază de două zile recuperare, în primele zile lucrătoare după ieșirea din serviciu.

(5) În cazuri deosebite, cu aprobarea comandantului navei/unitații, personalul care iese din serviciu poate executa alte sarcini, situație în care se precizează, prin OZU, data recuperării.

SECȚIUNEA a 5-a – Îndatoririle generale ale personalului din serviciul de permanență

Art. 469. - Personalul din serviciul de gardă și cart nu are dreptul să cedeze sau să încredințeze altei persoane executarea îndatoririlor ce-i revin, fără aprobarea ofițerului de gardă/cart pe navă.

Art. 470. - Ofițerul de gardă trebuie să controleze pe timpul nopții cel puțin de două ori personalul din serviciul de gardă/cart.

Art. 471. - Pe timpul zilei, personalul serviciului de cart care nu se află în post execută programul ordonat de către comandantul navei.

Art. 472. - Pe timpul alertelor și exercițiilor, personalul serviciului de permanență execută atribuțiile conform rolului pentru luptă.

Art. 473. - Personalul care se află în serviciul de gardă și cart în post, se subordonează numai ofițerului de gardă/cart și nu primește alte sarcini care l-ar împiedica să-și îndeplinească îndatoririle de serviciu.

SECȚIUNEA a 6-a – Ofițerul de cart pe navă

Art. 474. - (1) Ofițerul de cart pe navă este persoana căreia comandantul navei îi încredințează siguranța manevrei navei pe timpul marșului și în staționare.

(2) În îndeplinirea îndatoririlor sale, ofițerul de cart este subordonat comandantului navei.

Art. 475. - (1) În marș, ofițerul de cart se va găsi tot timpul pe comanda de marș, fiindu-i interzis să-și părăsească postul fără aprobare.

(2) Când nava staționează la ancoră, ofițerul de cart poate părăsi comanda de marș pentru a executa controale privind îndeplinirea atribuțiilor de către personalul din serviciu și modul de executare a programului ordonat.

Art. 476. - În situații deosebite, care impun prezența comandantului navei pe comandă, ofițerul de cart este obligat să-l cheme.

Art. 477. - Când nava este atacată prin surprindere sau în caz de pericol iminent, ofițerul de cart este obligat să acționeze din proprie inițiativă, raportând în timpul cel mai scurt comandantului navei.

Art. 478. - Atât în marș, cât și pe timpul staționării la ancoră, ofițerul de cart va avea la post binoclu, ceas, fluier, electromegafon, pistol de semnalizare, cartușe de semnalizare, instrumente de lucru pe hartă.

Art. 479. - Ofițerul de cart are următoarele obligații:

a) să asigure navigația și staționarea în siguranță a navei;

b) să urmărească completarea jurnalelor de bord și de navigație;

c) să urmărească îndeplinirea atribuțiilor de către personalul din serviciu;

d) să asigure executarea observării vizuale și radiotehnice, precum și transmiterea și recepționarea la timp a semnalelor;

e) să asigure transmiterea semnalelor de recunoaștere;

f) să transmită ordinele comandantului navei și semnalele de alertă ordonate;

g) să cunoască întrebuințarea aparaturii și a instalațiilor din comandă;

h) să cunoască în orice moment starea mijloacelor de salvare;

i) să se asigure de buna funcționare a luminilor de navigație și a instalației de semnalizare acustică pe timp de vizibilitate redusă;

j) să urmărească permanent situația hidrometeorologică;

k) să ia măsuri pentru darea salutului navelor militare pe care le întâlnește.

Art. 480. - La intrarea în serviciu, ofițerul de cart este obligat să se informeze de la vechiul ofițer de cart despre:

a) starea de pregătire pentru luptă ordonată;

b) punctul și elementele de marș ale navei referitoare la drum și număr de rotații la mașini;

c) formația, locul în formație și elementele formației la navigația în formație;

d) semnalele de recunoaștere;

e) mecanismele și instalațiile în funcțiune;

f) starea și regimul de lucru al mijloacelor tehnice de observare;

g) situația hidrometeorologică;

h) regulile de port și de radă;

i) starea de pregătire a mijloacelor de salvare;

j) starea mijloacelor de protecție CBRN;

k) locul unde se găsesc comandantul și comandantul secund/ofițerul secund;

l) ordinele și dispozițiile în curs de executare;

m) activitățile de instrucție, exercițiile și lucrările care se execută la navă. Art. 481. - În mapa cu documentele ofițerului de cart se găsesc:

a) jurnalul de bord și jurnalul de navigație, de bază și de rezervă;

b) instrucțiunile ofițerului de cart;

c) regulamentul organizării și desfășurării activității la bordul navelor și ambarcațiunilor din Forțele Navale;

d) regulamentul internațional pentru prevenirea abordajelor pe mare/regulamentul de navigație pe Dunăre;

e) documente de conducere în secret;

f) carnetul cu însemnări;

g) situația plinurilor navei;

h) planificarea serviciului de cart și de gardă;

i) semnalele de recunoaștere în vigoare;

j) instrucțiuni privind semnalele internaționale folosite în caz de naufragiu și semnalele internaționale folosite de forțele care participă la operațiunile de salvare;

k) texte standard, de comunicații, în limba engleză, pentru coordonarea acțiunilor desfășurate cu nave din flotele altor țări, pe mare;

l) abrevierile radio folosite pentru coordonarea operațiunilor de căutare și salvare pe mare;

m) alte documente, în funcție de situație și de nevoi.

Art. 482. - Îndatoririle ofițerului de cart pe timpul marșului din momentul luării în primire a serviciului de cart în marș sunt:

a) să mențină nava la drumul și viteza ordonate;

b) să mențină locul în formație atunci când se navighează în formație;

c) să folosească corect luminile de navigație și instalațiile de semnalizare acustică;

d) să ordone obturarea și camuflarea navei;

e) să utilizeze mijloacele radiotehnice și vizuale pentru descoperirea pericolelor de navigație și să execute manevra navei pentru evitarea acestora.

Art. 483. - Când comandantul navei sau comandantul secund/ofițerul secund lipsesc de pe comandă, ofițerul de cart răspunde de:

a) transmiterea semnalului de alertă, în cazul atacului prin surprindere;

b) evitarea atacurilor executate prin surprindere asupra navei;

c) prevenirea abordajelor;

d) salvarea oamenilor căzuți în apă. Art. 484. - Ofițerul de cart este obligat:

a) să țină la zi navigația și să determine periodic punctul navei;

b) să mențină drumul, viteza și locul ordonat în formație;

c) să completeze jurnalul de navigație;

d) să urmărească executarea întocmai de către timonier a ordinelor date;

e) să ordone semnalizatorului de cart să transmită semnalele respective în timpul schimbărilor de viteză, de drum, ca și pe timpul întoarcerilor și ieșirilor din formație;

f) să ordone observatorilor executarea unui control permanent asupra bunei funcționări a luminilor de navigație;

g) să sesizeze pericolele de coliziune la întâlnirea cu alte nave și să ia măsuri de evitare a acestora conform prevederilor COLREG/RND;

h) să prevină din timp punctul de comandă al serviciului electromecanic despre manevrele de acostare și ancorare, despre navigația prin locuri înguste sau cu pericole de navigație;

i) să raporteze imediat comandantului navei și să informeze ofițerul cu navigația despre schimbările de situație sau ale condițiilor de navigație, care ar putea influența siguranța navei sau îndeplinirea misiunii primite.

Art. 485. - În cazul în care siguranța navei este amenințată, ofițerul de cart are dreptul să schimbe drumul și viteza fără permisiunea comandantului navei.

Art. 486. - Îndatoririle ofițerului de cart pe timpul staționării la ancoră/geamandură sunt următoarele:

a) să asigure siguranța marșului navei;

b) să mențină S.P.L. ordonată;

c) să respecte regulile portuare și de radă;

d) să urmărească executarea programului ordonat pe navă.

Art. 487. - La luarea în primire a serviciului de cart în staționare la ancoră sau geamandură, ofițerul de cart primește de la predecesorul său următoarele date:

a) punctul navei și procedeul prin care a fost determinat;

b) starea de pregătire a navei pentru luptă;

c) adâncimea apei, natura fundului, curenții;

d) lungimea lanțului la apă/parâmele date la geamandură;

e) starea de pregătire pentru fundarisire a celei de-a doua ancore;

f) situația hidrometeorologică și prognoza;

g) formația navelor care staționează la ancoră și locul navei comandant în formație;

h) ordinele primite și în curs de executare;

i) ambarcațiunile plecate de la navă și cele care se află lângă navă;

j) situația prezenței personalului la bord;

k) locul unde se află comandantul și comandantul secund/ofițerul secund. Art. 488. - Ofițerul de cart este obligat:

a) să urmărească situația hidrometeorologică, să măsoare forța vântului din oră în oră, când este cazul mai des și să ia măsuri pentru vreme rea;

b) să urmărească dacă ancora derapează;

c) să urmărească mișcările de nave și ambarcațiuni în radă și să ia măsuri în cazul apropierilor periculoase;

d) să pregătească, la ordinul comandantului, echipajul pentru manevră, în vederea primirii navelor și ambarcațiunilor care vin la acostare, indicând acestora bordul de acostare;

e) să completeze jurnalul de bord și de navigație;

f) să execute ordinele și semnalele transmise de nava comandant și să le consemneze în jurnalul de bord;

g) să asigure menținerea observării vizuale și radiotehnice, iar pe timp de ceață să ordone transmiterea semnalelor conform COLREG/RND;

h) să cunoască toate lucrările ce se execută de către echipaj în afara bordului și în arboradă;

i) să acorde salutul și să răspundă la salutul navelor și ambarcațiunilor care trec prin apropiere.

Art. 489. - Cu o jumătate de oră înaintea ridicării pavilionului, ofițerul de cart raportează comandantului secund/ofițerului secund următoarele:

a) starea timpului;

b) mișcarea navelor de luptă în radă în timpul nopții;

c) absenții și întârziații din învoiri, permisii, concedii;

d) ordinele primite, executate sau în curs de executare.

SECȚIUNEA a 7-a Ofițerul de gardă pe navă – Art. 490. - Serviciul de ofițer de gardă pe navă se execută de toți ofițerii și maiștrii militari de marină admiși prin OZU la executarea serviciului. Art. 491. - (1) Ofițerul de gardă pe navă se subordonează comandantului navei, iar în problemele serviciului interior, ofițerului de gardă pe unitatea de nave.

(2) Ofițerului de gardă pe navă i se subordonează personalul serviciului de gardă și cart de la navă, precum și militarii din serviciul de pază și intervenție. Art. 492. - Ofițerul de gardă este obligat să cunoască bine nava și să știe să conducă lupta pentru vitalitatea ei. Art. 493. - (1) Înainte de schimbarea serviciului pe navă, ofițerul de gardă primește de la predecesorul său situația referitoare la:

a) armamentul și muniția de infanterie de la uz și de la stoc;

b) starea de pregătire în vederea luptei și starea gata de marș a navei;

c) documentele pentru organizarea și conducerea serviciului;

d) starea ancorelor și a legăturilor navei;

e) plinurile de combustibil, lubrifianți și apă;

f) programul zilei, lucrările și categoriile de pregătire care sunt în curs de executare;

g) locul unde se găsește comandantul navei, comandantul secund/ofițerul secund;

h) ordinele în curs de executare sau pentru următoarele 24 de ore;

i) mecanismele în funcțiune;

j) starea tambuchiurilor, a porților etanșe și a hublourilor;

k) situația ambarcațiunilor;

l) ținuta ordonată pentru echipaj;

m) situația de efective, precum și persoanele străine aflate la bord.

(2) Pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, ofițerul de gardă pe navă primește de la comandantul navei dispoziții referitoare la desfășurarea programului zilnic, a exercițiilor, a categoriilor de pregătire, a lucrărilor planificate, precum și a activităților suplimentare de la navă sau de la uscat.

Art. 494. - (1) Ofițerului de gardă pe navă îi este destinată o încăpere specială; la navele unde nu este posibil acest lucru, locul destinat ofițerului de gardă se precizează prin OZU.

(2) Ofițerul de gardă pe navă ține la zi jurnalul de bord, urmărește completarea la timp a celorlalte documente referitoare la serviciul interior pe navă și ordonă transmiterea semnalelor pentru conducerea activităților prevăzute în tabelele din anexa nr. 9. Art. 495. - În încăperea ofițerului de gardă pe navă trebuie să se găsească:

a) sinopticul cu principalele activități ale ofițerului de gardă;

b) programul orar săptămânal;

c) schema sectoarelor de curățenie;

d) tabelul cu semnalele care se dau pe navă;

e) tabelul cu telefoane utile;

f) graficul luminozității;

g) planul navei în secțiune longitudinală și transversală, cu schema compartimentelor și porților etanșe, instalațiilor de drenaj și stins incendiu;

h) planul dispunerii mijloacelor de vitalitate la bord.

Art. 496. - (1) Încăperea ofițerului de gardă pe navă se doteză cu:

a) dulap metalic pentru păstrarea documentelor;

b) tablou cu cheile de la încăperile navei;

c) aparatură audio-video;

d) telefon, lanternă, ceas, barometru și termometru;

e) mijloace de transmitere a semnalelor pe navă.

(2) Pe lângă dotările prevăzute la alin. (1) comandantul navei/unității de nave poate aproba dotări suplimentare care ajută la îndeplinirea misiunilor și la îmbunătățirea condițiilor de viață.

Art. 497. - (1) În mapa cu documentele ofițerului de gardă se găsesc următoarele:

a) organizarea serviciului de gardă și cart;

b) îndatoririle întregului personal din serviciul de gardă și cart;

c) starea tehnică a navei și plinurile de combustibil și de materiale, în procente;

d) un exemplar din prezentul regulament;

e) regulamentele generale;

f) jurnalul de bord;

g) registrul cu rapoarte;

h) registrul predare/primire a serviciului;

i) caietul cu ordine pe navă;

j) situația de efective și răspândirile personalului;

k) extras din planul înștiințării și aducerii personalului la navă;

l) extras din planul cu organizarea apărării navei, în locul de staționare.

(2) La ordin se introduc în mapa cu documentele ofițerului de gardă și alte documente. Art. 498. - Ofițerul de gardă pe navă răspunde de:

a) respectarea măsurilor de menținere a securității navei și de prevenire a avariilor;

b) conducerea și controlul desfășurării activităților la bord, conform programului orar săptămânal;

c) schimbarea personalului din serviciul la bordul navei și verificarea îndeplinirii îndatoririlor la posturi de către personalul din serviciu, cel puțin o dată în cursul zilei și de două ori în cursul nopții;

d) evidența intrărilor și ieșirilor de la bord;

e) distribuirea alimentelor conform notei de distribuție, prepararea și servirea hranei;

f) controlul compartimentelor navei, după terminarea programului și plecarea echipajului de la bord;

g) integritatea închizătorilor și a sigiliilor de la magaziile de armament și muniții, precum și de la alte compartimente nominalizate prin OZN;

h) protecția mediului în locul de staționare;

i) păstrarea în siguranță și distribuirea la ordin a armamentului și muniției de infanterie de

la uz.

Art. 499. - (1) Ofițerul de gardă pe navă are obligația să raporteze imediat comandantului

navei și ofițerului de gardă pe unitate problemele importante legate de siguranța navei sau alte evenimente deosebite.

(2) Ofițerul de gardă pe navă întâmpină și însoțește pe comandantul navei și comandantul secund/ofițerul secund la sosirea și la plecarea la/de la bord.

(3) La primirea stării de alertă, execută activitățile prevăzute în sinoptice.

SECȚIUNEA a 8-a – Ofițerul de gardă pe submarin

Art. 500. - (1) Serviciul de ofițer de gardă pe submarin se organizează pe timpul cât submarinul se află acostat la cheu.

(2) Ofițerul de gardă pe submarin se numește din rândul ofițerilor și maiștrilor militari de la submarin, pregătiți și admiși la executare prin OZU.

Art. 501. - Serviciul de ofițer de gardă pe submarin se organizează pentru:

a) menținerea la submarin a stării de pregătire pentru luptă și de marș ordonate;

b) conducerea activității de alarmare a submarinului;

c) asigurarea vitalității submarinului;

d) conducerea activităților zilnice la submarin, menținerea ordinii interioare și executarea lucrărilor ordonate.

Art. 502. - (1) Ofițerul de gardă pe submarin este subordonat nemijlocit comandantului submarinului sau înlocuitorului acestuia; pe linia executării serviciului se subordonează ofițerului de serviciu al eșalonului superior.

(2) Ofițerul de gardă pe submarin are în subordine:

a) ajutorul ofițerului de gardă pe submarin;

b) electricianul de gardă;

c) mecanicul-vitalist de gardă.

Art. 503. - Până la intrarea în serviciul de zi ofițerul de gardă pe submarin execută următoarele activități:

a) conduce pregătirea personalului din serviciul de zi la submarin, verifică cunoașterea atribuțiunilor, a modului de acțiune în caz de avarii sau la alarmă și folosirea completului individual de salvare;

b) execută apelul serviciilor conform sinopticului activităților.

Art. 504. - La intrarea în serviciul de zi, ofițerul de gardă pe submarin, primește de la predecesorul său:

a) pavilionul și geacul submarinului;

b) documentele pentru organizarea și conducerea serviciului de zi;

c) programul zilei și al săptămânii în curs, lucrările și ordinele care se execută sau care sunt în curs de executare.

Art. 505. - Ofițerul de gardă pe submarin primește de la personalul numit în serviciul de gardă pe submarin următoarele informații:

a) starea de pregătire în vederea luptei și starea gata de marș a submarinului;

b) starea și încărcarea submarinului;

c) plinurile submarinului;

d) locurile în care se găsesc comandantul submarinului și comandantul secund;

e) ordinele comandantului submarinului, comandantului secund în curs de executare sau pentru următoarele 24 de ore;

f) ținuta ordonată pe submarin;

g) legăturile submarinului la mal;

h) personalul absent de la submarin, precum și persoanele străine aflate la bord;

i) semnalele și indicativele aflate în vigoare;

j) unghiurile de bandă și de asietă;

k) pescajul submarinului;

l) etanșeitatea submarinului;

m) datele bateriei de acumulatori;

n) rezistența de izolație a instalației electrice;

o) starea sistemului de drenaj, imersare-emersare, aer de înaltă presiune;

p) existența și starea de pregătire a instalațiilor de stins incendiul, a celorlalte mijloace și materiale de vitalitate;

q) curățenia santinelor și a încăperilor de la bord. Art. 506. - Ofițerul de gardă pe submarin trebuie să verifice personal:

a) poziția închis a purjelor și valvulelor Kingston ale tancurilor principale de balast și ale tancului de rapidă imersiune;

b) poziția închis a valvulelor Kingston de la circuitul de răcire al motoarelor Diesel;

c) poziția închis a valvulelor de drenaj ale ecluzelor și santinelor, ale sistemelor pentru aruncarea gunoiului și pentru lansarea contramăsurilor;

d) poziția închis a tuturor deschiderilor din corpul rezistent pe unde este posibilă pătrunderea apei în submarin;

e) concentrația de hidrogen în încăperile bateriei;

f) etanșeitatea submarinului prin crearea vacuumului. Art. 507. - Ofițerul de gardă pe submarin răspunde de:

a) nescufundabilitatea submarinului și lupta contra incendiilor;

b) îndeplinirea îndatoririlor de către personalul din serviciul de gardă și cart;

c) starea mecanismelor și monitorizarea lor corectă de către personalul din serviciul de gardă și cart pe submarin;

d) respectarea regulilor de intrare la bordul submarinului;

e) înscrierea rapoartelor primite de la personalul de serviciu din subordine care se referă la schimbarea serviciului, manipulări de armament și muniție, ambarcare/debarcare de C.L., alimente sau alte greutăți, sosiri/plecări de tehnică la/de la bord;

f) menținerea legăturilor cu ofițerul de serviciu al eșalonului superior.

Art. 508. - Pe timpul executării serviciului ofițerul de gardă pe submarin este obligat:

a) să raporteze comandantului submarinului despre luarea în primire a serviciului, evenimentele petrecute, ordine și activități în curs de executare, nereguli constatate la luarea în primire;

b) să verifice periodic, alternând cu ajutorul său, starea submarinului, îndeplinirea atribuțiunilor de către personalul din serviciul de gardă și cart;

c) să execute cel puțin două antrenamente pe linia luptei pentru menținerea vitalității submarinului din care unul pe timpul nopții;

d) să controleze ventilarea corectă și la timp a bateriilor de acumulatori și compartimentelor, precum și măsurarea concentrațiilor de hidrogen și oxigen;

e) să asigure nescufundabilitatea submarinului, siguranța staționării și să conducă nemijlocit acțiunea personalului de serviciu în lupta pentru vitalitate până la sosirea comandantului, comandantului secund sau șefului mecanic;

f) să urmărească personal unghiurile de bandă, asietă, pescajul și starea legăturilor la mal;

g) să ia în primire compartimentele submarinului de la șefii de compartimente înaintea plecării echipajului de la bord, iar de la comandantul secund și șeful mecanic, starea submarinului și a mijloacelor de vitalitate, precum și numărul secțiilor de încălzire conectate;

h) să raporteze comandantului și comandantului secund la sosirea la bord despre evenimentele petrecute în timpul nopții;

i) să nu permită personalului de serviciu să înceteze sau să încredințeze altei persoane îndatoririle specifice serviciului executat.

SECȚIUNEA a 9-a – Ajutorul ofițerului de gardă pe navă

Art. 509. - Ajutorul ofițerului de gardă pe navă se subordonează ofițerului de gardă pe navă și execută ordinele acestuia.

Art. 510. - Ajutorul ofițerului de gardă are următoarele obligații:

a) să adune pentru apel personalul care intră în serviciul de zi și să verifice ținuta acestuia;

b) să întâmpine și dea raportul ofițerului de gardă pe navă;

c) să controleze la intrarea în serviciu ordinea interioară pe punte și în compartimente și să raporteze ofițerului de gardă pe navă constatările;

d) să verifice situația porților etanșe, a hublourilor și a compartimentelor stabilite a fi închise;

pe navă;

e) să participe la desfășurarea programului zilnic;

f) să urmărească executarea de către echipaj a activităților conform semnalelor ordonate

g) să verifice executarea atribuțiilor de către personalul din serviciul de gardă și cart.

SECȚIUNEA a 10-a Ajutorul ofițerului de gardă pe submarin – Art. 511. - Ajutorul ofițerului de gardă pe submarin este subordonat nemijlocit ofițerului de gardă pe submarin și este numit din rândul maiștrilor militari admiși la executarea serviciului prin OZU. Art. 512. - Serviciul de ajutor al ofițerului de gardă pe submarin se organizează pentru:

a) conducerea nemijlocită a acțiunilor personalului din serviciul de gardă și cart pentru localizarea și lupta cu avaria în compartimentele submarinului, pe suprastructură sau cheu;

b) menținerea curățeniei la bordul submarinului în afara orelor de program;

c) conducerea nemijlocită a curățeniei la bordul submarinului în afara orelor de program. Art. 513. - La intrarea în serviciu ajutorul ofițerului de gardă pe submarin ia în primire:

a) starea curățeniei submarinului în compartimente, magazii și cambuze, încăperi de locuit, libera circulație și punte;

b) starea de funcționare a instalațiilor, existența la posturi și starea de funcționare a mijloacelor și materialelor de vitalitate, conform opiselor din fiecare compartiment;

c) tabloul de chei;

d) starea legăturilor telefonice.

Art. 514. - Pe timpul executării serviciului ajutorul ofițerului de gardă pe submarin este

obligat:

a) să raporteze ofițerului de gardă pe submarin despre luarea în primire a serviciului și neregulile constatate;

b) să conducă nemijlocit acțiunile personalului din serviciul de gardă și cart pentru localizarea și lupta cu avaria în compartimentele submarinului, pe punte, în chioșc, libera circulație sau pe cheu în conformitate cu instrucțiunile specifice și particularitățile luptei pentru vitalitate cu forțele serviciului de gardă și cart;

c) să preia atribuțiunile și să înlocuiască ofițerul de gardă pe submarin ori de câte ori acesta părăsește submarinul;

d) să cunoască în permanență unde se află personalul din serviciul de gardă și cart, iar în caz de avarie, să îl alerteze în cel mai scurt timp;

e) să raporteze ofițerului de gardă pe submarin și șefului mecanic constatarea unor deficiențe în funcționarea tehnicii sau a instalațiilor, mijloacelor și materialelor de vitalitate și să ia măsuri pentru remedierea acestora.

Art. 515. - (1) Ajutorul ofițerului de gardă pe submarin execută cart în post central.

(2) Ajutorul ofițerului de gardă preia atribuțiunile ofițerului de gardă pe submarin î n carturile libere și pe timpul absenței acestuia de la bord.

(3) Ajutorul ofițerului de gardă pe submarin nu părăsește submarinul decât cu aprobarea ofițerului de gardă pe submarin.

SECȚIUNEA a 11-a – Electricianul de gardă

Art. 516. - Electricianul de gardă se numește dintre militarii electricieni și se subordonează ofițerului de gardă pe navă.

Art. 517. - Pe timpul serviciului, electricianul de gardă nu participă la programul zilnic.

Art. 518. - Electricianul de gardă răspunde de:

a) funcționarea corectă a tuturor surselor de energie electrică de la bord;

b) alimentarea cu energie electrică în parametrii tehnici și variante de curent, curent continuu sau curent alternativ, admise a instalațiilor și tehnicii de la bord;

c) menținerea în stare de eficiență a întregului echipament electric din compunerea instalațiilor electrice.

Art. 519. - Obligațiile electricianului de gardă sunt:

a) să cunoască instrucțiunile de exploatare a tuturor instalațiilor electrice de la bord;

b) să exploateze corect sursele de energie electrică de la bord sau de la mal;

c) să execute lucrările zilnice de întreținere a echipamentului din compunerea instalațiilor electrice în conformitate cu instrucțiunile în vigoare;

d) să prevină producerea avariilor ce se pot ivi pe timpul întrebuințării echipamentelor electrice de la bord și să remedieze defecțiunile apărute pe timpul funcționării acestora;

e) să cunoască modul de întrebuințare a materialelor și instalațiilor electrice, în caz de incendiu sau gaură de apă;

f) să urmărească folosirea lămpilor portative cu tensiune joasă, de 12 V sau de 24 V, pe timpul executării diferitelor lucrări de întreținere sau reparații la bord și asigurarea bunei funcționări a acestora.

Art. 520. - Electricianul de gardă este obligat să respecte întocmai normele de securitate și sănătate a muncii pe timpul exploatării și al reparării aparatelor și instalațiilor electrice, să cunoască și să aplice măsurile care se iau în caz de electrocutare.

Art. 521. - Pe timpul stărilor de alertă, electricianul de gardă acționează conform rolurilor.

SECȚIUNEA a 12-a – Ofițerul de gardă/cart sub punte și mecanicul vitalist de gardă/cart

Art. 522. - Mecanicul vitalist de gardă/cart se numește dintre militarii electromecanici și se subordonează ajutorului ofițerului de gardă/cart sub punte/PCM, acolo unde există, sau ofițerului de gardă/cart pe navă.

Art. 523. - Ofițerul de gardă/cart sub punte/mecanicul vitalist de gardă/cart răspunde de:

a) executarea întocmai a ordinelor date de comandantul serviciului de luptă electromecanic pentru menținerea navei în asietă dreaptă, în staționare și pe timpul marșului;

b) menținerea aparatelor de propulsie în starea de pregătire pentru luptă ordonată;

c) asigurarea cu combustibil și apă potabilă a bucătăriilor;

d) asigurarea cu apă a instalațiilor sanitare;

e) închiderea porților etanșe, a tambuchiurilor, hublourilor și a deschiderilor pe navă, conform programului ordonat;

f) asigurarea ventilației în compartimente;

g) existența, întreținerea și funcționarea materialelor și mijloacelor de vitalitate din înzestrarea navei;

h) funcționarea în parametri a caldarinei, a instalației frigorifice și a celei de aer condiționat;

i) menținerea temperaturii ordonate în compartimentele navei;

j) completarea plinurilor de apă potabilă;

k) aplicarea măsurilor pentru prevenirea incendiilor pe timpul și după executarea lucrărilor cu flacără deschisă.

Art. 524. - Obligațiile ofițerului de gardă/cart sub punte/mecanicului vitalist de gardă/cart

sunt:

a) să cunoască și să respecte prevederile regulamentelor, instrucțiunilor, dispozițiunilor, precizărilor și ordinelor care reglementează activitățile care se desfășoară la bord pentru menținerea vitalității navei;

b) să cunoască compartimentajului navei, dispunerea la bord a materialelor și mijloacelor de vitalitate și a modului de acțiune în caz de apariție a unor situații care periclitează siguranța navei;

c) să cunoască situația plinurilor de apă, combustibili și lubrifianți;

d) să asigure funcționarea instalațiilor mecanice și a motoarelor principale și auxiliare, conform ordinului șefului serviciului de luptă electromecanic;

e) să asigure funcționarea instalațiilor din bucătărie și a instalațiilor sanitare;

f) să mențină în continuă stare de funcționare vinciurile, cabestanele și instalațiile pentru manevre curente;

g) să cunoască și să deservească instalațiile de îmbarcat și debarcat combustibili, lubrifianți, apă, precum și instalațiile de umplere și de golire a compartimentelor;

h) să cunoască și să exploateze instalațiile fixe și mobile pentru combaterea incendiilor și găurilor de apă și să folosească corect materialele de vitalitate;

i) să controleze santinele navei;

j) să controleze amănunțit compartimentele navei după terminarea programului, în special acelea în care s-au executat lucrări de reparații;

k) să execute controalele, după graficul stabilit, în compartimentele navei și la instalații;

l) să respecte programul de funcționare a instalațiilor de încălzire ale navei.

Art. 525. - Pe timpul exploatării instalațiilor, ofițerul de gardă/cart sub punte sau mecanicul vitalist de gardă/cart este obligat să urmărească respectarea întocmai a normelor de securitate și sănătate în muncă.

Art. 526. - Pe timpul stărilor de alertă, ofițerul de gardă/cart sub punte/mecanicul vitalist de gardă/cart acționează conform rolurilor.

SECȚIUNEA a 13-a – Mecanicul vitalist de gardă pe submarin

Art. 527. - (1) Mecanicul vitalist de gardă pe submarin se numește pe timpul staționării submarinului la cheu, din rândul personalului grupului vitalitate sau motoare termice, admis la executarea serviciului prin OZU.

(2) Mecanicul vitalist de gardă pe submarin se subordonează ofițerului de gardă pe submarin și ajutorului acestuia.

Art. 528. - Mecanicul vitalist de gardă pe submarin răspunde de starea de funcționare a sistemelor drenaj-golire, de stins incendiul, hidraulic, de imersare-emersare, capacele de vizită ale tancurilor, sistemele de apă potabilă și de mare, ape reziduale, WC, materialele de vitalitate din compartimente, mașinile frigorifice, sistemul de salvare-avarii, măștile izolante pentru respirat în fum.

verifice:

Art. 529. - La luarea în primire a serviciului mecanicul vitalist de gardă este obligat să

a) unghiurile de bandă, asietă și pescajul submarinului;

b) etanșeitatea submarinului, a pereților și a porților etanșe;

c) poziția ÎNCHIS a ecluzelor și a altor deschideri în corpul rezistent, plinurile de apă potabilă, lichid hidraulic, apa în tancurile de asietă și plinurile de ulei;

d) starea de funcționare a mijloacelor de golire prin pornirea magistralei principale de golire;

consum;

e) santinele, curate, uscate și iluminate, fără să prezinte scurgeri;

f) rezerva de aer de înaltă presiune și magistrala de aer, cuplarea corectă a grupurilor la

g) starea de funcționare a sistemelor de stins incendiu și a stingătoarelor portabile;

h) existența și starea mijloacelor de salvare-avarii;

i) lipsa oricăror obiecte pe mecanisme și instalații;

j) existența aparatelor individuale de salvare și dispunerea lor conform instrucțiunilor specifice.

Art. 530. - (1) Pe timpul executării serviciului mecanicul vitalist de gardă pe submarin este obligat:

a) să întrețină curățenia și ordinea în santine și ecluze;

b) să mențină temperatura ordonată în tancurile de ulei;

c) să verifice periodic și să se convingă de lipsa apei în spațiile de răcire a motoarelor și la tubulatura de gaze în cazul în care temperatura exterioară scade sub 5º C;

d) să cunoască numărul tancului aflat la consum;

e) să verifice etanșeitatea instalațiilor submarinului;

f) să urmărească presiunea în sistemul de aer al submarinului, sistemele de stins incendiu și sistemul hidraulic;

g) să mențină în stare de funcționare mijloacele de golire și drenaj;

h) să raporteze ofițerului de gardă pe submarin plinurile submarinului.

(2) Mecanicul vitalist de gardă pe submarin poate părăsi bordul submarinului numai cu aprobarea ofițerului de gardă pe submarin.

SECȚIUNEA a 14-a – Electricianul de gardă pe submarin

Art. 531. - (1) Electricianul de gardă pe submarin se numește pe timpul staționării submarinului la cheu, din rândul personalului grupului automatizări și instalații energetice auxiliare sau grupului instalații energetice de forță și motoare electrice de propulsie, admis la executarea serviciului prin OZU.

(2) Electricianul de gardă pe submarin este subordonat ofițerului de gardă pe submarin și ajutorului acestuia.

Art. 532. - După apelul serviciilor și prezentarea la bord, electricianul de gardă pe submarin este obligat:

a) să verifice starea instalației energetice a submarinului, a încăperilor bateriei, a sistemului care asigură ventilarea submarinului și a gazelor bateriei în atmosferă;

b) să verifice așezarea și starea cablurilor de alimentare cu energie electrică de la mal;

c) să măsoare rezistența de izolație a bateriei, rețelelor de curent continuu și alternativ;

d) să verifice starea analizatoarelor de gaz și a bateriei;

e) să verifice tabloul de comandă al mecanismelor sistemului de ventilație și curățare a aerului din baterie, ventilatoarele de introducere–refulare;

f) să verifice instalația electrică a pompelor sistemelor hidraulice, pompelor de golire și drenaj și a electroventilatoarelor principale;

g) să controleze iluminarea de avarie, luminile de drum și ancoră, iluminarea chioșcului, schelei și luminatoarelor pupa;

h) să ia în primire trusa electricianului de gardă, aparatura de măsură, ordinea și curățenia în compartimentele bateriei de acumulatori.

Art. 533. - Pe timpul executării serviciului, electricianul de gardă pe submarin este

obligat:

a) să deservească sistemul energetic al submarinului în conformitate cu instrucțiunile de exploatare;

b) să mențină în stare de funcționare instalația electrică ce asigură vitalitatea submarinului, mijloacele de propulsie, de ventilare a bateriei și instalațiile de comandă a sistemului energetic al submarinului;

c) să controleze corectitudinea deservirii instalației electrice de către personalul din serviciul de gardă, graficul și regimul de ventilație a bateriei și rezistenței de izolație;

d) să execute măsurarea concentrației de oxigen și hidrogen din baterie cu ajutorul analizoarelor de gaz portabile;

e) să execute măsurătorile la bateria de acumulatori;

f) să mențină ordinea și curățenia în compartimentele bateriei de acumulatori, în lipsa echipajului;

g) să raporteze imediat ofițerului de gardă pe submarin micșorarea rezistenței de izolație a rețelei de forță de la mal și sub conducerea acestuia, să ia măsuri pentru depistarea porțiunii de circuit cu izolația scăzută;

h) să decupleze automatele de alimentare de la mal dacă se întrerupe alimentarea cu energie de la mal. Să raporteze despre aceasta ofițerului de gardă pe submarin și sub conducerea acestuia să ia măsuri pentru alimentarea cu energie a submarinului;

i) să cupleze încălzirea la motoarele de propulsie și la generatoare pe timp de iarnă sau la ordin;

j) să verifice și să mențină consumurile de energie în parametrii normali;

k) să verifice funcționarea ventilatorului staționar, a ventilatoarelor principale și să

urmărească funcționarea corectă a redresorului de la mal.

SECȚIUNEA a 15-a – Cartul în postul central

Art. 534. - (1) Serviciul de cart în postul central se execută pe timpul staționării submarinului la cheu, de către ajutorul ofițerului de gardă pe submarin, mecanicul vitalist de gardă pe submarin și electricianul de gardă pe submarin.

(2) Personalul prevăzut la alin. (1) aflat în serviciul de cart în postul central se află în permanență la post; părăsirea postului se aprobă de către ofițerul de gardă pe submarin.

Art. 535. - Înainte de intrarea în serviciu, cartul în postul central inspectează submarinul și

verifică:

a) unghiurile de bandă și asietă;

b) presiunea în tancurile de balast auxiliare;

c) existența mirosurilor de materiale inflamabile;

d) deschiderile din corpul rezistent și lipsa apei în corpul rezistent;

e) starea și iluminarea santinelor, încăperilor bateriei, ecluzelor și tuburilor lanstorpilă;

f) existența presiunii și starea de funcționare a sistemelor de stins incendiul;

g) starea de funcționare a sistemului hidraulic;

h) corectitudinea pregătirii instalației pentru ventilarea bateriei;

i) integritatea lacătelor și sigiliilor la încăperile și mecanismele cu regim special;

j) starea sistemului de aer de înaltă presiune, purjare de avarie, de golire și drenaj și a instalației energetice a navei;

k) valoarea rezistenței de izolație;

l) închiderea tablourilor electrice și a cutiilor aparatelor electronice.

Art. 536. - După intrarea în serviciu, la fiecare 30 de minute, cartul în postul central este

obligat:

a) să inspecteze submarinul;

b) să verifice încăperile bateriei și compartimentele submarinului;

c) să controleze concentrațiile de hidrogen în încăperile bateriei și nivelul de oxigen în toate compartimentele submarinului, când la bord se află torpile cu oxigen;

d) să noteze în jurnalul cartului în postul central oprirea ventilatoarelor care lucrează cu încălzitorul de aer și să verifice oprirea încălzitoarelor;

e) să transmită toate ordinele și comenzile date în postul central;

f) să completeze jurnalul cartului în postul central.

SECȚIUNEA a 16-a – Armamentul ambarcațiunii de serviciu/salvare

Art. 537. - Armamentul ambarcațiunii de serviciu/salvare este subordonat nemijlocit ofițerului de gardă și acționează la ordinul acestuia.

Art. 538. - (1) După intrarea în serviciu, șeful ambarcațiunii de serviciu/salvare este obligat să verifice inventarul ambarcațiunii, să precizeze dispunerea militarilor în ambarcațiune, să le explice îndatoririle și să stabilească semnalele de adunare.

(2) În timpul zilei, cu aprobarea ofițerului de gardă, șeful ambarcațiunii de serviciu/salvare execută exerciții de armare cu personalul de serviciu.

Art. 539. - Șeful ambarcațiunii de serviciu/salvare trebuie să cunoască manevra de lăsare/ridicare a ambarcațiunii la/de la apă și modul de acțiune în situațiile cerute de nevoile de manevră sau de salvare.

Art. 540. - Când se transmite semnalul „Om la apă” sau „Lăsarea ambarcațiunii de serviciu/salvare la apă”, șeful ambarcațiunii adună armamentul, armează ambarcațiunea și acționează conform misiunii primite.

Art. 541. - (1) În caz de „Om la apă”, după plecarea ambarcațiunii de la bord, șeful ambarcațiunii de serviciu/salvare, ghidându-se după direcția indicată de la navă, se îndreaptă cu toată viteza și pe drumul cel mai scurt către locul respectiv.

(2) În momentul ridicării în ambarcațiune a omului căzut în apă, pavilionul se ridică la pupa dacă omul a fost salvat sau în bernă dacă cel recuperat este decedat.

SECȚIUNEA a 17-a – Militarul de gardă la bucătărie

Art. 542. - Militarul de gardă la bucătărie se numește din rândul maiștrilor militari, subofițerilor sau soldaților și gradaților profesioniști; acesta se subordonează ofițerului de gardă pe navă/unitate.

Art. 543. - Militarul de gardă la bucătărie este obligat:

a) să cunoască numărul de militari înscriși la drepturi de hrană, pe categorii de militari și pe popote, careuri, cazărmi;

b) să asiste la primirea alimentelor de la depozit, urmărind cântărirea lor exactă, precum și calitatea acestora;

c) să supravegheze păstrarea și prelucrarea alimentelor;

d) să urmărească introducerea în cazan a tuturor alimentelor, conform notelor de distribuție;

e) să asiste la împărțirea proporțională a hranei pe popote, careuri, cazărmi;

f) să urmărească respectarea regulilor de igienă pe timpul prelucrării alimentelor;

g) să permită accesul în bucătărie numai persoanelor care au acest drept;

h) să urmărească executarea la timp a curățeniei în blocul alimentar și menținerea acesteia;

i) să oprească hrana militarilor absenți de la masă, dar nu mai mult de 2 ore vara și 3 ore iarna;

j) să urmărească respectarea normelor de pază contra incendiilor și a celor de securitate și sănătate în muncă;

k) să urmărească luarea probelor de hrană și păstrarea corespunzătoare a acestora.

SECȚIUNEA a 18-a – Bucătarul de gardă

Art. 544. - Bucătarul de gardă se numește din rândul maiștrilor militari, subofițerilor sau soldaților și gradaților profesioniști încadrați ca bucătari; acesta se subordonează militarului de gardă pe bucătărie/ofițerului de gardă pe navă.

Art. 545. - Bucătarul de gardă are următoarele obligații:

a) să cunoască numărul de militari înscriși la drepturi;

b) să primească alimentele de la depozit/cambuză, conform notei de distribuție;

c) să transporte alimentele și să le păstreze în blocul alimentar în condiții de igienă;

d) să prelucreze corespunzător alimentele și să le introducă integral în preparare sau în consum;

muncă;

e) să prepare hrana de calitate conform planului meniu săptămânal;

f) să execute la timp și să mențină curățenia în blocul alimentar;

g) să permită accesul în bucătărie numai persoanelor care au acest drept;

h) să distribuie proporțional hrana pe popote, careuri, cazărmi;

i) să respecte normele de pază contra incendiilor și a celor de securitate și sănătate în

j) să ia probele de hrană din fiecare fel de mâncare și să le păstreze în condiții corespunzătoare;

k) să se prezinte la controalele medicale periodice.

SECȚIUNEA a 19-a – Sanitarul de gardă

Art. 546. - Sanitarul de gardă se numește din rândul subofițerilor sau soldaților și gradaților profesioniști încadrați ca sanitari; acesta se subordonează ofițerului de gardă pe navă/unitatea de nave.

Art. 547. - Sanitarul de gardă este obligat:

a) să asigure asistența medicală a personalului din serviciul de gardă și cart;

b) să urmărească respectarea regulilor igienico-sanitare în blocul alimentar și în compartimentele navei;

c) să ia măsuri pentru prevenirea intoxicațiilor și îmbolnăvirilor;

d) să controleze calitatea și modul de păstrare a alimentelor, a hranei preparate și a probelor de mâncare, iar înainte de a fi distribuită militarilor să avizeze calitatea hranei;

e) să acorde primul ajutor în caz de îmbolnăviri sau accidente; la nevoie propune trimiterea militarilor la spital și îi însoțește;

f) să urmărească asigurarea unei temperaturi optime în încăperile de lucru și de odihnă;

g) să facă tratamentele indicate de medic;

h) să urmărească respectarea de către bolnavi a tratamentului prescris;

i) să execute controlul medical pentru personalul care intră în serviciul de gardă și cart în zilele nelucrătoare.

SECȚIUNEA a 20-a – Șeful de cart

Art. 548. - Șeful de cart se numește din rândul soldaților și gradaților profesioniști și se subordonează ofițerului de gardă.

Art. 549. - Șeful de cart răspunde de:

a) accesul pe navă al militarilor sau al persoanelor civile care nu fac parte din echipaj;

b) scoaterea sau introducerea de la/la bord a diferitelor materiale numai cu aprobarea ofițerului de gardă/cart;

c) transmiterea cu repeziciune și corect a semnalelor ordonate de ofițerul de gardă sau de ajutorul acestuia;

d) supravegherea legăturilor la mal, a schelei/scării, a tangoanelor și a ambarcațiunilor lăsate la apă;

e) evidența strictă a personalului care intră sau iese de la bord;

f) anunțarea la timp a carturilor cu clopotul;

g) menținerea ordinii la schelă/scară.

Art. 550. - Postul șefului de cart, în staționarea în port, este la schelă și, după caz, în staționare la ancoră/geamandură și în marș, în locul stabilit de comandant.

Art. 551. - (1) Șeful de cart are următoarele obligații:

a) să acționeze pentru paza pavilionului navei și a postului încredințat;

b) să permită accesul pe navă persoanelor care nu fac parte din echipaj, numai cu aprobarea ofițerului de gardă/cart;

c) să urmărească ca scoaterea sau introducerea de la/la bord a materialelor și obiectelor să se facă numai cu aprobarea ofițerului de gardă/cart;

d) să înscrie în registrul de schelă toate persoanele care intră/ies de la bord și să mențină ordinea la schelă și în jurul ei;

e) să acorde onorul cu sifleea tuturor ofițerilor care intră sau ies de la bordul navei conform semnalelor prevăzute în anexa nr. 18;

f) să nu părăsească postul fără aprobarea ofițerului de gardă/cart;

g) să raporteze ofițerului de gardă/cart, prin curierul de cart sau telefonic, sosirea sau plecarea de la bord a comandantului și a comandantului secund/ofițerului secund;

h) să transmită prin sonerie semnalele pentru conducerea programului zilnic, precum și cele ordonate de ofițerul de gardă/cart;

i) să supravegheze starea parâmelor de legare, a schelei/scării de bord, gruielor, tangoanelor și ambarcațiunilor lăsate la apă;

j) să verifice existența la postul său a materialelor de salvare: colac de salvare, bandulă, cange și să manevreze aceste materiale în caz de „Om la apă”;

k) să supravegheze funcționarea luminilor de ancoră de la prova și pupa;

l) să controleze camuflarea luminilor pe punte la semnalul „Camuflarea navei”;

m) să permită apropierea de navă a ambarcațiunilor numai după ce acestea au fost somate și recunoscute;

n) să raporteze ofițerului de gardă/cart despre manevra altor nave din apropiere;

o) să înștiințeze echipajul despre venirea comandantului navei și superiorilor acestuia prin semnale cu soneria.

(2) La alertă, șeful de cart ocupă postul conform rolului pentru luptă.

SECȚIUNEA a 21-a – Curierul de cart

Art. 552. - Curierul de cart se numește din rândul soldaților și gradaților profesioniști și se subordonează șefului de cart.

Art. 553. - (1) Curierul de cart are următoarele obligații:

a) să execute ordinele șefului de cart;

b) să mențină curățenia în sectorul schelei pe punte, pe cheu și pe apă și să ajute pe șeful de cart în îndeplinirea la post a îndatoririlor de pază și supraveghere;

c) să anunțe la timp carturile cu clopotul; înainte de a bate clopotul este obligat să anunțe cu voce tare „Atenție la clopot”;

d) să repete semnalele și ordinele transmise de șeful de cart, prin siflee și cu vocea, în acele locuri ale navei în care nu sunt instalate mijloace tehnice;

e) la ordinul șefului de cart, ajută la manevră navele/ambarcațiunile care manevrează în apropiere.

(2) La alertă, curierul de cart își ocupă locul conform rolului pentru luptă.

SECȚIUNEA a 22-a – Veghea la ancoră

Art. 554. - (1) Obligațiile militarului care execută serviciul de veghe la ancoră sunt următoarele:

a) să observe lanțul ancorei și să raporteze dacă ancora derapează;

b) să supravegheze instalația de ancorare, să sesizeze defecțiunile care se ivesc la stopele lanțurilor de ancoră;

c) să execute observare în sectorul de responsabilitate și să raporteze despre apropierea navelor sau ambarcațiunilor, precum și despre manevra navelor vecine.

(2) Pe vreme rea, veghea la ancoră execută serviciul echipat cu centura/vesta de salvare. Art. 555. - Observatorul-semnalizator, electricianul aparate de navigație, timonierul,

radiotelegrafistul, radiolocatoristul, hidrolocatoristul și motoristul de cart își îndeplinesc atribuțiile pe baza instrucțiunilor întocmite de comandanții serviciilor de luptă și în conformitate cu rolurile navei.

CAPITOLUL XII – Îndatoririle personalului de serviciu pe unitatea de nave

SECȚIUNEA 1 – Ofițerul de gardă pe unitatea de nave

Art. 556. - (1) Serviciul de ofițer de gardă pe unitatea de nave se execută de toate cadrele militare nominalizate, selecționate și admise prin OZU.

(2) Comandantul unității, locțiitorul acestuia, șeful de stat major, șeful logisticii, medicul șef sunt exceptați de la executarea serviciului de ofițer de gardă pe unitatea de nave.

Art. 557. - (1) Ofițerul de gardă pe unitatea de nave se subordonează comandantului/locțiitorului și șefului de stat major al unității de nave, iar pe linie de serviciu ofițerului de serviciu al eșalonului superior; ofițerului de gardă pe unitatea de nave i se subordonează întregul personal din serviciul de zi din unitatea de nave.

(2) Ofițerul de gardă pe unitatea de nave răspunde de executarea serviciului interior din unitate, de menținerea ordinii interioare și desfășurarea activităților în timpul și în afara programului de instrucție; pe timpul executării serviciului, în afara orelor de program, ofițerul de gardă pe unitatea de nave îl reprezintă pe comandant, asigurând continuitatea conducerii programului în unitate.

Art. 558. - (1) Înainte de schimbarea serviciului pe unitatea de nave, ofițerul de gardă primește de la predecesorul său situația referitoare la:

a) armamentul și muniția de infanterie;

b) stările de pregătire în vederea luptei și stările gata de marș ale navelor;

c) dislocarea și starea tehnică a navelor;

d) documentele pentru organizarea și conducerea serviciului;

e) locul unde se găsește comandantul unității de nave și locțiitorii săi;

f) ordinele comandantului unității de nave pentru următoarele 24 de ore;

g) ținuta ordonată în unitate;

h) situația de efective, precum și persoanele străine aflate în unitate;

i) programul zilei, lucrările și categoriile de pregătire care sunt în curs de executare.

(2) Pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, ofițerul de gardă pe unitatea de nave primește de la comandant/șeful de stat major dispoziții referitoare la desfășurarea programului zilnic, a exercițiilor, a categoriilor de pregătire, a lucrărilor planificate, precum și a activităților suplimentare de la nave sau de la uscat.

Art. 559. - (1) Ofițerului de gardă pe unitatea de nave i se stabilește de către comandantul unității o încăpere specială, pe o navă, cazarmă plutitoare sau într-o clădire.

(2) Ofițerul de gardă pe unitatea de nave completează la timp documentele referitoare la serviciul pe unitatea de nave și ordonă transmiterea semnalelor pentru conducerea activităților conform tabelelor prevăzute la anexa nr. 9.

Art. 560. - (1) În încăperea ofițerului de gardă pe unitatea de nave trebuie să se găsească:

a) masă, scaun, cușetă/canapea cu lenjeria necesară și cuier;

b) dulap pentru chei și mape;

c) fișet pentru documente;

d) rastel pentru armament și fișet metalic pentru muniție;

e) harta României și schema garnizoanei cu împrejurimile sale;

f) telefon, lanternă, ceas, termometru exterior și aparatură audio-vizuală.

(2) Orice dotare suplimentară, care ajută la îndeplinirea misiunilor și la îmbunătățirea condițiilor de viață, este admisă, cu aprobarea comandantului unității de nave.

Art. 561. - La ofițerul de gardă pe unitatea de nave se găsesc, în principiu, următoarele documente, repartizate pe mape:

a) organizarea serviciului de gardă, cart și intervenție pe unitatea de nave;

b) îndatoririle întregului personal din serviciul de gardă, cart și intervenție pe unitatea de nave;

c) registrul pentru predarea-primirea serviciului;

d) un exemplar din prezentul regulament;

e) regulamentele generale;

f) registrul pentru rapoartele ofițerilor de gardă;

g) extrase din diferite documente operative;

h) atribuțiile ofițerului de gardă pe unitatea de nave și a ajutorului acestuia;

i) tabel cu adresele ofițerilor, maiștrilor militari, subofițerilor, soldaților și gradaților profesioniști, personalului civil, schema cu modul de anunțare și aducere a acestora în unitate;

j) cartea de telefon cu abonații orașului și tabel cu numerele de telefon ale comenduirii garnizoanei, organului local al Ministerului Afacerilor Interne, organului de transporturi militare, iar pentru unitățile care sunt dispuse într-un județ limitrof frontierei de stat și cele ale unității de Poliție de Frontieră;

k) registrul pentru note telefonice;

l) mersul trenurilor de călători;

m) registrul pentru notarea problemelor de serviciu;

n) tabel cu starea operațională a navelor;

curs;

o) proceduri operaționale/sinoptice la alertă;

p) tabele cu situația de răspândiri;

q) extras al planul unic de pază și apărare al portului militar;

r) planul de apărare împotriva incendiilor;

s) schema cu repartizarea sectoarelor exterioare pentru curățenie;

t) programul orar al unității și programul de instrucție al unității de nave pe săptămâna în

u) graficul luminozității pe luna în curs;

v) registrul pentru predarea-primirea cutiilor cu chei și mapelor;

w) registrul unic de controale;

x) sisteme informatice de comunicații cu baze de date de raportare, informare, alertare. Art. 562. - Ofițerul de gardă pe unitatea de nave trebuie în permanență să cunoască:

a) starea de operativitate a navelor;

b) starea de pregătire pentru marș a navelor;

c) activitățile care se desfășoară în unitate, ordinele comandantului unității de nave pentru următoarele 24 de ore;

d) ordinele care nu s-au executat sau sunt în curs de executare;

e) îndatoririle sale și activitățile unității de nave în toate stările de alertă;

f) organizarea și starea de funcționare a mijloacelor radioelectronice;

g) activitățile din planul de instrucție;

h) modul de lucru cu documentele clasificate;

i) situația subunității de intervenție, a curierilor și grupelor de vitalitate;

j) situația nominală a răspândirilor pentru cei aflați în concedii, permisii, detașări, misiuni, spital și a celor care urmează să se înapoieze în unitate în timpul serviciului său;

k) incidentele, avariile, evenimentele deosebite și abaterile grave care eventual s-au produs la nave;

l) unde se află comandantul unității și locțiitorii săi și modalitățile de anunțare operativă;

m) modul de lucru cu aplicațiile informatice specifice serviciului pe unitate de nave. Art. 563. - Ofițerul de gardă pe unitate răspunde de:

a) respectarea măsurilor de menținere a securității și de prevenire a avariilor;

b) conducerea și controlul desfășurării activităților în unitate, conform programului orar săptămânal;

c) schimbarea personalului din serviciul interior și verificarea îndeplinirii îndatoririlor la posturi de către personalul din serviciu, cel puțin o dată în cursul zilei și de două ori în cursul nopții;

d) respectarea orarului zilnic la nave;

e) integritatea sigiliilor de la magaziile de muniții, încăperile cu regim special, încăperile dispuse la mal sau pe navele bază, cazărmi, pontoane plutitoare; rezultatele acestor verificări sunt consemnate în registrul pentru rapoarte;

f) organizarea activităților de după-amiază potrivit programului și orarului zilnic, iar a activităților din zilele de sărbătoare conform ordinelor comandantului;

g) punerea în aplicare a documentelor existente în acest sens la ofițerul de gardă pe unitatea de nave, la primirea unor indicative;

h) prelucrarea soldaților, gradaților profesioniști, elevilor și studenților aflați în practică sau stagiu, care sunt învoiți sau pleacă în permisii, concedii, misiuni, privind regulile de comportament și a restricțiilor impuse în garnizoană;

i) transmiterea la timp, la nave, a informațiilor despre situația hidrometeorologică, prognozelor meteo și de radiolocație;

j) menținerea ordinii și curățeniei pe nave și pe sectoarele exterioare ale unității;

k) respectarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă de către cei care execută lucrări periculoase în afara programului de instrucție, verificând ca aceștia să fie asigurați cu materialele de protecție necesare și să aibă instructajul efectuat;

l) păstrarea corespondenței secrete sosită în unitate prin curieri, în afara orelor de program, până la sosirea șefului compartimentului documente clasificate;

m) distribuirea cadrelor militare din comandamentul unității a armamentului individual și a muniției și predarea acestora la timp, după terminarea misiunii;

n) păstrarea armamentului și muniției delegaților sosiți din alte unități;

o) calitatea hranei; în caz că are îndoieli în privința calității hranei, cheamă medicul șef al unității de nave și raportează imediat comandantului unității de nave în situația în care hrănirea se face centralizat pe unitate;

p) actualizarea situațiilor din aplicațiile informatice specifice serviciului.

Art. 564. - Ofițerul de gardă pe unitate consemnează în registrul de rapoarte toate deficiențele constatate la executarea serviciului de către personalul numit în acest scop, încălcări ale ordinii interioare săvârșite în unitate; registrul se prezintă zilnic comandantului unității, la prezentarea pentru schimbarea serviciului.

Art. 565. - (1) La sosirea în unitate a unui superior al comandantului unității sau a unui ofițer cu delegație de control emisă de eșaloanele superioare, ofițerul de gardă îi dă raportul, îl legitimează și raportează imediat comandantului unității de nave sau înlocuitorului acestuia.

(2) Când persoana sosită este întâmpinată sau însoțită de comandantul unității, ofițerul de gardă nu mai dă raportul, ci numai se prezintă.

Art. 566. - Dacă echipajele unității de nave sunt cazate la uscat, ofițerul de gardă pe unitatea de nave are următoarele atribuțiuni:

a) urmărește modul de executare a serviciului de către personalul de serviciu de la nave și de la uscat;

b) controlează de cel puțin de două ori în cursul zilei și de două ori în cursul nopții, îndeplinirea îndatoririlor de serviciu ale personalului din serviciul de zi;

c) urmărește respectarea ordinii interioare la nave și la clădirile de la uscat;

d) la producerea unor avarii la bordul navelor sau la izbucnirea unui incendiu în incinta cazărmii, aplică măsurile ce se impun și raportează eșaloanelor superioare.

Art. 567. - Ofițerul de gardă pe unitatea de nave poate planifica, pe timpul nopții, toți ofițerii de gardă de la nave, pe schimburi de responsabilitate; durata în timp a schimburilor este stabilită în funcție de numărul ofițerilor de gardă de la navele existente în unitate.

Art. 568. - (1) Persoanele străine de unitate care solicită accesul în unitate în afara orelor de program sunt legitimate numai de către ofițerul de gardă pe unitate; dacă persoana sosită este mai mare în grad, ofițerul de serviciu o legitimează după ce în prealabil s-a prezentat acesteia.

(2) Ofițerul de gardă pe unitate se informează asupra scopului sosirii și ia măsurile corespunzătoare.

SECȚIUNEA a 2-a – Ajutorul ofițerului de gardă pe unitatea de nave

Art. 569. - (1) Serviciul de ajutor al ofițerului de gardă pe unitatea de nave se instituie la unitățile de nave care necesită organizarea acestuia.

(2) Ajutorul ofițerului de gardă pe unitatea de nave se numește din rândul maiștrilor militari electromecanici de la nave și se subordonează ofițerului de gardă pe unitatea de nave.

(3) Ajutorului ofițerului de gardă pe unitatea de nave i se subordonează personalul de serviciu pentru vitalitate de la nave.

(4) Serviciul de ajutor al ofițerului de gardă pe unitatea de nave se organizează pentru supravegherea aplicării tuturor măsurilor ce se referă la vitalitatea navelor și pentru asigurarea intervenției operative, în caz de incendiu sau gaură de apă la orice navă. Art. 570. - Ajutorul ofițerului de gardă pe unitatea de nave are următoarele îndatoriri:

a) să cunoască principalele îndatoriri ale ofițerului de gardă pe unitatea de nave, pentru a-l înlocui la nevoie;

b) să cunoască compartimentajul navelor, dispunerea mijloacelor de vitalitate și folosirea tuturor mijloacelor de vitalitate de la nave;

c) să verifice prezența militarilor din grupele de vitalitate, să nu permită plecarea acestora de la bord și să execute, pe timpul serviciului, cel puțin un antrenament cu grupele de vitalitate;

d) să verifice poziția cheilor de acționare a valvulelor de inundare;

e) să urmărească folosirea corectă a lămpilor electrice portative pe timpul executării diferitelor lucrări de întreținere sau reparații;

f) să ia măsuri pentru prevenirea poluării apei cu reziduuri petroliere sau materiale de orice altă natură;

g) să controleze respectarea graficului de funcționare a caldarinelor;

h) să urmărească respectarea cu strictețe a consumului de energie electrică și combustibil și încadrarea în cotele stabilite;

i) să verifice ca fumatul să se execute în locurile ordonate, iar depozitarea cârpelor sau a altor materiale îmbibate cu produse petroliere să se facă pe cheu, în locurile special destinate pentru aceasta.

Art. 571. - Ajutorul ofițerului de gardă pe unitatea de nave primește de la predecesorul său documentele și informațiile referitoare la:

a) starea de pregătire în vederea luptei și de marș ordonată pentru mijloacele de propulsie, agregatele, instalațiile și mijloacele de vitalitate;

b) starea de funcționare a tehnicii deservite de personalul de serviciu, lucrările în curs de executare la acestea;

c) situația plinurilor de combustibil, apă și lubrifianți.

Art. 572. - Modelele de banderole pentru personalul din serviciul de permanență pe unitatea de nave sunt prezentate în anexa nr. 17.

SECȚIUNEA a 3-a – Subunitatea de intervenție

Art. 573. - (1) Subunitatea de intervenție este destinată pentru întărirea pazei, când acest lucru este impus de situație și pentru intervenții urgente în caz de atac, dezastre, incendiu, accident ecologic sau alte evenimente deosebite în sectorul de responsabilitate al unității și se subordonează ofițerului de gardă pe unitate.

(2) Numărul membrilor subunității de intervenție se stabilește în raport cu importanța, amplasarea, mărimea obiectivului, variantele de acțiune și alte condiții specifice.

(3) Subunitatea de intervenție se constituie și acționează conform prevederilor „Planului unic de pază și apărare al portului militar” și precizărilor ofițerului de gardă pe unitate.

(4) Subunitatea de intervenție este organizată și dotată cu armament conform reglementărilor specifice.

(5) Muniția se asigură conform normelor în vigoare, se păstrează la ofițerul de gardă pe unitate, în lăzi sigilate sau la magazia unei nave și se distribuie comandantului/înlocuitorului subunității de intervenție, la ordinul ofițerului de gardă pe unitate.

(6) Subunitatea de intervenție execută programul de instrucție în apropierea locului de staționare a unității.

(7) Pe timpul nopții, militarii din subunitatea de intervenție se odihnesc, de regulă, dezechipați, la navele unde sunt cazați.

SECȚIUNEA a 4-a – Subunitatea de intervenție cu scafandri

Art. 574. - (1) Serviciul de subunitate de intervenție cu scafandri se organizează în scopul intervenției operative cu scafandri la obiectivele economice, precum și la navele și aeronavele aflate în pericol, care au nevoie de intervenție a scafandrilor; subunitatea se numește din rândul ofițerilor, maiștrilor militari, soldaților și gradaților profesioniști, personalului civil contractual, scafandrilor și se subordonează ofițerului de gardă pe unitate.

(2) Serviciul se execută la domiciliu sau în unitate, în conformitate cu precizările eșaloanelor superioare.

(3) Durata serviciului este de 24 de ore sau în situații de intervenție, până la terminarea misiunii.

(4) Militarii subunității vor participa la activitățile de instruire din subunitățile din care fac parte, cu excepția activităților din afara unității.

(5) Ordinul pentru executarea misiunii poate fi dat de șeful Statului Major al Forțelor Navale sau comandantul marii unități, direct sau prin ofițerul de serviciu.

(6) Subunitatea de intervenție cu scafandri se compune dintr-un comandant de subunitate și minimum trei scafandri. Art. 575. - La intrarea în serviciu, comandantul subunității de intervenție cu scafandri are următoarele obligații:

a) să cunoască compunerea subunității și nava de intervenție cu scafandri conform ordinului de zi pe unitate;

b) să prezinte scafandrii la vizita medicală;

c) să execute pregătirea personalului din serviciu;

d) să verifice starea tehnică a echipamentului și aparaturii din dotarea grupei;

e) să verifice existența stocului de alimente și de hrană rece;

f) să se prezinte împreună cu vechiul comandant de subunitate la ofițerul desemnat de comandantul unității, pentru schimbare.

Art. 576. - (1) Pe timpul executării misiunii, comandantul grupei de intervenție cu scafandri are următoarele obligații:

a) să solicite la primirea misiunii, informații cu privire la locul executării scufundării și suprafața aproximativă de lucru, adâncimea probabilă la locul executării scufundării, scopul executării scufundării, mijloacele de asigurare a transportului grupei, personalul medical care asigură asistența pentru scufundări mai mari de 20 m;

b) să ordone îmbarcarea materialelor, echipamentului, tehnicii și documentelor necesare îndeplinirii misiunii;

c) să raporteze ofițerului de gardă pe unitatea de nave ce materiale au fost îmbarcate;

d) să ia legătura cu persoana de contact la ajungerea la locul pentru desfășurarea activității activitatea;

e) să solicite asigurarea legăturii cu unitatea, pentru a raporta despre sosirea grupei la locul desfășurării activității;

f) să se informeze cu privire la scopul activității de scufundare și execută organizarea scufundării;

g) să raporteze zilnic la unitate stadiul executării misiunii sau terminarea acesteia.

(2) Pe timpul executării activităților de scufundare, comandantul grupei de intervenție cu scafandri este direct răspunzător de respectarea normelor de scufundare.

(3) Pe durata misiunii, grupa de intervenție cu scafandri execută activitățile specifice în vederea menținerii stării de operativitate a echipamentului și tehnicii.

(4) La întoarcerea din misiune, comandantul grupei de intervenție cu scafandri întocmește raportul privind îndeplinirea misiunii.

CAPITOLUL XIII Practica și stagiul elevilor și studenților la unitățile de nave

SECȚIUNEA 1 Organizarea și desfășurarea practicii și a stagiului elevilor și studenților – Art. 577. - Practica și stagiul elevilor/studenților se desfășoară la bordul navelor școală sau navelor special destinate aflate în procesul de instrucție, în conformitate cu programele/planurile de practică/stagiu ale instituției de învățământ și planurile de instrucție ale navelor. Art. 578. - (1) În funcție de grad și an de studii, elevii și studenții se repartizează la bord ca dubluri în rolurile navei, pentru îndeplinirea atribuțiunilor specifice funcțiilor de ofițer, maistru militar, soldat sau gradat profesionist, conform obiectivelor de practică/stagiu.

(2) Din momentul sosirii la bord pentru practică sau stagiu personalul instituțiilor militare de învățământ, se subordonează comandantului navei.

(3) Elevii și studenții îmbarcați pentru stagiu sau practică execută serviciul la bordul navei corespunzător funcțiilor pe care sunt repartizați cu aprobarea comandantului navei, în urma unui examen de admitere la executarea serviciului de gardă și cart. Art. 579. - La navele aflate în procesul de instrucție, elevii și studenții se subordonează nemijlocit comandanților serviciilor de luptă la care au fost repartizați și iau parte la toate activitățile ce se execută la bord. Art. 580. - Instituțiile militare de învățământ întocmesc pentru practica și stagiul elevilor și studenților, programele analitice pe specializări, iar acestea se transmit unităților de nave. Art. 581. - Comandantul navei/unității trimite în termen de 10 zile după terminarea practicii/stagiului către instituțiile militare de învățământ o informare privind modul de desfășurare a practicii/stagiului elevilor și studenților la bordul navelor, date despre comportarea elevilor/studenților, concluzii și propuneri. Art. 582. - Întreruperea practicii/stagiului elevilor/studenților la bordul navelor se face cu aprobarea comandantului instituției de învățământ. Art. 583. - Modificările planului de organizare și desfășurare a practicii/stagiului se fac numai cu aprobarea comandanților care le-au aprobat. Art. 584. - Practica/stagiul elevilor/studenților cuprinde următoarele module:

a) securitatea și sănătatea în muncă și apărarea împotriva incendiilor;

b) cunoașterea navei și a organizării de luptă;

c) vitalitatea navei;

d) rolurile pentru luptă și pentru activitățile curente ale navei;

luptă.

e) atribuțiile serviciului de gardă și cart;

f) pregătirea de specialitate privind elemente de exploatare, întreținere și întrebuințare în

Art. 585. - Practica/stagiul elevilor/studenților la bordul navelor urmărește:

a) punerea în practică la tehnica din dotarea navei, a cunoștințelor teoretice acumulate pentru formarea și dezvoltarea deprinderilor și priceperilor conform specialității;

b) însușirea și aplicarea atribuțiilor serviciilor de gardă și cart;

c) aplicarea standardelor și procedurilor NATO acceptate de către Forțele Navale;

d) dezvoltarea flexibilității și capacității de adaptare la schimbările tehnologice și organizaționale;

e) dezvoltarea responsabilității individuale, a lucrului în echipă și realizarea coeziunii echipajului.

Art. 586. - Obligațiile elevilor/studenților pe timpul practicii/stagiului sunt următoarele:

a) să respecte cu strictețe normele de securitate și sănătate în muncă, apărare împotriva incendiilor, precum și prevederile din prezentul regulament;

b) să-și formeze deprinderile în utilizarea instalațiilor și mecanismelor de punte;

c) să-și formeze și să-și perfecționeze deprinderile în conducerea ambarcațiunilor militare cu rame, vele și motor;

d) să-și formeze și să-și perfecționeze deprinderile în executarea și conducerea activităților ordonate pe timpul manevrei navei;

e) să-și perfecționeze deprinderile în întreținerea tehnicii de la bordul navelor;

f) să-și perfecționeze deprinderile în ducerea luptei pentru vitalitatea navei;

g) să-și însușească rolurile navei;

h) să-și însușească prevederile regulamentelor privind salvarea vieții umane pe mare, metodele și procedeele de supraviețuire pe mare și regulile impuse de protecția mediului;

i) să-și perfecționeze deprinderile în folosirea mijloacelor de salvare individuale și colective de la bord;

j) să-și însușească tehnica de la bord potrivit specialității;

k) să completeze corect documentele/jurnalele de la bordul navei;

l) să-și îndeplinească regulamentar atribuțiile pe timpul executării serviciilor de gardă și de cart la bordul navei;

m) să-și completeze caietele de practică. Art. 587. - Obligațiile navei/unității cu privire la practica/stagiul elevilor/studenților sunt următoarele:

a) să asigure condițiile pentru buna desfășurare a practicii și stagiului elevilor și studenților;

b) să organizeze primirea elevilor și studenților, să-i repartizeze pe nave și să asigure condițiile necesare îndeplinirii obiectivelor practicii;

c) să asigure instruirea în domeniile securității și sănătății în muncă și apărare împotriva incendiilor;

d) să asigure participarea elevilor și studenților la activitățile de instruire, de specialitate, cultural-educative și gospodărești;

e) să numească prin OZU cadre militare care să coordoneze, îndrume și să supravegheze activitatea elevilor/studenților;

f) să sprijine activitatea cadrelor desemnate să îndrume practica/stagiul elevilor/studenților;

g) să organizeze zilnic, în afara orelor de program, studiul individual al elevilor/studenților în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în programele analitice.

Art. 588. - Practica/stagiul elevilor/studenților la bordul navelor are următoarele obiective generale:

a) perfecționarea competențelor și capacităților necesare în organizarea și conducerea activităților de instrucție și educație ale personalului din subordine;

b) organizarea, coordonarea și executarea lucrărilor de exploatare, întreținere și reparare a tehnicii cu mijloacele bordului;

c) perfecționarea deprinderilor privind executarea serviciului de gardă/cart;

d) perfecționarea deprinderilor în exploatarea și întreținerea tehnicii de specialitate;

e) perfecționarea deprinderilor în executarea atribuțiilor pentru prima funcție.

Art. 589. - Obligațiile comandantului navei/unității cu privire la stagiul elevilor și studenților:

a) să încadreze elevul/studentul, prin OZU/OZN, într-o funcție, ca dublură, conform specialității;

b) să numească prin OZU cadre militare care să coordoneze, îndrume și să supravegheze activitatea elevilor/studenților;

c) să urmărească executarea instructajului privind securitatea și sănătatea în muncă și apărarea împotriva incendiilor;

d) să asigure programul zilnic, cazarea și hrănirea în regim de cadru militar a elevului sau studentului;

e) să asigure participarea elevilor și studenților la toate activitățile organizate la bordul navei;

f) să anunțe instituția militară de învățământ de eventualele probleme privind elevii și studenții referitoare la internări în spital sau abateri disciplinare;

g) să sprijine activitatea cadrelor instituției militare de învățământ desemnate să îndrume stagiul elevilor și studenților;

h) să întocmească caracterizarea privind activitatea elevilor și studenților pe durata practicii/stagiului și să o expedieze către instituția militară de învățământ în termen de 5 zile de la terminarea practicii/stagiului.

Art. 590. - În penultima zi a perioadei de practică/stagiu la nave, elevii și studenții susțin o verificare din care să rezulte, sub formă de calificativ, îndeplinirea obiectivelor de stagiu; rezultatele vor fi consemnate în fișa de apreciere profesională.

SECȚIUNEA a 2-a – Atribuțiile cadrelor responsabile de desfășurarea practicii/stagiului la bordul navelor

Art. 591. - Pentru conducerea și desfășurarea practicii și stagiului la bordul navelor, instituțiile militare de învățământ stabilesc următoarele cadre cu atribuții specifice astfel:

a) îndrumător de practică/stagiu;

b) comandantul subunității de elevi/studenți.

Art. 592. - Atribuțiile îndrumătorului de practică/stagiu:

a) să urmărească respectarea de către elevi și studenți a normelor de securitate și sănătate în muncă și apărare împotriva incendiilor pe toată durata practicii/stagiului;

b) să răspundă de asigurarea condițiilor necesare îndeplinirii integrale a scopurilor și obiectivelor stabilite pentru fiecare disciplină din programele analitice;

c) să conducă nemijlocit ședințele de specialitate la disciplinele prevăzute prin planul de învățământ;

d) să conducă nemijlocit ședințele de activități practice pentru cunoașterea navei, compartimentajului, instalațiilor de punte, aparaturii de navigație, armamentului și tehnicii de luptă, cu sprijinul specialiștilor de la bord;

e) să conducă nemijlocit ședințele de activități practice pentru formarea și consolidarea deprinderilor marinărești, executarea lucrărilor de matelotaj, folosirea și întreținerea ambarcațiunilor militare cu rame și vele;

f) să consemneze în caietul îndrumătorului de practică ședințele desfășurate și cuantumul orelor aferente;

g) să solicite comandantului navei cadre de specialitate de la bord pentru conducerea unor activități de însușire a tehnicii și armamentului, specific navei;

h) să organizeze echipele de lucru pentru activitățile care se execută cu nava;

i) să asigure participarea echipelor de elevi și studenți la lucrările de întreținere a navei, tehnicii de luptă și armamentului;

j) să execute săptămânal, controale privind modul de completare a caietelor de practică de către elevi și studenți și să stabilească măsurile ce se impun;

k) să facă parte din comisiile pentru organizarea și desfășurarea colocviului/examenului de practică/stagiu pe linia specialității sale;

l) să întocmească chestionarele pentru examinarea elevilor/studenților la colocviul/examenul de practică/stagiu.

Art. 593. - (1) Îndrumătorul de practică/stagiu întocmește un dosar al practicii/stagiului care cuprinde:

a) atribuțiile;

b) tabele nominale cu elevii/studenții;

c) programele analitice ale disciplinelor ce se parcurg la bordul navei;

d) tabel cu evidența logisticii didactice;

e) condicile de clasă.

(2) Acest dosar va fi trimis unităților cu cel puțin 10 zile înainte de începerea practicii/stagiului. Art. 594. - Responsabilitățile comandantului subunităților de elevi/studenți:

a) întocmește proiectele de OZU pentru alocări la drepturi ale elevilor/studenților;

b) prezintă propunerile pentru acordarea învoirilor și permisiilor;

c) completează legitimațiile de învoire;

d) propune comandantului secund/ofițerului secund intrarea în serviciu a elevilor/ studenților;

e) asigură necesarul de materiale pentru elevi/studenți, conform ordinelor și normelor stabilite;

f) solicită asigurarea mijloacelor de transport pentru efectivele care pleacă la practică/stagiu;

g) verifică prezența elevilor/studenților la practică/stagiu și raportează conducerii instituției de învățământ despre situațiile deosebite;

h) asigură ordinea, disciplina militară și încadrarea zilnică în program a subunității de elevi/studenți.

CAPITOLUL XIV – Nave militare românești în misiuni în afara teritoriului statului român

Art. 595. - (1) Misiunea internațională a unei nave militare se execută în conformitate cu Ordinul de operații emis de către autoritatea competentă.

(2) Transferul de autoritate se efectuează potrivit legii.

(3) Structurile din cadrul Forțelor Navale Române, pe timpul îndeplinirii misiunilor în afara teritoriului statului român, pot avea sub control operațional și tactic unități sau subunități ale forțelor armate străine.

Art. 596. - Comandantul navei răspunde de întreaga activitate a participanților la misiune pe toată durata acesteia.

Art. 597. - Pentru executarea misiunii în afara teritoriului statului român se întocmește planul general al misiuni care conține și mandatul.

Art. 598. - (1) Înainte de plecarea în misiune în afara teritoriului statului român, medicul șef al unității de nave ridică de la autoritatea sanitară a portului certificatul de sănătate al navei/navelor.

(2) După caz, membrii echipajului se vaccinează, eliberându-li-se carnete individuale în care vor fi consemnate datele efectuării vaccinului și termenele de valabilitate.

Art. 599. - În porturile străine, orice membru al echipajului este dator să raporteze superiorilor săi eventualele evenimente despre care a luat cunoștință, care ar fi de natură să dăuneze intereselor statului român, să pericliteze prezența sau misiunea încredințată navei.

Art. 600. - (1) În afara teritoriului național, comandantul navei admite îmbarcarea persoanelor, dacă planul misiunii prevede aceasta.

(2) Comandantul navei are în vedere ca persoanele îmbarcate la cerere să nu afecteze îndeplinirea misiunii.

(3) Comandantul navei ia măsuri ca pasagerii îmbarcați să se conformeze prescripțiilor vamale, de poliție și sanitare.

(4) Orice îmbarcare și debarcare de pasageri se consemnează în jurnalul de bord.

(5) Pe timpul cât sunt cazați la bord, pasagerii sunt alocați la drepturi de hrană, potrivit prevederilor legale.

Art. 601. - (1) În apele și porturile străine, navele militare românești reprezintă Forțele Navale ale Armatei României.

(2) Comandanții navelor și echipajele sunt obligați să aibă un comportament regulamentar, să nu săvârșească fapte care pun în pericol misiunea sau aduc atingere prestigiului țării străine în care se află și să respecte obiceiurile, tradițiile, religia și așezămintele culturale din țara vizitată.

Art. 602. - (1) Pe timpul cât navele militare intră, staționează, traversează apele teritoriale ale altui stat sau se află în portul statului respectiv arborează pavilionul statului respectiv la verga catargului principal.

(2) Pentru navele aflate în marș, pavilionul național se ridică la pic pe catargul principal, iar atunci când nu este posibil, la verga cea mai înaltă în bordul babord.

Art. 603. - Într-un port străin, comandantul navei se adresează comandantului grupării, autorităților diplomatice românești, iar în lipsa acestora, autorităților locale, pentru a obține informațiile de care are nevoie pentru îndeplinirea misiunii sale.

Art. 604. - În porturile de staționare străine se interzice debarcarea militarilor care poartă asupra lor armament și muniție cu excepția situațiilor specificate prin regulile de angajare.

Art. 605. - (1) În porturile străine unde nava staționează pe timpul misiunii, comandantul navei poate acorda învoiri membrilor echipajului.

(2) Persoanelor învoite li se aduc la cunoștință uzanțele și particularitățile portului de staționare de către comandantul secund/ofițerul secund.

Art. 606. - (1) În situația în care un membru din echipaj trebuie internat într-o unitate medicală, comandantul navei stabilește cu comandantul grupării, autoritățile diplomatice românești, iar în lipsa acestora, autoritățile locale, locul și posibilitățile de spitalizare.

(2) Când spitalizarea se prelungește peste data plecării navei din port, comandantul navei, pe baza aprobării eșalonului superior, stabilește modul de înapoiere în țară a bolnavului.

(3) Pe timpul desfășurării misiunii internaționale, pentru situații deosebite, evacuarea medicală a personalului se poate efectua cu mijloace de transport adecvate în porturile/navele stabilite prin planul misiunii.

Art. 607. - (1) Pe timpul misiunii, cât timp nava staționează în porturi străine, în situațiile în care siguranța unor cetățeni români este amenințată de un pericol imediat, comandantul navei asigură protecția acestora la bordul navei, în măsura posibilităților.

(2) Când situația locală este de așa natură încât viața refugiaților nu mai este amenințată sau interesele misiunii o reclamă, refugiații pot fi debarcați.

Art. 608. - Pentru soluționarea unor situații neprevăzute pe timpul misiunii internaționale, comandantul navei raportează eșaloanelor superioare, pentru a primi ordinele necesare soluționării situației ivite.

Art. 609. - La încheierea misiunii, comandantul navei întocmește un raport privind executarea acesteia adresat șefului Statului Major al Forțelor Navale.

CAPITOLUL XV – Exploatarea și întreținerea navei

SECȚIUNEA 1 – Reguli specifice pentru exploatarea navei

Art. 610. - Tehnica, armamentul și compartimentele navei se repartizează personalului pentru a fi menținute în ordine și în stare de funcționare, conform rolului de responsabilități.

Art. 611. - (1) Răspunderea asupra armamentului și a tehnicii unui serviciu de luptă revine comandantului serviciului de luptă.

(2) Comandantului serviciului de luptă repartizează cu acte justificative armamentul, tehnica și bunurile materiale de la serviciul de luptă comandanților grupurilor/grupelor și P.L.

Art. 612. - Întreținerea, folosirea și repararea armamentului și tehnicii se fac în strictă conformitate cu documentația tehnică în vigoare.

Art. 613. - În cazul în care anumite materiale din evidența unui serviciu de luptă urmează să fie folosite de alte servicii de luptă, predarea-primirea se face în baza documentelor justificative.

Art. 614. - La fiecare P.L. se precizează locurile unde se păstrează toate bunurile materiale de la acel post, precum și personalul care răspunde de acestea.

Art. 615. - (1) Personalul care are în primire tehnică, armament sau materiale, răspunde de păstrarea, întreținerea și exploatarea acestora.

(2) Obligațiile personalului prevăzut la alin. (1) sunt:

a) să verifice periodic existența tehnicii, armamentului și materialelor;

b) să cunoască în detaliu caracteristicile și regulile de întrebuințare, precum și să mențină tehnica, armamentul și materialele curate și în stare de funcționare;

c) să exploateze tehnica și armamentul în conformitate cu instrucțiunile tehnice, să prevenă și să înlăture defectele constatate;

d) să verifice, prin probe de funcționare, reparațiile executate.

Art. 616. - Pentru prevenirea avariilor și pentru buna funcționare a armamentului și tehnicii, personalul care le are în primire este obligat să execute:

a) pregătirea pentru pornire/funcționare, conform instrucțiunilor;

b) aplicarea instrucțiunilor de exploatare pe timpul funcționării/exploatării;

c) remedierea defecțiunilor constatate și raportarea acestora. Art. 617. - Pentru armamentul și tehnica în funcțiune, se afișează instrucțiuni de exploatare, referitoare la pregătirea pentru pornire, exploatarea pe timpul funcționării și oprirea. Art. 618. - (1) Fiecare compartiment este în responsabilitatea unui șef care răspunde de:

a) starea de etanșeitate a ușilor, tambuchiurilor, deschiderilor, hublourilor, obturatoarelor, și a capacelor sabordurilor;

b) ordinea și curățenia interioară;

c) ventilarea la timp a compartimentului;

d) cablurile electrice și armăturile acestora;

e) respectarea regulilor de prevenire a incendiilor și a pătrunderii apei în compartimente;

f) existența la posturile de luptă a materialelor de vitalitate și buna funcționare a acestora.

(2) Elementele prevăzute la alin. (1) sunt verificate zilnic, după terminarea programului de lucru sau a ședințelor de pregătire și sunt raportate șefilor nemijlociți.

Art. 619. - (1) Persoanele care nu fac parte din echipajul navei și care execută lucrări în diferite compartimente sunt însoțite de persoane nominalizate din echipaj pe toată durata executării lucrărilor.

(2) La terminarea lucrărilor, compartimentele se verifică de către șefii acestora, iar neregulile constatate se raportează imediat pe cale ierarhică. Art. 620. - Pentru menținerea capacității de luptă a navei, echipajul este obligat să execute periodic verificarea funcționării tehnicii și armamentului, întreținerea acestora, revizia, andocarea și demagnetizarea navei, conform planificării efectuate de eșaloanele superioare. Art. 621. - Verificarea funcționării tehnicii și armamentului se execută în timpul fixat prin programul orar și în cadrul pregătirii navei pentru marș și luptă; aceste activități sunt conduse direct de către comandanții de servicii de luptă sub supravegherea comandantului secund/ofițerului secund.

echipaj. Art. 622. - (1) La verificarea funcționării tehnicii și armamentului participă întregul

(2) Tehnica și armamentul aflate în primirea militarilor care execută serviciul de gardă/cart sau care nu sunt prezenți la navă, se verifică de către înlocuitorii acestora sau de către militarii numiți de comandantul serviciului de luptă.

(3) Verificarea tehnicii și armamentului se execută conform regulilor și instrucțiunilor tehnice.

(4) Verificarea tehnicii și armamentului se execută numai de către personalul admis la

exploatarea lor; personalul care a fost admis la exploatarea tehnicii execută verificarea funcționării acesteia sub conducerea șefilor nemijlociți.

Art. 623. - (1) Rezultatele verificării funcționării tehnicii și armamentului se raportează comandantului secund/ofițerului secund care le înscrie în registrul de verificare a funcționării tehnicii și armamentului și le prezintă comandantului navei.

(2) După terminarea verificării funcționării tehnicii și armamentului, acestea se aduc în stare de repaus.

Art. 624. - Defecțiunile constatate se remediază cu mijloacele bordului, conform deciziei comandantului navei; defecțiunile care nu se pot remedia cu mijloacele bordului, se raportează ierarhic până la comandamentul marii unități de nave.

Art. 625. - (1) După înapoierea navei din marș, comandantul navei acordă timpul necesar pentru întreținerea tehnicii și a navei.

(2) Se interzice plecarea cadrelor de la bordul navei înainte de punerea tehnicii și armamentului în stare de repaus, precum și a celor a căror tehnică prezintă defecțiuni care pot fi remediate cu mijloacele bordului, în perioade scurte de timp.

SECȚIUNEA a 2-a – Întreținerea tehnicii și curățenia navei

Art. 626. - (1) Pentru menținerea în permanentă stare de funcționare a armamentului și tehnicii din dotarea navei, a aspectului marinăresc și curățeniei corespunzătoare cerințelor igienico- sanitare, prin programul orar se afectează timp pentru întreținerea tehnicii și curățenia navei, zilnic și săptămânal.

(2) Persoanele care sunt stabilite să conducă întreținerea și curățenia răspund de calitatea și de executarea la timp a acestora.

(3) Rolul de întreținere și curățenie va prevede repartizarea echipajului pentru întreținerea tehnicii, armamentului și curățenia tuturor punților, suprastructurilor, bordajului și compartimentelor. Art. 627. - La întreținerea tehnicii și la curățenia zilnică se execută:

a) întreținerea și curățenia navei, armamentului, agregatelor și instalațiilor de la bordul navei;

b) îndepărtarea apei, zăpezii de pe punți, a prafului și umezelii de pe mecanisme, aparate și instalații;

c) aerisirea/ventilarea compartimentelor;

d) măturarea și spălarea locurilor murdare;

e) așezarea materialelor în ordine, în compartimente și magazii;

f) verificarea plinurilor de ulei, combustibil, aer și apă în tancurile de serviciu, în butelii și în agregatele respective;

g) verificarea existentului, în starea de fixație, a componentelor agregatelor;

h) controale tehnice zilnice ale aparaturii și punerea acesteia în funcțiune, în conformitate cu instrucțiunile de exploatare.

Art. 628. - La întreținerea tehnicii și la curățenia săptămânală se execută activitățile prevăzute la întreținerea tehnicii și la curățenia zilnică și în plus:

a) întreținerea tehnicii și armamentului care solicită un volum mai mare de lucrări și care nu au putut fi executate în cursul săptămânii;

b) executarea controalelor tehnice săptămânale ale agregatelor și instalațiilor, în conformitate cu instrucțiunile de exploatare;

c) spălarea eșalonată a tuturor încăperilor navei: pereți, plafoane și punți interioare;

d) spălarea punților exterioare, bordajului, coșurilor, arborilor și ambarcațiunilor;

e) scoaterea la aerisire a cazarmamentului, a echipamentului și a obiectelor personale ale echipajului;

f) dezinfecția și dezinsecția profilactică a cambuzelor, bucătăriilor, spălătoarelor, băilor, closetelor;

g) curățenia și întreținerea santinelor și a locurilor greu accesibile.

Art. 629. - În timpul marșului, curățenia navei se execută conform ordinelor comandantului secund/ofițerului secund.

Art. 630. - Comandantul secund/ofițerul secund conduce programul de întreținere și curățenie, conform rolului.

Art. 631. - (1) La terminarea întreținerii și curățeniei săptămânale, comandantul secund/ofițerul secund inspectează nava și raportează comandantului navei.

(2) Comandantul navei execută personal inspecția când consideră necesar.

Art. 632. - În compartimentele care nu necesită curățenia zilnică, curățenia se face periodic, cu echipe special numite, sub supravegherea responsabililor de compartimente.

Art. 633. - (1) La intrarea navelor în serviciu sau la ieșirea din reparații anuale și capitale se execută curățenia amănunțită a tuturor compartimentelor navei.

(2) Cu această ocazie se execută instructajul specific de securitate și sănătate în muncă.

SECȚIUNEA a 3-a – Revizia, andocarea și demagnetizarea navei

Art. 634. - (1) Pe timpul reviziei, echipajul navei execută verificări și intervenții tehnice cu mijloacele, materialele și piesele de schimb de la bord, astfel încât nava/tehnica să fie repusă în stare de funcționare în 24 de ore.

(2) Pentru lucrările cu grad de complexitate ridicat se poate solicita sprijinul secțiilor de reparații.

Art. 635. - Comandanții serviciilor de luptă sunt responsabili de respectarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă, a măsurilor de vitalitate a navei, a instrucțiunilor tehnice și normelor care precizează modul de executare a lucrărilor.

Art. 636. - (1) Planul de revizii se întocmește de comandantul secund/ofițerul secund al navei, având la bază propunerile comandanților serviciilor de luptă și este aprobat de către comandantul navei.

(2) Durata reviziilor este de 3–5 zile, în funcție de clasa navei și complexitatea tehnicii, perioadă în care nava/tehnica este scoasă din eficiență parțial sau total; perioada dintre două revizii nu trebuie să depășească 30 de zile.

(3) Verificarea finală a lucrărilor de revizii se realizează prin punerea în funcțiune a tehnicii și armamentului, executându-se toate activitățile ce se impun la pregătirea navei pentru marș și luptă.

Art. 637. - Andocarea navelor se execută, de regulă, în perioada de refacere folosindu-se docuri plutitoare, docuri uscate sau cale.

Art. 638. - Comandantul navei și șeful docului/calei răspund de executarea manevrelor de ridicare și coborâre de pe doc/cală.

Art. 639. - (1) Comandantul navei ia legătura cu factorii de decizie ai șantierului privind lucrările ce se vor executa la corpul navei de către șantier, în scopul colaborării, folosirii la maximum a timpului disponibil și a scurtării timpului de staționare pe doc/cală.

(2) Comandantul navei este obligat să organizeze activitatea echipajului în vederea efectuării tuturor lucrărilor necesare cu mijloacele bordului și care nu se pot executa cu nava la apă.

(3) Comandantul navei, comandantul secund/ofițerul secund și comandanții serviciilor de luptă supraveghează și îndrumă în permanență executarea lucrărilor de către echipaj și urmăresc respectarea tehnologiei de piturare, consumul rațional de materiale și efectuarea unor lucrări de calitate.

Art. 640. - (1) Demagnetizarea navei are ca principal scop reducerea câmpului magnetic al navei în limitele nepericuloase pentru protecția navelor de luptă.

(2) Demagnetizarea navei se execută anual sau ori de câte ori se constată depășirea valorilor admise ale câmpului magnetic.

Art. 641. - Demagnetizarea navelor se execută în poligoane special amenajate, dotate cu instalații specializate care măsoară valorile câmpului magnetic al navei.

Art. 642. - (1) Pe timpul demagnetizării se reduce numărul membrilor echipajului aflat la bordul navei, precum și decuplarea circuitelor care prin inducție pot genera incendii.

(2) Este obligatorie pornirea instalațiilor de demagnetizare de la bordul navei la plecarea din port și corectarea câmpului magnetic pe baza diagramei rezultate în urma demagnetizării navei în poligon.

SECȚIUNEA a 4-a – Întreținerea cheurilor, danelor de acostare și bazinelor portuare

Art. 643. - (1) Cheurile, danele de acostare și bazinele portului se mențin în ordine și curățenie, după cum urmează:

a) danele de acostare și cheurile sunt curățate permanent de gunoi, în special de cel inflamabil, iar bazinele de produse petroliere;

b) danele sunt asigurate cu containere de depozitare a gunoiului, pe categorii conform prevederilor legale în vigoare; containerele se amplasează la o distanță minimă de 200 metri de locul de staționare permanentă a navelor;

c) îmbarcarea/debarcarea carburanților și lubrifianților de către nave se execută luându-se toate măsurile de preîntâmpinare a scurgerii acestora și de prevenirea și stingerea incendiilor;

d) pe cheuri și dane se amenajează locuri speciale pentru fumat.

(2) Transportul gunoiului în afara portului, întreținerea drumului de acces, menținerea mijloacelor de stingere a incendiilor în bună stare și iluminatul danelor sunt sarcina autorităților de întreținere portuară ale bazelor logistice.

Art. 644. - (1) Se interzice navelor să evacueze în bazinele portuare ape reziduale și produse petroliere.

(2) În cazul apariției produselor petroliere pe suprafața acvatoriului comandantul portului militar ia măsuri de colectare a acestora cu nave specializate aparținând bazelor logistice sau a autorităților de întreținere portuară.

Art. 645. - Curățarea cheurilor, danelor de acostare și bazinelor portuare sunt în responsabilitatea echipajelor navelor acostate la danele respective; întreținerea cheurilor, danelor de acostare și bazinelor se stabilește prin ordinul comandantului portului militar.

Art. 646. - (1) În locul de dislocare permanentă a navei, instalațiile de legare, de alimentare cu energie electrică, apă și legătură telefonică se dau în primire de către unitatea de întreținere portuară.

(2) În cazul constatării defecțiunilor în funcționare a instalațiilor de pe cheuri și dane se anunță autoritățile de întreținere portuară, singurele în măsură să remedieze defecțiunile semnalate.

SECȚIUNEA a 5-a – Supravegherea tehnică în funcționare a instalațiilor de la bord

Art. 647. - (1) Supravegherea tehnică în exploatere a instalațiilor de la bord reprezintă totalitatea acțiunilor întreprinse la bord pentru respectarea cerințelor producătorului privind punerea în funcțiune, întreținerea, revizia, repararea și exploatarea instalațiilor în scopul prevenirii avariilor, accidentelor de muncă și accidentelor ecologice.

(2) Răspunderea pentru desfășurarea activității de supraveghere tehnică a instalațiilor de la bord revine comandantului navei, prin responsabilul cu supravegherea tehnică.

(3) La navele unde nu există în statul de organizare responsabil cu supravegherea tehnică, comandantul navei numește prin OZN/OZU un responsabil cu supravegherea tehnică.

(4) Responsabilul cu supravegherea tehnică se numește din rândul cadrelor militare cu pregătire de bază tehnică.

Art. 648. - (1) Instruirea responsabililor cu supravegherea tehnică a instalațiilor, se face de către Statul Major al Forțelor Navale, în cadrul unor ședințe de instruire de 3-4 zile, organizate o dată la doi ani.

(2) Responsabilul cu supravegherea tehnică are obligația să supravegheze ca exploatarea, întreținerea și repararea instalațiilor să fie efectuate în conformitate cu cerințele producătorului.

(3) Responsabilul cu supravegherea tehnică are următoarele atribuții:

a) să identifice toate instalațiile/echipamentele de pe navă/unitatea de nave și să țină evidența acestora; categoriile de instalații și documentele de evidență a acestora se stabilesc prin precizări ale șefului Statului Major al Forțelor Navale;

b) să ia măsurile necesare și să se asigure că instalația este utilizată în condiții de siguranță, prin efectuarea reviziilor, reparațiilor și întreținerii de către persoane autorizate, conform instrucțiunilor tehnice ale acestora;

c) să se asigure că utilizarea instalației se face numai de către personalul de deservire autorizat/admis/instruit intern, în conformitate cu prevederile instrucțiunilor de exploatare ale instalațiilor;

d) să instruiască și să examineze anual personalul de deservire, în conformitate cu prevederile instrucțiunilor de exploatare ale instalațiilor și prevederile legale în vigoare;

e) să asigure existența la fiecare loc de muncă a instrucțiunilor tehnice specifice pentru utilizarea în condiții normale a instalației și a documentelor cuprinzând măsurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi și dereglări ale instalației;

f) să propună în scris comandantului navei/unității planul de verificări tehnice în utilizare aferent anului următor, în vederea stabilirii condițiilor de pregătire a instalațiilor;

g) să urmărească pregătirea instalațiilor pentru verificări tehnice în utilizare;

h) să urmărească eliminarea neconformităților constatate cu ocazia efectuării verificărilor tehnice în utilizare;

i) să anunțe de îndată responsabilul cu supravegherea tehnică a eșalonului superior despre producerea unor avarii sau accidente la instalațiile pe care le au în evidență și să asigure oprirea acestora din funcțiune și, dacă este posibil, izolarea acestora în vederea cercetării;

j) să solicite în scris comandantului navei/unității oprirea instalațiilor din cauza defecțiunilor apărute ori ca urmare a necesității efectuării unor lucrări de întreținere, verificare, revizii, înlocuiri de piese sau reparații capitale;

k) să participe la cercetarea avariilor sau accidentelor produse la instalațiile pe care le are în evidență, în vederea furnizării tuturor informațiilor organelor de cercetare a evenimentelor.

Art. 649. - (1) La macaralele, bigile și gruiele de la bord se inscripționează pe braț sarcina de ridicare și data expirării termenului scadent al verificării tehnice.

(2) Buteliile, materialele de vitalitate și tubulaturile de la bord se inscripționează conform prevederilor anexelor nr. 19, 20, 21.

(3) Instalațiile și materialele prevăzute la alin. (1) și (2) se manevrează de personalul admis și consemnat în OZN/OZU.

Art. 650. - Pe timpul executării lucrărilor sau controlului la opera vie a navelor cu scafandri, se respectă prevederile reglementărilor în vigoare.

Art. 651. - Fiecare persoană care are în primire și/sau deservește o instalație de la bord, răspunde pentru modul de întreținere și exploatare în condiții de siguranță a acesteia.

Art. 652. - (1) Instalațiile nou montate se dau în exploatare după obținerea autorizației de funcționare eliberată de unitatea producătoare sau cea împuternicită de aceasta.

(2) Instalațiile reparate se dau în exploatare după executarea verificării tehnice în utilizare.

Art. 653. - (1) Verificarea tehnică în utilizare a instalațiilor se execută de o comisie condusă de locțiitorul tehnic/șeful logisticii al unității de nave, compusă din responsabilul cu supravegherea tehnică, comandantul serviciului de luptă electromecanic și cel puțin un cunoscător/utilizator al instalației.

(2) Verificarea tehnică oficială/periodică se execută în conformitate cu instrucțiunile date de producător, iar acolo unde acestea nu există, pe baza procedurilor întocmite de eșalonul superior.

(3) Rezultatul verificării se înscrie în cartea tehnică/de exploatare a instalației.

Art. 654. - (1) Instalațiile care au termenul scadent depășit, nu sunt întreținute sau sunt defecte se interzic la funcționare pe bază de proces-verbal, înscris în OZN/OZU.

(2) În procesul-verbal sunt menționate clar motivele interzicerii și măsurile de remediere propuse, iar o copie a procesului-verbal de interzicere la funcționare se înaintează la eșalonul superior.

Art. 655. - (1) Autorizarea/admiterea personalului de deservire se face de către comisia tehnică pe linia securității și sănătății în muncă, potrivit prevederilor actelor normative în vigoare.

(2) Instruirea personalului de deservire se face anual de către responsabilul cu supravegherea tehnică și se consemnează în OZN/OZU.

Art. 656. - Se interzice exploatarea instalațiilor de la bord de alte persoane decât cele care nu au fost admise/autorizate.

CAPITOLUL XVI – Reparațiile navei

Art. 657. - (1) După caracterul, durata și volumul lucrărilor, formele principale de reparații planificate ale navelor, tehnicii și armamentului sunt:

a) reparația curentă;

b) revizia tehnică lunară;

c) reparația medie;

d) reparația capitală;

e) andocarea sau ridicarea pe cală.

(2) În afara reparațiilor prevăzute la alin. (1), în situații deosebite, se execută reparații de

avarii.

Art. 658. - (1) Revizia tehnică reprezintă ansamblul lucrărilor executate planificat, în

conformitate cu instrucțiunile de exploatare și planul anual de mentenanță, pentru menținerea în funcțiune a navelor, tehnicii și echipamentelor din înzestrare, în scopul eliminării uzurilor normale sau efectelor îmbătrânirii ca urmare a funcționării sau depozitării pe o perioadă de timp și readucerii acestora la parametrii optimi de funcționare, fără executarea reparațiilor medii sau capitale.

(2) Reviziile se execută lunar de către echipaj, pentru toată tehnica de la bord, conform rolului de responsabilități și planificării înscrise în jurnalul verificării funcționării aparaturii și tehnicii sau planul de mentenanță.

(3) La lucrările de revizii participă formațiunile de mentenanță proprii din cadrul atelierelor de bord și/sau din cadrul bazei logistice.

(4) Materialele și piesele de schimb necesare executării reviziilor se asigură potrivit normelor de consum sau lotului de piese de schimb și accesorii/P.S.A.

(5) Completarea lotului de bord P.S.A. este în responsabilitatea serviciului logistic al unității.

Art. 659. - (1) Reparația curentă reprezintă ansamblul operațiunilor executate planificat, în scopul remedierii defecțiunilor apărute pe timpul exploatării sau ca urmare a uzurii normale și constă în verificarea, înlocuirea sau repararea unor ansambluri principale, care impun demontarea parțială a tehnicii.

(2) Reparația curentă se execută de regulă cu mijloacele bazelor și secțiilor logistice.

(3) Reparația curentă poate fi executată cu agenți economici specializați la navele care necesită un volum de lucrări de complexitate sporită.

(4) În cadrul reparațiilor curente la nave, se verifică și se repară, în procentaj variabil, aproximativ 25% din agregatele și instalațiile acestora, perioada de reparații având o durată cuprinsă între două săptămâni și o lună, conform planificării pe anul în curs.

Art. 660. - (1) Reparația medie are ca scop refacerea stării de eficiență a navelor și tehnicii prin reparații de mai mare amploare, constând în înlocuiri sau reparări/recondiționări de subansamble, reglaje necesare restabilirii parametrilor inițiali de funcționare.

(2) În cadrul reparațiilor medii se verifică și se repară în procentaj variabil, aproximativ 50% din corpul navei, armamentul, tehnica, instalațiile și agregatele navei, perioada de reparații având o durată de până la patru luni.

(3) Reparațiile medii se execută cu mijloacele productive proprii și/sau cu agenți economici specializați, conform planificării pe anul în curs.

Art. 661. - (1) Reparația capitală se execută în șantiere navale cu agenți economici și are ca scop refacerea resursei de funcționare a navelor și tehnicii, cuprinzând ansamblul operațiunilor de demontare completă a tehnicii, controlul amănunțit al stării corpului și suprastructurii navei, tuturor subansamblurilor, înlocuirea sau repararea celor defecte, precum și efectuarea reglajelor necesare restabilirii parametrilor funcționali, în conformitate cu condițiile tehnice de reparații și cu instrucțiunile de deservire și exploatare.

(2) Cu această ocazie, de regulă, se execută și lucrări de modernizare, precum și înlocuirea tablei corodate a corpului navei.

Art. 662. - (1) Andocarea sau ridicarea pe cală a navelor se execută planificat și cuprinde ansamblul lucrărilor de întreținere și reparații necesare la opera vie, ansamblul liniilor axiale, elicele și instalațiile aferente, cârme, instalațiile de ridicare/coborâre a vibratorilor stațiilor de hidrolocație și sondelor, prizele de fund, instalațiile de ancorare, protecțiile anodice și alte situații care implică necesitatea ridicării navei pe doc/cală.

(2) Lucrările enumerate la alin. (1), se execută în cadrul andocării navei și se înscriu în formularul tehnico-tactic al acesteia.

Art. 663. - (1) Elementele pe baza cărora se planifică intrarea navei în reparație sunt:

a) timpul scurs de la ultima reparație;

b) timpul de la intrarea în funcțiune;

c) numărul orelor de marș;

d) starea tehnică a navei.

(2) Reparațiile curente, medii și capitale se planifică și se aprobă la nivelul Statului Major al Forțelor Navale.

Art. 664. - Nevoile de reparații se prevăd în listele de lucrări întocmite la bordul navei și se înaintează spre aprobare eșaloanelor superioare.

Art. 665. - În funcție de situație, înainte de intrarea în reparații capitale, nava se scoate din operativitate și se dezarmează.

Art. 666. - (1) Pe timpul reparațiilor se întocmește un program săptămânal special.

(2) Programul este întocmit în concordanță cu dispozițiile în vigoare și cu programul de lucru al șantierului sau secției de reparații, pentru a se asigura executarea de către echipaj a lucrărilor repartizate și urmărirea modului de executare a reparațiilor efectuate.

(3) Personalul care are în primire armament și tehnică este obligat să cunoască în orice moment stadiul lucrărilor. Art. 667. - Se interzice scoaterea de la bord a echipajelor navelor aflate în revizie, pe doc și în reparații pentru a participa la alte activități de instrucție, inspecții și controale, fără aprobarea eșalonului superior. Art. 668. - (1) Pe timpul reparațiilor, comandantul navei, comandantul secund/ofițerul secund și comandanții serviciilor de luptă sunt obligați să urmărească:

a) numirea prin OZU/OZN a comisiei de supraveghere și recepție a lucrărilor de reparații;

b) efectuarea tuturor lucrărilor prevăzute în lista de reparații;

c) respectarea termenelor și execuția de calitate a lucrărilor;

d) respectarea instrucțiunilor și a regulilor pentru montarea și demontarea armamentului și a tehnicii;

e) respectarea regulilor de securitate și sănătate a muncii și protecție a mediului;

f) evitarea supraîncărcării navei, respectarea măsurilor de vitalitate;

g) menținerea curățeniei pe navă, pe sectoarele de lucru și întreținerea tehnicii a cărei reparație s-a terminat sau la care nu se execută reparații.

(2) În afară de prevederile alin. (1), comandanții serviciilor de luptă sunt obligați să predea pentru reparat și să ia în primire, după reparații, armamentul și tehnica, pe baza documentelor specifice.

Art. 669. - (1) Comandantul navei nu are dreptul să dea dispoziții pentru efectuarea unor transformări sau pentru montarea unor instalații noi, fără aprobarea eșaloanelor superioare și nici să permită efectuarea unor modificări, indiferent de natura lor.

(2) Comandantul navei este obligat să raporteze ierarhic schimbările pe care dorește să le facă la bord.

Art. 670. - Lucrările de modificări și modernizări față de proiectele inițiale ale navelor pot fi făcute numai în cazuri bine justificate, pe baza aprobării autorității de proiectare, înainte de definitivarea listelor de lucrări și de intrarea navei în reparație.

Art. 671. - (1) Recepția lucrărilor de reparații se execută de comisii de recepție, numite prin ordin al șefului Statului Major al Forțelor Navale.

(2) Comisiile execută recepția conform procedurilor și prevederilor documentației tehnice, care au stat la baza reparațiilor.

Art. 672. - Se interzice recepționarea lucrărilor de reparații nefinalizate sau necorespunzătoare.

Art. 673. - Pentru instruirea echipajului în vederea atingerii nivelului de operativitate, la terminarea reparațiilor se acordă de către eșalonul superior o perioadă de timp corespunzătoare rangului navei, pentru punerea în funcțiune a tehnicii, organizarea serviciului și desfășurarea instrucției.

Art. 674. - (1) Datele tehnico-tactice obținute după reparație și datele asupra modernizării navei se înscriu în formularul tehnico-tactic de către comandantul navei și se raportează pe cale ierarhică la Statul Major al Forțelor Navale.

(2) Datele rezultate pe timpul exploatării armamentului și tehnicii se înscriu în documentele de evidență și exploatare de către comandanții serviciilor de luptă și se verifică de către comandantul navei și reprezentanții statului major al unității de nave.

(3) La intrarea navei în operativitate sau la ieșirea acesteia din reparații capitale, comandantul navei este obligat să se asigure că are documentația completă și actualizată pentru cunoașterea, exploatarea și întreținerea armamentului și tehnicii de la bord.

CAPITOLUL XVII – Vitalitatea navei

SECȚIUNEA 1 – Organizarea luptei pentru menținerea vitalității navei

Art. 675. - Menținerea vitalității navei este o obligație fundamentală a fiecărui membru al echipajului.

Art. 676. - (1) Lupta pentru menținerea vitalității navei constă în organizarea și conducerea echipajului pentru menținerea calităților nautice și manevriere ale navei, asigurarea funcționării armamentului, echipamentelor și tehnicii de luptă, precum și pentru prevenirea și controlul avariilor produse de foc sau inundații la bord.

(2) Orice membru al echipajului care observă pătrunderea apei în interiorul navei sau izbucnirea unui incendiu, este obligat să raporteze imediat „Gaură de apă/incendiu în compartimentul

la coasta nr.

” prin toate mijloacele posibile și să acționeze pentru astuparea găurii de apă sau stingerea incendiului. Art. 677. - În scopul organizării și conducerii luptei pentru vitalitatea navei, la bord se întocmesc următoarele documente:

a) schema organizării conducerii luptei pentru vitalitatea navei;

b) rolul pentru vitalitatea navei;

c) scheme cu rezolvarea cazurilor tipice legate de pierderea stabilității și rezervei de flotabilitate a navei;

d) planșeta de avarii cu simbolurile de marcare la scara 1:100 pentru marcarea incidentelor apărute;

e) schema instalației energetice;

f) documentar cu informații despre stabilitatea și nescufundabilitatea navei;

g) instrucțiuni privind organizarea, misiunile și atribuțiile grupei de vitalitate;

h) dosar cu antrenamente pentru grupa de vitalitate.

Art. 678. - (1) Responsabilitatea pentru conducerea luptei pentru vitalitatea navei revine

comandantului secund/ofițerului secund al navei.

(2) Comandantul secund/ofițerul secund organizează și răspunde de pregătirea echipajului pentru menținerea vitalității navei; acesta verifică periodic existența și starea mijloacelor și materialelor de vitalitate. Art. 679. - Pe timpul staționării navei la cheu, pe doc sau cală, în afara orelor de program, lupta pentru menținerea vitalității navei este condusă de ofițerul de gardă pe navă/unitate. Art. 680. - Comandantul serviciului de luptă electromecanic conduce și coordonează pregătirea grupelor de vitalitate și antrenamentele echipajului în lupta împotriva găurilor de apă și a incendiilor. Art. 681. - Comandantul serviciului de luptă electromecanic răspunde de:

a) menținerea în bună stare a corpului navei, ușilor, tambuchiurilor, capacelor, hublourilor, bocaporților și spiraielor etanșe;

b) existența și funcționarea sistemelor, instalațiilor, mecanismelor și mijloacelor de luptă pentru vitalitate;

c) existența și actualizarea documentației referitoare la flotabilitatea și stabilitatea navei.

Art. 682. - Atunci când o avarie reduce temporar posibilitățile tehnico-tactice ale navei și afectează desfășurarea luptei, comandantul serviciului de luptă electromecanic raportează comandantului navei situația și propune măsurile ce se impun; în situații extreme, acționează independent, purtând întreaga răspundere pentru măsurile luate.

Art. 683. - (1) Comandanții serviciilor de luptă și comandanții de grupuri și grupe răspund de starea compartimentelor pe care le au în responsabilitate: starea pereților etanși, presetupelor de etanșare, porților etanșe, tambuchiurilor, capacelor de vizită și hublourilor, de funcționarea mijloacelor de luptă pentru vitalitate și a celor de întreținere a instalațiilor navei aflate în aceste compartimente.

(2) Personalul care are în primire compartimente de locuit, răspunde de starea acestora și de funcționarea mijloacelor de vitalitate care se găsesc în ele.

(3) Comandanții grupelor de vitalitate răspund de funcționarea mijloacelor de vitalitate care se găsesc în compartimentele de folosință comună și pe punte.

(4) Comandanții P.L. răspund de funcționarea mijloacelor de vitalitate care se află la posturile lor de luptă.

Art. 684. - (1) Comandanții serviciilor de luptă, grupuri/grupe și P.L., trebuie să cunoască amănunțit dispunerea și construcția compartimentelor în care se găsesc posturile de comandă și posturile lor de luptă, precum și a compartimentelor alăturate.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie să știe să folosească toate mijloacele de legătură și mijloacele de vitalitate pe care le au la dispoziție și sunt obligați să controleze sistematic starea pereților și a porților etanșe, a tambuchiurilor, capacelor de vizită, hublourilor, gurilor de ventilație, precum și a materialelor de salvare-avarii care se găsesc la posturile de comandă și la posturile de luptă.

Art. 685. - (1) Pe timpul staționării la cheu, în unitate, la bord se asigură permanent prezența grupei de vitalitate.

(2) Pe timpul staționării la cheu a navelor de rangul 3 și 4, grupa de vitalitate se organizează pe unitate/secție/grup.

(3) Grupa de vitalitate se compune dintr-un număr variabil de militari pregătiți pentru lupta împotriva găurilor de apă și a incendiilor.

Art. 686. - (1) Lupta pentru menținerea vitalității navei în compartimentele în care nu se găsesc posturi de comandă sau P.L. este asigurată de grupele de vitalitate.

(2) Dacă este necesar, la ordinul comandantului secund/ofițerului secund, o parte din echipajul navei poate fi folosit pentru a participa la limitarea avariilor care prezintă pericolul cel mai mare.

Art. 687. - (1) La navele de rangul 1, 2 și 3 se organizează grupe de vitalitate pentru acordarea ajutorului navelor avariate.

(2) Asigurarea cu mijloace de luptă pentru vitalitate, îndatoririle grupelor de vitalitate, precum și organizarea debarcării lor la nava avariată se stabilesc prin rolul pentru ajutorarea unei nave avariate.

(3) Comandantul grupei de vitalitate sosit la nava avariată trece în subordinea comandantului acesteia.

Art. 688. - (1) Orice navă trebuie să fie înzestrată cu materiale și mijloace de vitalitate conform normelor de înzestrare.

(2) Se interzice folosirea în alte scopuri a materialelor și mijloacelor de vitalitate.

(3) În cazul în care materialele și mijloacele de vitalitate sunt uzate sau consumate, ele se înlocuiesc sau se completează imediat.

Art. 689. - (1) Comandantul navei numește la bord comisii care verifică lunar și ori de câte ori este necesar, starea corpului navei, a pereților și porților etanșe, tambuchiurilor, intrărilor, materialelor și mijloacelor de vitalitate.

(2) La navele de rangul 4, comisia prevăzută la alin. (1) se stabilește pe unitatea de nave/secție/grup.

SECȚIUNEA a 2-a – Măsuri pentru asigurarea flotabilității și stabilității navei

Art. 690. - (1) La intrarea în serviciu, fiecărei nave trebuie să i se asigure documentația referitoare la menținerea flotabilității, stabilității și nescufundabilității.

(2) Această documentație este asigurată de proiectantul navei și se actualizează după reparații sau modernizări, în cazul în care se impune acest lucru.

Art. 691. - (1) Fiecărui compartiment i se dă o denumire și se numerotează.

(2) Pe toate ușile, porțile etanșe, tambuchiurile compartimentelor, la exterior, se afișează denumirea compartimentului, numărul acestuia și schița cu particularitățile compartimentului respectiv:

a) compartimentele adiacente;

b) tabloul electric de unde se deconectează consumatorii din compartimentul respectiv;

c) dispunerea mijloacelor și materialelor de vitalitate;

d) materialele aflate în compartiment care pot întreține incendiul. Art. 692. - La bord, intrările în compartimentele se inscripționează conform condițiilor de etanșeitate prevăzute în rolurile navei.

Art. 693. - (1) Intrările în magaziile de muniție și în încăperile pentru păstrarea combustibilului ușor inflamabil vor fi permanent închise și sigilate.

(2) Intrările în aceste magazii se deschid în următoarele cazuri:

a) pe timpul alertelor, pentru lucrări, precum și pentru verificarea încăperilor de către gestionari și persoanele cu drept de control;

b) pentru îmbarcarea și debarcarea muniției sau pentru distribuirea ei în timpul alertelor;

c) pentru aerisirea și răcirea magaziilor.

Art. 694. - (1) În situații deosebite, incendiu, gaură de apă, creșterea bruscă a temperaturii interioare sau alte situații care pun în pericol siguranța sau vitalitatea navei, magaziile de muniții pot fi deschise și de către ofițerul de gardă pe navă.

(2) Ofițerul de gardă raportează de îndată comandantului navei și consemnează în jurnalul de bord situațiile prevăzute la alin. (1).

Art. 695. - (1) La semnalul „Pregătiți nava pentru marș și luptă” și pe timpul marșului, toate hublourile se închid și se obturează.

(2) Când nava staționează la ancoră, geamandură sau cheu, unele hublouri din compartimentele de locuit aflate deasupra punții principale pot rămâne deschise numai cu aprobarea ofițerului de gardă/cart.

(3) Când o încăpere se încuie, hublourile acesteia se închid.

Art. 696. - Personalul din serviciul de gardă/cart pe navă este obligat să supravegheze permanent deschiderea sau închiderea porților etanșe, a tambuchiurilor, a capacelor de vizită și a hublourilor.

Art. 697. - (1) Pe fiecare navă se asigură în orice moment accesul în compartimentele

încuiate.

(2) La toate compartimentele navei există cel puțin două rânduri de chei; primul rând de

chei se păstrează la ofițerul de gardă pe navă, în cutii sigilate sau panou, iar al doilea la șeful de echipaj, cu excepția cheilor de la magaziile de armament, muniții și încăperi cu regim special care se păstrează în casa de fier, la comandantul navei.

(3) Cheile au atașate etichete cu numărul și denumirea compartimentelor.

Art. 698. - (1) Cheile tubulare ale valvulelor de inundare și de stropire a magaziilor de muniții se piturează cu roșu și se păstrează la posturile de inundare, pe panouri speciale.

(2) La manetele de acționare a valvulelor de inundare și stropire a magaziilor de muniție se pun siguranțe, care să nu permită desfacerea lor întâmplătoare.

(3) Se interzice folosirea cheilor tubulare ale valvulelor de inundare și de stropire a magaziilor de muniții în afara destinației lor.

Art. 699. - (1) Pentru a ușura identificarea și utilizarea instalațiilor și mijloacelor de vitalitate, tubulaturile, valvulele, buteliile, gurile de incendiu, uneltele pentru combaterea incendiilor și materialele pentru astuparea găurilor de apă se piturează în culorile precizate în tabelele din anexele nr. 19, 20, 21 sau se etichetează.

(2) Găurirea și practicarea de deschideri în pereți, punți și porți etanșe este strict interzisă; numai comandantul navei poate aproba acest lucru în cazul unor avarii sau deteriorări, dacă această măsură este necesară pentru salvarea oamenilor.

Art. 700. - Corpul navei, pereții etanși, instalațiile, santinele, transmisiile valvulelor, trombele de ventilație etanșe, tambuchiurile și capacele de vizită cu garnituri de cauciuc se întrețin permanent.

Art. 701. - (1) Toate lucrările în legătură cu deschiderile din bordajul navei se execută sub supravegherea comandantului serviciului de luptă electromecanic.

(2) Înainte de începerea acestor lucrări și pe timpul executării lor, se iau următoarele

măsuri:

a) aducerea lângă deschiderea respectivă a materialelor de vitalitate necesare;

b) menținerea gata de funcționare a tuturor mijloacelor de golire a compartimentului;

c) stabilirea modului în care să se asigure etanșarea compartimentului în caz de pericol;

d) instalarea serviciului de planton pe timpul cât se întrerupe lucrul;

e) astuparea tubulaturilor demontate cu flanșe oarbe.

(3) La terminarea programului de lucru, comandantul serviciului de luptă electromecanic

verifică etanșarea tuturor deschiderilor din bordajul navei, la care s-au executat lucrări.

SECȚIUNEA a 3-a – Măsuri împotriva incendiilor la bord

Art. 702. - (1) Folosirea flăcărilor deschise pentru executarea diferitelor lucrări pe navă se face numai cu aprobarea comandantului serviciului de luptă electromecanic, care eliberează în acest scop un certificat de lucru cu flacără deschisă.

(2) Este strict interzisă deplasarea cu flacără deschisă și folosirea ei ca sursă de iluminat. Art. 703. - În magaziile de muniții sunt strict interzise:

a) intrarea cu chibrituri, brichete și flacără deschisă;

b) folosirea de mașini electrice și aparate de încălzit;

c) păstrarea carburanților, lubrifianților și a altor materiale inflamabile.

Art. 704. - Iluminatul magaziilor de muniții se face numai cu instalațiile electrice existente din construcția navei, utilizându-se lămpi antiexplozive, cu sistem de comutare dispus în afara magaziei.

Art. 705. - Magaziile de muniții se piturează cu vopsele ignifuge și sunt prevăzute cu instalații de stropire, inundare și drenaj, precum și cu mijloace de stins incendiul.

Art. 706. - Când se îmbarcă/debarcă muniție, grupa de vitalitate se află la posturi, în măsură să intervină imediat, iar nava în starea de pregătire ordonată de comandant.

Art. 707. - (1) Pe timpul îmbarcării și debarcării muniției, personalul lucrează cu atenție pentru a preveni căderea sau lovirea acesteia.

(2) Dacă puntea nu este acoperită cu material antiderapant, pe navă se întind covoare pentru prevenirea alunecării personalului care transportă muniția.

Art. 708. - Înainte de urcarea navei pe doc/cală, materialele ușor inflamabile, carburanții și muniția se debarcă.

Art. 709. - (1) În caz de incendiu, stropirea/inundarea magaziilor de muniție se face cu aprobarea comandantului navei sau a ofițerului de gardă pe navă.

(2) La producerea unui incendiu se pune în funcțiune instalația de stropire a magaziei, iar dacă această măsură nu este eficientă, pentru lichidarea incendiului sau pentru prevenirea pericolului de explozie, se inundă magazia.

(3) Înainte de stropirea sau inundarea magaziei se iau măsuri imediate de evacuare a personalului.

Art. 710. - Temperatura din tancurile de combustibil nu trebuie să depășească

50 o C, iar din tancurile sau recipientele pentru produsele ușor inflamabile

25 o C.

Art. 711. - (1) Materialele inflamabile se păstrează în ambalaje speciale, închise etanș, în locurile fixate prin ordin de zi pe navă, bine aerisite și departe de sursele de foc.

(2) Petrolul sau benzina vărsate accidental pe punți/compartimente se șterg imediat cu câlți sau stupă, iar încăperea respectivă se aerisește.

(3) Se interzice folosirea petrolului, a benzinei, a spirtului și a altor materiale ușor inflamabile pentru ștergerea punților și a mobilierului.

(4) În compartimentele în care se execută piturare se iau măsuri de ventilare și se interzice intrarea cu flacără deschisă până la aerisirea completă.

Art. 712. - (1) La îmbarcarea carburanților și lubrifianților, la bord se interzice fumatul, utilizarea flăcărilor deschise, funcționarea unor categorii de tehnică ce ar putea produce scântei și în general se interzic orice alte activități care ar putea constitui surse de declanșare a incendiului.

(2) Pe timpul acestei activități, instalațiile și materialele de stins incendiu trebuie să fie pregătite pentru intervenție imediată, iar la catarg se ridică pavilionul „B” din Codul internațional de semnale.

Art. 713. - Pentru a preveni incendiile la navă, se interzice:

a) păstrarea materialelor ușor inflamabile în afara locurilor special destinate prin OZN/OZU;

b) lăsarea aparatelor electrice de încălzire pornite, la ieșirea din încăperile de locuit sau de serviciu;

c) păstrarea la navă a materialelor de curățenie îmbibate în ulei, petrol și alte substanțe, a carburanților și a lubrifianților în vase descoperite și a pânzei de vele proaspăt piturată, împăturită, în locuri puțin ventilate;

d) în compartimentele cu temperaturi ridicate nu se păstrează materiale ușor inflamabile.

Art. 714. - Pentru prevenirea izbucnirii incendiilor în locurile de staționare, se iau următoarele măsuri:

a) se interzice evacuarea combustibililor, a uleiului și a altor materiale inflamabile în afara bordului;

b) stupa, cârpele și câlții îmbibați cu ulei, benzină, petrol sau alte substanțe, gunoaiele, precum și alte materiale inflamabile se înlătură de pe nave, transportându-se la mal în locurile stabilite și amenajate.

SECȚIUNEA a 4-a – Asigurarea vitalității armamentului și tehnicii

Art. 715. - (1) Conducerea luptei pentru vitalitatea armamentului și tehnicii se asigură de către comandanții serviciilor de luptă.

(2) Când se constată deteriorări la armament sau la tehnică, ajutorii comandanților serviciilor de luptă și comandanții posturilor de luptă iau măsuri pentru remedierea lor.

Art. 716. - Fiecare navă se dotează cu documentația necesară pentru folosirea tehnicii în diferite stări de pregătire, pentru înlăturarea celor mai frecvente incidente.

Art. 717. - Pentru înlăturarea rapidă a deficiențelor survenite la armament și la tehnică, cât și pentru înlocuirea pieselor uzate, fiecare navă se dotează cu stocul de piese de schimb stabilit prin norme.

CAPITOLUL XVIII – Dispoziții finale

Art. 718. - Anexele nr. 1 – 21 fac parte integrantă din prezentul regulament.

ANEXA

Nr. 1

la regulament

GLOSAR

1. ABREVIERI AC/H

Controlor de zbor aeronave/elicoptere AMC

Aparat de măsură și control ASIE

Activități standard de instruire și evaluare CBRN

Chimic, bacteriologic, radiologic și nuclear COLREG

Regulamentul internațional pentru prevenirea abordajelor pe mare CCL

Centrul de conducere a luptei CTF

Comandantul grupării de forțe CTG

Comandantul grupului de nave CRS

Stație radio costieră CSS

Coordonatorul căutării de suprafață DATUM

Ultima poziție cunoscută sau estimată a navei/submarinului sau a unui contact suspectat a fi navă/submarin după ce contactul cu ținta respectivă a fost pierdut EMCON

Plan de control al emisiilor EPIRB

Radiobaliză pentru localizarea sinistrelor FDD

Directorul punții de zbor FDO

Ofițer cu dirijarea operațiunilor pe puntea de zbor IAMSAR

Manualul de căutare și salvare maritimă INMAS

Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială MDI

Motor pentru deplasare în imersiune MU/U

Mare unitate/unitate NATO/ATP

Procedurile tactice NATO/Publicații Tactice NATO OGN

Ofițer de gardă pe navă OSC

Comandantul de la locul acțiunii OTC

Ofițerul cu comanda tactică OZN

Ordin de zi pe navă OZU

Ordin de zi pe unitate PC

Punct de comandă PCM

Punct de comandă mașini PL

Post de luptă PPC

Punctul principal de comandă

PC Rz

Punctul de comandă de rezervă PSA

Piese de schimb și accesorii RCC

Centrul de coordonare a salvării RND

Regulamentul de Navigație pe Dunăre SART

Transponder radar SL

Serviciul de luptă SOLAS

Convenția privind salvarea vieții umane pe mare STCW

Standarde de brevetare și siguranța navigației TWR

Turn control pentru conducerea apuntării/decolării elicopterului VHF

Frecvență foarte înaltă

2. TERMENI ȘI DEFINIȚII

Amararea obiectelor

Acțiunea echipajului de a imobiliza obiectele sau instalațiile de la bord, fie legându-le sau așezându-le în locașuri speciale ori pe suporți de forma literelor U și V, numiți cavaleți, fie blocându-le cu stope sau boțuri.

Armamentul unei ambarcațiuni

Totalitatea personalului desemnat ambarcațiune.

să

deservească o

Atestat în conducerea și manevra ambarcațiunilor

Persoană calificată conform legislației conducerea și manevrarea ambarcațiunilor.

în

vigoare, pentru

Camuflarea navei

Reprezintă totalitatea măsurilor pentru reducerea posibilităților de observare vizuală a navei.

Chemarea ambarcațiunii

Pavilion de saulă prin care se ordonă înapoierea unei ambarcațiuni la bord.

Cheson

Cutie de lemn sau din metal, folosită pentru lucrări subacvatice sau pentru a repara bordajul sub linia de plutire, fără a ridica nava pe doc sau cală.

Chemarea generală a tuturor ambarcațiunilor

Pavilion de saulă prin care se ordonă înapoierea tuturor ambarcațiunilor plecate de la bord.

Clasificarea contactelor aeriene, de suprafață și submarine

Etapă premergătoare luptei prin care se realizează identificarea și determinarea caracteristicilor contactului radar/de hidrolocație și se stabilește apartenența amic/inamic și tipul țintei.

Comanda tactică

Reprezintă autoritatea delegată unui comandant de a atribui sarcini unor forțe pentru îndeplinirea misiunilor precizate de o autoritate superioară și include responsabilitatea de a executa

sarcinile care țin de misiune.

Componenta aeriană

Reprezintă aeronava/elicopterul aflat în dotarea/sprijinul navei pentru executarea misiunilor specifice.

Control operațional

Reprezintă autoritatea delegată unui comandant pentru:

a) a conduce forțele din subordine, astfel încât să poată îndeplini misiunile și sarcinile specifice, care sunt, de regulă, limitate de scop, timp și locație;

b) a angaja unitățile respective;

c) a păstra sau delega controlul tactic al acestor unități încredințate.

Demagnetizarea navei

Operațiunea prin care se reduce câmpul magnetic propriu al unei nave.

Dizlocare permanentă

Reprezintă locația stabilită prin ordin al eșalonului superior în care nava/grupul de nave își desfășoară activitatea curentă.

Dizlocare temporară

Reprezintă locația stabilită prin ordin al eșalonului superior, pe o perioadă determinată, alta decât cea de dislocare permanentă, în care nava/grupul de nave se află pentru executarea unor misiuni sau pentru lucrări de întreținere și reparații.

Distress

Mesaj internațional de transmitere vizuală, auditivă sau radio a semnalului pentru solicitarea ajutorului.

Executiv

Pavilion indicând momentul în care trebuie executat un semnal „Moment E” și care coincide, în general, cu coborârea unui semnal cu pavilioane sau cu coborârea unui pavilion special.

Flacără deschisă

Flăcările produse de aparate de sudură electrică și autogenă, lămpi cu benzină și feștile, etc.

Flamura

Este un însemn al navelor militare și semnifică faptul că nava este comandată de un ofițer.

Geac

Este pavilionul și însemnul distinctiv al navelor militare.

Lucru în arboradă

Lucrul deasupra punții, pe catarge, vergi sau greement.

May Day

Mesaj pentru solicitarea ajutorului în caz de sinistru maritim, folosind aparatura specializată și geamandurile EPIRB în caz de pericol de scufundare sau om la apă.

Marele pavoaz

Se compune din micul pavoaz și din pavilioanele saulă din codul internațional, care se înverghează pe culori și se ridică între

bastoanele prova, pupa și catarge, astfel încât în sectorul din prova să predomine pavilioanele de culoare albastră, la centru cele de culoare galbenă, iar la pupa cele de culoare roșie.

Marcă distinctivă

Este un însemn care se arborează la nava militară atunci când pe aceasta se află Președintele României, prim-ministrul Guvernului, ministrul apărării naționale sau șeful Statului Major General.

Marcă de comandament

Este un însemn care se arborează atunci când în unitate sau pe navă se află comandantul unității/unității de nave sau alți comandanți superiori.

Navă comandant

Navă pe care comandantul unei grupări/grup și-a arborat marca de comandament.

Navă directoare

Navă în raport cu care celelalte nave mențin formația ordonată.

Navă militară armată

Nava militară care este încadrată cu echipaj, este înzestrată cu armament și tehnică și are plinurile necesare îndeplinirii misiunilor specifice.

Navă militară dezarmată

Nava militară căreia i s-au debarcat echipajul, armamentul și plinirile de muniții, combustibilii, lubrifianții, piesele de schimb, alimentele și apa.

Nescufundabilitate

Este capacitatea navei de a pluti și de a-și menține stabilitatea în situația când unul sau mai multe compartimente au fost inundate cu apă în urma producerii unor avarii la corpul navei.

Pan Pan

Mesaj pentru solicitarea ajutorului în caz de urgență, incendiu sau gaură de apă, folosind aparatura specializată și geamandurile EPIRB în caz de „urgență”, incendiu sau gaură de apă.

Paradă navală

Festivitate care se organizează cu prilejul sărbătorilor naționale, de Ziua Marinei, cu ocazia unor vizite oficiale etc, când navele staționate în port, în radă sau cele care se deplasează în formație de paradă sunt trecute în revistă.

Pavilionul navei

Este drapelul de luptă al navelor militare/drapelul de stat și este simbolul onoarei, vitejiei și gloriei militare. Se arborează la catarg sau la bastonul pupa. Navele militare arborează la catarg și pavilionul statului prin ale cărui ape teritoriale navigă sau staționează.

Pavoazul electric

Este o instalație cu becuri, care se desfășoară la nave între

bastoanele prova, pupa, catarge, pe contururile suprastructurilor și/sau bordajului.

Pituri

Vopsele sau lacuri folosite pentru protejarea suprafețelor sau obiectelor de la bord, fie împotriva oxidării sau putrezirii, fie împotriva depunerii florei acvatice, care ar forma „barba navei” și ar micșora viteza de navigație.

Rangul navei

Ierarhizare a navelor în funcție de deplasament, complexitatea armamentului, a tehnicii de luptă, a misiunilor pe care le pot îndeplini și determinată de gradul funcției de comandă.

Zărit

Pavilion cu semnificația „Am zărit sau am înțeles semnalul dumneavoastră”; în Codul internațional de semnale este o flamură cu dungi verticale albe și roșii, denumită și flamura sau caracteristica codului.

ANEXA nr. 2

SEMNE CONVENȚIONALE

la regulament

- legendă - Direcția de deplasare

Șeful care este întâmpinat

Comandantul unității de nave

Ofițeri din statul major

Comandantul navei

Comandantul secund/ofițerul secund

Formația de cadre militare de la navă care nu intră în compunerea SL

Invitați

Serviciu de luptă

Of.Crt.

Muzica, trompetist sau gornist Ofițer de cart

Of.Gd.

Ofițer de gardă pe navă

A.Of.Gd.

Ajutorul ofițerului de gardă pe navă

Gd.

Garda

Cr.

Crt.

Gd.Bct.

Șeful de cart Curierul de cart

E.Gd.

Mv.Gd.

Sergent de gardă pe bucătărie Electrician de gardă

Mo.Crt.

F.crt.

Mecanic vitalist de gardă Motorist de cart

Semn

Fochist de cart Semnalizator Ambarcațiune militară

ȘEFUL GRUPEI POLIȚIE MILITARĂ

COMANDANTUL SERVICIULUI DE LUPTĂ

AVIAȚIE

COMANDANTUL SERVICIULUI DE LUPTĂ SENZORI ȘI ARMAMENTE

COMANDANTUL SERVICIULUI DE LUPTĂ ELECTROMECANIC

COMANDANTUL SERVICIULUI DE LUPTĂ LOGISTIC

COMANDANTUL SERVICIULUI DE LUPTĂ OPERAȚII

COMANDANT SECUND/OFIȚER SECUND

COMANDANTUL NAVEI

179

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A NAVEI

ANEXA nr. 3

la regulament

ȘEFUL GRUPULUI DE RĂZBOI ELECTRONIC

ȘEFUL GRUPULUI DE LUPTĂ COMUNICAȚII ȘI INFORMATICĂ

ȘEFUL GRUPULUI DE LUPTĂ ANTISUBMARIN/ CONTRA MINELOR

ȘEFUL GRUPULUI DE LUPTĂ LA SUPRAFAȚĂ

ȘEFUL GRUPULUI DE LUPTĂ ANTIAERIANĂ

ȘEFUL GRUPULUI DE LUPTĂ NAVIGAȚIE ȘI OBSERVARE

COMANDANTUL SERVICIULUI DE LUPTĂ OPERAȚII

180

1. SERVICIUL DE LUPTĂ OPERAȚII – SL-I

ȘEFUL GRUPULUI/GRUPEI ASIGURARE MEDICALĂ

ȘEFUL GRUPULUI/GRUPEI LUPTĂ APĂRARE CBRN

ȘEFUL GRUPULUI/GRUPEI ȘEF ECHIPAJ

COMANDANTUL SERVICIULUI DE LUPTĂ LOGISTIC

2. SERVICIUL DE LUPTĂ LOGISTIC – SL-II

ȘEFUL GRUPULUI/GRUPEI ASIGURARE TEHNICO- MATERIALĂ

ȘEFUL GRUPULUI/GRUPEI MENTENANȚĂ

ȘEFUL GRUPULUI/GRUPEI INTENDENȚĂ

ȘEFUL GRUPULUI/GRUPEI ASIGURARE TEHNICĂ CU ARMAMENT ȘI MUNIȚII

ȘEFUL GRUPULUI/GRUPEI ARMAMENT

ȘEFUL GRUPULUI/GRUPEI SENZORI

COMANDANTUL SERVICIULUI DE LUPTĂ SENZORI ȘI ARMAMENTE

ȘEFUL GRUPULUI VITALITATE

ȘEFUL GRUPULUI INSTALAȚII AUXILIARE DE BORD

ȘEFUL GRUPULUI ENERGETIC

ȘEFUL GRUPULUI PROPULSIE

3. SERVICIUL DE LUPTĂ ELECTROMECANIC – SL-III

COMANDANTUL SERVICIULUI DE LUPTĂ ELECTROMECANIC

5. SERVICIUL DE LUPTĂ AVIAȚIE – SL - V

ȘEFUL

ECHIPEI DE CONDUCERE ȘI ASIGURARE PE PUNTEA DE ZBOR

ȘEFUL ECHIPEI TEHNICE

COMANDANTUL ECHIPAJULUI ELICOPTERULUI

COMANDANTUL SERVICIULUI DE LUPTĂ AVIAȚIE

181

4. SERVICIUL DE LUPTĂ SENZORI ȘI ARMAMENTE – SL-IV

ANEXA

Nr. 4

la regulament

ORGANIZAREA SERVICIULUI DE LUPTĂ AVIAȚIE CÂND LA BORD SE AFLĂ

ELICOPTER

COMANDANTUL SECUND/OFIȚERUL SECUND

ȘEF SERVICIU DE LUPTĂ OPERAȚII

DETAȘAMENTUL ELICOPTERULUI ÎMBARCAT ȘI PERSONAL DIN ECHIPAJUL NAVEI

Echipaj elicopter:

Pilot comandant - șef detașament; Copilot - locțiitor pentru operații aeriene; Mecanic de bord și operator troliu; Operator radar/link și salvator;

OFIȚERUL DE AVIAȚIE DE LA BORD

(și ofițer cu securitatea zborului)

Operator sonar și salvator.

Echipă tehnică îmbarcată:

Șef echipă tehnică - locțiitor tehnic; Specialist celulă-motor;

Specialist instalații electrice și aparate de bord; Specialist FC NAV - aparatură control foc și

navigație;

Specialist radio; Specialist armament.

Echipa de punte:

FDD - un pilot/un ofițer/maistru militar cu calificare de controlor de trafic aerian numai la navele care sunt echipate cu turn de conducere a zborului;

FDO - un maistru militar din echipa tehnică; Grupa de amarare elicopter:

- șef grupă amarare - un maistru militar din Controlorii de zbor - 2 maiștri militari din echipaj echipa tehnică; - 4-6 militari - din echipajul navei

Grupa antiincendiu și antiprăbușire; Grupa de vitalitate a navei;

Grupa alimentare cu combustibil - 2 maiștri militari din echipa tehnică.

Notă:

Numărul piloților și al specialiștilor din echipa tehnică este stabilit pentru fiecare perioadă de

îmbarcare în parte în funcție de durată, intensitatea și misiunile ce trebuie executate FDD și FDO pot fi cumulate la navele care nu dețin turn control.

ANEXA

Nr. 5

la regulament

ORGANIZAREA SERVICIULUI DE LUPTĂ AVIAȚIE CÂND LA BORD NU SE AFLĂ ELICOPTER

OFIȚERUL DE AVIAȚIE DE LA BORD

(și ofițer cu securitatea zborului)

COMANDANTUL SECUND/OFIȚERUL SECUND

- numai pentru activități cu elicopter străin - Controlorii de zbor – 2 maiștri militari din echipaj

Echipa de punte:

FDD numai la navele care sunt echipate cu turn de conducere a

zborului;

FDO;

Grupa de amarare elicopter:

- șef grupă amarare - un maistru militar din echipajul navei; - 4-6 militari - din echipajul navei Grupa antiincendiu și antiprăbușire;

Grupa alimentare cu combustibil - 2 maiștri militari din echipajul navei

ȘEF SERVICIU DE LUPTĂ OPERAȚII

Notă:

Când nu execută activități cu caracter aeronautic, ofițerul de aviație detașat la bordul

navei se subordonează comandantului secund și execută serviciul de cart, dacă a absolvit Academia Navală și este admis la executarea serviciului.

FDD și FDO pot fi cumulate la navele care nu dețin turn control.

ANEXA

Nr. 6

la regulament

OBLIGAȚIILE PERSONALULUI ÎMBARCAT TEMPORAR LA BORDUL NAVELOR MILITARE

1. GENERALITĂȚI

1. Persoanele îmbarcate temporar la bordul unei nave militare se înscriu în jurnalul de bord și în ordinul de zi pe navă, specificându-se pe ce bază și în ce scop s-a efectuat îmbarcarea. În cazul subunităților constituite, în jurnalul de bord se înscriu doar gradul, numele și prenumele comandantului de subunitate și efectivul de militari îmbarcați.

2. Persoanelor îmbarcate temporar la bord, mai puțin ofițerilor de marină, li se aduc la cunoștință prevederile acelor articole și capitole din prezentul regulament privitoare la regulile de comportare la bord, serviciul de zi, condițiile de hrănire și cazare.

3. După sosirea la bord, șeful de echipaj distribuie fiecărei persoane centură/vestă de salvare, arătându-i modul de folosire a acesteia.

4. Comandantul secund/ofițerul secund îi trece în rolul de abandonare a navei, îi repartizează pe mijloacele de salvare colectivă și organizează 1-2 antrenamente cu aceștia.

5. La submarine, este interzisă îmbarcarea temporară a persoanelor cărora nu li se poate asigura echipamentul individual de salvare și nu sunt instruite pentru utilizarea lui.

6. Orice ofițer de marină care se află temporar pe o navă al cărei comandant îi este inferior în funcție și grad, dacă constată acțiuni nejuste în conducerea navei sau echipajului, este obligat să dea indicațiile necesare. Aceste indicații se scriu în jurnalul de bord.

7. În situația în care apar neînțelegeri între persoanele îmbarcate temporar și echipaj, care afectează viața la bordul navei și activitățile de pregătire, ele sunt rezolvate de comandantul secund/ofițerul secund al navei, care este obligat să raporteze comandantului navei despre acestea și măsurile luate.

8. Persoanele îmbarcate temporar la bordul navei sunt repartizate pe compartimente de locuit de către comandantul second/ofițerul secund, fără ca acest lucru să stingherească activitatea echipajului navei.

9. Ofițerii și persoanele civile se repartizează pe cabine și careuri după grad și funcție, iar ceilalți militari, inclusiv elevii, în cazărmi.

10. Cazarea unor personalități militare sau civile se execută după ordinele date de comandantul navei. Dacă printre persoanele îmbarcate sunt și femei, acestora li se repartizează încăperi separate.

11. Toate persoanele îmbarcate la bord se alocă la drepturile de hrană ale navei în conformitate cu instrucțiunile în vigoare; cadrele militare și persoanele civile servesc masa la careurile navei conform repartiției făcute de comandantul secund/ofițerul secund, iar elevii și soldații și gradații profesioniști cazați în cazărmi, servesc masa în locurile stabilite pentru echipaj.

12. Persoanele îmbarcate temporar la bordul unei nave militare au următoarele obligații:

a) să cunoască și să aplice regulile de comportare la bord;

b) să se conformeze ordinelor comandantului navei, comandantului secund/ofițerului secund și ofițerului de gardă/cart;

c) să respecte programul ordonat pe navă;

d) să păstreze ordinea și curățenia la bord;

e) să nu degradeze mobilierul, instalațiile și obiectele de inventar din cabinele, careurile și cazărmile în care sunt cazați;

f) să cunoască mijloacele individuale și colective de salvare și să participe la exercițiile organizate pentru folosirea lor;

g) să participe la instructajul pe linia protecției muncii, a prevenirii incendiilor și accidentelor la bord;

h) să aibă o atitudine politicoasă față de echipajul navei și să nu deranjeze în mod inutil personalul din serviciul de zi;

i) să cunoască semnificația semnalelor ce se dau pe navă și să se conformeze acestora;

j) să nu pună în funcțiune sau să manevreze instalațiile și mecanismele navei.

13. Soldații și gradații profesioniști îmbarcați temporar pot fi folosiți la lucrările cu tot echipajul, la ordinul comandantului secund/ofițerului secund, iar elevii instituțiilor de învățământ numai cu acordul șefului practicii.

14. Nici o persoană îmbarcată temporar pe navă nu are voie să coboare de la bord fără aprobarea/înștiințarea ofițerului de gardă/cart, iar la înapoierea la navă trebuie să-l informeze.

2. SUBUNITĂȚI MILITARE

1. La navele militare se pot îmbarca, transporta și debarca/desanta una sau mai multe subunități militare constituite.

2. Subunitatea militară îmbarcată ca desant sau pentru transport se repartizează la bord în conformitate cu rolurile pentru îmbarcarea și debarcarea desantului sau se împarte pe compartimente pe baza unui plan întocmit de comandantul secund/ofițerul secund și aprobat de comandantul navei. Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii subunității militare se împart după posibilități, pe cabine, în funcție de grad; ceilalți militari se cazează la fel ca și soldații și gradații profesioniști ai navei, pe cât posibil în încăperi special repartizate.

3. Înainte de cazarea subunităților militare în încăperile ce li s-au repartizat, se va executa curățenia amănunțită a acestora și se va pregăti o încăpere pentru bolnavi și răniți.

4. Odată cu repartizarea încăperilor destinate personalului subunității militare, comandantul secund/ofițerul secund al navei repartizează și locul unde se va depozita armamentul, tehnica de luptă, muniția și toate bunurile materiale ale subunității militare îmbarcate.

5. Ordinea îmbarcării oamenilor și materialelor se stabilește de către comandantul secund/ofițerul secund împreună cu comandantul subunității care se îmbarcă.

6. Pe timpul cât se află la bord subunitatea militară, comandantul acesteia urmărește respectarea regulilor la bordul navei de către întregul efectiv din subordinea sa.

7. Pentru menținerea ordinii și respectarea regulilor la bordul navei, comandantul subunității îmbarcate organizează un serviciu de zi special pe subunitate.

8. În situația în care militarii din cadrul subunităților îmbarcate nu respectă programul și regulile stabilite la bord, comandantul navei va cere comandantului subunității să ia măsurile ce se impun și să-i sancționeze pe vinovați.

9. Atunci când este necesar, comandantul navei poate ordona ca personalul subunității îmbarcate să participe la lucrările de pe navă.

10. Înainte de a ieși pe mare/fluviu, trupele transportate vor executa exerciții și antrenamente pentru folosirea mijloacelor de salvare individuale și colective, pentru folosirea mijloacelor și instalațiilor de vitalitate din compartimentele pe care le ocupă și pentru participarea la respingerea atacurilor prin surprindere asupra navei. Pe timpul marșului, trupele îmbarcate vor executa antrenamente pentru menținerea deprinderilor și a condiției fizice în vederea îndeplinirii misiunii încredințate, sub comanda șefilor lor, cu aprobarea comandantului navei.

11. Personalul unității militare primește hrană la bord ca și echipajul navei sau se gospodărește singur. Modul de hrănire se stabilește de către comandantul unității de nave care rezolvă în prealabil această problemă, de comun acord cu comandantul unității din care fac parte trupele îmbarcate.

3. PASAGERII

1. Rămânerea la navă a unor pasageri mai mult de 24 de ore și debarcarea acestora se consemnează în OZN.

2. Dacă nava este în compunerea unei unități, pentru a îmbarca un pasager în apele teritoriale proprii, comandantul navei trebuie să primească ordin sau aprobare de la comandantul marii unități.

3. În situații excepționale, comandantul navei are dreptul să primească pasageri la bord pe răspunderea sa, dar este obligat să raporteze despre aceasta pe cale ierarhică, imediat ce este posibil.

4. Primirea pasagerilor care nu fac parte din efectivele Forțelor Navale sau din Armata României este permisă numai:

a) în caz de salvare de la înec, de avarii sau dezastru, atât pe mare/fluviu, cât și pe uscat, indiferent cărui stat îi aparțin cetățenii respectivi;

b) cetățenilor români, aflați în alte state, când situația din statul respectiv le pune viața în pericol, iar nava militară se află în apele acelui stat;

c) pe timpul navigației în apele teritoriale, dacă luarea pasagerilor la bord se face pe baza unui ordin al șefului direct al comandantului navei.

5. Pasagerii salvați de la înec sau de la dezastru trebuie să fie debarcați la uscat și predați oficialităților locale imediat ce situația permite.

6. Nu este permis nici unui militar să-și ia la bord familia pentru a locui sau a naviga împreună cu ea.

7. Cu ocazia unor zile festive sau în situații excepționale, se poate organiza transportul familiilor pe mare, cu nave militare, cu aprobarea șefului Statului Major al Forțelor Navale.

8. Primirea la bordul navei a fiecărui pasager trebuie să fie înscrisă în jurnalul de bord, specificându-se identitatea, când, unde, pe ce bază a fost primit, precum și data, ora și locul unde a fost îmbarcat/debarcat.

9. Dacă pe navă se îmbarcă pasager o personalitate militară sau civilă, amiral, general sau orice ofițer mai mare în grad și funcție decât comandantul navei, acesta este obligat să-l informeze despre activitatea de la bord și asupra condițiilor în care se execută navigația.

ANEXA

Nr. 7 la regulament

MARCAREA POSTURILOR DE COMANDĂ, A POSTURILOR DE LUPTĂ ȘI SEMNIFICAȚIA SERIEI DE LUPTĂ

PPC

1. POSTURI DE COMANDĂ - Punctul principal de comandă al navei.

PCRz - Punctul de comandă de rezervă al navei.

PC I - Punctul de comandă al serviciului de luptă operații.

PCRz III - Punctul de comandă de rezervă al serviciului de luptă electromecanic. - Punct sanitar.

PL-2 IV

2. POSTURI DE LUPTĂ - Postul de luptă nr. 2 din serviciul de luptă senzori și armamente.

PL-1

Ch. - Postul de luptă nr. 1 din grupul apărare CBRN.

PL-2

A - Postul de luptă nr. 2 din grupa armament.

PL- 2 - Postul de luptă nr. 2 de pe navele de rangul patru fără servicii de luptă.

3. SEMNIFICAȚIA SERIEI DE LUPTĂ

Seria de luptă se compune din cifre și litere cu ajutorul cărora se identifică fiecare membru al echipajului în cadrul serviciului de luptă/grupului/grupei/postului/schimbului unde este repartizat. La submarine, seria de luptă indică și compartimentul în care se află punctul de comandă sau postul de luptă. În funcție de organizarea navei, pot fi adoptate și alte metode de repartizare a membrilor echipajului pe posturi și schimburi. Seria de luptă se compune din:

a) prima parte este formată dintr-o cifră sau literă/grup de litere care arată serviciul/grupul de luptă;

b) partea a doua, formată din una sau două cifre indică numărul postului de luptă din cadrul serviciului de luptă;

c) partea a treia, formată din una sau două cifre arată schimbul de luptă și ordinea intrării în serviciu. Cifrele impare indică schimbul 1, iar cifrele pare indică schimbul 2.

Personalului îmbarcat temporar i se atribuie o serie de luptă care are cifra „zero” în fața cifrei care semnifică serviciul/grupul de luptă.

1-2-3 Militarul face parte din serviciul de luptă operații, postul de luptă nr. 2, schimbul de luptă nr. 3;

Ch-1-1 Militarul face parte din grupul apărare CBRN, postul de luptă nr. 1, schimbul de luptă nr. 1;

03-2-3 Militar îmbarcat temporar la bord aflat în serviciul de luptă electromecanic, postul de luptă nr. 2, schimbul de luptă nr. 3.

Notă:

Dimensiunile inscripțiilor pe navă sunt:

a) diametrul interior al cercului este de 18 cm;

b) mărimea literelor și a cifrelor este de 6/4 cm;

c) grosimea cercului, a literelor și a cifrelor este de 1 cm. Toți militarii navei, mai puțin ofițerii care poartă ecuson nominal, vor purta la ținuta de bord un ecuson cu seria de luptă înscrisă cu cifre/litere negre pe fond alb:

a) dimensiunile ecusonului sunt de 100/20 mm;

b) dimensiunile cifrelor/literelor sunt de 15/10 mm.

Pasagerii vor purta un ecuson din material plastic de culoare albastră pe care se află inscripția „PASAGER” cu litere albe:

a) dimensiunile ecusonului sunt de 70/20 mm;

b) dimensiunile literelor sunt de 10/6 mm. La submarine nu se utilizează marcarea și inscripționarea posturilor de comandă și a posturilor de luptă.

ROLURILE NAVEI - Modele -

ANEXA

Nr. 8 la regulament

1. TABEL CU ÎNCADRAREA NUMERICĂ A POSTURILOR DE COMANDĂ ȘI POSTURILOR DE LUPTĂ

Denumirea posturilor de comandă și posturilor de luptă

Denumirea după schemă

Locul unde se află amplasat pe navă

ÎNCADRAREA

Total

Ofițeri

Maiștri militari

Subofi- țeri

Gradați

Soldați

Punctul de comandă al navei

PC

Pe comanda de marș 2 1 - 1 3 7

Punctul de comandă al serviciului de luptă operații

PC I

Centrul de conducere a luptei 1 1 - 1 - 3

Postul de luptă nr. 1 din serviciul de luptă logistic

PL – 1 II

Punctul de conducere a luptei pentru vitalitate - 1 - 1 1 3

Punctul de comandă din serviciul de luptă electromecanic

PC III

În compartiment PC mașini 1 2 - 4 8 15

Postul de luptă nr. 2 din serviciul de luptă electromecanic

PL – 2 III

În compartiment agregate electrice - 1 - 1 2 4

TOTAL 4 6 - 8 14 32

2. TABEL NOMINAL CU ÎNCADRAREA FUNCȚIILOR ȘI REPARTIZAREA ECHIPAJULUI PE SERII

Nr. crt.

Denumirea funcției după statul de organizare

Numele și prenumele

Gradul

Seria de luptă

Obs.

1. Comandantul navei

Ionescu Gheorghe

Cpt.cdor - 2. Comandantul secund/ ofițerul secund

Georgescu Eugen

Lt.cdor - SERVICIUL DE LUPTĂ OPERAȚII

3. Șef al operațiilor

Popescu Ion

Lt.cdor. - 4. Ofițerul cu lupta antiaeriană

Ionescu Adrian

Lt.cdor. - 5. Ofițerul cu lupta la suprafață

Stoian Paul

Lt.cdor. - 6. Ofițerul cu lupta antisubmarin

Dincă Marin

Lt.cdor. - 7. Ofițer cu navigația

Stan Ion

Lt.cdor. - 8. Ofițer de cart (și cu comunicațiile)

Popescu Gheorghe

Cpt. - 9. Ofițer de cart (și cu războiul electronic)

Racoviță Ion

Cpt. - 10. Ofițer de cart (și cu tradițiile militare)

Georgescu Constantin

Cpt. - 3. ROLURI DE LUPTĂ

PC sau PL

Funcția după statul de organizare

Funcția de luptă

Seria

Îndatoriri

Înlocuitor (seria)

4. ROLURI ZILNICE

Funcția după statul de organizare

Seria

Îndatoriri

Locul unde se desfășoară activitatea

Înlocuitor (seria)

ANEXA

Nr. 9

la regulament

TABELUL SEMNALELOR DE LUPTĂ ȘI PENTRU SERVICIUL ZILNIC

a) Semnale de luptă

Nr. crt.

Denumirea semnalului

Semnalul cu soneria

De câte ori se repetă

Compunerea semnalului

Durata în secunde

Sunet lung

Sunet scurt 1 2 3 4 5 6 7

1. Alertă

Un sunet lung 15 

O dată

2. Alertă de instrucție

Două sunete scurte, un sunet lung 15 1

O dată

3. Alertă de avarii

Sunete scurte, timp de 20 de secunde  1

O dată

4. Alertă chimică

Un sunet lung, trei sunete scurte 3 1

De șase ori

5. Alertă aeriană

Un sunet lung, două sunete scurte 3 1

De șase ori

6. Alertă antisubmarin

Două sunete lungi, un sunet scurt 3 1

De șase ori

b) Semnale pentru serviciul zilnic

Nr. crt.

Denumirea semnalului

Semnalul cu soneria

De câte ori se repetă

Compunerea semnalului

Durata în secunde

Sunet lung

Sunet scurt 1 2 3 4 5 6 7

1. Deșteptarea

Un sunet lung, un sunet scurt, un sunet lung 3 1

De șase ori

2. Adunarea generală a echipajului

Un sunet scurt, un sunet lung 3 1

De șase ori

3. Pregătiți nava pentru marș și luptă

Un sunet scurt, două sunete lungi, un sunet scurt 3 1

De șase ori

Nr. crt.

Denumirea semnalului

Semnalul cu soneria

De câte ori se repetă

Compunerea semnalului

Durata în secunde

Sunet lung

Sunet scurt 1 2 3 4 5 6 7

4. La posturile de manevră

Două sunete lungi 3 1

De șase ori

5. Camuflarea navei

Un sunet lung, un sunet scurt, un sunet lung, un sunet scurt 3 1

De șase ori

6. Om la apă

Trei sunete lungi 3 

De șase ori

7. Lăsarea la apă (ridicarea) ambarcațiunilor

Două sunete scurte, un sunet lung, un sunet scurt 3 1

De șase ori

8. Încetarea activităților ordonate (repaus)

Trei sunete scurte  1

De trei ori

9. Continuarea programului

Un sunet scurt, un sunet lung, un sunet scurt 3 1

De trei ori

10. Chemarea ofițerului de gardă (cart) la schelă

Un sunet lung, un sunet scurt 3 1

De trei ori

11. Chemarea curierului de cart

Un sunet lung 3 

De trei ori

12. Chemarea mecanicului vitalist

Două sunete lungi 3 

De trei ori

13. Pregătirea pentru servitul mesei

Trei sunete scurte, un sunet lung 3 1

De trei ori

Nota:

La navele care nu au instalații de sonerii, semnelale se înregistrează și se redau la stația de radioamplificare.

ANEXA

Nr. 10 la regulament REVISTA LA BORD

1. Planul revistei de bord se întocmește pentru fiecare navă și va conține următoarele elemente:

a) baza legală;

b) scopul;

c) obiectivele;

d) data/ora;

e) durata;

f) ținuta;

g) participanții;

h) bibliografia;

i) activitățile ce se vor desfășura în cadrul revistei de bord.

2. Activități ce se vor desfășura în cadrul revistei de bord:

a) verificarea prezenței echipajului;

b) primirea comisiei de control la bordul navei se execută conform prevederilor anexei nr. 15 punctul 2;

c) acordarea onorului;

d) prezentarea comisiei de control;

e) începerea revistei de bord: verificarea ținutei, măștilor contra gazelor, documentelor personale și în mod special, carnetul serie de luptă și cunoașterea rolurilor înscrise în acesta.

3. La terminarea verificării ținutei, măștilor contra gazelor, documentelor personale și a carnetului serie de luptă, șeful de echipaj va înmâna șefului comisiei de control cangea amiralitate și o lavetă curată, dacă acesta are grad de amiral/general, sau un marțagon și o lavetă curată, dacă acesta este egal sau mai mare în grad decât comandantul navei.

4. Verificarea documentelor navei:

a) jurnalul de bord;

b) documentele nautice;

c) OZU/OZN;

d) formularul tehnico-tactic al navei;

e) activități standard de instrucție și evaluare;

f) planul cu principalele activități;

g) registrul pentru verificarea funcționării tehnicii și aparaturii;

h) completarea cărților de exploatare; i) documentele ofițerului de cart.

5. Ocuparea posturilor de luptă de către echipaj, conform rolurilor și punerea tehnicii în funcțiune.

6. Verificarea în cadrul fiecărui compartiment și serviciu de luptă a încadrării cu personal și gradului de pregătire pentru îndeplinirea misiunii de luptă.

7. Verificarea modului de întreținere și exploatare a tehnicii.

8. Executarea unui exercițiu general pe navă.

9. La încheierea activității se execută adunarea echipajului la pupa navei, bilanțul revistei de bord și prezentarea onorului la plecarea comisiei de control.

10. Bilanțul revistei de bord trebuie să facă referiri la următoarele:

a) prezentarea aspectelor pozitive;

b) prezentarea deficiențelor constatate;

c) stabilirea de sarcini.

11. Conținutul exercițiului general pe navă:

a) tema;

b) scopul;

c) participanții;

d) data;

e) durata;

f) asigurarea materială;

g) bibliografia;

h) desfășurarea exercițiului.

DESFĂȘURAREA EXERCIȚIULUI

Timp operativ

Momentele create

Rezolvarea momentelor

Cine execută

Ordine date

Activități raportate 0000 ……. …….

ANEXA

Nr. 11 la regulament

CEREMONIALUL DE ACORDARE A PAVILIONULUI NAVEI

1. Ceremonialul înmânării pavilionului sau acordării distincțiilor pavilionului navei se desfășoară în cadrul unui program organizat în zile festive și constă în:

a) primirea la bord a persoanelor care îl înmânează și a invitaților;

b) prezentarea pavilionului navei în fața echipajului și sfințirea acestuia;

c) citirea ordinului ministrului apărării naționale referitor la intrarea navei în serviciu;

d) înmânarea pavilionului navei;

e) ridicarea pentru prima dată a pavilionului navei.

2. Pentru desfășurarea cermonialului, echipajul se adună în locul stabilit, în formația ordonată, într-un singur bord. La sosirea persoanei oficiale care înmânează/decorează pavilionul navei, comandantul navei o întâmpină la schelă/scară, dă onorul și raportează cu formula: „Domnule: ( funcția/gradul), echipajul: ( denumirea navei), este gata pentru începerea ceremonialului înmânării/decorării pavilionului navei. Sunt comandantul navei: ( gradul și numele) ”.

3. Persoana care înmânează pavilionul navei sau acordă distincții pavilionului navei se deplasează în fața echipajului, la mijlocul formației, îl salută și ocupă loc împreună cu invitații în bordul opus față de formație.

4. La sosirea militarului numit să aducă pavilionul navei, însoțit de gardă, șeful de cart sună cu sifleea semnalul „Garda la pavilion”, muzica militară intonează marșul de întâmpinare, iar echipajul prezintă onorul; pavilionul navei va fi purtat pe ambele brațe, pliat, cu culoarea albastră în sus, galben la mijloc și roșu jos.

5. Militarul care poartă pavilionul navei se oprește în fața echipajului, la mijlocul formației, iar garda își ocupă locul stabilit.

6. Comandantul navei ordonă descoperirea, în vederea oficierii serviciului religios, timp în care preoții ocupă locul stabilit. Militarii din garda pavilionului navei nu se descoperă.

7. Preoții oficiază serviciul religios de sfințire a pavilionului navei, timp în care asistența și echipajul se conformează uzanțelor serviciului religios.

8. După oficierea serviciului religios, persoana care înmânează pavilionul navei se deplasează în fața formației, dă citire ordinului ministrului apărării naționale/șefului Statului Major al Forțelor Navale privind intrarea navei în serviciu și acordarea pavilionului navei, preia pe ambele brațe pavilionul navei pliat și ordonă: „Comandantul navei, la mine !”.

9. După înmânarea pavilionului navei, persoana oficială se deplasează lângă invitați, iar comandantul navei ordonă echipajului: „Rostiți după mine !”, după care pronunță solemn: „Jur să

păstrez ca pe lumina ochilor pavilionul tricolor, simbol al unității, suveranității și independenței naționale, al onoarei, vitejiei și gloriei militare a poporului român, al tradițiilor eroice străbune și al patriei mele, România” iar echipajul repetă după comandantul navei, pasaj după pasaj.

10. După depunerea jurământului, garda pavilionului navei se deplasează în formație în coloană câte unul, în spatele comandantului navei, însoțindu-l la locul de arborare,bastonul pupa. În timpul deplasării comandantului navei cu pavilionul navei prin fața formației, militarii strigă de trei ori „Ura” prelung.

11. La acordarea decorației/ordinului pavilionului navei, serviciul religios se oficiază după decorarea pavilionului navei. Persoana care înmânează decorația/ordinul navei se deplasează în fața formației, dă citire ordinului de conferire a distincției. După citirea ordinului se deplasează către militarul care poartă pavilionul navei pliat, așa cum este descris la pct. 4, se oprește în fața acestuia și ordonă: „Comandantul navei, la mine !”. După prezentarea comandantului navei, persoana care înmânează decorația i se adresează cu formula: „Vă înmânez ( denumirea decorației/ordinului) ” și prinde însemnele onorifice la pavilionul navei; comandantul navei răspunde: „Servesc patria!”, după aceasta preoții oficiază serviciul religios. După oficierea serviciului religios, comandantul navei preia pavilionul navei iar garda pavilionului navei se deplasează în formație în coloană câte unul, în spatele comandantului navei, însoțindu-l la locul de arborare, bastonul pupa. În timpul deplasării comandantului navei cu pavilionul navei prin fața formației, militarii strigă de trei ori „Ura” prelung.

12. Când comandantul navei ajunge la locul de arborare, garda ia loc în formație.

13. Comandantul navei, ajutat de curierul de cart, prinde pavilionul navei de saula bastonului pupa.

14. Comandantul secund/ofițerul secund ordonă: „Echipaj la pavilion prezentați arm’!” La această comandă garda prezintă onorul cu arma, iar echipajul în poziție „Drepți” întoarce capul către pavilionul navei, iar comandanții serviciilor de luptă salută.

15. Comandantul navei începe să ridice încet pavilionul navei în acordurile Imnului Național al României, intonat de fanfară sau transmis prin stația de amplificare.

16. După ridicare, persoana care a înmânat pavilionul navei sau decorația/ordinul rostește o scurtă cuvântare despre semnificația acestui eveniment. În încheiere felicită echipajul, moment în care militarii iau poziția „Drepți” fără comandă și răspund cu „Ura” prelungit, repetat de trei ori.

17. După încheierea ceremonialului, echipajul trece la programul ordonat, iar ofițerul de gardă pe navă instalează primul schimb de cart la pupa navei. Șeful de cart, din primul schimb preia în pază și apărare pavilionul navei.

ANEXA

Nr. 12

la regulament

ALGORITMUL ACTIVITĂȚILOR CARE SE DESFĂȘOARĂ CU OCAZIA CEREMONIALULUI DE PREDARE A PAVILIONULUI ÎNTRE COMANDANTUL CARE PREDĂ ȘI COMANDANTUL CARE IA ÎN PRIMIRE FUNCȚIA DE

COMANDANT DE NAVĂ

1. Ceremonialul predării pavilionului navei se desfășoară în cadrul ridicării pavilionului, ziua, când comandantul care predă funcția părăsește bordul și constă în:

a) primirea la bord a comandantului unității/eșalonului superior;

b) citirea ordinului de numire în funcție a noului comandant de navă;

c) înmânarea pavilionului navei;

d) ridicarea pavilionului navei.

2. Pentru desfășurarea solemnității, echipajul se adună la pupa, în formația ordonată, într- un singur bord. La sosirea comandantului unității/eșalonului superior, comandantul navei care predă funcția îl întâmpină la schelă/scară, dă onorul și raportează cu formula: „Domnule ( funcția/gradul), echipajul: ( denumirea navei), este gata pentru începerea ceremonialului predării pavilionului navei. Sunt comandantul navei: ( gradul și numele) ”.

3. Comandantul unității/eșalonului superior se deplasează în fața echipajului, la mijlocul formației, îl salută și ocupă loc în bordul opus față de formație.

4. La sosirea militarului numit să aducă pavilionul navei, însoțit de gardă, șeful de cart sună cu sifleea semnalul „Garda la pavilion”, iar echipajul prezintă onorul; pavilionul navei va fi purtat pe ambele brațe, pliat, cu culoarea albastră în sus, galben la mijloc și roșu jos.

5. Militarul care poartă pavilionul navei se oprește în fața echipajului, la mijlocul formației, iar garda își ocupă locul stabilit.

6. Comandantul unității/eșalonului superior se deplasează în fața formației, dă citire ordinului de numire în funcție a noului comandant de navă și ordonă: „Comandanții navei, la mine!”. Comandantul navei care predă funcția preia pe ambele brațe pavilionul pliat.

7. După prezentarea comandanților navei, comandantul unității/eșalonului superior preia pavilionul navei de la comandantul navei care predă funcția și i se adresează comandantului navei care ia în primire funcția cu formula: „Vă înmânez pavilionul navei: ( denumirea navei), care constituie drapelul de luptă al navei!”; comandantul navei răspunde: „Servesc patria!”, se apropie, se descoperă, îngenunchează cu piciorul drept și sărută pavilionul, apoi se ridică, se acoperă și îl preia pe ambele brațe.

8. După înmânare, comandantul unității/eșalonului superior se deplasează în bordul opus față de formație, iar comandantul navei pronunță solemn: „Jur să păstrez ca pe lumina ochilor pavilionul tricolor, simbol al unității, suveranității și independenței naționale, al onoarei, vitejiei și gloriei militare a poporului român, al tradițiilor eroice străbune și al patriei mele, România”.

9. După depunerea jurământului, garda pavilionului se deplasează în formație în coloană câte unul, în spatele comandantului navei, însoțindu-l la locul de arborare, bastonul pupa.

10. Când comandantul navei ajunge la locul de arborare, garda ia loc în formație.

11. Comandantul navei, ajutat de curierul de cart, prinde pavilionul navei de saula bastonului pupa.

12. Comandantul secund/ofițerul secund ordonă: „Echipaj la pavilion prezentați arm’!”. La această comandă garda prezintă onorul cu arma, echipajul în poziție „Drepți” întoarce capul către pavilion, iar comandanții serviciilor de luptă salută.

13. Comandantul navei începe să ridice încet pavilionul navei în acordurile Imnului Național al României, intonat de fanfară sau transmis prin stația de amplificare.

14. După ridicarea pavilionului, comandantul unității/eșalonului superior rostește o scurtă cuvântare despre semnificația acestui eveniment.

15. După încheierea ceremonialului, echipajul trece la programul ordonat, iar ofițerul de gardă pe navă instalează primul schimb de cart la pupa navei. Șeful de cart, din primul schimb preia în pază și apărare pavilionul navei.

ANEXA

Nr. 13 la regulament

DESCRIEREA Șl CARACTERISTICILE PAVILIONULUI,

FLAMURII NAVELOR MILITARE, GEACULUI,

MĂRCILOR DISTINCTIVE Șl MĂRCILOR DE COMANDAMENT

1. Pavilionul navelor militare este reprezentat printr-o pânză de formă dreptunghiulară, având imprimate pe ambele fețe culorile drapelului național.

2. Flamura este reprezentată printr-o pânză de forma unui triunghi isoscel având baza spre dispozitivul de prindere și imprimate pe ambele fețe culorile drapelului național.

3. Pavilionul de prova – geacul este reprezentat printr-o pânză de formă dreptunghiulară împărțită în 4 dreptunghiuri egale astfel:

a) pe primul dreptunghi, spre partea de prindere sus, sunt imprimate pe ambele fețe culorile drapelului național;

b) celelalte 3 dreptunghiuri au culoarea albastru deschis, pe cele 2 dreptunghiuri opuse părții de prindere aflându-se imprimată, pe ambele fețe, o ancoră de culoare neagră în poziție verticală.

4. Marca distinctivă a Președintelui României este reprezentată printr-o pânză de formă pătrată, având imprimate pe ambele fețe culorile drapelului național. Culorile drapelului sunt încadrate de jur împrejur de 2 chenare de culoare albă și albastră, cel de culoare albastră fiind dispus în exterior. Pe margini, mai puțin cea dinspre grandee, marca are franjuri din fir auriu.

5. Marca distinctivă a primului-ministru al Guvernului României este reprezentată printr-o pânză de formă pătrată având imprimate, pe ambele fețe, culorile drapelului național. Culorile drapelului sunt încadrate de jur împrejur de două chenare de culoare albă și galbenă, cel de culoare galbenă fiind dispus în exterior.

6. Marca distinctivă a ministrului apărării naționale este reprezentată printr-o pânză de formă pătrată, având imprimate pe ambele fețe culorile drapelului național. Pe culoarea albastră, la mijlocul acesteia, pe ambele fețe, este imprimată litera M de culoare albă.

7. Marca distinctivă a șefului Statului Major General este reprezentată printr-o pânză de formă pătrată, având imprimate pe ambele fețe culorile drapelului național. Pe culoarea albastră, pe ambele fețe, sunt imprimate pe verticală 4 stele albe.

8. Mărcile de comandament ale șefului Statului Major al Forțelor Navale, locțiitorului șefului Statului Major al Forțelor Navale, comandantului de flotă, comandantului flotilei, comandantului marii unități, și ale comandantului unei grupări de nave constituite temporar, sunt reprezentate într-o pânză de formă dreptunghiulară, împărțită în 4 dreptunghiuri egale astfel:

a) pe primul dreptunghi spre partea de prindere sus sunt imprimate pe ambele fețe culorile drapelului național;

b) pe al doilea dreptunghi, partea de sus pe fond de culoare albastru deschis este imprimată pe ambele fețe o ancoră de culoare neagră în poziția înclinată;

c) pe al treilea și al patrulea dreptunghi, pe fond albastru deschis, sunt imprimate pe ambele fețe stelele, în număr de 4, 3, 2, respectiv 1, de culoare galbenă. Stelele sunt dispuse simetric față de marginile laterale ale mărcii.

9. Marca de comandament a comandantului unității de nave este reprezentată printr-o pânză de forma unui triunghi isoscel având baza spre grandee. În acest triunghi se înscrie un dreptunghi având lungimea egală cu 1/2 din baza triunghiului. Pe ambele fețe ale dreptunghiului sunt imprimate culorile drapelului național. Spre vârful triunghiului, pe fond albastru deschis, este imprimată, pe ambele fețe, o ancoră de culoare neagră în poziție verticală.

10. Confecționarea și distribuirea

pavilioanelor, flamurilor, geacului, mărcilor distinctive și mărcilor de comandament se face prin grija Serviciului Logistic din cadrul Statului Major al Forțelor Navale.

11. Mărimile pavilionului, flamurii, geacului, ale mărcilor distinctive și de comandament sunt repartizate astfel:

a) mărimea 1 - pentru nave de rangul 1;

b) mărimea 2 - pentru nave de rangul 2;

c) mărimea 3 - pentru nave de rangul 3;

d) mărimea 4 - pentru nave de rangul 4;

e) mărimea 5 - pentru șalupe și bărci.

12. Pentru activități de reprezentare și protocol dimensiunile pavilionului și geacului navei pot fi mai mari decât cele prevăzute la pct. 11, funcție de rangul navei. 1

L

PAVILIONUL NAVELOR MILITARE

DIMENSIUNI (în cm.)

MĂRIMEA 1 2 3 4 5

Lungimea (L) 250 120 90 60 45

Lățimea (l) 180 80 60 40 30

l

L

FLAMURA NAVELOR MILITARE

DIMENSIUNI (în cm.)

MĂRIMEA 1 2 3 4

Lungimea (L) 210 180 150 120

Lățimea (1) 21 18 15 12

d

e

a

b

c

f

l

L

PAVILIONUL DE PROVA - GEACUL

DIMENSIUNI (în cm.)

MĂRIMEA

CULOAREA 1 2 3

Lungimea (L) 180 150 120

Lățimea (l) 120 100 80

a 30 25 20

albastru cobalt

b 30 25 20

galben crom

c 30 25 20

roșu vermion

d 60 50 40

e 60 50 40

negru

f 40 34 26

MARCA DISTINCTIVĂ A PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI

L

l

a

b

c

d e f

DIMENSIUNI (în cm.)

MĂRIMEA

CULOAREA 1 2 3 4 5

Lungimea (L) 148 114 95 75 58

Lățimea (1) 148 114 95 75 58

a 40 30 25 20 15

albastru cobalt

b 40 30 25 20 15

galben crom

c 40 30 25 20 15

roșu vermion

d 2 2 2 1,5 1,5

alb

e 12 10 8 6 5

albastru cobalt

f 10 8 6 5 4

auriu

L

ANEXA

Nr. 14 la regulament

ALGORITMUL ACTIVITĂȚILOR CARE SE DESFĂȘOARĂ ÎN CADRUL CEREMONIALULUI DE RIDICARE A PAVILIONULUI ȘI A GEACULUI ȘI PENTRU ÎNTÂMPINAREA PERSOANELOR OFICIALE ȘI A ȘEFILOR

I. Ceremonialul de ridicare a pavilionului și a geacului se execută respectând următorul algoritm:

1. Cu 10 minute înainte de ora ridicării pavilionului ofițerul de gardă ordonă: „Pregătirea gărzii pentru ridicarea pavilionului și geacului”. Militarii din gardă, sub comanda ofițerului de gardă, ridică armamentul. La camera ofițerului de gardă se prezintă și militarul numit pentru a prelua geacul, precum și șeful de cart. Ofițerul de gardă pe navă înmânează geacul, pliat, militarului care urmează să-l ridice la bastonul prova. Ofițerul de gardă pe navă ia pavilionul navei, pliat în trei, roșu jos, galben la mijloc și albastru sus, din locul special destinat pentru păstrare urmând a se deplasa spre locul de adunare stabilit, însoțit de garda pavilionului. Echipajul ocupă locul în formație pentru executarea inspecției ținutei și ridicarea pavilionului și a geacului conform schemei nr. 1.

2. Se constituie formația pentru ridicarea pavilionului navei și a geacului, în următoarea ordine: șeful de cart, ofițerul de gardă pe navă, militarul pentru geac și militarii din gardă, înarmați.

3. Cu 5 minute înainte de ora ridicării pavilionului, prin stația de amplificare se ordonă „Gardă la pavilion!”. Semnalizatorul de serviciu ridică „Zăritul”/„Executivul” la jumătate.

4. Sub comanda ofițerului de gardă formația se deplasează spre prova navei, șeful de cart sunând repetat din siflee semnalul „Gardă la pavilion”; pe timpul deplasării, ofițerul de gardă pe navă și militarul cu geacul poartă pavilionul, respectiv geacul, pliate, pe ambele brațe.

5. Când formația ajunge la bastonul prova, ofițerul de gardă dă următoarele comenzi: „Gardă stai ! Pentru arborarea geacului, la post marș !”. La această ultimă comandă militarul cu geacul iese din formație, se deplasează lângă bastonul prova și prinde geacul de saula acestuia, rămânând în așteptarea comenzii de ridicare. Sub comanda ofițerului de gardă, formația se deplasează spre pupa navei. Pe timpul deplasării, șeful de cart continuă să sune din siflee semnalul „Garda la pavilion”.

6. La apropierea formației pentru ridicarea pavilionului și geacului de echipaj, comandantul secund/ofițerul secund comandă: „Echipaj drepți!”. Echipajul rămâne în această poziție până când garda ajunge la locul de ridicare.

7. Când formația a ajuns la bastonul pupa, comandantul secund/ofițerul secund comandă echipajului: „Pe loc repaus !”, iar ofițerul de gardă pe navă dă următoarele comenzi: „Gardă, stai !”, „Gardă, la stânga !”, „Șef de cart, în fața formației marș!”.

8. Șeful de cart face un pas în fața formației și se întoarce la stânga împrejur, în fața ofițerului de gardă pe navă, care i se adresează cu formula: „Șef de cart, vă încredințez pentru ridicare și pază pavilionul navei!”.

9. Șeful de cart preia pe ambele brațe pavilionul pliat și raportează: „Am preluat pentru ridicare și pază pavilionul navei!”.

10. La comanda ofițerului de gardă „Șef de cart, la post marș !”, șeful de cart se întoarce la stânga și se deplasează spre bastonul pupa, oprindu-se la un pas în fața acestuia. Curierul de cart apucă cu ambele mâini marginea inferioară a pavilionului, pe culoarea roșie și, făcând un pas înapoi, îl depliază lăsând în mâinile șefului de cart grandeea de prindere a pavilionului. Apoi curierul de cart lasă pavilionul din mâini, desface saula bastonului pupa de pe tachet și, împreună cu șeful de cart, prinde pavilionul de saula de învergare.

11. Curierul de cart rămâne cu saula de învergare în mână, în poziție de așteptare pentru arborarea pavilionului, iar șeful de cart ia loc în formație, în dreapta ofițerului de gardă pe navă, cu fața spre axul navei.

12. Cu 3 minute înainte de ora ridicării pavilionului, comandantul secund/ofițerul secund raportează printr-un curier comandantului navei că echipajul este adunat pentru ridicarea pavilionului navei. Comandantul navei se prezintă la pupa navei, unde primește raportul de la comandantul secund/ofițerul secund sau înlocuitorul acestuia.

13. Cu un minut înainte de ora ridicării pavilionului, prin stația de amplificare se dă semnalul „Atențiune!”. La acest semnal, din proprie inițiativă, echipajul ia poziția „Drepți”, iar militarii aflați pe cheu iau aceeași poziție, orientându-se cu fața spre pavilionul celei mai apropiate nave. Personalul civil încetează orice activitate, se ridică în picioare și ia o poziție decentă, orientat cu fața spre pavilion.

14. Semnalizatorul de serviciu ridică pavilionul „Zărit”/„Executiv” la semn.

15. La ora H, prin stația de amplificare se dă semnalul „Este ora!”. La acest semnal activitățile se execută după următorul algoritm:

a) semnalizatorul coboară rapid pavilionul „Zărit”/„Executiv”;

b) ofițerul de gardă pe navă ordonă: „Gardă pentru onor la pavilion prezentați arm’!, Pavilionul și geacul sus !”;

c) șeful de cart sună cu sifleea semnalul „Onor la pavilion”;

d) prin stația de radioamplificare a navei desemnate/navei comandant se intonează Imnul Național al României;

e) curierul de cart și militarul de la prova, pe durata intonării imnului, ridică lent pavilionul navei, respectiv geacul;

f) militarul de la clopot bate cartul.

16. Pe timpul ridicării pavilionului comandantul navei, comandantul secund/ofițerul secund și comandanții serviciilor de luptă salută.

17. După ridicarea pavilionului, algoritmul activităților este următorul:

a) comandantul secund/ofițerul secund comandă echipajului: „Pe loc repaus!”;

b) ofițerul de gardă comandă: „Gardă drepți!, Garda liberă!, Schimbul 1 la post!”;

c) sub comanda șefului de cart, garda se deplasează pentru predarea armamentului;

d) personalul schimbului 1 trece la posturi, iar ceilalți militari la programul ordonat.

18. În zilele nelucrătoare, pavilionul se ridică sub conducerea ofițerului de gardă pe navă respectând același același ceremonial. La ceremonial participă numai personalul care intră și iese în/din serviciul de permanență.

19. Ridicarea pavilionului se execută fără adunarea echipajului, în următoarele situații: în ziua în care se execută curățenia generală pe navă, pe timpul pregătirii navei pentru marș și luptă, al reviziilor, exercițiilor și alertelor, când nava pleacă în marș înainte de ora stabilită pentru ridicarea pavilionului sau pe timp nefavorabil.

Schema nr. 1

Of.Gd.

Crt.

Gd.

A.Of.Gd.

Semn

Dispunerea echipajului pentru inspecția ținutei și desfășurarea ceremonialului pentru ridicarea pavilionului și a geacului

II. Întâmpinarea persoanelor oficiale, comisiilor de inspecție/control sau a comandanților și șefilor reprezentând eșaloanele superioare unității de nave care vin de la mal se execută după următorul algoritm:

1. Echipajul se află adunat și dispus în formație ca în schema nr. 2

2. Când persoana oficială/șeful comisiei de inspecție/control sau comandantul/șeful reprezentând eșaloanele superioare unității de nave ajunge la distanța de 10-15 m de schelă, ofițerul de gardă pe navă dă comanda pentru onorul cu arma, la care militarii din gardă mânuiesc armamentul pentru onor.

sifleea.

3. Când persoana oficială/șeful pășește pe schelă, șeful de cart, fără altă comandă dă onorul cu

4. La pășirea pe puntea navei, comandantul raportează: „Domnule ( funcția/gradul,

denumirea

navei), este gata pentru ( se specifică activitatea). Sunt comandantul navei, ( gradul și numele) ”.

5. După raportul comandantului, ofițerul de gardă se prezintă și cere permisiunea de ridicare a mărcii specifice cu formula: „Domnule ( funcția/gradul), sunt ofițer de gardă pe ( denumirea navei, gradul

și numele), permiteți ridicarea mărcii”.

6. După primirea aprobării de ridicare a mărcii, ofițerul de gardă comandă semnalizatorului: „Marca, sus!”.

7. Persoana oficială/șeful comisiei de inspecție/control sau comandantul/șeful reprezentând eșaloanele superioare unității de nave sosit la bord trece în revistă echipajul. Pe timpul trecerii în revistă, echipajul întoarce capul spre persoana oficială/șeful comisiei de inspecție/control sau comandantul/șeful reprezentând eșaloanele superioare unității de nave și o urmărește cu privirea.

8. La salutul „Bună ziua!” întregul echipaj răspunde cu putere „Să trăiți!”. Membrii comisiei sau alți însoțitori urcă la bord după primirea raportului de către cel cu funcția mai mare sau de către cel mai mare în grad.

9. După răspunsul la salut persoana oficială/șeful comisiei de inspecție/control sau comandantul/șeful, reprezentând eșaloanele superioare unității de nave, este însoțit la postul de comandă sau la careul ofițerilor, iar echipajul execută activitățile ordonate.

10. Primirea la bord a oficialităților străine se face în conformitate cu instrucțiunile primite în acest sens. Când la cheu se află acostate și alte nave, echipajele acestora se adună în același mod, cu deosebirea că militarii de pe navele acostate în bordurile navei la care a sosit persoana oficială/șeful comisiei de inspecție/control sau comandantul/șeful reprezentând eșaloanele superioare unității de nave se întorc cu fața spre aceasta și rămân în poziție de drepți până la terminarea ceremonialului de primire. Schema nr. 2 Dispunerea echipajului pentru întâmpinarea persoanelor oficiale/șefului comisiei de inspecție/control sau comandantului/șefului reprezentând eșaloanele superioare unității de nave care vin de la mal

a) Întâmpinarea se execută cu întreg echipajul

Of.Gd.

Crt.

Gd

Nava acostată cu pupa la cheu

Crt.

Gd

Of.Gd Cr

Nava acostată cu bordul

b) Primirea o face comandantul navei.

Of.Gd.

Crt

Cr.

Ofițerul de gardă dă comanda „Drepți!” când persoana oficială/șeful pune piciorul pe schelă, iar șeful de cart dă onorul cu sifleea. Membrii comisiei sau alți însoțitori urcă la bord după primirea raportului de către cel cu funcția mai mare sau de către cel mai mare în grad. La pășirea pe puntea navei, comandantul de navă dă raportul, iar ofițerul de gardă pe navă se prezintă

c) Primirea o face ofițerul de gardă.

Crt Cr.

Of.Gd.

(1) Când persoana oficială/șeful care vine pune piciorul pe schelă, ofițerul de gardă pe navă dă comanda „Drepți!”, iar șeful de cart dă onorul cu sifleea. Când persoana oficială/șeful pășește pe navă, ofițerul de gardă pe navă dă raportul și-l conduce la comandantul navei. Membrii comisiei sau alți însoțitori urcă la bord după primirea raportului de către cel cu funcția mai mare sau de către cel mai mare în grad. La plecarea de la bord a persoanei oficiale/șefului comisiei de inspecție/control sau a comandantului/șefului reprezentând eșaloanele superioare unității de nave ceremonialul se repetă, dar fără raport.

III. Întâmpinarea persoanelor oficiale, comisiilor de inspecție/control sau a comandanților și șefilor reprezentând eșaloanele superioare unității de nave care vin cu ambarcațiuni militare se execută după următorul algoritm:

1. Personalul din serviciul de permanență se adună la scara din bordul primirii, iar echipajul navei în bordul opus, cu frontul spre bordul primirii persoanei oficiale/șefului comisiei de inspecție/control sau comandantului/șefului reprezentând eșaloanele superioare unității de nave, conform dispunerii prevăzute în schema nr. 3.

2. După ce șalupa a acostat, când persoana oficială/șeful comisiei de inspecție/control sau comandantul/șeful reprezentând eșaloanele superioare unității de nave a intrat pe platforma inferioară a scării de bord, șeful de cart dă onorul cu sifleea.

3. La intrarea pe puntea navei, comandantul navei dă raportul, ofițerul de gardă pe navă se prezintă și cere permisiunea pentru ridicarea mărcii, dacă persoana oficială/șeful comisiei de inspecție/control sau comandantul/șeful reprezentând eșaloanele superioare unității de nave sosit are acest drept.

4. După primirea aprobării de ridicare a mărcii, ofițerul de gardă pe navă comandă semnalizatorului: „Marca, sus!”.

5. Persoana oficială/șeful comisiei de inspecție/control sau comandantul/șeful reprezentând eșaloanele superioare unității de nave sosit la bord trece în revistă echipajul. Pe timpul trecerii în revistă, echipajul întoarce capul spre persoana oficială/șeful comisiei de inspecție/control sau comandantul/șeful reprezentând eșaloanele superioare unității de nave și o urmărește cu privirea.

6. La salutul „Bună ziua!” întregul echipaj răspunde cu putere „Să trăiți!”.

7. După răspunsul la salut persoana oficială/șeful comisiei de inspecție/control sau comandantul/șeful reprezentând eșaloanele superioare unității de nave este condus la punctul de comandă sau la careul ofițerilor, iar echipajul execută activitățile ordonate. Membrii comisiei sau alți însoțitori urcă la bord după primirea raportului de către cel cu funcția mai mare sau de către cel mai mare în grad.

8. Dacă persoana oficială/șeful comisiei de inspecție/control sau comandantul/șeful reprezentând eșaloanele superioare unității de nave sosește la bordul navei cu elicopterul, pe puntea heliport, ceremonialul de întâmpinare nu se mai desfășoară. Persoana oficială/șeful comisiei de inspecție/control și comandantul/șeful reprezentând eșaloanele superioare unității de nave este întâmpinată de comandantul navei și ofițerul de gardă pe navă.

Schema nr. 3

Dispunerea echipajului pentru întâmpinarea persoanelor oficiale/șefului comisiei de inspecție/control sau comandantului/șefului reprezentând eșaloanele superioare unității de nave care vine la bord când nava este ancorată sau în derivă

G

Of.Gd Cr

a) Întâmpinarea se execută cu întreg echipajul

Crt.

b) Primirea o face comandantul navei

Crt

Cr.

Of.Gd.

Când ambarcațiunea militară a ajuns la pupa navei, ofițerul de cart dă comanda „Front la tribord/babord!”. După acostare, când persoana oficială/șeful comisiei de inspecție/control sau comandantul/șeful reprezentând eșaloanele superioare unității de nave intră pe platforma scării de bord, ofițerul de gardă comandă „Drepți!” și șeful de cart dă onorul cu sifleea. Când persoana oficială/șeful comisiei de inspecție/control sau comandantul/șeful reprezentând eșaloanele superioare unității de nave intră pe punte, comandantul navei dă raportul, iar ofițerul de gardă se prezintă. Membrii comisiei sau alți însoțitori urcă la bord după primirea raportului de către cel cu funcția mai mare sau de către cel mai mare în grad. La plecare, când persoana oficială/șeful comisiei de inspecție/control sau comandantul/șeful reprezentând eșaloanele superioare unității de nave pune piciorul pe platforma scării, ofițerul de gardă pe navă comandă „Drepți!”, iar șeful de cart dă onorul cu sifleea. După ce ambarcațiunea militară s-a desprins de navă, ofițerul de gardă pe navă ordonă „Front la tribord/babord!”.

ANEXA Nr.15 la regulament

ALGORITMUL ACTIVITĂȚILOR CARE SE DESFĂȘOARĂ CU OCAZIA CEREMONIALULUI DE PREDARE/PRIMIRE A MĂRCII DISTINCTIVE DE COMANDANT DE UNITATE/MARE UNITATE

1. Ceremonialul de predare-primire a mărcii de comandament a comandantului U/MU se desfășoară cu ocazia predării-primirii comenzii U/MU, atunci când U/MU nu are drapel de luptă.

2. Ceremonialul de predare-primire se desfășoară în prezența comandantului eșalonului superior sau a reprezentantului acestuia, cu participarea întregului efectiv al unității, pe dană, în dreptul locului de dislocare permanentă a navelor unității, pe locul de adunare al personalului unității sau într-o sală, atunci când condițiile meteorologice sunt nefavorbile, și cuprinde următoarele activități:

a) acordarea onorului și prezentarea raportului comandantului eșalonului superior;

b) trecerea în revistă a unității de către comandantul eșalonului superior, însoțit de vechiul și noul comandant; după trecerea în revistă a unității aceștia revin în fața formației, la mijlocul acesteia, iar comandantul eșalonului salută unitatea;

c) comandantul eșalonului superior dă citire ordinului de numire în funcție a noului comandant, apoi face o scurtă prezentare a acestuia; după aceasta ordonă trecerea la predarea- primirea mărcii distinctive;

d) comandantul care predă funcția ordonă efectivelor unității „Drepți!” și apoi dă comanda de aducere a mărcii „Marca în fața formației, marș!”, preia marca și o predă noului comandant rostind: „Domnule ( gradul), vă predau marca de comandament a comandantului și comanda ( numele unității) ”;

e) noul comandant preia marca și se adresează vechiului comandant: „Domnule ( gradul), iau în primire marca distinctivă a comandantului și comanda ( numele unității) ” după care o predă purtătorului mărcii și ordonă acestuia arborarea mărcii distinctive la nava comandant, stabilită prin OZU;

f) vechiul comandant și noul comandant se întorc cu fața către comandantul eșalonului superior și raportează de predarea-primirea mărcii și a comenzii unității cu formula: „Domnule ( gradul), am predat/primit marca distinctivă și comanda unității ( denumirea unității) ”;

g) noul comandant se întoarce cu fața spre efectivele unității și dă comenzile necesare pentru executarea defilării.

ANEXA

Nr. 16

la regulament

ALGORITMUL ORIENTATIV DE DESFĂȘURARE A PARADEI NAVALE

1. Când parada se desfășoară în port, comandantul paradei întâmpină la uscat persoana oficială și raportează folosind formula: „Domnule: ( gradul, iar pentru persoanele civile denumirea

funcției) navele Forțelor Navale/MU sunt gata pentru parada navală cu ocazia ( evenimentul

sărbătorit ); Sunt comandantul paradei: ( gradul și numele) ”.

2. După primirea raportului, persoana oficială însoțită de comandantul paradei se îmbarcă pe nava/șalupa cu care trece în revistă formația de nave. În momentul în care această navă/ambarcațiune militară începe deplasarea, muzica militară intonează „Marșul de întâmpinare”, iar echipajele navelor urmăresc cu privirea persoana care trece în revistă formația de nave. Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii salută.

3. Pe timpul marșului de întâmpinare, nava/ambarcațiunea militară cu care se trece în revistă se oprește pentru salut în conformitate cu planul de desfășurare a paradei navale.

4. Înainte de a se adresa salutul „Bună ziua!”, muzica militară încetează intonarea marșului de întâmpinare.

5. La salutul „Bună ziua”, întregul echipaj răspunde „Să trăiți!”; persoana care trece în revistă felicită echipajul navei, iar acesta răspunde prin „Ura!” prelungit de trei ori, iar dacă îi aduce mulțumiri, răspunde „Servim patria!”.

6. După darea salutului, muzica militară reia marșul de întâmpinare, iar nava/ambarcațiunea militară continuă marșul pe itinerarul stabilit și execută opririle pentru acordarea salutului, până când toate navele au fost trecute în revistă.

7. După darea ultimului salut și până la acostarea navei/ambarcațiunii militare care a executat trecerea în revistă, muzica militară continuă intonarea marșului de întâmpinare, iar echipajele reînnoiesc răspunsul la felicitări prin „Ura!” prelungit, până în momentul în care persoana care a trecut în revistă formația de nave urcă la bordul navei comandant.

8. Atunci când, după trecerea în revistă, de la nava comandant se dă citire ordinului ministrului apărării naționale și apoi se intonează Imnul Național al României, echipajele iau poziție de drepți, iar ofițerii, maiștrii militari și subofițerii salută. Dacă se prevede și executarea salvelor de salut, acestea se vor executa pe timpul intonării Imnului Național al României.

9. Ordinul pentru trecerea echipajelor în repaus la bord se transmite de la nava comandant.

10. Când parada navală se desfășoară în radă, se vor prevedea măsuri suplimentare pentru conducerea și desfășurarea ei în siguranță.

11. În asemenea situații, la nava comandant, la nava/ambarcațiunea militară cu care se execută întâmpinarea și la nava pe care se află îmbarcată persoana care trece în revistă formația de nave, se instalează mijloacele tehnice necesare pentru amplificarea marșului de întâmpinare, a raportului, a salutului, a răspunsului la salut și a ordinelor transmise.

12. Înainte de începerea paradei navale, comandantul paradei, îmbarcat pe o navă/ambarcațiune militară, iese în întâmpinare în punctul și la ora stabilită, acolo unde va sosi și persoana care va trece în revistă formația de nave, îmbarcată pe altă navă.

13. Pentru întâmpinare și raport, nava/ambarcațiunea militară pe care se află comandantul paradei se va apropia dinspre pupa, până în dreptul persoanei care trece în revistă formația de nave, la distanța de siguranță pentru manevra navelor, și raportează.

14. De regulă, punctul de întâmpinare nu trebuie să fie mai departe de 1-2 cabluri față de formația de nave.

15. După raport, se execută trecerea în revistă a formației de nave în conformitate cu planul stabilit. Comandantul paradei însoțește cu nava/ambarcațiunea militară pe care se află îmbarcat, nava care trece în revistă formația de nave, la distanța minimă care asigură deplasarea și manevra în siguranță a celor două nave.

16. După trecerea în revistă a formației de nave activitățile se desfășoară conform programului stabilit.

BANDEROLE

PENTRU SERVICIUL DE GARDĂ ȘI DE CART

-Modele- OFIȚER DE CART PE UNITATEA DE NAVE

15 mm

25 mm

15 mm

OFIȚER DE GARDĂ PE UNITATEA DE NAVE

15 mm

25 mm

15 mm

AJUTORUL OFIȚERULUI DE GARDĂ PE UNITATEA DE NAVE PENTRU VITALITATE

15 mm

25 mm 15mm

ANEXA

Nr. 17

la regulament

OFIȚER DE CART PE NAVĂ

20 mm

15 mm

20 mm

OFIȚER DE GARDĂ PE NAVĂ

20 mm

15 mm

20 mm

AJUTORUL OFIȚERULUI DE GARDĂ PE NAVĂ

ȘEF DE CART

20 mm

15 mm

20 mm

55 mm

mm

mm

20 40 mm 20

CURIER DE CART

55 mm

MECANIC VITALIST DE GARDĂ PE NAVĂ

55 mm

mm

mm

20 40 mm 20

SERVICIUL DE CART SUB PUNTE

55 mm

Atențiune

SEMNALE PENTRU SIFLEE

Semnale pentru conducerea programului zilnic

ANEXA

Nr. 18

la regulament

1. Adunarea echipajului

2. Garda de pavilion

3. Masa echipajului

4. Chemarea șefului de cart

5. Chemarea curierului de cart

6. Armarea bărcii

7. Vira

8. Stop

9. Liber de la activități

Onoruri militare

1. Onorul la pavilion

2. Onorul la amiral (general)

3. Onorul la ofițer superior

4. Onorul la ofițer inferior

Prezentarea grafică a sunetelor de siflee

Sunet lung uniform Sunet scurt uniform

Sunet lung uniform urmat de un sunet scurt

Semn de legătură între sunete

Sunet lung uniform legat de un sunet scurt uniform

Sunet lung care crește în intensitate

Sunet scurt care crește în intensitate Sunet lung care scade în intensitate Sunet scurt care scade în intensitate

Trill

Sunet tremurat

ANEXA

Nr. 19 la regulament MARCAJUL TUBULATURILOR

1. Deasupra panourilor, tubulaturile se piturează la culoare compartimentului și se aplică semne distinctive conform coloanei 4 din tabelul culorilor distinctive ale tubulaturilor.

2. Semnele distinctive se marchează la ieșirea (intrarea) tubulaturilor din/în pereți, lângă flanșe sau la încrucișarea tubulaturii. Pe semnele distinctive autocolante se marchează, sensul de curgere al fluidului vehiculat și tipul fludului vehiculat (apă dulce, apă de mare, motorină, ulei, abur, aer, freon, oxigen, halon, etc).

3. Pe toată nava, sub nivelul panourilor, santinele se piturează cu minium de plumb sau grund oxid roșu sau cu vopsea ignifugă de culoare albă.

4. Compartimentele mașini și pereții căptușiți de deasupra panourilor din compartimentele nelocuite se piturează cu vopsea ignifugă de culoare albă.

5. Tubulaturile și elementele instalațiilor aflate sub panouri se piturează complet cu culoarea menționată conform coloanei 3 din tabelul culorilor distinctive ale tubulaturilor.

TABELUL CULORILOR DISTINCTIVE ALE TUBULATURILOR

Nr crt

Denumirea tubulaturii

Culoarea distinctivă a tubulaturilor aflate sub panouri

Semne distinctive pentru tubulatura aflată deasupra panourilor 1 2 3 4 1

Abur supraîncălzit

Alb – gri argintiu

O fâșie lată de culoare alb - gri argintiu 2

Abur saturat

O fâșie îngustă de culoare alb - gri argintiu 3

Abur de evacuare

Două fâșii înguste de culoare

alb-gri argintiu 4

Apă caldă >70 o C

Albastru deschis

O fâșie îngustă de culoare albastru deschis între două fâșii înguste de culoare roșu aprins 5

Apă caldă <70 o C

Albastru deschis

O fâșie îngustă de culoare roșie între două fâșii înguste de culoare albastru deschis 6

Apă de răcire în circuit închis

Verde deschis

O fâșie îngustă de culoare verde deschis

Nr crt

Denumirea tubulaturii

Culoarea distinctivă a tubulaturilor aflate sub panouri

Semne distinctive pentru tubulatura aflată deasupra panourilor 1 2 3 4 7

Apă de răcire în circuit deschis

Verde închis

O fâșie îngustă de culoare verde închis 8

Aspirație apă din instalația de drenaj, golire, scurgere

Galben auriu

O fâșie îngustă galben auriu 9

Apă potabilă

Albastru deschis

O fâșie îngustă de culoare albastru deschis 10

Apă sanitară (de mare/fluviu)

Verde închis

Două fâșii înguste de culoare verde închis 11

Apă de balast

Verde închis

Două fâșii înguste de culoare verde închis pe fond negru 12

Apă din instalația de stins incendiu

Roșu aprins

O fâșie lată de culoare roșu aprins 13

Dioxid de carbon sau alte gaze inerte de stins incendiu

Roșu aprins

Două fâșii înguste de culoare roșu aprins 14

Spumă de stins incendiu

Roșu aprins

O fâșie îngustă de culoare verde între două fâșii înguste de culoare roșiu aprins 15

Combustibil naval F76

Maron închis

O fâșie îngustă de culoare maron închis 16

Combustibil aviație AVCAT F44

Portocaliu

O fâșie îngustă de culoare portocalie 17

Kerosen F34

Roz

O fâșie îngustă de culoare roz 18

Lubrifianți, ulei hidraulic

Galben

O fâșie lată de culoare galbenă 19

Aer sub presiune

Albastru închis

O fâșie lată de culoare

albastru închis 20

Aer condiționat și ventilație

Maron deschis (light stone)

a) pentru aspirație o fâșie îngustă de culoare maron deschis

b) pentru refulare două fâșii înguste de culoare maron deschis 21

Agent frigorific

Verde

Două fâșii înguste una de culoare verde închis și una de culoare neagră pe fond argintiu 22

Acizi

Violet

O fâșie lată de

Nr crt

Denumirea tubulaturii

Culoarea distinctivă a tubulaturilor aflate sub panouri

Semne distinctive pentru tubulatura aflată deasupra panourilor 1 2 3 4

culoare violetă pe fond negru 23

Oxigen

Negru

O fâșie îngustă de culoare neagră 24

Soluții pentru decontaminare

Portocaliu

O fâșie îngustă de culoare neagră pe fond portocaliu 25

Instalația de stropire punți

Gri deschis

O fâșie îngustă de culoare gri deschis 26

Refulare peste bord apă drenaj

Negru

O fâșie lată de culoare negru

INCENDIU INCENDIU INCENDIU INCENDIU

INCENDIU

INCENDIU

INCENDIU

INCENDIU

INCENDIU

INCENDIU

INCENDIU INCENDIU INCENDIU

INCENDIU

Model de bandă adezivă (autocolant) pentru marcaj tubulaturi lățime totală 75 mm (compusă din fâșie lată fond fluid = 30mm, fâșie lată marcaj sens = 30mm, fâșie îngustă detaliu = 15mm)

Nota: Fâșie lată = 30mm, fâșie îngustă = 15 mm

ANEXA

Nr. 20

TABEL CU

CULORILE DISTINCTIVE ALE MIJLOACELOR DE VITALITATE

la regulament

Nr. crt.

Denumirea mijloacelor

Culoarea de piturare

Inscripțiile și culoarea acestora

Obs 1

Butelii cu aer comprimat

Albastru deschis

Aer comprimat cu negru 2

Butelii de dioxid de carbon

Roșu

Dioxid de carbon cu negru 3

Butelii de oxigen tehnic

Argintiu

Oxigen tehnic cu alb 4

Butelii cu acetilenă

Galben ocru

Acetilenă cu negru 5

Butelii cu azot

Argintiu

Azot cu negru 6

Butelii cu hidrogen

Galben

Hidrogen cu roșu 7

Butelii cu freon

Argintiu

Freon cu negru 8

Butelii cu amoniac

Brun

Amoniac cu negru 9

Butelii cu clorură de metil

Brun

Clorură de metil cu negru 10

Recipienți cu substanțe chimice pentru stins incendiu

Roșu aprins

Se înscrie conținutul cu negru 11

Stingătoare

Roșu aprins

Numărul stingătorului cu alb 12

Guri de incendiu

Roșu aprins

Numărul gurii de incendiu cu alb 13

Cuplele și racordurile de la furtunurile de incendiu

Roșu aprins

Numărul racordului și cuplei cu alb 14

Unelte pentru combaterea incendiilor

Roșu aprins

Numărul și dimensiunea cu alb

Nr. crt.

Denumirea mijloacelor

Culoarea de piturare

Inscripțiile și culoarea acestora

Obs 15

Rozete, chei de manevră a valvulelor de inundare și stropire

Roșu aprins

Numărul compartimentului în care acționează valvula cu alb 16

Materiale pentru astupat găurile de apă

Albastru închis

Dimensiuni cu alb

Penele, dopurile, scândurile și ghilele de vitalitate nu se vopsesc, pentru a permite absorbția apei, umflarea și etanșarea eficientă a găurii de apă. 17

Grinzi ghile, pontili pentru consolidarea pereților

Albastru închis

Dimensiuni cu alb

TABEL CU MARCAREA BUTELIILOR CARE CONȚIN GAZE ȘI AMESTECURI DE GAZE DE LA BORDUL NAVEI

ANEXA

Nr. 21

la regulament

GAZE ȘI AMESTECURI DE GAZE PENTRU UZ MEDICAL

TIPUL GAZULUI

CULOAREA

OXIGEN

O 2

ALB

PROTOXID DE AZOT

N 2 O

ALBASTRU

DIOXID DE CARBON

CO 2

GRI

AER DE RESPIRAT

BANDA NEAGRĂ

HELIU/OXIGEN

He/O 2

BANDĂ MARO

OXICARBON

O 2 /CO 2

BANDĂ GRI

ARGON

Ar

VERDE

Notă:

Butelia este întotdeauna albă.

GAZE ȘI AMESTECURI DE GAZE INDUSTRIALE

TIPUL GAZULUI

CULOAREA

TOXIC ȘI/SAU COROZIV TOATE GAZELE ȘI AMESTECURILE DE GAZE TOXICE ȘI/SAU COROZIVE

CLOR

Cl 2

GALBEN

AMONIAC

NH 3

DIOXID DE SULF

SO 2

SULFURĂ DE HIDROGEN

H 2 S

MONOXID DE CARBON

CO

ACID CLORHIDRIC

HCl

INFLAMABIL TOATE GAZELE INFLAMABILE CU EXCEPȚIA ACETILENEI

HIDROGEN

H 2

ROȘU

BUTAN

C 4 H 10

ETAN

C 2 H 6

METAN

CH 4

PROPAN

C 3 H 8

ETILENĂ

C 2 H 4

OXID DE ETILENĂ

C 2 H 4 O

CLORURĂ DE ETILENĂ

C 2 H 4 Cl

ACETILENA

ACETILENĂ

C 2 H 2

MARO

OXIDANȚI TOATE GAZELE SAU AMESTECURILE DE GAZE OXIDANTE (O 2 > 21%) EXCEPȚIE OXIGEN ȘI PROTOXID DE AZOT

AMESTECURI GAZE OXIDANTE/GAZE INERTE

de exemplu O 2 /CO 2 (O 2 >21%)

ALBASTRU DESCHIS

GAZE ȘI AMESTECURI DE GAZE INDUSTRIALE

TIPUL GAZULUI

CULOAREA

OXIGEN

OXIGEN

O 2

ALB

PROTOXID DE AZOT

PROTOXID DE AZOT

N 2 O

ALBASTRU ÎNCHIS

GAZE INERTE AER ȘI ASFIXIANTE EXCEPȚIE ARGON,

DIOXID DE CARBON,

AZOT ȘI HELIU

AER AER SINTETIC KRIPTIN NEON XENON HEXAFLORURĂ DE SULF AMESTECURI GAZE OXIDANTE/GAZE INERTE

Kr Ne Xe SF 6

de ex. Ar/CO 2 (O 2 <21%)

VERDE DESCHIS

ARGON

ARGON

Ar

VERDE ÎNCHIS

DIOXID DE CARBON

DIOXID DE CARBON

CO 2

GRI

GAZE ȘI AMESTECURI DE GAZE INDUSTRIALE

TIPUL GAZULUI

CULOAREA

AZOT

AZOT

N 2

NEGRU

HELIU

HELIU

He

MARO

Notă:

Eticheta este elementul care indică conținutul unei butelii. Marcarea în culori a ogivei

buteliei furnizează informații complementare privind proprietățile gazului și se poate citi de la distanță.

Culoarea corpului cilindric pentru gazele și amestecurile de gaze destinate sistemului medical este obligatoriu alb, pentru a putea fi clar diferențiat de buteliile de gaz destinate aplicațiilor industriale.