REGULAMENT nr. 0/2004

Articolul 1 — Domeniu de aplicare

(1) Prezentul regulament servește la realizarea monitoringului substanțelor prioritare/prioritar periculoase în apa, sedimente și biocenoza ecosistemelor acvatice.

(2) Substantele prioritare/prioritar periculoase, în sensul prezentului regulament, cuprind:

- substantele periculoase prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul regulament; - substantele prioritare/prioritar periculoase prevăzute în anexa nr. 3 la Programul de acțiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic și a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanțe periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2002; - alte substanțe toxice sintetice și nesintetice relevante prevăzute în anexa nr. 3 la prezentul regulament.

Articolul 2 — Rețeaua de monitoring

(1) Rețeaua de monitoring pentru substanțe prioritare/prioritar periculoase este împărțită în 3 categorii de secțiuni de monitoring:

a) secțiuni de monitoring care descriu starea chimica a apelor într-un subbazin hidrografic; acestea includ de obicei și secțiunile de monitoring transfrontiera stabilite de acorduri internaționale;

b) secțiuni de monitoring care evidențiază presiunea antropica (F) față de substanțe chimice din una sau mai multe surse punctiforme sau difuze de poluare dintr-un subbazin;

c) secțiuni de monitoring care nu prezintă poluare chimica semnificativă și care sunt stabilite fie ca secțiuni de referința (B) pentru starea ecologica "foarte buna" sau "buna", fie ca secțiuni reprezentative (R) ale presiunilor structurale.

(2) Subsistemele de monitoring, care includ noi subsisteme și redefinesc subsistemele existente, sunt reprezentate de:

- subsistemul râuri; - subsistemul lacuri; - subsistemul ape tranzitorii; - subsistemul ape costiere; - subsistemul ape subterane; - subsistemul ape uzate.

(3) Tipurile de monitoring sunt:

a) monitoringul de supraveghere - evalueaza starea tuturor apelor din cadrul fiecărui bazin sau subbazin hidrografic, furnizand informații pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului, proiectarea eficienta a programelor de monitoring, evaluarea tendintei de variatie pe termen lung a resurselor de apa, inclusiv datorită impactului activităților antropice;

b) monitoringul operational - stabilește starea ecosistemelor acvatice ce prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de calitate pentru mediul acvatic, evalueaza schimbările în starea unor astfel de ecosisteme acvatice, datorate aplicării programului de măsuri; se realizează pentru toate acele corpuri de apa care, fie pe baza evaluării impactului, fie pe baza monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având riscul sa nu îndeplinească obiectivele de mediu;

c) monitoringul de investigare - stabilește cauzele depasirilor limitelor prevăzute în standardele de calitate, pentru certificarea cauzelor pentru care un corp de apa nu poate atinge obiectivele de calitate (acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite pentru un corp de apa nu se pot realiza, iar monitoringul operational nu a fost încă stabilit), precum și pentru stabilirea impactului poluarilor accidentale.

Articolul 3 — Monitoringul de supraveghere

(1) Criteriile minime pentru selecția secțiunilor monitoringului de supraveghere sunt definite de:

- punctele unde debitul cursului de apa este semnificativ (mai mult de 25 mc/sec.) în cadrul districtului bazinului hidrografic considerat ca un întreg, inclusiv punctele de pe marile râuri ale căror bazine hidrografice sunt mai mari de 2.500 kmp (suprafețele locuite, situate la peste 2.000 m înălțime, care aduc impact antropic nesemnificativ, se vor scădea din suprafața bazinului) sau volumul de apa prezent este caracteristic în cadrul districtului bazinului hidrografic (inclusiv marile lacuri naturale și lacuri artificiale); - secțiunile semnificative pentru schimbul de informații ale apelor de suprafața care traverseaza frontiera de stat, secțiunile de monitoring deja identificate pentru schimbul de informații și alte asemenea puncte unde este necesară estimarea încărcării poluantilor care sunt transferati peste granite și care sunt transferati în mediul marin; - secțiunile de monitoring pentru apele transfrontiera, care sunt cel puțin secțiunile subbazinelor mai mari de 2.500 kmp, existente în cadrul rețelei de monitoring sistematic; în cazul apelor transfrontiera cu bazin mai mare de 2.500 kmp sau debit mai mare de 25 mc/sec., se va alege o secțiune la fiecare 2.500 kmp; în cazul subbazinelor mai mici de aceasta valoare se vor alege secțiunile decisive pentru calitatea cursului principal sau se vor stabili chiar pe cursul principal; în subbazinele în care se cunoaște că nu exista o poluare chimica semnificativă, numărul secțiunilor poate fi micșorat cu 10%; - secțiunile stabilite în cadrul rețelei transnationale de monitoring (TNMN), cu atenție deosebită la posibile secțiuni suplimentare de monitorizare pe râurile Olt și Arges.

(2) Selecția elementelor de calitate pentru substanțe prioritare/prioritar periculoase monitorizate:

a) Elementele de calitate monitorizate din cadrul substanțelor periculoase vor fi:

- substantele prioritare evacuate în fiecare bazin sau subbazin (lista specifică fiecărui bazin stabilită pe baza screeningului cantitativ al evacuarilor industriale și al ghidului de indicatori specifici fiecărui domeniu industrial, realizate în 2003); - alte substanțe prioritare/prioritar periculoase evacuate în cantități semnificative în bazin sau subbazin (din surse punctiforme sau difuze). Acele secțiuni unde monitoringul anterior a evidențiat o încadrare în obiectivele de calitate și nu s-a înregistrat nici o creștere a activității antropice vor fi supuse unui nou monitoring de supraveghere la fiecare 12 ani, perioada de realizare a doua planuri de management. Primul monitoring de supraveghere se finalizează în anul 2005. Toate substantele prioritare/prioritar periculoase stabilite mai sus se monitorizează și pentru sedimente și biocenoza (anexele nr. 1 și 3 la prezentul regulament).

b) Selecția elementelor de calitate va ține seama de doua cazuri speciale:

- substantele din anexa nr. 1 la prezentul regulament, prevăzute și în anexa nr. 3 la Programul de acțiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic și a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanțe periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2002, se vor monitoriza pentru a verifica respectarea prevederii privind "concentratiile constante" pentru sediment și biocenoza; acest obiectiv, precum și procedura de monitoring trebuie stabilite și realizate chiar dacă aceste substanțe nu mai sunt evacuate și deci nu mai sunt considerate substanțe relevante. Aceste substanțe vor fi obligatoriu incluse în monitoringul de supraveghere, alături de celelalte substanțe din anexa nr. 2 la prezentul regulament, pentru a se asigura îndeplinirea obligațiilor privind raportarea acestor substanțe; - substantele prioritare - aceasta lista poate conține și substanțe care nu sunt relevante pentru România (anexa nr. 6 la prezentul regulament); obligațiile viitoare de raportare vor include și aceste substanțe în monitoringul de supraveghere, pentru a se putea realiza orice raportare viitoare necesară.

c) Perioada de realizare a monitoringului de supraveghere este de un an, cu frecvente minime diferite pentru fiecare element de calitate, astfel:

- substanțe prioritare - frecventa lunară; - alți poluanti toxici sintetici și nesintetici - la fiecare 3 luni.

d) Pentru conformarea cu frecventa de monitoring solicitată, prelevarea probelor se realizează cel puțin o dată pe luna la toate secțiunile de monitoring de supraveghere.

e) Pentru asigurarea semnificatiei statistice și a comparabilitatii rezultatelor furnizate de monitoringul de supraveghere, se recomanda prelevarea și analizarea lunară și a celorlalți poluanti toxici sintetici și nesintetici (precizati în anexele nr. 2, 3 și 6 la prezentul regulament).

f) Revizuirea listei de poluanti relevanti, inclusiv cei din anexa nr. 1 la prezentul regulament și din lista de substanțe prioritare, se va face după realizarea primului monitoring de supraveghere la toate secțiunile din monitoringul de supraveghere (secțiunile de tip "R" precizate în anexa nr. 4 la prezentul regulament).

Articolul 4 — Monitoringul operational

(1) Criteriile pentru selecția secțiunilor monitoringului operational

Secțiunile pentru monitoringul operational trebuie stabilite pe baza criteriului evaluării de impact, realizat în concordanta cu rezultatele monitoringului de supraveghere, astfel: - secțiuni pe apele de suprafața, unde exista risc de la presiuni semnificative ale surselor punctiforme. Acolo unde o apa de suprafața este supusă diferitelor presiuni punctiforme, stabilirea secțiunii va ține seama de însumarea acestor presiuni; - secțiuni pe apele de suprafața, unde exista risc reprezentativ de la presiuni semnificative ale surselor difuze; - secțiuni pe apele de suprafața, în care sunt evacuate substanțe prioritare.

(2) a) Elementele de calitate pentru substanțe prioritare/prioritar periculoase din monitoringul operational vor cuprinde:

- toate substantele prioritare evacuate în subbazin; - alți poluanti toxici sintetici și nesintetici evacuati în cantități semnificative.

b) Criteriile pentru stabilirea elementelor de calitate din monitoringul operational trebuie să ia în considerare evaluarea impactului, inventarul emisiilor și combinarea cu monitoringul de supraveghere, pe baza rețelei de secțiuni prevăzute în anexa nr. 4 la prezentul regulament. Monitoringul operational al unei substanțe într-o anumită secțiune de monitoring se va stabili dacă:

- încărcarea totală a substanței poluatoare din sursa punctiforma localizata în cadrul subbazinului din care face parte secțiunea de monitoring, ponderată cu valoarea medie anuală a debitului, depășește valoarea obiectivului de calitate sau a factorului de evaluare; - secțiunea de monitoring este supusă unei presiuni semnificative din surse punctiforme și se poate presupune din informațiile disponibile ca respectiva substanța contribuie substanțial la aceasta presiune; - informațiile provenite din monitoringul de supraveghere, pentru o secțiune dintr-un subbazin supusă unei presiuni semnificative a acelei substanțe provenite din evacuare din surse punctiforme sau din surse difuze, evidențiază o valoare medie aritmetica a concentratiei mai mare decât obiectivul de calitate sau factorul de evaluare stabilit. În mod convențional, se considera ca secțiunile de referința pentru "starea buna" sunt considerate nepoluate; - în cazul emisiilor difuze se folosesc informațiile combinate referitoare la valorile obiectivelor de calitate adecvate și la inventarul emisiilor. Evaluarea se realizează pe baza informațiilor relevante care se referă atât la cantitățile maxime permise, cat și la cantitatea reală disponibilă a emisiei.

c) Frecventa monitoringului operational la fiecare secțiune se va fixa în asa fel încât sa furnizeze suficiente date pentru evaluarea stării elementelor de calitate relevante. Frecventa minima obligatorie pentru râuri și lacuri este:

- în cazul substanțelor prioritare - lunar; - în cazul altor poluanti toxici sintetici și nesintetici - la fiecare 3 luni, cu excepția primului an de aplicare a monitoringului operational, când frecventa este lunară.

d) Monitoringul operational acoperă toată perioada unui plan de management și servește drept baza pentru pregătirea planului de măsuri inclus în planul de management bazinal.

(3) Frecventa monitoringului operational poate fi redusă dacă pot fi justificate intervale mai mari pe bază de studii, de cunoaștere tehnica și decizie locală a experților. Pentru primul ciclu de monitoring operational se sugereaza reducerea frecvenței la o perioadă de un an în cazurile în care emisiile sunt supuse variatiilor sezoniere și aceasta situație este confirmată de rezultatele monitoringului de supraveghere. Dacă se constata atingerea obiectivelor de calitate și nu se cunoaște nici o presiune semnificativă suplimentară din surse punctiforme sau difuze, monitoringul operational poate fi întrerupt după un an și, dacă condițiile se păstrează identice, se reia monitoringul operational în cadrul urmatorului ciclu de plan de management, respectiv după 6 ani.

(4) Prelucrarea datelor de monitoring se realizează pe baza debitelor medii anuale care se vor calcula eliminand din sirul de date valorile maxime. Dacă valoarea obiectivului de calitate sau a factorului de evaluare este sub limita de detectie a metodei aplicate, se va considera valoarea obiectivului de calitate egala cu limita de detectie a metodei.

Articolul 5 — Monitoringul de investigatie

(1) Monitoringul de investigatie pentru substantele prioritare/prioritar periculoase este definit de:

- cazurile de depasire a obiectivelor de calitate cu cauza necunoscută care trebuie identificata; - cazurile în care monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele de calitate nu se pot atinge și nu a fost stabilit încă monitoringul de supraveghere și operational pentru evaluarea cauzelor de nerealizare a respectivelor obiective; - evaluarea mărimii și impactului unei poluari accidentale; - furnizarea de informații care să servească la stabilirea unor programe de măsuri pentru atingerea obiectivelor de calitate. Aceste criterii pot conduce la realizarea unor campanii de monitoring intensificate pe o anumită perioada de timp și pot diferi substanțial de la caz la caz.

(2) Lista preliminară de substanțe relevante este stabilită în anexa nr. 3 la prezentul regulament.

Articolul 6 — Organizarea rețelei de laboratoare pentru monitoringul substanțelor periculoase

(1) Toate analizele pentru monitorizarea substanțelor periculoase, pentru monitoringul de supraveghere și operational, pentru toate subsistemele de monitoring: râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape subterane, ape uzate, precum și pentru toate mediile de investigare: apa, sedimente, biocenoza se realizează de către laboratoarele naționale și de către laboratoarele Administrației Naționale "Apele Române" în cadrul activității de monitorizare a substanțelor prioritare/prioritar periculoase în resursele de apa.

(2) Activitatea laboratoarelor Administrației Naționale "Apele Române" se ierarhizeaza ținându-se cont de numărul, complexitatea și frecventa analizelor efectuate, astfel:

1. Laboratoarele locale, reprezentate de laboratoarele sistemelor de gospodărire a apelor (SGA), vor analiza: - elementele fizico-chimice generale ale apei; - elementele biologice ale apei; - elementele chimice și biologice ale sedimentelor; - parametrii bacteriologici ai apei; - evacuarile de ape uzate cu conținut de metale grele, în zonele în care exista astfel de evacuari. 2. Laboratoarele bazinale, reprezentate de laboratoarele direcțiilor de apa, vor realiza aceleași tipuri de analize pentru ape și sedimente ca și laboratoarele locale, pentru secțiunile localizate numai în județul unde se afla sediul direcției de apa. În plus se vor executa analize de: ihtiofauna, metale grele, produse petroliere și alți poluanti toxici sintetici și nesintetici specifici, în funcție de presiunile existente, precum și celelalte analize referitoare la sedimente, care nu se fac de către laboratoarele locale. 3. Laboratoarele bazinale speciale vor executa, în plus față de laboratoarele bazinale, analize de substanțe prioritare/prioritar periculoase din apa, sedimente și biocenoza la nivelul unui grup de bazine hidrografice și vor fi stabilite prin decizia conducerii Administrației Naționale "Apele Române". Pentru secțiunile din rețeaua TNMN din tronsonul românesc al Dunării, analizele se vor efectua în cadrul Laboratorului Național pentru Ape și direcțiilor apelor Jiu și Dobrogea-Litoral. Dotarea standard cu echipamente de prelevare și analiza a parametrilor de calitate a apelor în funcție de tipul laboratorului este cea precizată în metodele standard de măsurare și analiza.

(3) Toate laboratoarele Administrației Naționale "Apele Române" vor fi acreditate în conformitate cu legislația în vigoare.

Articolul 7 — Modul de prezentare a datelor

(1) Pentru modernizarea și dezvoltarea monitoringului calității apelor pentru substanțe prioritare/prioritar periculoase, datele se vor prezenta pe subsisteme, sub forma de tabel și sub forma unor harti GIS.

(2) Pentru realizarea hartilor în format GIS (scara 1:200.000), se vor defini fisiere-format, numite "shape", corespunzătoare straturilor informationale referitoare la secțiunile de monitorizare.

(3) Secțiunile vor fi reprezentate ca entitate tip "punct". Secțiunile pentru monitoringul de supraveghere și operational sunt prezentate în anexa nr. 4 la prezentul regulament.

(4) Modul de prezentare a datelor pentru fiecare subsistem și atributele atașate hartilor GIS sunt prezentate în anexa nr. 5 la prezentul regulament.

(5) Pentru subsistemul ape uzate se va realiza un strat de informații/GIS, cu denumirea "MonitorAU" (caracterizat de atributele prezentate în anexa nr. 5 la prezentul regulament, tabelul 8).

(6) În completarea tabelelor de atribute se va realiza și un tabel în MS Excel pentru fiecare secțiune din fiecare subsistem și mediu de investigare (precizat în anexa nr. 5 la prezentul regulament, tabelul 9).

Anexa 1 ------- la regulament ------------- Obiective de calitate pentru substantele periculoase

Substanța Obiectiv de calitate pentru apă (μg/l) Obiectiv de calitate pentru sediment (mg/kg) Obiectiv de calitate pentru biocenoză (mg/kg)

Cadmiu 11) Constant4) Constant2)

DDT 0,0253) Constant4) Constant5)

1,2-diclor-etan 1

Drinuri (aldrin, dieldrin, endrin, isodrin) 0,016) Constant4) Constant5)

Hezaclorbenzen 0,001 Constant4) Constant5)

Hexaclorbutadienă 0,5

Hexaclorciclohexan 0,057) Constant4) Constant5)

Pentaclorfenol 0,1 Constant4) Constant5)

Mercur 0,1 Constant4) Constant9) 0,3 mg/kg8)

Tetracloretenă 10

Tetraclormetan 12

Triclorbenzen 0,410) Constant4) Constant5)

Tricloretenă 10

Triclormetan 12

--------------- *1) nu include evacuarile directe, altfel 5 μg/l *2) moluste (pe cat posibil Mytilus edulis) și pești *3) pentru izomerul 4,4'- DDT valoarea este 0,01 μg/l *4) optional se verifica concentrația "constant" la biocenoza *5) concentrație "constant" în peste și/sau moluste și melci. *6) pentru endrin și isodrin, valoarea este de 0,005 μg/l. *7) nu include evacuarile directe, altfel valoarea este de 0,1 μg/l: nu se precizează izomerul. *8) Se exprima în greutate umeda, la peste. *9) Pentru moluste și pești (optional pentru sedimente) *10) Se aplica la numărul total al celor 3 triclorbenzeni, altfel pentru 1,2,4 - triclorbenzen valoarea este de 0,1 μg/l

Anexa 2 ------- la regulament ------------- Lista preliminară de substanțe prioritare/prioritar periculoase nerelevante pentru apele din România

Nr. Substanța

1 Fluoruri

2 Benzidină

3 Clorură de benzil

4 Bisfenol A

5 Clordan

6 Acid cloroacetic

7 Compuși dibutil stanici

8 Metoxiclor

9 Mevinfos

10 Dimetoat

11 Fosalon

12 Sec-butilazin

13 Seleniu

14 Argint

15 Sulfuri

16 Compuși tetrabutilstanici

17 Isoproturon

18 Compuși trifenil stanici

Anexa 3 ------- la regulament ------------- LISTA PRELIMINARĂ de substanțe prioritare/prioritar periculoase relevante 1. Lista de substanțe din anexa nr. 7 la Programul de acțiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic și a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanțe periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2002; 2. lista de substanțe din inventarul calitativ al emisiilor din anul 2002, prevăzută în anexa nr. 6 la regulament; 3. lista de substanțe prioritare/prioritar periculoase din anexa nr. 3 la programul prevăzut la pct. 1, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2002; 4. alte substanțe prezente în apele de suprafața în Sistemul Național de Supraveghere a Calității Apelor, începând cu anul 1995. Substantele din aceste liste sunt considerate relevante fie din datele de emisie (relevanta bazată pe emisie), fie din datele de concentratii în mediu (relevanta bazată pe calitate), astfel: 1. Evaluarea relevantei bazate pe emisie (factorul de evaluare bazat pe concentratiile emisiilor) pentru: - produsele pentru protecția plantelor: sunt selectate dacă utilizarea lor anuală depășește valoarea limita de prag de 10 t/an pentru erbicide și fungicide sau 1 t/an pentru insecticide și dacă utilizarea acestor substanțe, în cel mai defavorabil scenariu, conduce la un impact semnificativ asupra calității apei, respectiv prin depășirea valorii PNEC (concentrația prognozata ca fiind fără efect asupra mediului acvatic); - alți poluanti: se selecteaza dintre substantele declarate de către unitățile industriale ca fiind utilizate, produse, stocate, comercializate în cadrul prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 501/2003 privind aprobarea Regulamentului pentru întocmirea inventarului inițial al surselor de poluare pentru mediul acvatic și apele subterane. 2. Evaluarea relevantei bazate pe calitate (factorul de evaluare bazat pe concentratiile din mediu) se realizează pe baza: - datelor de concentratii ale substanțelor în apele de suprafața (din ultimii 5 ani); - datelor despre valoarea PNEC din evaluarile de risc efectuate sau din COMMPS - Schema combinata de stabilire a priorității pe baza monitorizarii și a modelarii - pentru substantele prioritare; - celei mai mici valori din bazele de date cu obiectivele de calitate naționale sau internaționale, dacă nu exista date PNEC sau COMMPS. Evaluarea relevantei se va micșora cu un factor de reducere egal cu 10 pentru stațiile de monitorizare de pe Dunăre. Dacă pentru o substanța anume factorul de relevanta calculat reprezintă o valoare mai mica decât limita de detectie a respectivei metode analitice, atunci respectiva limita de detectie se considera factor de relevanta. Factorul de evaluare se compara cu datele de monitoring astfel: - pentru fiecare statie de monitoring se calculează valoarea mediei aritmetice a tuturor datelor de monitoring individuale, ținându-se cont de faptul ca valorile individuale situate între limita de detectie analitica și limita de determinare cantitativă se iau ca jumătatea valorii limitei de determinare cantitativă, iar valorile individuale aflate sub limita de detectie se iau ca valoare "zero"; - valoarea concentratiei medii astfel calculată se compara cu factorul de evaluare a unei secțiuni de monitoring și, dacă este mai mare decât respectivul factor de evaluare, substanța este declarata substanța relevanta. Substantele individuale la care nu se poate calcula relevanta în modul descris mai sus sunt evaluate pe baza studiilor de toxicologie acvatica globală, executate de laboratoarele naționale de referința pentru analize de toxicologie acvatica, prezavute în Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 370/2003 privind activitățile și sistemul de autorizare a laboratoarelor de mediu.

Anexa 4 ------- la regulament ------------- I. STAȚIILE DE MONITORIZARE A CALITĂȚII APEI RÂURILOR DIN

ROMÂNIA

Nr. crt tot. Nr. crt. b.h. Cursul de apă Stația (secțiunea) de control Tipul stației

1 2 3 4 5

I. Bazinul hidrografic TISA

1 1 Tisa Valea Vișeului R

2 2 Vișeu Poiana Borșa B

3 3 Tisa Teceu Mic R

4 4 Tur Turulung R

II. Bazinul hidrografic SOMEȘ

5 1 Someșul Mare Valea Mare (am. Rodna) B

6 2 Bistrița Colibița (aval acumulare) B

7 3 Bistrița Sărata (aval Bistrița) R

8 4 Someșul Mare Beclean R

9 5 Someșul Mic Cluj R

10 6 Someșul Mic Salatiu R

11 7 Someș Rastoci R

12 8 Sasar Baia Mare R

13 9 Lapus Busag R

14 10 Someș Cicârlau R

15 11 Someș Oar (frontieră) F

16 12 Crasna Berveni R

III. Bazinul hidrografic CRIȘURI

17 1 Grișul Alb Criscior B

18 2 Grișul Alb Vărsând R

19 3 Grișul Negru amonte Vascau B

20 4 Grișul Negru Zerind R

21 5 Grișul Repede aval Alesd R

22 6 Grișul Repede Cheresig F

23 7 Barcau Parhida R

IV. Bazinul hidrografic MUREȘ-ARANCA

24 1 Mureș Izvoru Mureș B

25 2 Mureș Ungheni R

26 3 Arieș amonte Baia de Arieș R

27 4 Arieș Gligorești R

28 5 Târnava Mare amonte acumulare Zetea B

29 6 Târnava Mare amonte Blaj R

30 7 Târnava Mică Balauseri R

31 8 Târnava Mică Petrisat R

32 9 Târnave Mihalț R

33 10 Mureș Alba lulia R

34 11 Sebeș Gâlceag B

35 12 Sebeș Oarda (am. confl. Mureș) R

36 13 Strei Petreni R

37 14 Cerna Sântuhalm R

38 15 Mureș Branisca R

39 16 Mureș Nădlac F

V. Bazinul hidrografic BEGA-TIMIȘ

40 1 Bega Luncani B

41 2 Bega Otelec R

42 3 Bega Veche Genei F

43 4 Timiș amonte Caransebeș R

44 5 Timiș Grăniceri R

45 6 Bârzava Moniom R

46 7 Bârzava Partos R

47 8 Caraș Varadia R

VI. Bazinul hidrografic JIU

48 1 Jiul de Vest Câmpu lui Neag B

49 2 Jiul de Est amonte Cimpa (Răscoala) B

50 3 Jiu am. confl. Sadu R

51 4 Jiu Podari R

52 5 Jiu Zaval F

VII. Bazinul hidrografic OLT

53 1 Olt amonte Balan B

54 2 Olt Ilieni R

55 3 Râul Negru Chichis R

56 4 Ghimbasel amonte Râșnov B

57 5 Ghimbasel aval Bod (am. confl. Olt) R

58 6 Bârsa am. confl. Olt R

59 7 Olt Feldioara R

60 8 Olt Cârta (Arpas) R

61 9 Cibin Mohu (amonte Sibiu) R

62 10 Cibin aval Talmaciu R

63 11 Olt Câineni R

64 12 Lotru Gura Lotrioarei B

65 13 Olt Drăgășani R

66 14 Olteț Falcoiu R

67 15 Olt Izbiceni F

VIII. Bazinul hidrografic VEDEA

68 1 Vedea Buzești R

69 2 Vedea am. confl. Dunăre F

IX. Bazinul hidrografic ARGEȘ

70 1 Argeș Capatâneni B

71 2 Râul Doamnei Bahna Rusului B

72 3 Râul Doamnei Ciumești R

73 4 Argeș Gătească R

74 5 Argeș Malu Spart R

75 6 Dâmbovnic Uesti R

76 7 Neajlov Comana R

77 8 Sabar Vidra R

78 9 Dâmbovița Podu Dâmbovișei B

79 10 Dâmbovița Dragomirești R

80 11 Dâmbovița Budești R

81 12 Argeș Clătești F

X. Bazinul hidrografic IALOMIȚA

82 1 Ialomița Moroieni B

83 2 Prahova Prahova (Tinosu) R

84 3 Teleajen Moara Domnească R

85 4 Prahova Adâncata R

86 5 Ialomița Cosereni R

87 6 Ialomița Tandarei F

XI. Bazinul hidrografic SIRET

88 1 Siret pod Siret F

89 2 Suceava Brodina B

90 3 Suceava Liteni R

91 4 Siret Lespezi R

92 5 Siret Dragești R

93 6 Bistrița Cârlibaba B

94 7 Bistrița Frunzeni R

95 8 Bistrița amonte lac agrement Bacău R

96 9 Siret Galbeni (Racatau) R

97 10 Trotuș Ghimeș-Faget R

98 11 Trotuș Adjud R

99 12 Siret Cosmești R

100 13 Bârlad Bacești R

101 14 Bârlad amonte Vaslui R

102 15 Vasluiet av. Vaslui (Muntenii de Jos) R

103 16 Bârlad amonte Bârlad R

104 17 Bârlad Umbrarești R

105 18 Putna Botârlau R

106 19 Râmnicu Sărat Maicanești R

107 20 Buzău Vama Buzăului B

108 21 Buzău amonte municipiul Buzău R

109 22 Buzău Racovița R

110 23 Siret Sendreni F

XII. Bazinul hidrografic Prut

111 1 Prut Darabani F

112 2 Baseu Ștefănești R

113 3 Sitna amonte Leorda B

114 4 Sitna Todireni R

115 5 Jijia Victoria R

116 6 Bahlui Holboca R

117 7 Jijia Chiperești R

118 8 Prut Drânceni R

119 9 Prut Sivita F

XIII. Bazinul hidrografic Dunăre

120 1 Dunăre Baziaș F

121 2 Dunăre Pristol - Novo Selo R

122 3 Dunăre amonte Oltenița R

123 4 Dunăre Chiciu - Silistra R

124 5 Dunăre Grindu - Reni F

125 6 Dunăre Periprava - Vâlcov R

126 7 Dunăre amonte Sulina R

Legenda ------- B - referința

R - reprezentative

F - flux

II. SECȚIUNILE MONITORIZATE PENTRU CALITATEA APEI LACURILOR DIN ROMÂNIA

Nr. crt. tot. Nr. crt. b.h. Natura lacului Cursul de apă Lacul Tipul

0 1 2 3 4 5

Bazinul Hidrografic SOMEȘ-TISA

1 1 Artificial Râul Tur Călinești-Oaș R

2 2 Artificial Râul Bistrița Colibița B

3 3 Artificial Râul Firiza Strâmtori R

4 4 Artificial Râul Crasna Vâlșoț R

Bazinul Hidrografic MUREȘ

5 1 Artificial Râul Cusmed Bezid R

6 2 Artificial Râul Cerna Teliuc (Cinciș) R

7 3 Artificial Râul Mare Hațeg R

Bazinul hidrografic BECA-TIMIȘ

8 1 Artificial Râul Gladna Surduc R

9 2 Artificial Râul Barzava Secu R

Bazinul Hidrografic NERA-CERNA

10 1 Artificial Râul Cerna Valea lui Iovan B

Bazinul Hidrografic Olt

11 1 Artificial Râul Frumoasa Frumoasa R

12 2 Artificial Râul Tarlung Săcele R

13 3 Artificial Râul Cibin Gura Râului R

14 4 Artificial Râul Lotru Vidra B

Bazinul Hidrografic Argeș-Vedea

15 1 Artificial Râul Argeș Vidraru B

16 2 Artificial Râul Argeș Budeasa R

17 3 Artificial Râul Argeș Golești R

18 4 Artificial Râul Ilfovat Grădinari R

19 5 Artificial Râul Dâmbovița Văcărești R

Bazinul Hidrografic Ialomița

20 1 Natural Râul Ialomița Snagov R

21 2 Natural Râul Ialomița Căldărușani R

22 3 Artificial Râul Ialomița Pucioasa R

23 4 Artificial Râul Doftana Paltinu B

24 5 Artificial Râul Ialomița Dridu R

25 6 Artificial Râul Teleajen Maneciu R

Bazinul Hidrografic Siret

26 1 Artificial Râul Siret Rogojești R

27 2 Artificial Râul Siret Bucecea R

28 3 Artificial Râul Siret Galbeni R

29 4 Artificial Râul Dragomirna Dragomirna R

30 5 Artificial Râul Bistrița Izvorul Muntelui B

31 6 Artificial Râul Uz Poiana Uzului R

32 7 Artificial Râul Stavnic (Durduc) Căzănești R

33 8 Artificial Râul Racova Pușcași R

34 9 Artificial Râul Vasluiet Solești R

35 10 Artificial Râul Simila Râpa Albastră R

36 11 Artificial Râul Tutova Cuibul Vulturilor R

37 12 Artificial Râul Buzău Siriu R

Bazinul Hidrografic Prut

38 1 Artificial Râul Prut Stânca Costești R

39 2 Artificial Râul Bașeu Negreni R

40 3 Artificial Râul Podrriga Mileanca R

41 4 Artificial Râul Sitna Drăcșani R

42 5 Artificial Râul Miletin Hălceni R

43 6 Artificial Râul Bahlui Tansa R

Bazinul Hidrografic Dunare

44 1 Natural Fluviul Dunărea Razelm R

45 2 Natural Fluviul Dunărea Sinoe R

46 3 Artificial Râul Mostiștea Frăsinet R

47 4 Artificial Râul Mostiștea Iezer R

Bazinul Hidrografic Litoral

48 1 Natural Delta Dunării - Bazinul Mării-Negre Tașaul R

49 2 Natural Delta Dunării - Bazinul Mării-Negre Siutghiol R

50 3 Natural Delta Dunării - Bazinul Mării-Negre Nuntași R

Legenda: B - referința R - reprezentative

Anexa 5 ------- la regulament ------------ Tabelul 1 - Secțiuni de monitorizare a apelor de suprafața

Atribut Domeniu/ Nume Definiție Tip Lungime Restricții

Forma FORMA

Geometrie (puncte)

Nume NUME Nume folosit local Serie 100 Obligatoriu

Codul corp apă BDY_CD Codul unic al corpului de apă care se monitorizează Serie 24 Obligatoriu. Vezi ghid-gis: codificarea Râuri/Lacuri/Ape tranzitorii

Cod European EU_CD Codul unic al secțiunii la nivel european Serie 24 Obligatoriu.

Vezi ghid-gis.

Cod Stat membru MS_CD Cod unic al secțiunii la nivel de stat Serie 22 Obligatoriu.

Vezi ghid-gis.

Localizare LOCALIZARE Denumire receptor/poziția Serie 50 Obligatoriu

Se precizează:

Nume receptor/poziția

Direcție de Apă D_A Nume Direcție de Apă Text 15 Obligatoriu

Ex: Someș-Tisa

Subsistem SUBSISTEM Domeniul monitorizat Serie 3 Obligatoriu

Se precizează:

R - râuri

L - lacuri

AT - ape tranzitorii

AC - ape costiere

Mediu de investigație MEDINVEST Mediul de investigare Serie 1 Obligatoriu Se precizează:

A - apă

S - sedimente

B - biocenoză

Tip secțiune TIP_SECT

Text 2 Obligatoriu Se precizează:

E = existent

P = propus

EP = secțiune propusă, dar deja existentă în cadrul SNMCA

Directive/ Convenții DIR_CONV

Serie 20 Obligatoriu Se precizează:

- Nr. Directivei (ex: 75/440/EEC)

- Numele convenției (ex: CD - Convenția Dunării, CMN - Convenția Mării Negre)

- EUROWATERNET

Data completării INS_CAND Momentul introduceri datelor Data YYYY MM DD Obligatoriu

Completat de INS_CINE Acronimul operatorului Serie 15 Obligatoriu

Adâncime ADÂNCIME Adâncimea în metri Număr 4 Obligatoriu, numai pentru lacuri

Drinking DE BĂUT Tip secțiune Serie 1 Obligatoriu (Y, N)

Investigație INVEST Tip secțiune Serie 1 Obligatoriu (Y, N)

Operațional OPERAT Tip secțiune Serie 1 Obligatoriu (Y, N)

Habitat HABITAT Tip secțiune Serie 1 Obligatoriu (Y, N)

Supraveghere SUPRAVEG Tip secțiune Serie 1 Obligatoriu (Y, N)

Referință REFERINȚA Tip secțiune Serie 1 Obligatoriu (Y, N)

Tabelul 2 - Secțiuni de monitorizare a corpurilor de apa

Atribut Domeniu/Nume Definiție Tip Lungime Restricții

SW Cod Stație SWSTN_CD Cod secțiune de monitorizare a apelor de suprafață Serie 24 Obligatoriu. Vezi ghid-GIS: stații de monitoring de suprafață

RW Cod Corp RWBODY_CD Codul corpului de apă de sprafață - râu - care se monitorizează Serie 24 Obligatoriu. Vezi ghid-GIS:

Tabelul 3 - Secțiuni de monitorizare a lacurilor

Atribut Domeniu/Nume Definiție Tip Lungime Restricții

SW Stație Cod SWSTN_CD Cod secțiune de monitorizare a apelor de suprafață Serie 24 Obligatoriu. Vezi ghid-gis: stații de monitoring

LW Cod Corp LWBODY_CD Codul corpului de apă de suprafață - lac - care se monitorizează Serie 24 Obligatoriu. Vezi ghid-gis: corp de apă de lac

Tabelul 4 - Secțiuni de monitorizare a apelor de tranzitie

Atribut Domeniu/Nume Definiție Tip Lungime Restricții

SW Cod Stație SWSTN_CD Cod secțiune de monitorizare a apelor de suprafața Scrie 24 Obligatoriu. Vezi ghid-gis: Surface Monitoring Station

TW Cod Corp TWBODY_CD Codul corpului de apă de suprafață - tranzitorie - care se monitorizează Serie 24 Obligatoriu. Vezi ghid-gis: Apă de Tranziție

Tabelul 5 - Secțiuni de monitorizare a apelor costiere

Atribut Domeniu/Nume Definiție Tip Lungime Restricții

SW Cod Stație SWSTN_CD Cod secțiune de monitorizare a apelor de suprafață Serie 24 Obligatoriu. Vezi ghid-gis: stații de monitoring

TW Cod Corp TWBODY_CD Codul corpului de apă de suprafață - apă costieră - care se monitorizează Serie 24 Obligatoriu. Vezi ghid-gis: ape de coastă

Tabelul 6 - Secțiuni de monitorizare a apelor subterane

Atribut Domeniu/Nume Definiție Tip Lungime Restricții

Shape FORMAT

Geometrie (puncte)

Nume NUME Nume folosit local Serie 100 Obligatoriu

Cod European EU_CD Codul unic al secțiunii la nivel european Serie 24 Obligatoriu Vezi ghid-gis.

Cod Stat membru MS_CD Cod unic al secțiunii la nivel de stat Serie 22 Obligatoriu Vezi ghid-gis.

Localizare LOCALIZARE denumirea stratului acvifer Serie 25 Obligatoriu Ex: Frățești

Direcție de Apă D_A Nume Direcție de Apă Serie 15 Obligatoriu Ex: Someș-Tisa

Subsistem SUBSISTEM Domeniul monitorizat Serie 3 Obligatoriu Se precizează: AS-Ape subterane

Tip secțiune TIP_SECT

Serie 2 Obligatoriu

Se precizează:

E = existent

P = propus

EP = secțiune propusă, dar deja existentă în cadrul SNMCA

Directive/ Convenții DIR_CONV

Serie 20 Obligatoriu Se precizează:

- Nr. Directivei (ex: 80/68/EEC)

- Numele convenției (ex: CD - Convenția Dunării)

- EUROWATERNET

Dată completare INS_CAND Momentul introduceri datelor Data YYYYMMDD Obligatoriu

Completat de INS_CINE Acronimul operatorului Serie 15 Obligatoriu

Nivel NIVEL Tip secțiune Serie 1 Obligatoriu (Y, N)

Operațional OPERAT Tip secțiune Serie 1 Obligatoriu (Y, N)

Supraveghere SUPRAVEG Tip secțiune Serie 1

Obligatoriu (Y, N)

Adâncime ADÂNCIME Adâncime în metri Număr 4

Obligatoriu

Tabelul 7 - Secțiuni de monitorizare a apelor subterane

Atribut Domeniu/Nume Definiție Tip Lungime Restricții

GW Cod Stație GWSTN_CD Cod secțiune de monitorizare a apelor de suprafață Serie 24 Obligatoriu. Vezi ghid-gis: stații de monitoring

GW Cod Corp GWBODY_CD Codul corpului de apă subterană care se monitorizează Serie 24 Obligatoriu. Vezi ghid-gis: corp de apă subterană

NOTĂ: Atributele boldate sunt cerințe pentru sistemul de raportare la UE, exprimate în limbajul corespunzător. Tabel 8 - Secțiuni de monitorizare a apelor uzate

Tip date Nume atribut Lungime câmp Semnificație/Observație

FID

Identificator GIS (apare implicit)

Entitate Punct

Entitate punct

Indicator numeric ID

Numărul de ordine al înregistrării în tabela de atribute (după receptor - în ordine alfabetică)

Denumire evacuare NUME Text, 50 caractere Numele secțiunii/evacuării (Ex.: Electronică, colector 2)

Cod European EU_CD Text, 24 caractere Codul unic al secțiunii la nivel european Vezi ghid-gis

Cod stat membru MS_CD Text, 22 caractere Codul unic al secțiunii la nivel de stat Vezi ghid-gis

Nume agent economic UTILIZATOR Text, 50 caractere Se precizează numele utilizatorului de apă (Ex. S.C. ELECTRONICA S.A.)

Localitate LOCALIT Text, 30 caractere Se precizează, numele localității (Ex.: București)

Județ JUDEȚ Text, 20 caractere Se precizează numele județului (Ex.: Giurgiu)

Direcție de Ape D_A Text, 20 caractere Se precizează denumirea Direcției de Apă

Subsistem SUBSISTEM Text, 2 caractere Se precizează: AU - Ape uzate

Receptor/râu- lac RECEPTOR Text, 20 caractere Numele receptorului în care se evacuează apa uzată (ex.: Siret)

Cod corp de apă receptor WBODY_CD Text, 24 caractere Codul corpului de apă în care se evacuează Vezi ghid-gis

Identificator cadastral ID_CADASTR Text, 20 caractere

Debit evacuat/ autorizat DEBIT_E_A Text, 15 caractere Unitatea de măsură utilizată este l/s (Ex.: 48/50)

Tip secțiune TIP_SECT Text, 2 caractere Se precizează: E = existent P = propus EP = secțiune propusă, dar deja monitorizată

NOTĂ: Se vor folosi datele din formatul EVACUARI, după cum urmează; NAME corespunde Denumire evacuare UTILIZATOR corespunde cu Nume agent ec. LOCALIT corespunde cu Localitate D_A corespunde cu B.II. RECEPTOR corespunde cu Curs de apa-evacuare ID CADASTR corespunde cu Identificator cadastral Tabelul 9 - Secțiuni de monitorizare și parametrii de calitate ai apelor

Nr. crt. Name Subsistem Mediu de investigare Parametrii/Indicatorii analizați Frecvența

Pentru completarea tabelului nr. 9 se recomanda următoarele simboluri: Name: Numele secțiunii (a se completa identic cu tabelele prezentate anterior) Subsistem; R - râuri L - lacuri AT - ape tranzitorii AC - ape costiere AS - ape subterane AU - ape uzate Mediul de investigare: A - apa S - sedimente, MS - materii în suspensie B - biocenoza Parametrii/indicatorii analizati - se va preciza pachetele standard de analize, precum și alte substanțe caracteristice în secțiune funcție de presiunile existente: B-biologici (ex.: B: Fitoplancton: abundenta, diversitate, biomasa) Ba-bacteriologici (ex. Ba: coliformi totali, coliformi fecali) HM-hidromorfologici (ex.: HM: debit, nivel, viteza) FC - fizico-chimici generali (ex.: FC: pH, temperatura, azot total) PS-poluanti specifici bazinului hidrografic (ex.: PS: fenoli, cianuri, nichel) SP-substanțe prioritare/prioritar periculoase (ex.: SP: atrazin, plumb, diuron) Frecventa de monitoring (ex.: 12/an; 1/an; 1/3 ani)

Anexa 6 ------- la regulament ------------- Substanțe relevante din inventarul emisiilor din 2002

SUBSTANȚĂ % prezente în inventarul emisiilor

Triclorbenzeni 7,46

Benzeni și derivați 65,67

Difenil eter 7,46

2 etilhexil diftalat 19

PAH 42

naftalină 45

antracen 19

Ftalați și derivați 73

triazine 10

1,2,4 triclorbenzen 15

Nonil fenoli 3

Ni și compuși 1,5

Furan și derivați 33

1,2-dicloretan 6

difenili 27

1,3,5 trioxan 3

Nonil - amide 1,5

triclormetan 5

fenoli 39

Gama-HCH (lindan) 9

Alfa HCH, Beta HCH 4,5

Amine și derivați 13

diclorbenzen 13

dioxani 6

caprolactam 7,5

naftodifuran 3

acetamidă 6

carbonitril 1,5

2-etilanilină 4,5

3-ciano-4-metil 9

1,3 dibromo - propan 4,5