PROGRAM nr. 0/2003
PROGRAM NAȚIONAL din 30 mai 2003 de alertă și intervenție în caz de necesitate pentru febra aftoasă (ROMVETPLAN)
--------- Notă
*) Aprobat de Ordinul nr. 365/30.05.2003, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 150/20.02.2004.
*)
Ordinul
nr. 365/2003
a
fost
publicat
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
nr. 150
din 20
februarie 2004
și
este
reprodus
și
în
acest
număr
bis.
MINISTERUL
AGRICULTURII,
ALIMENTAȚIEI
ȘI
PĂDURILOR
AGENȚIA
NAȚIONALĂ
SANITARĂ
VETERINARĂ
PROGRAMUL
NAȚIONAL
DE
ALERTĂ
ȘI
INTERVENȚIE
ÎN
CAZ
DE
NECESITATE
PENTRU
FEBRA
AFTOASĂ
(ROMVETPLAN)
*)
Anexa
este
reprodusă
în
facsimil.
ANEXĂ")
OBIECTIVELE
Planului Național de Alertă și Intervenție in Caz de Necesitate
pentru Febra Aftoasă
1. Date fiind caracteristicile epidemiologice ale febrei aftoase pentru o țară neprotejată prin vaccinare - precum România - în caz de apariție a unui focar de febră aftoasă, rapiditatea de a acționa, a tuturor celor implicați în eliminarea acestuia, conditionează în totalitate succesul luptei de focalizare și era ' dicare a unui focar inițial și prevenirea apariției de focare secundare.
2. Acest plan are drept scop:
a) eradicarea cât mai rapid posibil a unui focar inițial (primar) de febră aftoasă
b) blocarea propagării bolii dintr-un focar primar, înainte ca acesta să devină necontrolabil
c) împiedicarea declanșării unei epizootii
3. Prezentul plan de luptă contra febrei aftoase trebuie să țină cont de imperativele următoare:
a) rapiditatea punerii în aplicare a măsurilor
b) organizarea
rațională a comandamentului național și a lanțului de comandă
c) implicarea de mijloace suficiente și adaptate la situație, privind resursele umane și materiale
d) coordonarea în ceea ce privește punerea în aplicare a acestor mijloace.
4. Față de un plan de combatere obișnuit pentru febra aftoasă, boala necesită o confirmare sigură și rapidă și conjugarea eforturilor crescătorilor, a medicilor veterinari, a numeroase instituții și autorități guvernamentale.
SPECIFICARE
I. Planul de luptă contra febrei aftoase - denumirea pe care o vom adopta în locul celei de „Plan Național de Alertă și Intervenție de Necesitate în Caz de febră Aftoasă" pentru rațiuni de simplificare, comportă trei etape operaționale:
1) PREALERTA (suspiciunea de boală) 2) ALERTA (confirmarea) 3) INTERVENȚIA (punerea în aplicare a măsurilor specifice) Pentru fiecare din cele trei faze figurează:
a) o planificare a diferitelor intervenții, cu menționarea, pentru fiecare dintre acestea, a celor care intervin
b) fișe tehnice pentru majoritatea intervențiilor, cuprinzând:
i) descrierea intervenției
ii) mijloacele materiale și umane necesare. Acestea sunt cifrate pentru a face față la 5 focare de febră aftoasă în același timp și spațiu. În fața unui număr crescut de focare și/sau cu o localizare diferită, mijloacele județene riscă rapid să fie insuficiente.
iii) responsabilitățile pentru fiecare dintre cei care intervin în focar.
li. Punerea în aplicare a acestui plan necesită importante mijloace materiale, financiare și de personal.
I
III. Diferitele acțiuni ce trebuie asigurate trebuie să se instaleze în totalitate în cel mult 30 de zile, cu mentinerea acestora la același nivel în funcție de evoluția focarului.
IV. Prezentul „Plan Național de Alertă și Intervenție în Caz de Necesitate pentru Febra Aftoasă" a fost elaborat aplicând prevederile „Normei sanitare veterinare stabilind cerințele ce trebuie aplicate la elaborarea planului de contingență pentru febra aftoasă" aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 482/17.10.2002 - publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr 857/27.11.2002.
INTRODUCERE
„Planul Național de Alertă și Intervenție în Caz de Necesitate pentru Febra Aftoasă" este elaborat în concordantă cu:
a),,N ' orma sanitară veterinară ce coordonează regulile pentru aplicarea art. 6 al „Normei sanitare veterinare ce introduce măsuri pentru controlul febrei aftoase".
b),,Norma sanitară veterinară stabilind criteriile ce trebuie
aplicate la elaborarea planului de contingență pentru • febra aftoasă", aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 482/2002.
c),,Norma sanitară veterinară privind buna practică de laborator" aprobată prin Ordin ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 146/2000.
d),,Norma sanitară veterinară privind stabilirea principiilor care reglementează organizarea controalelor veterinare pentru animalele care intră în România din țări terțe", aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr.83/2003 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I nr 159 si 159 bis/12.03.2003.
e),,Norma
sanitară
veterinară
privind
măsurile generale pentru controlul unor boli ale animalelor și măsuri specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului" aprobată prin Ordin ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 188/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr. 783/28.10.2002.
f),,Norma sanitară veterinară privind controalele veterinare pentru comerțul României cu statele membre cu produse animaliere și de origine animală" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii,alimentatiei si padurilor nr. 21/2003 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I nr.155 si 155 bis/11.03.2003.
g),,Norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comertul României cu statele membre ale Uniunii Europene c ' u animale din speciile bovine și porcine" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 236/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I nr.835/20.11.2002.
h),,Norma sanitară veterinară privind identificarea și înregistrarea animalelor".
i),,Norma sanitară veterinară referitoare la controalele veterinare și zootehnice aplicabile comerțului României cu statele membre ale ale Uniunii Europene cu animale vii și produse de origine animală" aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 580/10.12.2002.
j) Norma sanitară veterinară referitoare la transportul produselor de origine animală dintr-o țară terță către altă țară terță, pe uscat, via România" - aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 19/15.01.2003, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.155 si 155 bis/11.03.2003
k),,Norma sanitară veterinară privind conditiile sanitare veterinare pentru producerea, comertul cu statele membre ale Uniunii Europene si importul din tari terte a unor alimente pentru animalele de companie si a unor produse comestibile neprelucrate pentru animalele de companie. - aprobată prin Ordinul ministerului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 88/2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr. 537/23.07.2002.
I),,Norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate ce afectează comerțul dintre România și statele membre ale Uniunii Europene cu carne proaspătă", aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 535/2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I nr. 891/10.12.2002.
m),,Norma sanitara veterinara privind conditiile sanitare veterinare pentru recoltarea, importul, exportul si comercializarea materialului seminal bovin" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 353/2001 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.111/11.02.2002 și „Norma sanitară veterinară cu privire la condițiile de sănătate a animalelor și certificarea veterinară pentru importul din țări terțe de material seminal provenit de la bovine" aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 105/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romanie Partea I nr. 556/30.07.2002.
n),,Norma sanitară veterinară stabilind lista țărilor terțe și a centrelor de colectare a materialului seminal din care se autorizează importul de material seminal de bovine în România" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 24/17.01.2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 82/1.02.2002.
o),,Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate a animalelor și certificarea veterinară pentru importul de material seminal de porcine din țări terțe".
p),,Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate a animalelor și certificarea veterinară pentru comerțul României cu statele membre și importul din țări terte de material seminal de bovine din Uniunea Eur ' opeana"
q),,Norma sanitară veterinară stabilind condițiile de sănătate a animalelor ce reglementează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene și importul din țări terțe de animale, material seminal, ovule și embrioni de la specii ce nu sunt reglementate prin legislație specifică (balai animale)" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 159/2002 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 692/20.09.2002
r),,Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate a animalelor ce reglementează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene și importul din țări terțe de embrioni proveniți de la animale domestice din specia bovine" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 74/2002 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 206/27.03.2002.
s),,Norma sanitară veterinară ce stabilește forma codificată și codurile de notificare pentru bolile animalelor" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 156/.1999 ș),,Norma
sanitară
veterinară
care
stabilește procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe și criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laboratoare pentru confirmarea și diagnosticul diferențial al bolii veziculoase a porcului" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei nr. 484/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 878/5.12.2002
t),,Norma sanitară veterinară care stabileste constituirea rezervelor de vaccinuri contra febrei aftoase din Romania" aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr.42/24.01.2003 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.155 si 155 bis/11.03.2003
- u),,Norma sanitară veterinară privind condițiile de
sănătate și certificarea veterinară pentru comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu ovine și caprine" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 66/2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 306/09.05.2002
v),,Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate ale animalelor și certificarea veterinară pentru comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene și importul din țări terțe de material seminal de la porcine domestice" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 477/2001 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 186/19.03.2002
x),,Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate și certificare veterinară ce reglementează importul de ovine și caprine din țările terțe", aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 106/2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 583/06.08.2002
y),,Norma sanitară veterinară privind lista țărilor terțe și a centrelor de colectare a embrionilor proveniți de la animale domestice din specia bovine", aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 189/29.04.2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 377/4.06.2002 ``),,Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate pentru producerea și comercializarea cărnii proaspete" aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr.401/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.32/22.01.2003
a),,Norma sanitară veterinară ce stabilește reguli detaliate pentru înregistrarea exploatațiilor în baza de date natională"
'
P),,Norma sanitară veterinară ce desemnează laboratorul de referință pentru identificarea virusului febrei aftoase și determină funcțiile acestui laborator" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 47/7.01.2003
,,Norma sanitară veterinară stabilind principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în România din țări terțe", aprobata prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 71/03.02.2003 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.157 si 157 bis/12.03.2003.
f.J),,Norma sanitară veterinară privind stabilirea listei țărilor terțe din care România autorizează importul de bovine, porcine ovine, caprine, ecvine precum și produse din carne" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 242/2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 750/15.10.02
c),,Norma sanitară veterinară privind stabilirea protocoalelor de testare și condițiile de autorizare a târgurilor de animale, fermelor de carantină sau centrelor de colectare în cazul importurilor de animale vii din speciile bovine și porcine provenite din țări terțe" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 147/2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 659/5.09.2002 <I>),,Norma sanitară veterinară ce aprobă lista țărilor terțe și a centrelor de colectare a materialului seminal porcin aprobate pentru import în România" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 168/2002 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 332/20.05.2002
A),,Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate
animală
și certificarea
veterinară
pentru membranele destinate importului în România" aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr.
LISTA ABREVIERILOR
MAAP - Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor
MT - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei
MAN - Ministerul Apărării Naționale
Ml - Ministerul de Interne
ANSV - Agenția Națională Sanitară Veterinară
DSA - Direcția de Sănătate a Animalelor (din ANSV)
DISP - Direcția de Igienă și Sănătate Publică (din ANSV)
DPSV - Directia de Politie Sanitară Veterinară
IDSA - Institut ' ul de Diag ' nostic și Sănătate Animală ICMPBUV - Institutul pentru Controlul Medicamentelor și Produselor de Uz Veterinar
DSV - Directia Sanitară Veterinară
CAC - Coma ' ndamentul Antiepizootic Central CAJ - Comandament Antiepizootic Județean
CAL - Comandamentul Antiepizootic Local (municipal, orășenesc, comunal)
MAIA - Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare
MAA - Ministerul Agriculturii și Alimentației
AVC - Autoritatea veterinară centrală sau Administratia
Veterinară Centrală a României '
CNLCFA - Centrul Național de Luptă contra Febrei Aftoase CLLCFA- Centrul Local de Luptă contra Febrei Aftoase GNE - Grupul Național de Experți
CNC - Celula Natională de Criză
CNPD - Comite ' tul National de Prevenirea Dezastrelor, Epizootiilor,
Epid ' emiilor
și
Supravegherea Contaminării Radioactive, Chimice și Biologice a Produselor Vegetale și Animale CCESCRCB - Comisia Centrală pentru Epizootii ș1 Supravegherea
Contaminării
Radioactive, Chimice și Biologice a Produselor Vegetale ș1 Animale
CJPD - Comitetul Judetean de Prevenire a Dezastrelor ' CJESCRCB - Comisia Județeană pentru Epizootii și Supravegherea Contaminării Radioactive, Chimice și Biologice a Produselor Vegetale și Animale
OIE - Oficiul Internațional de Epizootii OMC - Organizația Mondială a Comerțului GLP - Buna Practică de Laborator SECT. IUNEA I -PREVEDERI LEGISLATIVE
Prezentul plan detaliază procedurile privind intervențiile în caz de suspiciune sau de confirmare a febrei aftoase, specificând atribuțiile, responsabilitățile și puterile serviciilor veterinare din România pentru aplicarea imediată a măsurilor care să conducă la realizarea obiectivelor acestui plan. Acesta cuprinde prevederi privind:
1. Supravegherea veterinară și diagnosticul pentru febră aftoasă;
2. Certificarea veterinară;
3. Măsurile de protecție;
4. Notificarea internă și internațională;
5. Ancheta epidemiologică la suspiciune;
6. Prelevarea de probe și examinarea de laborator;
7. Curățenia și dezinfecția;
8. Măsurile de prevenire a febrei aftoase;
9. Măsurile de combatere a febrei aftoase; 1O. Vaccinarea de necesitate;
11. Tăierea și uciderea animalelor;
12. Responsabilitățile referitoare la febra aftoasă;
13. Ecarisarea teritoriului și procesarea carcaselor de animale;
14. Sistemul național de compensare;
15. Înregistrarea exploatațiilor de animale;
16. Identificarea și înregistrarea animalelor;
17. Sancțiunile aplicate în relație cu febra aftoasă.
1. Supravegherea veterinară pentru febra aftoasă este reglementata de:
a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată cu modificarile si completarile ulterioare, care prevede la cap. li - art.5, lit. a) că „medicii veterinari au răspunderea să organizeze efectuarea la timp și în bune condiții a operațiunilor sanitare veterinare de depistare și prevenire a bolilor infecțioase și parazitare la animale";
b) Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 640/2002, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr. 35/22.01.2003 pentru aprobarea „Normei sanitare veterinare privind „Programul acțiunilor strategice de supraveghere, profilaxie și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om și de protecție a mediului - pentru anul 2003" prevede la secțiunea I -Acțiuni de supraveghere sanitare veterinare obligatorii: a.,,Acțiuni de supraveghere sanitară veterinară a bolilor din lista A a O.1.E." modalitătile de realizare a supravegherii pentru febra aftoasă '
Nr. crt
BOALA (Cod. OIE)
STRATEGIA ȘI CONDUITA DE EXECUȚIE
PRECIZĂRI TEHNICE
PERSOANE JURIDICE
PERSOANE FIZICE 1 2 3 4 5 1
FEBRA
Supravegherea este 1. Notificarea se face obligatorie și se realizează conform ordinului MAA pnn:
nr. 156/27.12.1999
I. Monitorizarea pentru aprob trea documentelor
ce
pot normei
sarn are
t. furniza
date
pentru ve ennare
privi nd
supraveghere pasivă.
anunțarea, declararea, și notificarea unor boli li. Supraveghere activă, transmisibile ale constând din:
animalelor.
AFTOAS
Ă
A-010,
1. Inspecția
vizuală
2. Actiunile
de
planificată
a
animalelor
inspecție •
vizuală
din speciile domestice sau
planificată și cele de
sălbatice receptive la
evaluare rurală rapidă
virusul febrei aftoase,
vor
fi
efectuate '
aflate
pe
teritoriul
certificate
șI
României:
cuantificate de către
medici veterinari de stat
conform - în localitătile tintă din instructiunilor din județele
ce '
a ' u fost "Ghidul '
de nominalizate ca zone cu supraveghere
a risc major sau minim de sănătății animalelor", contaminare
elaborat de ANSV din transfrontalieră;
MAAP. - în unitățile desemnate a 3. Probele pentru efectua carantină pentru examenele serologice animale importate, pe de supraveghere se perioada duratei maxime trimit la IDSA,ar de incubație a bolii, la pentru
examene intervale de timp ma, virusologice
de scurte decât durata diagnostic se trimit de minimă a perioadei de IDSA cu aprobarea incubație (doua zile);
ANSV la laboratoare 2. Inspecția obligatorie în de referintă nationale
și/sau inter ' națion ' ale, și abatoare s, puncte de sunt plătite de către
tăiere a animalelor din DSV județeană. IDSA
spec11
susceptibile va transmite toate
efectuată de personal
rezultatele obtinute la veterinar instruit pentru DSV județeană '
care a recunoașterea
trimis probele,,ar
in
manifestărilor clinice și a caz de rezultat pozitiv
leziunilor produse de și la ANSV.
evolutia febra aftoase. ' - 3. Organizarea de acțiuni de evaluare rurală rapidă (epizootologie participativă) în special în zone cu risc major, pentru obtinerea de informatii priv ' ind
sănătate ' a animalelor sălbatice susceptibile s1 a celor domestice nomade sau din zone greu accesibile.
4. Supravegherea serologică:
4. Probele serologic pozitive sau dubioase pnn ELISA vor fi imediat retestate prin 3 ABC ELISA șt dacă vor fi pozitive, vor fi expediate pentru seroneutralizare pe culturi celulare la laboratoare
de referintă. '
Pentru detectia unor 5. Desemnarea eventuale co ' ntaminări județelor situate în transfrontaliere, pe probe zonele de risc I și li, ce recoltate de la spec11 urmează a efectua receptive din localități supravegherea pentru desemnate de către nsc de contaminare serviciile epizootologice transfrontalieră, va fi ca
fiind
tinte
de făcută
de· ANSV. supraveghere si ' tuate în:
Localitățile țintă, sunt...
stabilite
de
DSV Județ cu nsc maJor de judetene cu avizul contaminare
IDSĂ tr ncfrnnt licr::i citi, te în •
transfrontalieră, situate în " zona I - a de supraveghere" unde se prelevează lunar probe de sânge la 2°/o din bovine, porcine și 3% din ovine si caprine din localitățile țintă; - județe cu risc minim de contaminare transfrontalieră, situate în "zona II-a de supraveghere" unde se prelevează lunar 0,5% din animalele
speciilor susmentionate, din localitătil ' e tintă. ' '
5. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecție și de supraveghere în cazul suspiciunii de apariție a bolH, conform legislației în vigoare;
6. în caz de suspIcIune sau apariție a bolii, se aplică complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, profilaxie și combatere din structura Programului de urgență, conform legislației veterinare în vigoare.
c) Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975 privind aprobarea „Normelor și măsurilor sanitare veterinare" de aplicare a „Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicata,
cu modificările si completarile ulterioare, prevede la Partea a li-a Capitolul li „Măsuri pentru supravegherea și controlul sanitar veterinar al circulației animalelor și produselor de origine animală".
2. Certificarea veterinară este reglementata de:
a) Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975 privind aprobarea „Normelor și măsurilor sanitare veterinare" de aplicare a Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 care prevede la Partea a II-a, cap. 11 „Supravegherea și controlul sanitar veterinar al circulației animalelor și produselor de origine animală" reguli privind emiterea și utilizarea certificatelor sanitare veterinare de transport pentru animale și produse animaliere și de origine animală
b) Codul Internațional de Sănătate a Animalelor la Titlul 1.3 „Etica veterinară și certificarea în schimburile internaționale",
cap.1.3.1,
art.1.3.1.1,
prevede
că „schimburile internaționale cu animale vii și produse animaliere și de origine animală se efectuează în baza certificării veterinare" și menționează elementele de care trebuie să se tină cont în acest sens, elemente ce sunt furnizate de țar ' a exportatoare. La cap. 1.3.2, art.1.3.2.1 se prevăd criteriile privind etica certificării, iar la Partea V - modele de certificate internaționale aprobate de O.1.E.
c),,Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare și Fitosanitare" al Organizatia Mondiala a Comertului condiționează comerțul internațional cu animale vii și produse animaliere și de origine animală de existența certificării veterinare.
d) Legea sanitara veterinara nr. 60/74, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la art. 31 alin. (5) că „în cadrul acțiunilor de supraveghere a sănătății animalelor și a sănătății publice, autoritatea sanitară veterinară de stat emite
.) certificate sanitare veterinare de transport pentru animale și certificate sanitare veterinare pentru exportul produselor, al subproduselor comestibile și necomestibile de origine animală( )".
e) Ordinul minstrului agriculturii si alimentatiei nr. 133 din 19.07.2000 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la certificarea animalelor și produselor de origine animală destinate exportului definește criteriile de elaborare a certificatelor sanitare veterinare, emiterea și gestionarea acestora.
f) Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 177/14.09.2000 stabilește metodologia de tipărire, emitere și gestionare a certificatelor de sănătate pentru exportul de animale vii și produse de origine animală.
3. Pentru măsurile de protecție, există in aplicare, legislație referitoare la:
i) măsuri de protecție privind importul de animale vii, produse animaliere și de origine animală, precum și alte materii și materiale ce pot influența starea de sănătate a animalelor; - măsuri de protecție privind importul de animale, produse animaliere și de origine animală și alte materii și materiale ce pot influența starea de sănătate a animalelor
sunt reglementate de:
a) Legea
sanitară
veterinară
nr. 60/1974, republicata
cu modificările
si completarile ulterioare, cap. IV „Prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale", art. 24 - 28 stabilește procedurile vizând importul, tranzitul și exportul în, prin și din România
b) Ordinul MAIA nr. 114/1975 privind aprobarea „Normelor și măsurilor sanitare veterinare" pentru aplicarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, prevede la Partea a li a, cap. li „Supravegherea și controlul sanitar veterinar al circulației animalelor și produselor de origine animală", măsuri privind „controlul sanitar veterinar asupra importului, exportului și tranzitului de animale, produse de origine animală și furaje"
c) Ordinul minsitrului
agriculturii
si alimentatiei nr.70/1998 privind condițiile și procedura de avizare sanitară veterinară a importului, exportului și tranzitului de animale, produse și subproduse de origine animală, furaje și alte produse și materii ce pot influența sănătatea animalelor și sănătatea publică, cu modificarile si completarile ulterioare, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.499/23, 12,1998,
d) Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 119/5.07.2000 ce aprobă „Norma sanitară veterinară pentru admiterea la import a produselor de origine animală"
e) Ordinul
ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 234/10.08.2001 pentru aprobarea "Normei sanitare veterinare privind admiterea la import a produselor de origine animală", cu modificarile si completarile ulterioare publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 456/10.08.2001.
f) Actele normative menționate la INTRODUCERE, punctele g,k, I, m, n, o, p, q, r,u, v, x, y, a, /1, E, cp, /\,
r,, 0,L
g) Codul Internațional de Sănătate a Animalelor al Oficiului lnternational de Epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5, cap. 1.5.1. - dispoziții privind transporturile de animale la cap. 1.5.2.-,,Măsuri zoosanitare aplicabile înainte de plecare și la plecarea animalelor, iar la cap i/.c:,: 1.5.5.,,Măsuri zoosanitare la sosire"
h),,Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare și Fitosanitare" al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) prevede liniile generale de desfășurare a comerțului internațional cu animale, produse animaliere și de origine animală
ii) măsuri de protecție privind tranzitul de animale vii, produse animaliere și de origine animală, precum și alte materii și materiale ce pot influența starea de sănătate a animalelor;
a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată, cu modificarile si completarile ulterioare prevede la cap. IV,,Prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale" - art.24-28 măsuri referitoare la tranzitul de animale vii, produse de origine animală și furaje pe teritoriul României.
b) Codul lnternational de Sanatate a Animalelor al OIE prevede la Partea I, Titlul 1.5 „Proceduri de Import si de Export", cap.1.5.3 -,,Masuri zoosanitare aplicabile tranzitului intre locul de plecare din tara exportatoare si locul de sosire in tara importatoare".
c) Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.114/1975 pentru aprobarea de „Norme si masuri sanitare veterinare de aplicare a legii sanitare veterinare nr.60/1974" prevede la Partea alll-a cap li,,febra aftoasa", masuri de aparare contra patrunderii bolii pe teritoriul tarii.
iii) măsuri de protecție privind monitorizarea mișcărilor interne de animale reglementate de:
a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicata, cu modificarile și completarile ulterioare, prevede la cap. 11,,Prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale" reguli pentru circulația animalelor și produselor de origine animală în interiorul tării.
b) Ordinul 114/ ' 1975 ce aprobă „Norme și măsuri sanitare veterinare" prevede la Partea a 11 -a, Cap. 11 „Supravegherea și controlul sanitar veterinar al circulației animalelor și produselor de origine animală" detalii privind circulația animalelor pe jos, pe cale ferată, rutier, cu avionul și aspecte de reglementare a transhumanței ovinelor și caprinelor
iv) măsuri de protecție privind supravegherea aglomerărilor temporare de animale (târguri, expoziții, baze de livrare, ferme de carantină) sunt reglementate de:
a) Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.114/1975 ce aprobă „Norme și măsuri sanitare veterinare" de aplicare a Legii sanitar veterinare nr. 60/1974 prevede la Partea a li-a, cap. li, reguli pentru organizarea și funcționarea locurilor cu aglomerări temporare de animale (târguri, oboare, expoziții), organizarea bazelor de tranzit pentru export de animale, iar la Cap. III „măsuri generale pentru prevenirea bolilor infectocontagioase la animale"
b) Hotărârea Guvernului nr. 19/17.01.1996 aprobă,,Regulamentul cadru de organizare și funcționare a piețelor, târgurilor și oboarelor"
c), Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 147/10.04.2002 pentru aprobarea „Normei sanitare veterinare privind stabilirea protocoalelor de testare și
condit • iile de autorizare a târgurilor de animale, fermelor de carantină sau centrelor de colectare în cazul transporturilor de animale din speciile bovine și porcine provenite din țări terțe" publicat in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr. 659/5.09.2002.
d) Codul Internațional de Sănătate a Animalelor al Oficiului lnternational de Epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5 „Proceduri de Import și de Export", Cap. 1.5.3 -,,Măsuri zoosanitare aplicabile tranzitului între locul de plecare din țara exportatoare și locul de sosire în țara importatoare"
e) Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975 pentru aprobarea de „Norme și măsuri sanitare veterinare" de aplicare a Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 prevede la Partea a III- a, cap. 11,,febra aftoasă", măsuri de apărare contra pătrunderii bolii pe teritoriul tării '
4. Notificarea internă și internațională este reglementata de:
a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la cap. li, art. 5,lit. c,,,atribuțiile și răspunderile medicilor veterinari privind notificarea veterinară", la cap. III, art. 9,,,obligațiile deținătorilor de animale și ale unităților care prelevează, depozitează, transportă și valorifică produse de origine animală privind",,anunțarea fără întârziere, asupra apariției ori suspiciunii unei boli transmisibile la animale" iar la, art. 10„12, - obligațiile persoanelor fizice, ale oricărei persoane care vine în contact cu animalele și ale serviciilor veterinare din celelalte ministere privind notificarea îmbolnăvirilor la animale
b) Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975 ce aprobă „Norme și măsuri sanitare veterinare" prevede la Partea a li, cap. IV „măsuri generale pentru combaterea bolilor transmisibile la animale" și „reguli pentru anunțarea cazurilor de boală" la animale iar la Partea III, cap. li,,febra aftoasă",,,măsuri pentru prevenirea difuzării bolii din focar".
c) Codul internațional de Sănătate al Animalelor al Oficiului Internațional de Epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.2, proceduri pentru „notificări și informații epizootologice".
d),,Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare și Fitosanitare" al Organizației Mondiale a Comerțului, prevede obligativitatea notificării bolilor animalelor și a tuturor măsurilor aplicate ca urmare a acestei notificări ce vizează comerțul cu animale și produse animaliere și de origine animală.
e) Ordinul minstrului agriculturii si alimentatiei nr. 156/27.12.1999 precizează regulile generale privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor
f) Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei sI padurilor nr. 236/5.06.2002 care aproba „Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate și certificarea veterinară pentru comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu bovine și porcine", publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 835/20.11.2002 precizeaza bolile obligatoriu notificabile pentru bovine și porcine, printre care și febra aftoasă
g) Ordinul minsitrului agriculturii, alimenatiei si padurilor nr. 66/13.02.2002 care aproba „Norma sanitară veterinară privind condițiile de sănătate și certificarea veterinară pentru comerțul României cu statele membre cu ovine și caprine" precizeaza bolile obligatoriu notificabile ale acestor specii, printre care și febra aftoasă.
5. Ancheta epidemiologică privind febra aftoasă,
este reglementata prin Ordinul nr. 114/1975 ce aprobă „Norme și măsuri sanitare veterinare", de aplicare a Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 Partea a V-a, unde sunt menționate „indicații pentru efectuarea anchetei epizootologice", în general.
6. Prelevarea de probe și examinarea de laborator, este reglementata de:
a) Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr 114/1975 de aprobare de „Norme și măsuri sanitare veterinare" Partea a li-a cap. III „Măsuri generale pentru prevenirea bolilor infectocontagioase și parazitare la animale" ce prevede la art. 11 O
efectuarea de către serviciile veterinare a operațiunilor de depistare a acestor boli; la Partea III cap.
li
a; art 5 este precizată responsabilitatea medicului veterinar de a „recolta și expedia prin delegat probe pentru examen de laborator"
b) Ordinul minstrului agriculturii alimentatiei si padurilor nr 640/2002 aprobă „Programul acțiunilor strategice de supraveghere, profilaxie și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om și de protecția mediului pentru anul 2003", ce prevede metodele utilizate pentru supravegherea și diagnosticul febrei aftoase.
c),,Manualul de Standarde pentru Teste de diagnostic și Vaccinuri" prevede la secțiunea I 1.1 - metode standardizate de prelevare de probe, la cap. 1.2 elementele de management de calitate pentru laboratoarele de diagnostic veterinar, la cap. 1.3 - principiile de validare ale metodelor de diagnostic pentru bolile infecțioase, la cap. 5.1 - transferul internațional și transportul materialelor patologice de la animale iar la partea 2 Secțiunea 2.11. metodele de supraveghere și de diagnostic pentru febra aftoasă.
d) Prin norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr 98/2000 au fost precizate condițiile sanitare veterinare de securitate pentru laboratoarele de febră aftoasă
e) Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr 53/17.07.1997 au fost stabilite criteriile pentru autorizarea laboratoarelor sanitare veterinare din România
f) Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 25/28.04.1995 s-a constituit „Comitetul Tehnic și al Subcomitetelor
pentru
Omologarea
Metodelor
și Metodologiilor de Diagnostic Medical Veterinar" a căror componență a fost modificată prin Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr 26/17.04.1997 și Ordinul
ministrului
agriculturii
sI
alimentatiei
nr. 148/9.12.1999
g) Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr 146/17.08.2000 a fost aprobată „Norma sanitară veterinară privind Buna Practică de Laborator" (GLP).
h) Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 109/12.08.1999 s-a aprobat „Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei pentru avizarea testarea, înregistrarea și supravegherea produselor farmaceutice veterinare și a altor produse de uz veterinar".
i) Prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei si padurilor nr 475/11.2002 s-a definit „Laboratorul Național de Referință pentru Febra Aftoasă" în cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală. _
j),,Codul Internațional de Sănătate a Animalelor" precizează la Partea 4 -a Titlul 4.1 „testele de diagnostic pentru
certificarea
animalelor
pentru _
schimburi internationale"
k) ' Prin Ordinul ministrului agriculturii si industriei
alimentare nr 114/1975 pentru aprobarea de „Nome și măsuri sanitare veterinare" se stabilesc, la Partea a II-a „Norme privind recoltarea, ambalarea și expedierea organelor, produselor patologice și probelor de sânge în vederea diagnosticului de laborator"
7. Lucrările de curățenie și dezinfecție specifice febrei aftoase, sunt reglementate de
a) Legea sanitară veterinară 60/1974, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, care prevede la cap. IV art. 21 că „unitățile care dețin mijloace pentru transportul animalelor și produselor de origine animală sunt obligate să organizeze stații sau puncte de spălare și dezinfecție, cu respectarea condițiilor tehnice stabilite de Ministerul Agriculturii Alimentației și Pădurilor.
b) Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975 pentru aprobarea de „Norme și măsuri sanitare veterinare" prevede la Partea a V -,,Instrucțiuni pentru efectuarea dezinfecției, dezinsecției și deratizării" iar la cap. IV Partea a II-a - prevederi privind dezinfecția de necesitate și dezinsecția în locurile contaminate
c),,Codul Internațional de Sănătate al Animalelor" al O.1.E prevede la partea a 4 - a Titlul 4., măsuri pentru,,distrugerea agenților patogeni și a insectelor vectori"
8. Măsurile de prevenire a febrei aftoase,
sunt în aplicarea
a) pe de o parte a măsurilor de protecție menționate la Secțiunea I pct. 3
b) măsurilor de prevenire a difuzării din focar menționate la pct. 9, 1 O, 11, 12 ale Secțiunii I
9. Măsurile de combatere a febrei aftoase,
sunt reglementate de:
a) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la cap. IV - măsuri pentru „prevenirea și combaterea bolilor transmisibile ale animalelor"
b) Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr.114/75 pentru aprobarea de „norme și măsuri sanitare veterinare" prevede la Partea li, Cap. IV „măsuri generale pentru combaterea bolilor transmisibile ale animalelor (anunțarea cazurilor de boală, obligația deținătorilor de animale, ale administrației publice și ale medicului veterinar în caz de boli transmisibile ale animalelor, izolarea, observat, ia sanitară veterinară, carantina de necesitate, zona epizootică, stingerea bolii și ridicarea măsurilor de carantină) iar la Partea III Cap. li A1 - febra aftoasă - măsurile specifice pentru combaterea acestei boli.
c) Legea 117/1992 privind acceptarea de către România a „Actului Constitutiv al Comisiei Europene de Luptă împotriva Febrei Aftoase" se stipulează strategiile majore de control al febrei aftoase ce trebuie aplicate de membrii (România).
d) Ordinul minstrului agriculturii,alimentatie si padurilor nr. 482 din 17 octombrie 2002 care aprobă „Norma sanitară veterinară privind criteriile ce trebuie aplicate la elaborarea planului de urgență pentru febra aftoasă", publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 857/27.11.2002
e) Ordinul minstrului agriculturii,alimentatie si padurilor 540/20.11.2002 se aprobă „Norma sanitară veterinară privind condițiile de tratare a laptelui și produselor lactate destinate consumului uman, provenite din țări sau regiuni unde există riscul de apariție a febrei aftoase"
f) Norma sanitară veterinară care se detaliază regulile stabilite pentru aplicarea art. 6 al „Normei sanitare veterinare ce introduce măsuri pentru controlul febrei aftoase" 1O. Vaccinarea de necesitate este reglementata prin:
Legea nr.117/1992 privind acceptarea de către România a „Actului Constitutiv al Comisiei Europene de Luptă împotriva Febrei Aftoase", care prevede la art. 2 strategii de abordare a vaccinării antiaftoase
11. Tăierea și uciderea animalelor,este reglementata de:
a) Legea nr. 117/1992 pentru acceptarea de către România a „Actului constitutiv al Comisiei Europene de Luptă împotriva Febrei Aftoase", care prevede la art. 2 strategii privind tăierea de necesitate în regim de stamping-out.
b) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la art. 19, cap. IV- posibilitatea tăierii animalelor în regim de stamping-out.
c) Ordinul minstrului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975 pentru aprobarea de „Norme și măsuri sanitare veterinare", prevede la Partea ' a 111, cap. li, A1 „Febra aftoasă", art. 7 posibilitatea „uciderii sau tăierii în condiții speciale a tuturor animalelor receptive din focarele respective"
d) Acțiunea de stamping-out se efectuează respectând prevederile „Normei sanitare veterinare privind protecția animalelor în timpul tăierii sau uciderii" aprobată prin Ordinul minstrului agriculturii si alimentatiei nr. 172/13.09.2000 - amendat de ordinul minstrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 425/19.09.2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 887/9.12.2002
12. Responsabilitățile privind febra aftoasă,
sunt reglementate in legislația veterinară prin:
a) Structura de comandă pentru activarea și punerea în aplicare a „Planului Național de Alertă și Intervenție în Caz de Necesitate pentru Febra Aftoasă" apartine Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor organizat prin Hotărârea Guvernului nr. 362/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, în structura căruia este organizată și functionează autoritatea veterinară centrală a României, repre ' zentată de Agenția Națională Sanitară Veterinară.
b) Organizarea și funcționarea serviciilor veterinare de stat care au responsabilitatea directă pentru febra aftoasă - Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 125/16.12.1998, pentru aprobarea „Regulamentului privind organizarea și funcționarea serviciilor sanitare veterinare de stat", cu modificarile si completarile ulterioare.
c) Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 63/11.09.1997 stabilește „atribuțiile serviciilor sanitare veterinare" din cadrul altor ministere decât Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, inclusiv în domeniul supravegherii, prevenirii și combaterii bolilor transmisibile ale animalelor.
d) Hotărârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001 prin care se constituie și se stabilește componența Comandamentului Antiepizootic Central, a comandamentelor antiepizootice județene, municipale, orășenești și comunale.
e) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la Capitolul IV „Prevenirea și combaterea bolilor transmisibile ale animalelor", la art. 15 atribuțiile Comandamentului Antiepizootic Central, ale celor județene, municipale, orășenești și comunale pentru controlul bolilor transmisibile _
ale animalelor și la art. 16 responsabilitățile administrației publice teritoriale în acest domeniu.
f) Ordonanța Guvernului României nr. 47/12.08.1994, art. 5 precizeaza ca se organizează „apărarea împotriva dezastrelor" și se constituie „Comisia Guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor" condusă de Primul ministru, cu atribuții prevăzute la art. 14, iar în subordinea acesteia „Comisia centrală pentru epizootii și supraveghere a contaminării radioactive chimice și biologice a produselor vegetale și animale", a cărei componență a fost stabilită și reactualizată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 72/16.03.2001 (art. 7 lit. g) cu atribuții stabilite la art. 15 al ordonant • ei ment • ionate. În conformitate cu art. 11 al aceleiași ordonanțe,,în teritoriu se organizează comisii județene și a municipiului București de apărare împotriva dezastrelor", cu atribuții stabilite la art. 16 al ordonanței menționate. La cap.I si III al aceleiași ordonanțe se
stabilesc
atribuțiile
specifice
ale
autorităților administrației publice centrale și locale pentru apărarea împotriva dezastrelor (Ministerul Administrației Publice, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de tnterne, Ministerul Apelor și Protecției Mediului, Ministerul _ Comunicațiilor, Ministerul Transporturilor și al Lucrărilor Publice, Ministerul Sănătății) precum și ale autorităților administrației publice locale și a prefecților.
g) Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată cu modificarile si completarile ulterioare, la cap. li se stabilesc „atribuțiile și răspunderile medicilor veterinari inclusiv
pentru prevenirea
și combaterea
bolilor transmisibile ale animalelor"; la cap. III se stabilesc „obligațiile deținătorilor de animale și ale unităților care colectează, prelucrează, depozitează, transportă și valorifică produse de origine animală", iar la cap. IV atribuțiile administrației publice centrale și locale privind „prevenirea și combaterea bolilor transmisibile ale animalelor".
h) Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 19/1.04.1991 privind aprobarea „Regulamentului de organizare și desfășurare a activităților medicale veterinare particulare" amendat prin „Regulamentul privind atribuțiile și competențele medicilor veterinari liber profesioniști", precum și îndeplinirea unor îndatoriri publice (nr. 04/22.12.98 /85130/23.12.98) prevede la capitolele IV și V aceste atribuții și responsabilități ale structurilor implicate pentru supravegherea, prevenirea și combaterea bolilor transmisibile ale animalelor.
i) Contractul de concesionare încheiat între medicii veterinari
concesionari
și
Ministerului
agriculturii, alimentatiei si padurilor prin Agentia Domeniilor Statului, prevede atribuțiile și responsabilitățile acestora.
j) Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei si padurilor nr. 475/15. 1 O. 2002 stabilește regulamentul de organizare și functionare a Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală în privința supravegherii bolilor transmisibile ale animalelor.
k) Ordinul ministrului agriculturii si industriei alimentare nr. 114/1975 pentru aprobarea de „Norme și măsuri sanitare veterinare" prevede la Partea III, cap. li „Măsuri speciale pentru prevenirea și combaterea
bolilor infectocontagioase și parazitare",,,boli supuse declarării oficiale și măsurilor de carantină", responsabilitățile specifice ale medicilor veterinari
ale organelor administrației publice centrale și teritoriale și ale persoanelor fizice și juridice privind febra aftoasă. I),,Codul Internațional de Sănătate a Animalelor" al O.1.E. Partea a-2-a „Boli din lista A a O.1.E." prevede la Capitolul 2.1.1.,,Febra aftoasă", responsabilitățile administrațiilor veterinare centrale în comerțul cu animale și produse animaliere și de origine animală și alte materii.și materiale ce pot influența starea de sănătate a animalelor; m) Legea 117/15.12.1992 privind acceptarea de către România a „Actului Constitutiv al Comisiei Europene de Luptă împotriva Febrei Aftoase" stabilește „obligațiile membrilor (n.a. României) în domeniul politicii naționale și de cooperare internațională privind lupta împotriva febrei aftoase".
13. Pentru ecarisarea teritoriului și procesarea carcaselor de animale,
legislația veterinară este reprezentată de:
a) Hotărârea Guvernului nr. 92/4.02.1991 - prin care se înfiintează societatea comercială „Protan" S.A. care are respo ' nsabilitatea ecarisării teritoriului, colectării și procesării deșeurilor animaliere
b) Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei
si padurilor nr. 114/1975 - privind aprobarea de „Norme și măsuri sanitare veterinare", prevede la cap. 111
măsuri pentru „distrugerea și valorificarea cadavrelor de animale, a confiscatelor și deșeurilor de abator ",,,reglementarea folosirii în hrana animalelor a resturilor de la abatoare și de la unitățile de alimentație publică", măsuri privind „prevenirea difuzării bolilor prin furajarea animalelor cu deșeuri alimentare menajere", măsuri pentru „prevenirea difuzării germenilor patogeni din unitățile care efectuează lucrări cu astfel de germeni", precum și „reglementări privind folosirea produselor provenite de la animalele utilizate în industria de biopreparate".
c) prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 373/26.09.2001 care aproba „Norma sanitară veterinară privind gestionarea deșeurilor toxice și de risc din laboratoarele sanitare veterinare", publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 703/6.11.2001 modificat și completat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 483/12.12.2001, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 22/16.01.2002
d) Hotărârea Guvernului nr. 856/16.08.2002 stabilește modalitățile privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile inclusiv deșeurile periculoase;
e) Hotărârea Guvernului nr. 162/20.02.2002 stabilește principiile și condițiile de depozitare a deșeurilor;
f) Hotărârea Guvernului nr. 128/14.02.2002 stabilește condițiile și organizarea incinerării deșeurilor;
14. Sistemul național de compensare a
pierderilor suferite de proprietarii sau deținătorii de animale prin
tăierea sau uciderea animalelor sau aplicarea altor măsuri din planul de combatere a bolii, este reglementata in legislația veterinară prin:
a) Legea nr. 381/2002
privind „acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură" prevede „constituirea sumei destinate despăgubirii producătorilor agricoli",,,constatarea și evaluarea pagubelor produse de calamitățile naturale", precum și „drepturile și obligațiile producătorilor agricoli".
b) Hotărârea Guvernului nr.614/1995, art. 1.2 - aprobă „Programul de ecarisare a efectivelor de animale purtătoare de boli transmisibile la om și refacerea șeptelului" pus în aplicare prin „Normele metodologice privind finanțarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale", nr. 5415/3.09.1993 si respectiv nr.41540/4.08.1993 elaborate de Ministerul Finanțelor și Ministerul Agriculturii și Alimentației, cu modificarile si completarile ulterioare.
c) Hotărârea Guvernului nr. 614/1.08.1995, aprobă „Programul de supraveghere, prevenire și combatere a bolilor la animale și a celor transmisibile de la animale la om, precum și de refacere a șeptelului",
d) Ordinul comun al ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 35/20.09.1994 si al MF / nr. 1238/20.09.1994 se stabilește „Comisia de apreciere a valorii de înlocuire a animalelor în cadrul act • iunilor de asanare a bolilor la animale
e) Legea sanitara veterinara nr. 60/74, republicata cu modificarile si completarile ulterioare - art. 19 care statuează „acordarea de compensări în cazul uciderii sau tăierii animalelor în cadrul unor programe de asanare sau de combatere a unor boli". • 15 lnregistrarea exploatațiilor de animale este reglementata in legislatia veterinara prin:
a) Ordonanța de urgență nr. 108/27.06.2001 aprobată prin Legea 166/10.04. 2002 privind exploatațiile agricole, care stabilește la art. 4 -,,dimensionarea exploatațiilor agricole comerciale"
SECT • IUNEA li A. STRUCTURI SPECIFICE PERMANENTE CE AU REPONSABILITĂT. I ÎN RELAT. IE CU FEBRA AFTOASĂ I. LA NIVEL GUVERNAMENTAL
1. Comisia Guvernamentală de Apă_rare împotriva Dezastrelor
instituită
prin
Ordonanța
Guvernului nr.47/12.08.1994, Cap. li art 16
2. Comandamentul Antiepizootic Central - instituit prin Hotărârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001 cu atributiuni stabilite de art. 15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1 ' 974 republicata cu modificarile si completarile ulterioare.
li. LA NIVELUL ALIMENTAȚIEI ȘI MINISTERULUI AGRICULTURII, PĂDURILOR
1.,,Comisia
Centrală
pentru
Epizootii
ș, Supravegherea Contaminării Radioactive, Chimice și Biologice a Produselor Vegetale și Animale" instituită prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 72/16.03.2001 și Ordonanța Guvernului nr. 47/12.08.1994, Cap. li art 17 lit.g
2. Agenția Națională Sanitară Veterinară din structura Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor ce reprezintă autoritatea veterinară centrală (AVC), a cărei organizare și funcționare este prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 362/2002 cu modificarile si completarile ulterioare si Ordinul nr.125/16.12.1998 pentru aprobarea „Regulamentului de organizare și funcționare a serviciilor sanitare veterinare de stat", cu modificarile si completarile ulterioare.
3. Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, organizat conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 475/10.11.2002
III. LA NIVEL JUDET. EAN
1.,,Comisia Județeană pentru Prevenirea Dezastrelor" constituită în fiecare județ în baza Ordonanței Guvernului nr 47/12.08.1994, art. 11
2. Comandamentul Antiepizootic Județean - instituit în fiecare județ prin Hotărârea Guvernului nr. 1004/4.10.2001 cu atribuții stabilite de art.15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicată cu modificările si completarile ulterioare,
3. Direcția sanitară veterinară județeană si respectiv a Municipiului Bucuresti - organizată conform Ordinului ministrului agriculturii și alimentației nr.125/16.12.1998 pentru aprobarea „Regulamentului de organizare și functionare a serviciilor sanitare veterinare de stat", cu modi ' ficarile si completarile ulterioare
IV. LA NIVEL LOCAL (municipii, orașe comune)
Comandamentul
Antiepizootic
Local (municipal, orășenesc și comunal) instituit în baza art. 15 al Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 republicată cu modificarile si completarile ulterioare, cap. li,
8. ÎN CAZ DE NECESITATE
activează structuri specifice acestei situații ce sunt activate împreună cu structurile permanente și care sunt:
1. CELULA NAȚIONALĂ DE CRIZĂ - pentru febra aftoasă ce se constituie în baza prezentului program, compusă din:
a)
SECTIUNEA III – DE COMANDA- RESPONSABILITĂT. I I. LA NIVEL GUVERNAMENTAL: A)COMANDAMENTUL ANTIEPIZOOTIC CENTRAL
1. Este instituit prin Hotărârea Guvernului nr. 1004/04.10.2000
2. Este format din:
a. președinte
ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor
b. secretar - directorul general al Agenției Nationale Sanitare Veterinare
c. membri: rep ' rezentanți ai conducerilor - Ministerului Finantelor Publice - Ministerului de Inte ' rne - Ministerului Apărării Naționale - Ministerului Afacerilor Externe - Ministerului Justitiei - Ministerului Sănă ' tății și Familiei - Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei lnformatiilor - Mini ' sterului Turismului • - Ministerului pentru Întreprinderile Mici ș1 Mijlocii - Ministerului Apelor și Protecției Mediului Ministerului
Lucrărilor
Publice, Transporturilor și Locuinței - Ministerului Administratiei Publice - Secretariatul General a ' l Guvernului
3. Stabilește măsurile ce se impun în toate sectoarele social-economice și răspunde de aplicarea acestora în condițiile legii
4. Coordonatele acestuia sunt: coordonatele Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor
B) COMISIA GUVERNAMENTALĂ DE APĂRARE ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR
1. Este instituită prin Ordonanța Guvernului nr. 47/12.08.1994, Cap. li, art. 1.5
11. LA
NIVELUL
MINISTERULUI
AGRICULTURII,
ALIMENTATIEI SI PADURILOR
A. AGENT. IA NAT. IONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ
1. Este organizata în structura Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prin Hotărârea Guvernului nr. 362/15.04.2002, cu modificarile st completarile ulterioare
2. Are în structură trei directii: - Directia de Sănătate A ' nimală - Direcț ' ia de Igienă și Sănătate Publică Veterinară - Directia de Politie Sanitară Veterinară
3. Agenția '
Național ' ă Sanitară Veterinară este condusă. de directorul general - medic veterinar și coordonat de un subsecretar de stat Directorul general adjunct - medic veterinar, organizează,
coordonează,
avizează
și controlează activitatea privind elaborarea, promovarea și aplicarea legislației în domeniul sanitar veterinar, precum ș, armonizarea acesteia cu reglementările în materie ale Uniunii Europene Directorul general - directorii celor trei direcții și șefii serviciilor în coordonarea subsecretarului de stat organizează, coordonează și controlează întreaga activitate sanitară veterinară
4. Coordonatele acesteia sunt: Bulevardul Carol I nr. 24, sect. 3, etaj 1, cam. 90, tel. 0040-21-315.78.75, fax 0040-21-312.49.67,
e-mail:
ansv@maa.ro
sau ansv.disp@maa.ro
5. Agenția Națională Sanitară Veterinară este condusă de un director general și coordonată de un subsecretar de stat.
B. COMISIA CENTRALĂ PENTRU EPIZOOTII ȘI SUPRAVEGHEREA
CONTAMINĂRII
RADIOACTIVE CHIMICE ȘI BIOLOGICE A PRODUSELOR VEGETALE ȘI ANIMALE
1. Instituită prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 72/16.03.2001
2. Este organizată în cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor
3. Are următoarele atributii: conform Ordonantei Guvernului 47/94, art. 15 ' ) '
a) elaborează regulamente de apărare pentru dezastrele produse în domeniul specific și participă la elaborarea strategiei naționale de apărare împotriva dezastrelor
b) elaborează planurile operative de apărare, specifice
c) îndrumă, controlează și activează modul de întocmire a planurilor de apărare în teritoriu
d) participă
la
elaborarea
planurilor
șI programelor generale de apărare în caz de dezastru
e) supune spre avizare Comisiei guvernamentale regulamente și reglementări specifice referitoare la prevenirea, intervenția și înlăturarea efectelor dezastrelor
f) face anual propuneri Comisiei guvernamentale pentru asigurarea mijloacelor materiale și financiare necesare organizării apărării în cazuri de dezastru și înlăturării efectelor dezastrelor
g) prezintă anual rapoarte privind efectele eventualelor dezastre și stadiul realizării măsurilor de prevenire și refacere
h) informează operativ Comisia guvernamentală asupra producerii dezastrelor, a efectelor acestora și a măsurilor întreprinse
i) asigură informarea opiniei publice prin mass media asupra zonelor de risc potențial, iminenței producerii și efectelor dezastrelor, precum și a măsurilor luate
j) propun mecanisme și instrumente de control social al riscurilor care pot genera dezastre, precum șI metode de identificare și evaluare a riscurilor
4. Coordonatele acesteia sunt: Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Bulevardul Carol I nr. 24, sect. 3, tel. 0040-21-315.78.75, fax 0040-21- 312.49.67,
e-mail:
ansv@maa.ro
sau ansv.disp@maa.ro
5. Președintele Comisiei este
ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor
C. INSTITUTUL DE DIAGNOSTIC ȘI SĂNĂTATE ANIMALĂ
1. Regulamentul de organizare si functionare este prevazut în baza Ordinului ministrului agriculturii,
alimentatiei
sI
padurilor 475/10.11.2002
2. Are în structură: - Directia laboratoarelor centrale sanitare veterinar ' e și de referință naționale - Direcția de Integrare Europeană, Programe și Relatii lnternationale - Dire ' cția de ' Inspecții Sanitare Veterinare de Frontieră - Directia Economică - Financiară
3. Are ur ' mătoarele atribuții și responsabilități specifice în relație cu febra aftoasă: (Ord.475/15.10.2002) coordonează
tehnic,
metodologic, controlează și verifică activitatea tehnică a laboratoarelor sanitare veterinare de diagnostic de stat și particulare, organizează verificarea capacității de diagnostic prin testări intra și interlaboratoare cu seturi de probe de control, pentru care acordă calificative; - elaborează și difuzează în teritoriu instrucțiuni și precizări tehnice în domeniul său de activitate - verifică respectarea normei pentru buna practică de laborator, Manualul calității și aplicarea Sistemului calității pentru analizele de laborator efectuate - verifică metodele de diagnostic paraclinic rezultate din cercetarea științifică și propune comisiei omologarea și standardizarea lor pentru introducerea în practica de laborator - participă la verificarea calității kiturilor de diagnostic și la testarea clinică a altor produse de uz veterinar în vederea înregistrării lor în România - investighează, elaborează și · asimilează metode noi de diagnostic și le perfecționează pe cele existente - promovează metode noi de diagnostic în activitatea proprie și în activitatea celorlalte laboratoare de profil din teritoriu - coordonează la scară natională activitatea de omologare și standardizare a metod ' elor de diagnostic paraclinic veterinar -organizează
instruirea
periodică
a personalului de specialitate din laboratoarele sanitare veterinare de stat și particulare, acordă calificative și eliberează certificate de instruire - ține legătura cu laboratoarele internaționale de referință ale Oficiului Internațional de Epizootii și laboratoarele comunitare de referință, adoptă și implementează metodele oficiale de analiză comunicate de acestea și difuzează în teritoriu informațiile primite - verifică periodic cunoștințele tehnice ale specialiștilor de profil, șefilor de secții și de servicii precum și ale șefilor laboratoarelor sanitare veterinare de stat, acordă calificative și eliberează certificate de atestare participă la elaborarea și realizarea prevederilor „Programului acțiunilor de supraveghere, profilaxie și combatere a bolilor la animale, prevenirea transmiterii de boli de la animale la om și protecția mediului" prin investigații de laborator; - participă împreună cu alte organisme de specialitate la realizarea activităților de protecție ș1 bunăstare a animalelor - execută lucrări de diagnostic care, prin complexitatea lor, nu pot fi efectuate de către laboratoarele sanitare veterinare de stat, precum și expertize și contraexpertize de diagnostic dispuse de autorități sau la solicitarea altor persoane fizice și juridice - avizează, coordonează și controlează tehnic amenajarea și dotarea Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală și a laboratoarelor sanitare veterinare de stat cu aparatură, reagenți, kituri și reactivi necesari pentru realizarea Programului. de supraveghere, profilaxie și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om și de protecție a mediului și face propuneri corespunzătoare la Agenția Națională Sanitară Veterinară din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor - participă la întocmirea proiectelor de norme și instrucțiuni tehnice specifice domeniului său de activitate - participă la întocmirea de programe sanitare veterinare de supraveghere, urgență și asanare a unor boli la animale și a celor transmisibile de la animale la om - participă la acțiunea de armonizare legislativă în domeniul sănătății animalelor, sănătății publice, igienei, bunăstării, protecției animalelor și a mediului în vederea integrării în Uniunea Europeană - înregistrează, prelucrează, interpretează și transmite la Agenția Națională Sanitară Veterinară, datele tehnice primite de la direcțiile sanitare veterinare cuprinzând starea de sănătate a animalelor și realizarea acțiunilor strategice - administrează, coordonează și controlează •
activitatea inspectoratelor de poliție sanitară veterinară de frontieră sub directa îndrumare a Agenției Naționale Sanitare Veterinare. Încadrarea cu personal a punctelor de inspecție sanitară veterinară de frontieră se va face numai cu aprobarea Agenției Naționale Sanitare Veterinare, care va stabili condițiile, tematica și condițiile de examinare
realizează amenajarea, întreținerea șI dotarea punctelor de inspecție veterinară de frontieră - colectează, prelucrează și stochează pe calculator datele rezultate din domeniul său de activitate prin sisteme de prelucrare automatizată a datelor (PAD) - colaborează cu organisme de specialitate interne și internaționale și cu alte organisme abilitate de lege în domeniul său de activitate - cercetează, produce și supune omologării reagenții utilizați în diagnostic, pe care îi folosește și valorifică în condițiile legii - acordă autorizatie sanitară veterinară de funcționare punctelor și stațiil ' or de decontaminare din cadrul punctelor de inspecție la frontieră, a căror activitate a fost concesionată de Ministerul Agriculturii și Alimentației - participă la testele interlaboratoare organizate de Oficiul Internațional de Epizootii sau Uniunea Europeană
4. Coordonatele acestuia sunt: str. Dr. Staicovici nr. 63, sect. 5, tel 0040-21-410 12 99; 0040- 21-410 13 90; 004-21-410 14 05; fax: 0040-21- 411 33 94; e-mail:
office@idah.ro
5. Este condus de un director general
III. LA NIVEL JUDET. EAN
A. COMANDAMENTUL
ANTIEPIZOOTIC JUDET. EAN
1. Instituit în baza Legii sanitare veterinare 60/1974 republicată,
cu modificările si completarile ulterioare, cap. IV, art. 15 care precizează că „pentru sprijinirea acțiunilor de luptă împotriva bolilor transmisibile, prin decizia consiliului județean sau local (municipal, orășenesc,
comunal)
se
constituie
comandamente epizootice" la aceste nivele
2. Sunt constituite din „conducători ai unităților de pe teritoriul respectiv și alte persoane cărora le revin sarcini în aplicarea măsurilor transmise de la Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor" prin Comandamentul Antiepizootic Central și Agenția Națională Sanitară Veterinară, cu privire la combaterea bolilor.,,Aceste comandamente răspund de aplicarea tuturor măsurilor pentru prevenirea și lichidarea epizootiilor".,,La
propunerea
comandamentelor antiepizootice locale, consiliile județene și al Municipiului București pot suspenda operațiunile de încărcare și descărcare a animalelor, a produselor de origine animală și furajelor, în stații de cale ferată, locuri de încărcare - descărcare, în mijloace de transport auto, porturi și aeroporturi situate în zona de carantină sau să condiționeze aceste operațiuni de respectarea unor restricții sanitare veterinare speciale". Aplicarea acestor măsuri „se va face cu anunțarea organelor centrale care coordonează activitățile de transport afectate".
3. Coordonatele acestuia sunt identice cu ale Consiliului Judetean
4. Pre ' ședintele Comandamentului Antiepizootic Județean este prefectul județului
B. COMISIA JUDET. EANĂ PENTRU PREVENIREA DEZASTRELOR
1. Instituită prin Ordonanța Guvernului
nr. 47/1994, art.11
2. Este formată din „specialiști din aparatul descentralizat al ministerelor și din aparatul consiliilor județene, respectiv al Municipiului București"
3. Are următoarele atribuții principale: (Ordonanța Guvernului 47/94, Cap. li, art. 16)
a) inventariază si supraveghează sursele potențiale de producere a dezastrelor
b) coordonează pregătirea populației pe localități, instituții, agenți economici și cartiere de locuințe privind prevenirea, protecția și intervenția în caz de dezastru;
c) stabilește și asigură funcționarea sistemului informațional pe plan local pentru alarmare in caz de dezastru;
d) elaborează planurile județene de protecție și intervenție în cazul dezastrelor și aprobă planurile localităților și ale agenților economici;
e) urmăresc punerea în aplicare a masurilor de apărare împotriva dezastrelor;
f) asigură
culegerea
de
informații
șI transmiterea fluxului informațional din teritoriu spre comisiile centrale specializate pe tipuri de dezastre;
g) formulează propuneri cu privire la constituirea si utilizarea rezervelor materiale si a mijloacelor pentru intervenție, păstrarea și refacerea lor prin aprovizionare curenta și, după caz, clasarea sau casarea la depășirea termenelor de funcționare sau de valabilitate, în limita fondurilor anuale alocate în acest scop;
h) asigură informarea populației asupra iminenței producerii unor dezastre, precum și a măsurilor luate pentru limitarea efectelor acestora;
i) organizează, după producerea dezastrelor, echipe de specialiști pentru inventarierea, expertizarea si evaluarea rapida a efectelor si a pagubelor produse, in vederea
comunicării
acestora
comisiilor
centrale specializate pe tipuri de dezastre, si Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor si iau sau propun masuri pentru asigurarea funcțiilor vitale. I
4. Coordonatele acesteia sunt similare cu ale Consiliului Judetean
5. Președintele Comisiei Județene pentru Prevenirea Dezastrelor este prefectul
C. DIRECT. IA SANITARĂ VETERINARĂ JUDET. EANĂ SI RESPECTIV A MUNICIPIULUI BUCURESTI
1. Este instituită pnn Ordinul ministrului agriculturii si alimentației nr. 125/16.12.1998, cu modificarile si completarile ulterioare
2. Are în structură:
a) laboratoarele sanitare veterinare județene
b) administrația
veterinară
județeană, reprezentată prin: - serviciul antiepizootic - serviciul de igienă și sănătate publică veterinară - serviciul de poliție sanitară veterinară - serviciul financiar - contabil investitii
3. Are următoarele atribuții și responsab ' ilități: (Ord. 125/98, art. 33)
a) laboratoarele sanitare veterinare județene cu responsabilități pentru planificarea, monitorizarea și controlul acțiunilor de supraveghere, prelevarea de probe și transportul acestora la Laboratorul Național de Referință din IDSA
b) la nivelul administrației se organizează Centrul Local de Luptă contra Febrei Aftoase, dar împreună cu specialiști din laboratorul județean constituie Grupul de Experți Local
c) directorul direcției sanitare veterinare județene si respectiv a Municipiului Bucuresti este secretarul Comandamentului Antiepizootic Județean
IV. LA NIVEL LOCAL
A) COMANDAMENTUL ANTIEPIZOOTIC LOCAL
1. Instituit prin Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată cu modificările sI completa rile ulterioare ulterioare, cap. 111, art. 15
2. Are componența similară cu Comandamentul Antiepizootic Județean, la nivel local
3. Are atribuții și responsabilități similare cu- ale Comandamentului Antiepizootic Județean, la nivel local
4. Coordonatele acestora sunt similare cu ale consiliului municipal, orășenesc sau comunal
V. CELULA DE CRIZĂ pentru febra aftoasă
1. Se activează și se reunește ori de câte ori există o suspiciune de febră aftoasă și rămâne operațională până la ridicarea măsurilor de carantină și repopularea exploatațiilor
2. Activarea celulei de criză se efectuează de către subsecretarul de stat care coordonează Agenția Națională Sanitară Veterinară
3. Aceasta are ca principală atribuție stabilirea, la suspiciunea de febră aftoasă și la confirmarea bolii, împreună cu Centrul Național de Luptă contra Febrei Aftoase, a:
a) măsurilor specifice veterinare, pe care le pune în aplicare prin Centrul Național de Luptă contra Febrei Aftoase și centrele locale de luptă contra febrei aftoase
b) măsurilor generale nespecifice, de combatere a bolii în focar și de prevenire a difuzării din focar, pe care le pune în aplicare prin „Comandamentul Antiepizootic Central" și comandamentele antiepizootice județene și locale și prin „Comisia Centrală de Apărare împotriva Dezastrelor",,,Comisia Centrală de Apărare împotriva Epizootiilor, Contaminării Radioactive, Chimice și Biologice a Produselor Vegetale și Animale" și comisiile județene de apărare împotriva dezastrelor
c) Celula de criză se organizează la nivelul Agenției Naționale Sanitare Veterinare
d) Coordonatele acesteia sunt: Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Bulevardul Carol I nr. 24, sect. 3, etaj 1, tel. 0040-21-315.78.75, fax 0040-21- 312.49.67, e-mail:
ansv@maa.ro
sau ansv.disp@maa.ro
VI. CENTRUL NAȚIONAL DE LUPTĂ CONTRA FEBREI AFTOASE
1. Are ca principale responsabilități:
a) stabilirea, împreună cu celula de criza, a măsurilor specifice veterinare, pentru elucidarea suspiciunii de febră aftoasă și a celor ce sunt necesare după confirmarea bolii, precum și a măsurilor nespecifice generale, de combatere a febrei aftoase
b) monitorizează, urmărește și controlează punerea în aplicare a măsurilor specifice veterinare, împreună cu centrele locale de luptă contra febrei aftoase
c) elaborează și îmbunătățește strategia de intervenție în caz de necesitate pentru febra aftoasă
d) elaborează și realizează în practică programul de instruire a centrelor locale de luptă contra febrei aftoase și a grupelor de experți de la nivel central și local privind conduita de abordare în cazul unei situatii de necesitate create de febra aftoasă '
e) informează celula de criză, conducerea Agenției Naționale Sanitare Veterinare și celelalte structuri centrale de luptă contra febrei aftoase asupra evoluției bolii
f) asigură și gestionează materialele necesare la nivel central și la nivelul centrelor locale de luptă contra febrei aftoase
g) stabilirea și gestionarea necesarului de vaccin în caz că se aplică vaccinarea antiaftoasă de necesitate pentru controlul bolii
h) coordonarea tuturor acțiunilor din prezentul program, pe teritoriul României
2. La nivelul „Centrului Național de Luptă contra Febrei Aftoase", trebuie să existe:
a) mijloace de comunicare - computere, telefoane fixe și mobile, fax-uri, ale căror coordonate trebuie cunoscute de centrele locale de luptă contra febrei aftoase, de către celula de criză și de grupele de experți centrali și locali
b) lista cu numele, adresa, numărul de telefon, fax, calificarea și experiența în combaterea bolilor din lista A a Oficiul lnternational de Epizootii a persoanelor responsabile de la centrele locale și toate structurile centrale, județene și locale implicate în controlul febrei aftoase
VII. CENTRELE LOCALE DE LUPTĂ CONTRA FEBREI AFTOASE
1. Centrele locale de luptă contra febrei aftoase au următoarele responsabilități:
a) impun, monitorizează, urmăresc și controlează punerea în aplicare a: - măsurilor specifice veterinare impuse de -,,Centrul Național de Luptă contra Febrei Aftoase" prin intermediul direcției sanitare veterinare județene sI respectiv a municipiului Bucuresti; - măsurilor generale nespecifice impuse de „Comandamentul
Antiepizootic
Central",
pnn comandamentele antiepizootice județene și locale (municipale, orășenești, comunale) și de „Comisia Centrală de Apărare împotriva Dezastrelor" și.,,Comisia de Apărare contra Epizootiilor, Contaminării Radioactive, Chimice și Biologice a Produselor Vegetale și Animale" prin comisiile județene de apărare contra dezastrelor;
b) coordonarea tuturor acțiunilor cuprinse în prezentul program de alertă și de. intervenție, pe raza județului respectiv;
c) definirea unei exploatații ca fiind contaminată, după consultarea cu grupurile de experți centrali și locali și cu Centrul Național de Luptă contra Febrei Aftoase;
d) autorizarea mișcărilor de animale, oameni și alte materiale ce pot constitui vectori ai virusului febrei aftoase;
e) organizarea transportului și tăierea sau uciderea animalelor bolnave, a celor suspecte de îmbolnăvire și a celor suspecte de contaminare și ulterior a celorlalte animale din speciile sensibile;
f) impunerea, urmărirea și controlul efectuării dezinfecțiilor și dezinsecțiilor, dezinfecția spațiilor de cazare și a incintelor, precum și a mijloacelor de transport, a ustensilelor
și
echipamentelor
dintr-o
exploatație contaminată cu virusul febrei aftoase ori dezinfectia unor subproduse obținute în focar; '
g) stabilirea zonei de protecție și a zonei de supraveghere, nominalizând limitele, căile de acces și punctele de control din aceste zone, planul deplasărilor de animale în interiorul acestor zone, interzicerea accesului de animale
din
exteriorul
acestor
zone,
organizarea aglomerărilor temporare de animale, ecarisarea, colectarea și procesarea animalelor moarte sau ucise si a deșeurilor animaliere;
h) asigurarea legăturii cu autoritățile locale - poliție, primării, prefecturi - nominalizate pentru impunerea măsurilor de carantină de gradul I;
i) sensibilizarea crescătorilor, medicilor veterinari, celor care intervin în exploatații din domeniul public sau privat, populației rurale prin exploatarea tuturor suporturilor mediatice, recomandând drumul de parcurs pe lângă organismele din teren (administrația județeană, serviciile veterinare, laboratoarele veterinare, asociațiile de crescători de animale);
j) evaluarea și participarea la întocmirea planului județean de alertă și intervenție de urgență în caz de febră aftoasă prin; - analiza factorilor și situațiilor particulare ce implică un risc de propagare a unei epizootii; -
adaptarea planului național cadru de alertă și interventie de necesitate în caz de febră aftoasă la particula ' ritățile județene și locale; - aprobarea planului județean de alertă și intervenție în caz de necesitate pentru febra aftoasă;
k) evaluarea costurilor directe și indirecte induse de un focar de boală susținute de bugetul public, a celor suportate de crescători sau de asociațiile de crescători; I) în caz de existență a unui focar de boală acesta se reunește frecvent pentru a face bilanțul acțiunilor întreprinse și a emite noi abordări ce trebuie să conducă la eliminarea focarului;
m) după un focar de febră aftoasă, acesta se reunește pentru a face bilanțul acțiunilor, al prejudiciilor, al sancțiunilor și al punctelor slabe ce trebuie corijate (evaluarea și controlul punctelor critice);
n) instruirea trimestrială a posturilor de comandament fix și operațional și a grupelor de experți privind febra aftoasă;
2. La nivelul centrelor locale de luptă contra febrei aftoase, localizate la nivelul direcțiilor sanitare veterinare județene si respectiv a municipiului Bucuresti trebuie să existe:
a) mijloace de comunicare: computere, telefoane fixe și mobile, fax cu linie directă cu Centrul National de Luptă contra Febrei Aftoase; '
b) mijloace de deplasare în teritoriu;
c) sistem informatizat de colectare, procesare și stocare a datelor;
d) o hartă a teritoriului, în detaliu;
e) lista unităților ce trebuie contactate la o suspiciune de febră aftoasă (abatoare, servicii de însămânțări artificiale, fabrici de lapte, piețe județene, autorități locale - poliție, primărie, vamă, prefecturi, medicii veterinari de liberă practică, rețelele de transport animale și produse animaliere și de origine animală, serviciul de recoltare a pieilor, societățile de dezinfecție, dezinsecție și deratizare, fabricile de preparate din carne, unități ale M.A.N., unitățile de ecarisare,
aglomerările
temporare
de
animale, parcurile și rezervațiile naturale de animale);
f) un plan de intervenție, mijloace de informare mass media; ·
g) stoc de materiale și echipament de intervenție, conform anexei nr. 1;
3. La nivelul Centrului Local de Luptă contra Febrei Aftoase se organizează două grupuri:
a) postul
de
comandament
fix - localizat la nivelul direcției sanitare veterinare județene si respectiv a municipiului Bucuresti
b) postul de comandament operațional - implantat lângă exploatația contaminată.
4. La nivelul prefecturii se organizează o
celulă
de
informare ce are următoarele responsabilități:
a) preia toate informațiile referitoare la situația din focar de la serviciile veterinare și de la postul de comandament fix;
b) răspunde la apelurile populației și ale mass media;
c) pentru a fi difuzate toate
informațiile
furnizate mass media trebuie să aibă girul tehnic al serviciilor veterinare și aprobarea prefectului;
POSTUL DE COMANDAMENT FIX
1. Postul de comandament
fix are următoarele responsabilități:
a) centralizarea tuturor informațiilor, în special a celor provenite de la diferite instituții și organisme implicate în
gestionarea
focarului
și
din
anchetele epizootologice;
b) analizarea datelor și identificarea punctelor critice;
c) evaluarea situației și evoluția focarului;
d) definirea zonelor de protecție și de supraveghere, împreună cu posturile de dezinfecție și de control;
e) contactarea primăriei situate în zona de supraveghere pentru instituirea măsurilor de către postul de comandament operațional;
f) pregătirea deciziilor administrației locale;
g) asigurarea transmiterii, urmăririi și execuției deciziilor „Comandamentului Antiepizootic Județean" și local și ale „Comisiei Județene de Apărare împotriva Dezastrelor"· raportului ' h) întocmirea
epizootic și a altor rapoarte;
i) ținerea la zi a bilanțului mijloacelor materiale, financiare și de personal angajate în focarul de boală;
2. Acest post este localizat la nivelul direcției sanitare veterinare județene si respectiv a municipiului Bucuresti
3. Acest post are coordonatele direcțiilor sanitare veterinare județene si respectiv a municipiului Bucuresti.
POSTUL DE COMANDAMENT OPERAT. IONAL
1. Postul de comandament operational are următoarele responsabiIități:
a) colectarea datelor privind importanța focarului și evoluția bolii, evaluarea prejudiciilor produse de prezența acesteia, reacțiile vecinilor, starea de spirit a crescătorilor și a celor care intervin în focar; -b) organizarea și dirijarea operațiunilor veterinare și de supraveghere, veghind la efectuarea acestora;
c) asigurarea că echipele specializate (grupele de experți centrali și locali) pot, la sfârșitul zilei: - să se decontamineze; - să evalueze acțiunile întreprinse în timpul zilei; - să primească informațiile necesare pentru a doua zi;
d) angajarea tuturor mijloacelor disponibile pentru eliminarea focarului;
e) ținerea la zi a tabloului operațiunilor de pus în aplicare;
f) solicitarea de noi mijloace de intervenție;
g) contactarea postului de comandament fix pentru a-i furniza informațiile necesare, pentru a-i transmite solicitările de noi mijloace materiale, financiare și de personal;
h) punerea în aplicare a dispozițiilor „Comandamentului Antiepizootic Județean" și local și ale „Comisiei Județene de Apărare împotriva Febrei Aftoase" transmise prin intermediul postului de comandament fix.
2. Postul de comandament operational este situat în zona de supraveghere a focarului și conlucrează strâns cu echipele de experți ce activează în zona de protecție a focarului
3. Postul de comandament operațional trebuie să dispună de:
a) o sală de lucru;
b) o magazie care să se poată închide cu cheie;
c) un local pentru repararea materialelor;
d) un loc de decontaminare cu duș și mașină de spălat;
e) un loc de odihnă;
f) un loc pentru spălarea și dezinfecția vehiculelor;
g) echipamente: post de telefon și materiale radio pentru legătura cu poliția și jandarmeria, cu pompierii, cu primăria și prefectura;
h) pompe de curățenie mecanică cu apă sub presiune;
i) substanțe letale și alte mijloace de ucidere a animalelor;
j) panouri de avertizare;
k) mijloace de deplasare; I) materiale de recoltare a probelor (conform anexei);
m) mijloace transport carcase de animale;
n) materiale de birotică;
o) avize speciale pentru măsuri restrictive;
p) avize de afișare și informare a publicului;
4. Postul de comandament operational trebuie să aibă în stoc: - echipament de protecție complet, cizme, mănuși de cauciuc, combinezoane, șosete, chiloți, bonete, bluze groase în trei exemplare: una pentru focar, una pentru ancheta epizootologică și una de schimb; -
materiale de contenție, pentru prelevare de probe și pentru abatorizarea animalelor; - materiale și produse pentru spălare și dezinfecție;
5. postul de comandament operațional ține un registru unde sunt consemnate sistematic:
a) dispozițiile transmise de postul de comandament fix;
b) informațiile furnizate de grupele de experți;
c) informațiile transmise postului de comandament fix;
d) dispozițiile transmise grupelor de experți;
e) solicitările de resurse materiale și de personal ale grupelor de experți.
Centrele locale de luptă contra febrei aftoase sunt trimestrial instruite la nivelul „Centrului Național de Luptă contra Febrei Aftoase" privind:
a) responsabilitățile grupului de experți centrali
b) responsabilitățile grupului de experți locali
c) responsabilitățile postului de comandament fix;
d) responsabilitățile
postului
de
comandament operațional
e) procedurile de anunțare și notificare a suspiciunii de boală
f) procedurile de stamping-out și ucidere a animalelor
g) procedurile de ecarisare, colectare și procesare a cadavrelor animalelor ucise și a deșeurilor animale
h) procedurile de dezinfecție, deratizare, dezinsecție ș, de decontaminare a echipamentelor și utilajelor • i) procedurile de prelevare de probe, prelucrarea și transmiterea probelor la „Laboratorul Național de Referință pentru Febra Aftoasă"
VIII. GRUPELE DE EXPERT. I sunt constituite:
A) la nivel central
B) la nivel local
A) GRUPUL DE EXPERȚI CENTRAL este constituit din:
1. ECHIPA DE EPIDEMIOLOGI este formata pentru fiecare din speciile receptive din:
a) șeful Secției de Epidemiologie, Analiză de Risc, Statistică și Prognoză Sanitară Veterinară din cadrul Institutului de Diagnostic si Sanatate Animala
b) responsabilul pentru specia respectivă din cadrul A.N.S.V.
c) specialist din partea Direcției de Poliție Sanitară Veterinară din A.N.S.V
Echipa
de
epidemiologi
are
următoarele responsabilități:
2. ECHIPA DE SPECIALIȘTI DE SĂNĂTATE ANIMALĂ constituită din:
a) responsabilul pentru specia respectivă din cadrul 1.0.S.A.
b) un specialist din cadrul secției de „Virusologie" din 1.0.S.A.
Echipa de specialiști de sănătate animală se deplasează la nivelul postului de comandament operațional pentru a evalua:
a) în cazul unui focar primar, să conducă imediat ancheta epizootologică care să realizeze o evaluare detaliată a riscului indus de focar
b) în timpul evoluției bolii și a controlului acesteia, se ocupă de problemele particulare ce apar și acordă asistență directorului general al A.N.S.V. pentru evaluarea situatiei
c) permanent efec ' tuează expertizarea riscului potențial în relație cu febra aftoasă și dezvoltă noi strategii de control al bolii
d) instruiește și asistă structurile locale și centrale implicate în lichidarea unui focar de febră aftoasă privind măsurile în caz de necesitate
a) situația în exploatația contaminată
b) numărul și speciile de animale susceptibile și din alte specii; metodele de creștere
c) numărul animalelor clinic afectate și estimarea „vârstei" celor mai vechi leziuni
d) prelevarea de probe de la animale cu forme clinice, prelucrarea și trimiterea acestora la „Laboratorul Național de Referință pentru Febra Aftoasă" prin grija postului de comandament fix de la direcția sanitară veterinară județeană
e) evaluarea dimensiunii și localizării exploatației contaminate și relațiile cu alte exploatații
f) mișcările recente (de animale din speciile susceptibile și de personal) către și din exploatația în cauză
B) GRUPUL DE EXPERȚI LOCALI
1. Grupul de experti locali este constituit din specialiști din structura direcției sanitare veterinare județene si respectiv a muncipiulu Bucuresti, serviciile veterinare private locale și alte persoane ajutătoare specializate pe diferite domenii
2. Grupul de experti locali este constituit din cinci echipe de experți
a) echipa de epidemiologi
b) echipa de screening
c) echipa de trasabilitate
d) echipa de stamping-out și evaluare
e) echipa de instruire
f) alți experți
a) ECHIPA DE EPIDEMIOLOGI ESTE FORMATĂ DIN: - șeful serviciului antiepizootic de la nivelul direcției sanitare veterinare județene si respectiv a municipiull!i Bucuresti; un reprezentant al serviciilor private locale; medicul
veterinar
de
stat
care
are responsabilitatea pentru exploatația respectivă; Echipa de epidemiologi lucrează împreună și sub coordonarea echipei de epidemiologi de la nivel central; Echipa de epidemiologi evaluează eficiența acțiunilor de dezinfecție și dezinsecție; Echipa
de
epidemiologi
are
urmatoarele responsabilități: pe baza informațiilor furnizate de echipa de specialiști de sănătate animală și de echipa de trasabilitate, combinate cu informațiile primite despre exploatațiile din jur - asistă postul de comandament operațional asupra: • posibilei origini a infecției; • perioadei inițiale de contaminare a exploatației; •
punctelor de risc din exploatația contaminată și riscul pentru exploatațiile din apropiere, ținând cont de răspândirea agentului etiologic pe calea aerului sau prin mișcări de animale infectate; •
determinarii limitelor de posibilă răspândire a agentului febrei aftoase
b) ECHIPA DE SCREENING
este formată din specialiști de la direcția sanitară veterinară județeană si respectiv a municipiului Bucuresti. •
screening-ul de inventariere - se execută la începutul fazei de prealertă, pentru a avea o evaluare exactă a răspândirii virusului în zona de protecție, cât de repede posibil și inventarierea numărului de animale din această zonă; •
screening-ul în perioada de suspiciune și control - se efectuează pentru a avea o situație exactă a animalelor moarte, ucise, suspecte de boală, suspecte
de
contaminare
și
a
animalelor nereceptive din zona de protecție; • screening-ul
final:
realizarea
screening-ului serologic în fermele din zona de protecție și zona de supraveghere. Aceasta este obligatorie pentru a motiva ridicarea măsurilor de carantină.
c) ECHIPA DE TRASABILITATE - realizează, în funcție de mișcările de animale vii, produse animaliere și de origine animală, persoane, furaje și alte materii și materiale ce pot constitui purtatori de virus aftos și în funcție de perioada maximă a posibilei contaminări: • trasabilitatea „amonte" și • trasabilitatea „aval" de exploatația contaminată, în timp și spațiu, pentru a evalua posibilele contacte ale
exploatației
înainte
de
perioada
de contaminare, în perioada de incubație și după suspiciunea bolii în exploatație; • ține sub observație exploatațiile „de contact" și toate exploatațiile suspecte până la eliminarea suspiciunii de febră aftoasă; • recoltează probele necesare examenului de laborator și utilizează probele prelevate din exploatația
contaminată
pentru a determina originea virusului febrei aftoase prin metode de biotehnologie
și
lungimea
perioadei
între contaminare, suspiciune și diagnostic;
d) ECHIPA DE STAMPING-OUT ȘI EVALUARE are
urmatoarele responsabilitati: •
coordoneaza uciderea animalelor susceptibile din exploatația contaminată; •
determină valoarea animalelor, a furajelor, a ustensilelor și a altor materiale ce se supun distrugerii; • determină valoarea produselor de origine animală ce se distrug; •
supervizează
prima
dezinfecție,
dezinfecțiile periodice și controlează eficiența dezinfecției și a
dezinsectiei finale.
e) ECHIPA ' DE INSTRUIRE realizează instruirea
personalului din focar privind depistarea și aplicarea măsurilor de control al bolii
Grupul de experți locali realizează, de asemenea:
a) întocmirea, împreună cu șeful centrului local de luptă contra febrei aftoase, a raportului epizootic periodic
b) avizarea recoltărilor de probe în zonele de protecție și de supraveghere
Raportul epizootic trebuie să conțină:
a) situația în zona infectată;
b) speciile de animale sensibile și metodele de creștere,
c) numărul de animale cu semne clinice, suspecte de boală, suspecte de contaminare și numărul de cazuri.
d) detalii privind mărimea și amplasarea exploatației, relațiile cu alte exploatații, existența șoselelor naționale ori a drumurilor principale în apropiere
e) situația meteorologică locală și mijloacele de legătură cu cea mai apropiată stație meteorologică
f) evaluarea necesităților materiale și de personal pentru punerea în aplicare a diferitelor măsuri dispuse de postul de comandament operațional
Grupul de experți locali este la dispoziția postului de comandament operațional.
În fiecare seară informează postul de comandament operațional asupra:
a) evoluției focarului;
b) aplicarea dispozițiilor primite;
c) aspectelor particulare apărute
d) solicită resursele materiale și de personal pentru următoarele actiuni;
e) preia de la p ' ostul de comandament operațional dispozițiile pentru a doua zi SECT. IUNEA IV - RESURSE DE PERSONAL
A. La nivelul Agenției Naționale Sanitare Veterinare - va exista situația la zi nominală și coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:
1. Comandamentul Antiepizootic Central
2. Comisia Guvernamentală de Apărare împotriva Dezastrelor
3. Comisia Centrală pentru Epizootii, Contaminare Radioactivă, Chimică și Biologică a Produselor Vegetale și Animale
4. Agenția Națională Sanitară Veterinară
a) conducerea de coordonare (Subsecretar de Stat)
b) conducerea executivă - Director General - Director General Adjunct - directorii celor trei directii '
c) toți specialiștii din A.N.S.V. și funcțiile acestora
5. Institutele centrale de profil:
a) conducerea
b) toți specialiștii din cele trei institute cu functia
6. Celula ' de criză
7. Centrul Național de Luptă contra Febrei Aftoase
8. Grupul Național de Experți
a) Echipa de epidemiologi
b) Echipa de specialiști de sănătate animală
B. La
nivelul
directiilor
sanitare
veterinare
judetene s,
respectiv a municipiului Bucuresti va exista situația la z, nominală și coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:
1. Comandamentul Antiepizootic Județean
2. Comisia Județeană pentru Prevenirea Dezastrelor
3. Direcția Sanitară Veterinară Județeană si respectiv a municipiului Bucuresti
a) conducerea - director - director adjunct
b) șefii de servicii - antiepizootic - de igienă și sănătate publică - de poliție sanitară veterinară
c) ceilalți specialiști cu funcția
4. Centrul Local de Luptă contra Febrei Aftoase
5. Grupul Local de experți: ·
a) echipa de epidemiologi;
b) echipa de screening;
c) echipa de trasabilitate;
d) echipa de stamping-out și evaluare;
e) echipa de instruire;
f) alți experți.
C. ACORDURI DE COLABORARE
1. Agenția Națională Sanitară Veterinară trebuie să elaboreze și să agreeze cu Colegiul Medicilor Veterinari din România acordul de colaborare ce implică participarea directă a medicilor veterinari concesionari la toate act • iunile implicate de prezentul program.
2. Agenția Națională Sanitară Veterinară trebuie să efectueze demersurile necesare pentru ca România să aibă în băncile de vaccin din Europa, un stoc de intervenție ce urmează a fi dimensionat.
3. Agenția Națională Sanitară Veterinară trebuie să elaboreze și să agreeze cu Colegiul Medicilor Veterinari sau Asociatia Generala a Medicilor Veterinari din România acordul de colaborare în caz de necesitate pentru febra aftoasă ce implică participarea directă a medicilor particulari la toate acțiunile implicate de prezentul program.
4. Agenția Națională Sanitară Veterinară va încheia cu conducerile direct • iilor medicale din ministerele în care sunt organizate
servIc11
veterinare
protocoale
privind implementarea particulară a prevederilor prezentului program în unitățile cu animale ce aparțin
acestor ministere.
5. Agenția Națională Sanitară Veterinară și direcțiile sanitare veterinare județene si respectiv a municipiului Bucuresti au dreptul să angajeze temporar personal calificat și necalificat pentru punerea în aplicare operativă a măsurilor specifice și generale de control al bolii. SECT. IUNEA V PREVEDERI FINANCIARE
Prevederile legale financiare trebuie să acopere necesităt, ile de:
A. Personal;
B. Echipamente și consumabile;
C. Tăierea, uciderea, transportul cadavrelor, carcaselor și deșeurilor, transportul și distrugerea materialelor contaminate;
D. Curățare, sanitație, dezinfecție, dezinsecție;
E. Plăți de compensare a deținătorilor de animale;
F. Identificarea animalelor; G.Vaccinare de necesitate;
H. Plata orelor suplimentare efectuate de personalul cu competențe în eradicarea focarului;
I. Plata medicilor veterinari privați șI concesionari implicați în eradicarea focarului;
J. Plata personalului ajutător angajat temporar pentru aplicarea măsurilor dispuse.
Baza legală pentru prevederile financiare a fost precizată la sect, iunea I. Prin Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată cu modificările si completarile ulterioare, se prevede la art. 19 faptul că:,,În cazul acțiunilor de importanță deosebită ce se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile, prin sacrificarea unor animale și prin alte măsuri ce se impun pentru prevenirea difuzării epizootiilor și pentru apărarea sănătății efectivelor de animale, se acorda despăgubiri, proprietarilor animalelor sacrificate sau altfel afectate, indiferent dacă animalele respective sunt asigurate sau nu. Sacrificarea unor animale și alte măsuri ce se impun pentru prevenirea epizootiilor și apărarea sănătății efectivelor de animale, în cazul acțiunilor de importanță deosebită prevăzute la alin.(1), se aprobă în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului. Proprietarii de animale care nu au anunțat fără întârziere îmbolnăvirea animalelor, nu au izolat animalele bolnave și cei care nu au respectat măsurile stabilite de autoritățile sanitare veterinare, nu au drept la despăgubiri. Plata despăgubirilor se face din fondurile prevăzute pentru combaterea epizootiilor, la valoarea de înlocuire la prețul pieței a animalului sacrificat, după caz, la suma pierderii
suferite
de
proprietar
prin
redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a animalului, la data când a avut loc actiunea de lichidare a focarelor de boală sau de asanare a ' acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Suma pierderii suferite de proprietar prin sacrificarea, redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a animalului la data când a avut loc actiunea de lichidare sau de asanarea a focarului de boală s ' e stabilește de o comisie de apreciere, constituita din medicul veterinar de stat al circumscripției sanitare veterinare teritoriale, un specialist de la Centrul local de consultanță agricolă, un specialist de la Oficiul de reproducție
și selecție a animalelor, agentul agricol, primarul localității sau reprezentantul acestuia. Valoarea de înlocuire a animalului se stabilește în funcție de valoarea genetică, zootehnică, sex, vârstă, greutate, starea fiziologică, categoria de producție, la prețul pieței la data când a avut loc actiunea de lichidare sau de asanare a focarului de boală. '
Prin Legea nr. 381 din 13 iunie 2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură se prevede, la Cap. I art. 1,, că „sunt considerate calamități naturale pierderile cantitative și calitative și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructivă a bolilor". La art. 2 al aceleiași legi se prevede că „Nominalizarea și încadrarea în categoria bolilor care generează calamități naturale la plante și animale se realizează de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor", febra aftoasă fiind inclusă în această categorie. La art. 4 al legii menționate se precizează că „Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, prin bugetul de stat se va aloca Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor o sumă destinată despăgubirii producătorilor agricoli ",,,ca urmare a efectelor negative ale fenomenelor naturale și ale bolilor prevăzute la art. 2". La art. 5 al Legii 381/2002 se prevede că „Plata despăgubirii producătorilor agricoli, persoane fizice sau juridice, pentru calamitățile naturale produse de fenomenele naturale și bolile prevăzute la art. 2 se efectuează numai pentru animalelecare au fost asigurate de către societățile de asigurare și asigurare-reasigurare". Conform art. 8 al aceleiași legi,,,Despăgubirile se acordă producătorilor agricoli pentru animale," și „despăgubirea reprezintă maximum 80 °/o din valoarea de asigurare". Conform art. 9 al Legii 381/2002,,,Constatarea pagubelor se face în prezența producătorului agricol afectat și a unei comisii numite de prefectul județului". Prin Hotărârea de Guvern nr. 614/1993 privind aprobarea „Programului de asanare a efectivelor de animale purtătoare de boli transmisibile la om și refacerea șeptelului", se prevede că „se aprobă acțiunile cuprinse în programul de asanare a afectivelor de animale purtătoare de boli transmisibile la om și refacerea șeptelului și modul de utilizare a sumelor prevăzute în acest scop în fondul special pentru agricultură, constituit potrivit Legii bugetului". Prin acest act normativ se specifică faptul că „se suportă în totalitate de la bugetul statului cheltuielile pentru acțiunile de combatere a bolilor epizootice la animale, păsări și albine, boli cu caracter epizootic, precum și cele care au evoluat sau care au fost eradicate pe teritoriul țării
. febra aftoasă produsă de tipuri clasice de virus)" „Toate operațiunile privind asanarea efectivelor de animale de boli transmisibile și despăgubirea acestora din fondurile special constituite pentru agricultură se face în conformitate cu Legea bugetului și respectarea prevederilor din Legea sanitară veterinară nr, 60/1974 și a ",,Normelor metodologice privind finanțarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale" elaborate de · Ministerul Agriculturii și alimentației cu nr. 41540/4.08.1993 și Ministerul Finantelor nr. 5415/3.09.1993 cu modificarile si completarile ulter ' ioare. Hotararea de Guvern 614/1993 privind „Programul de supraveghere, prevenire, combatere și asanare a bolilor la animale și a celor transmisibile de la animale la om precum și de refacere a șeptelului", cu modificarile si completarile ulterioare prevede la pct.I A: „ A. Realizarea integrală a acțiunilor de supraveghere și depistare a vaccinărilor obligatorii și de necesitate, în cazul apariției unor epizootii, se asigură din fonduri bugetare cu respectarea „Normelor metodologice nr. 5.415/1993 privind finanțarea cheltuielilor pentru combaterea bolilor la animale" elaborate de Ministerul Finanțelor și Ministerul Agriculturii și Alimentatiei. 8. Opera ' țiunile și acțiunile cuprinse în normele sanitare veterinare privind profilaxia și combaterea bolilor epizootice și a zoonozelor de la capitolul " Cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor" se realizează cu respectarea normelor metodologice comune ale Ministerului Finanțelor și Ministerului Agriculturii și Alimentației, prevăzute la lit. A C. Acțiunile de asanare se realizează de către proprietarii animalelor și păsărilor prin tăierea sau uciderea animalelor și a păsărilor concentrate în ferme, centre de izolare, precum și a celor din gospodăriile populației, inclusiv prin efectuarea tuturor lucrărilor necesare acestor operațiuni, potrivit legii, în cazul apariției febrei aftoase. Aprobarea acțiunilor care se realizează pentru asanarea efectivelor de animale purtătoare de boli transmisibile la om, în cazul apariției febrei aftoase, este dată de Agenția Națională Sanitară Veterinară din Ministerul Agriculturii și Alimentației, de către direcțiile sanitare veterinare județene și a municipiului București sau de către medicul veterinar de stat, după caz.
D. Acțiunile de asanare prevăzute la lit. C se realizează sub
supravegherea Agenției Naționale Sanitare Veterinare din Ministerului Agriculturii și Alimentației, a direcțiilor sanitare veterinare județene și a municipiului București, a circumscripțiilor sanitare veterinare teritoriale.
li.,,În vederea refacerii șeptelului, din creditele bugetare alocate prin
Ministerul Agriculturii și Alimentației, la capitolul „ Cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor", se plătesc despăgubiri - în afara celor cuvenite prin asigurări și a sumelor recuperate prin valorificarea produselor și subproduselor de la animalele tăiate, moarte sau ucise - celor care înregistrează daune în urma tăierii,
mortii sau uciderii animalelor".
Bene ' ficiază de despăgubiri, potrivit legii, persoanele
juridice, indiferent de tipul de proprietate, și persoanele fizice deținătoare de animale, care au suferit pagube în cazul aplicării acțiunilor de importanță deosebită ce se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile, cuprinse la pct. I lit. C din prezenta anexă, și a celor prevăzute în normele metodologice comune ale Ministerului Finanțelor
și Ministerului Agriculturii și Alimentației, în baza documentației întocmite de autoritatea sanitară veterinară de stat. În cazul lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile, despăgubirile se acordă indiferent dacă animalele sunt asigurate sau nu.
I
III. Prin acțiuni de imporlanță deosebită se înțelege măsurile care se aplică pentru lichidarea focarelor și păstrarea teritoriului tării liber de boli cu mare difuzabilitate la animale și a celor transmisibile de la animale la om (tuberculoză, leucoză enzootică bovină, rabie, trichineloză și alte boli); prin lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile se înțelege tăierea sau uciderea animalelor diagnosticate ca fiind bolnave ( abataj sanitar ), operațiuni de profilaxie zoosanitară efectuate sub supravegherea administrației și autorității veterinare de stat, precum și alte măsuri ce se
impun pentru prevenirea difuzării epizootiilor și apărarea sănătătii efectivelor de animale.
Pr ' in acordurile pe care trebuie să le perfecteze administrația veterinară centrală a României cu Colegiul Medicilor Veterinari din România și cu Asociația Medicilor Veterinari Privați trebuie să fie stipulate:
a) obligativitatea
participării
medicilor veterinari
concesionari
și
privați (particulari)
la implementarea procedurilor „Planului Național de Alertă și Intervenție de necesitate pentru Febra Aftoasă"
b) modalități de plată pentru acțiunile întreprinse de acestea.
Oe asemenea, în contextul temeiului legal privind legislația muncii, trebuie prevăzute modalitățile de plată pentru orele suplimentare și modalitățile de plată pentru personalul necalificat angajat temporar pentru punerea în aplicare a măsurilor planului menționat.
Trebuie să fie prevăzută decontarea cheltuielilor auxiliare determinate de repararea sau înlocuirea unor utilaje și echipamente utilizate în focarul de boală.
Autoritatea veterinară centrală a României
va cuantifica cheltuielile grevate de dotarea Centrului Național de Luptă contra Febrei Aftoase și a centrelor locale de Luptă împotriva Febrei Aftoase cu toate echipamentele, utilajele și materialele necesare ce trebuie să existe și să rămână în permanență la aceste nivele.
SECTIUNEA VI – RESURSE DE ECHIPAMENTE ȘI ALTE FACILITĂȚI MATERIALE
A) FACILITĂȚI MATERIALE Din moment ce controlul febrei aftoase depinde de disponibilizarea imediată a unui set de echipamente, utilaje și materiale, la nivelul Centrului Național de Luptă contra Febrei Aftoase și la nivelul centrelor locale de luptă contra febrei aftoase trebuie să existe, suplimentar de cele deja menționate, următoarele: • echipament de protecție; • dezinfectante eficiente fată de virusul febrei aftoase, detergenți și săpu ' n; • pompe de curățare și dezinfecție, lopeți, razuri; • personal instruit pentru uciderea animalelor și substanțe letale; • echipament de necropsie și de prelevare de probe; • afișe și pancarte de avertizare ori de interzicere; • hăr. ti detaliate; • echipament de vaccinare;
B) ACCES Medicii veterinari care au responsabilitatea punem In aplicare a măsurilor specifice și a celor generale trebuie să aibă acces la:
1. Vehicule;
2. Combustibili;
3. Utilaje de dezgropare și îngropare;
4. Aruncători cu flăcări (pentru sterilizarea metalelor);
5. Echipament de pulverizare și alte mijloace
de sanitatie.
C) MIJLOACE D ' E TRANSPORT A CARCASELOR ȘI A DEȘEURILOR Dacă nu există posibilitatea ca deșeurile, cadavrele și carcasele de animale tăiate sau ucise să fie procesate și distruse pe loc și trebuie să fie transportate la unități de procesare specializate, autoritatea sanitară veterinară trebuie să aibă acces la mijloace de transport specializate pentru acest tip de transport.
D) MIJLOACE DE BIROTICĂ ȘI DE INSTRUIRE
1. Materiale de birotică
2. Aparatură de birotică
SECTIUNEA VII ETAPELE PLANULUI NAȚIONAL DE ALERTĂ ȘI INTERVENTIE DE NECESITATE PENTRU FEBRA • AFTOASĂ – „Planul Național de Alertă și Intervenție de Necesitate pentru Febra Aftoasă" are două etape:
A. PREALERTA = suspiciunea de focar de febră
aftoasă
B. ALERTA = confirmarea prezenței virusului într-o
exploatație
de
animale receptive
A.PREALERTA Declanșarea primei etape are loc după anunțarea unor aspecte epidemiologice, clinice sau patologice ce suspicionează prezența virusului febrei aftoase într-o exploatație de animale receptive I. ln sensul prezentei sectiuni urmatorii termeni se definesc astfel:
a) unitate - orice întreprindere care produce, transportă, colectează,
depozitează,
procesează
sau comercializează produse supuse controlului veterinar oficial;
b) autoritate competentă -autoritatea veterinară centrală care are stabilită prin lege competența · de a administra și controla activitatea sanitară veterinară din România sau orice autoritate căreia i-a fost delegată această competență;
c) medic veterinar oficial - orice medic veterinar inputernicit de autoritatea veterinară centrală a României;
d) exploatație - o întreprindere agricolă sau clădirile ce aparține unui angrosist așa cum sunt definite de legislația in vigoare, situate pe teritoriul României și în care animalele supuse controlului veterinar oficial, cu excepția equideelor, sunt cazate sau ținute în mod regulat, precum și exploatația definită pentru comerțul international cu ecvidee.
e) centru ' sau organizație - orice întreprindere care produce, depozitează, procesează sau manipulează produse supuse controlului veterinar oficial
f) turmă, lot, cireadă - un animal sau un grup de animale ținute într-o unitate sau într-o gospodărie a populației
ce
se
constituie
ca o unitate epidemiologică: dacă mai multe turme, loturi sau cirezi sunt cazate sau crescute într-o exploatație, fiecare din acestea va forma o unitate distinctă și va avea același status de sănătate.
g) animal de tăiere (sau de măcelărie) - orice animal definit conform lit. r) al art. 2 al Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 36/2002 destinat a fi supus tăierii sau pentru un centru de colectare de unde următoarea destinat, ie este abatorul;
h) animale de creștere sau producție - orice animal definit conform lit.g) al art. 2 al Ordinului minstrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 36/2002 incluzând pe cele destinate pentru înmulțire, pentru producția de carne ori pentru muncă, prezentări sau expoziție, cu excepția animalelor care iau parte la evenimente culturale sau sportive și care sunt destinate tăierii imediate;
i) boli cu notificare obligatorie - cele specificate de Norma sanitară veterinară privind anunțarea, declararea, notificarea și stingerea unor boli transmisibile ale animalelor aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, alimenatiei si padurilor nr. 159/1999
j) centru de colectare - exploatațiile, centrele de strângere a animalelor și târgurile de animale, în care animalele definite la lit. rJ al art. 2 al Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr.36/2002 în care animalele originare din diferite exploatații sau gospodării ale populației sunt grupate împreună pentru a forma loturi de transport de animale destinate comertului
k) animal din speciile sensib ' ile - orice animal rumegător, domestic sau sălbatic ori porcine prezente într-o unitate, exploatație sau gospodărie a populației;
I)
animal receptiv - orice animal din speciile sensibile care nu este vaccinat sau care este vaccinat dar imunizarea acestuia este considerată, de către autoritatea veterinară competentă, a fi inadecvată
m) animal infectat - orice animal din speciile sensibile: la care au fost evaluate simptomele clinice sau leziunile post mortem ca fiind produse de febra aftoasă sau la care prezența febrei aftoase a fost oficial constatată, urmare a examenelor de laborator;
n) animal suspect a fi infectat - orice animal din speciile de animale sensibile care prezintă simptome clinice sau leziuni post mortem care sunt astfel încât prezența febrei aftoase poate fi suspectată în mod rezonabil;
o) animal suspectat de a fi contaminat - orice animal din speciile sensibile care poate - în conformitate cu informațiile epizootologice colectate - să fie direct sau indirect expus la virusul febrei aftoase
p) abataj sanitar - operațiunea de profilaxie zoosanitară efectuată sub supravegherea. autorității competente pentru confirmarea unei boli, ce constă în sacrificarea tuturor animalelor bolnave și contaminate dintr-un efectiv și, dacă este cazul, a tuturor celor care din alte efective au putu fi expuse la contaminare, fie direct, fie prin intermediul unor mijloace susceptibile de a asigura transmiterea. Toate animalele sensibile vaccinate sau nu, trebuie să fie tăiate și carcasele lor incinerate, îngropate sau distruse prin orice alt mijloc ce permite evitarea propagării bolii prin carcase sau produse ale animalelor tăiate
q) abator - o întreprindere utilizată pentru tăierea animalelor destinate alimentatiei umane sau animale și agreată de autoritatea com ' petentă pentru export Acest
abator
trebuie
să
satisfacă
cerintele internaționale în vigoare, în ceea ce prive ' ște amenajarea unei zone de igienă veterinară
r) animal - orice mamifer din specii domestice sau sălbatice
s) aeroport internațional - un aeroport desemnat de țara pe teritoriul căreia este situat, ca aeroport de intrare sau de ieșire pentru traficul aerian internațional de animale, material seminal, ovule, embrioni, larve, albine, produse biologice și patologice ș) caz - animal atins de febra aftoasă, fiind înțeles că trebuie precizat criteriul (clinic, serologic, etc), ce permite a afirma că animalul este bolnav
t) cărnuri proaspete - cărnurile ce nu au fost supuse nici unui tratament care să le modifice ireversibil caracterele organoleptice fizico - chimice, cărnurile simplu refrigerate sau congelate sunt cărnuri proaspete ț)
focare de boală - orice exploatație, unitate, gospodăria populației sau clădire unde sunt prezente animale, ca și locurile din apropierea lor, unde au apărut cazuri de febră aftoasă
u) târg de animale -un
târg care corespunde urmatoarelor conditii: - este plasat sub controlul unui medic veterinar oficial - nu este situat într-o zonă infectată și este dezinfectat înainte și după folosire - nu servește decât animalelor pentru îngrășat, de muncă, sau animalelor de măcelărie
v) tipuri de virus aftos exotic - serotipurile și tulpinile (inclusiv tulpinile noi), prezentând o diferență suficientă pentru ca animalele sensibile să nu fie protejate de vaccinările clasice
x) țară exportatoare - o țară din care sunt expediate, cu destinație spre o altă țară, produse agricole supuse controlului veterinar oficial
y) țară importatoare - o țară de destinație către care sunt făcute expediții de produse agricole supuse controlului veterinar oficial ``)
țară de tranzit - o țară care este traversată sau în care fac numai escală la nivelul unui post de frontieră produse agricole, supuse controlului veterinar oficial
w) țară indemnă de febră aftoasă - unde se practică vaccinarea - o tară care trebuie: - să poată fac ' e dovada rapidității și regularității în declararea bolilor la animale - să expedieze o declarație la Oficiul lnternational de Epizootii atestând absența focarului de febră aftoasă și a oricărei vaccinări contra acestei boli, timp de cel puțin 12 luni cu o documentație care să demonstreze existența unui sistem eficace de supraveghere sanitară și a unui dispozitiv complet de reglementare și de luptă contra bolii - să nu importe nici un animal vaccinat contra febrei aftoase, după oprirea vaccinării
a) țară indemnă de febră aftoasă unde se practică vaccinarea - o tară care trebuie: - să poată d ' ovedi rapiditate și regularitate în declararea bolii la animale - să expedieze o declarație la Oficiul lnternational de Epizootii atestând absența focarelor de febră aftoasă în ultimii 2 ani cu o documentatie care să demonstreze existența unui sistem efica ' ce de supraveghere sanitară și a unui dispozitiv complet de reglementare și de luptă contra bolii și conformitatea vaccinului utilizat cu normele Oficiului lntrenational de Epizootii.
Dacă o tară indemnă de febră aftoasă unde este practicată vacc ' inarea, dorește obținerea statutului de țară indemnă de febră aftoasă unde nu se practică vaccinarea, o perioadă de așteptare de 12 luni e necesară după oprirea acesteia 13)
zonă indemnă de febră aftoasă unde se practică vaccinarea - este o zonă ce poate fi stabilită într-o țară indemnă unde este practicată vaccinarea sau într-o țară indemnă unde nu este practicată vaccinarea, sau într-o țară ale căror anumite părți au rămas infectate. Zona infectată este separată de restul țării și de țările vecine infectate printr-o zonă de supraveghere. O țară în care există o zonă indemnă de febră aftoasă unde se practică vaccinarea este necesar să: - poată face dovadă de rapiditate și regularitate în declararea bolii la animale - să expedieze o declarație la Oficiul lnternational de Epizootii indicând dorința sa de a stabili o astfel de zonă și atestând absența în aceasta a oricărui focar de febră aftoasă în ultimii 2 ani și a oricărei vaccinări _ contra acestei boli, timp de cel puțin 12 luni și absența introducerii oricărui animal vaccinat în zonă, după oprirea vaccinării - să furnizeze o documentatie care să demonstreze existența unui sistem efic ' ace de supraveghere sanitară în zona indemnă de febra aftoasă și în zona de supraveghere - să descrie în detaliu limitele acestor două zone, demonstrând eficacitatea supravegherii ce se exercită și existența unui dispozitiv de reglementare complet de protecție și de luptă contra febrei aftoase. Zona de supraveghere trebuie să aibă cel puțin 1O km în profunzime.
y) țară infectată - țara în care nu sunt respectate condițiile pentru a putea fi considerată ca indemnă de febra aftoasă o) zonă infectată de febra aftoasă - o zonă în care boala este prezentă, într-o țară până atunci indemnă. Zona infectată trebuie să aibă o rază de cel puțin 1 O km în jurul focarelor de febră aftoasă Ea este separată de restul țării printr-o zonă de supraveghere, având cel puțin 1O km în profunzime. În cele două zone, deplasările de animale trebuie să fie controlate. În zona infectată de febra aftoasă animalele vii aparținând speciilor sensibile la febra aftoasă nu pot părăsi zona infectată decât cu un mijloc de transport și dirijate către un abator desemnat, situat într-o zonă de supraveghere, unde vor fi tăiate imediat. s) suspiciunea de febră aftoasă - starea patologică a unui animal aparținând artiodactilelor (animalelor biongulate sau cu copita despicată) ce permite să se suspicioneze că virusul aftos este la originea exprimărilor epidemiologice, clinice și patologice 11 Etapa de prealertă are următoarele faze:
A) Faza de anunțare a suspiciunii de febră aftoasă 8) Faza de notificare internă a suspiciunii de febră aftoasă
A). ANUNȚAREA - unei suspiciuni de febră aftoasă este elementul esențial pentru declanșarea primei etape a „Planului Național de Alertă și Intervenție de Necesitate pentru Febra Aftoasă"
1. Legea sanitară veterinară nr. 60/1974 republicată, cu modificările si completarile ulterioare prevede la cap. li,,Atribuțiile și răspunderile medicilor veterinari", art. 5 lit. c) că „în cazul semnalării unor boli epizootice sau al suspiciunii acestor boli, medicii veterinari au obligația să precizeze diagnosticul, să stabilească și să controleze aplicarea măsurilor de combatere și să informeze asupra bolii și măsurilor luate, în cel mult 12 ore de la constatare, autoritățile sanitare veterinare ierarhic superioare sI celelalte unităti interesate";
2. La ca ' p. III al aceleiași legi, privind „Obligațiile
deținătorilor de animale și ale unitătilor care prelucrează,
depozitează,
transportă
și valorifică produse
de origine
animală" se prevede că,,în vederea desfășurării activității în condițiile stabilite prin normele sanitare veterinare, unitățile de stat, publice și orice alte unități deținătoare de animale precum și cele care prelucrează, depozitează, transportă și valorifică produse de origine animală, au după caz, următoarele obligații": să anunțe, fără întârziere, circumscripției sanitare veterinare - și consiliului local apariția ori suspiciunea unei boli transmisibile la animale, iar până la sosirea medicului veterinar, sa izoleze animalele bolnave, moarte sau tăiate din necesitate, fiind interzisa folosirea sau vânzarea cârnii si a altor produse de la aceste animale, fără aprobarea medicului veterinar de stat. Se exceptează de la obligația anunțării cazurile de îmbolnăviri provocate in scopul producției de biopreparate sau pentru efectuarea de cercetări științifice.
3. La art. 1O al cap. li al aceleiași legi, se prevede ca, pentru prevenirea apariției și difuzării bolilor epizootice, persoanele fizice deținătoare de animale au următoarele obligații:
a) să anunțe in maximum 24 de ore autoritățile sanitare veterinare locale atunci când dobândesc animale provenite din alte localități, aparținând speciilor bovină, ovină, caprină sau porcină și să nu introducă in turme sau cirezi timp de cel puțin 15 zile aceste animale;
b) sa anunțe fără întârziere circumscripției sanitare veterinare ori consiliului local apariția cazurilor de boala la animale, moartea sau tăierea din necesitate a acestora, iar pana la sosirea personalului sanitar veterinar, sa izoleze animalele bolnave, cadavrele, carnea, organele si alte produse rezultate din taiere, fiind interzisa folosirea sau vânzarea cărnii si a altor produse de la aceste animale fără aprobarea medicului veterinar de stat.
4. La art. 11 al cap. li, al aceleiași legi, se prevede că „orice persoană care prin activitatea pe care o desfășoară vine in contact cu animale, are obligația să
anunte fără întârziere autoritătii sanitare veterinare sau consil ' iului local, despre apariția c ' azurilor de boli la animale"
5. La art. 12 al cap. li al aceleiași legi, se prevede că „unitățile Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne sunt obligate să anunțe fără întârziere medicului veterinar de stat local, cazurile de boli transmisibile apărute la animalele pe care le posedă, să-l informeze despre
evolutia acestor boli" A '
nunțarea se face de către cei menționați la pct 1-5,
la:
a) autoritatea veterinară locală (medic veterinar concesionar sau medic veterinar zonal)
b) Consiliul local (comunal, orășenesc, municipal) În cazuri deosebite anunțarea se poate face:
a) la direcția sanitară veterinară județeană sI respectiv a municipiului Bucuresti
b) la Consiliul Județean
Procedura de anunțare a suspiciunii sau a evoluției febrei aftoase se realizează conform prevederilor Ordinului
ministrului
agriculturii
si
alimentatiei nr.156/27.12.1999 pentru aprobarea „Normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor".
1. Acest act normativ prevede că:,,anunțarea suspiciunii ori a apariției unei boli transmisibile la animale sau de la animale la om, precum și a cazurilor de tăieri de necesitate sau de moarte a animalelor constituie o obligație legală pentru toți deținătorii de animale (persoane fizice sau juridice), pentru orice persoană care, prin activitatea pe care o desfășoară, vine în contact cu animalele sau cu produsele de origine animală, pentru unitățile care prelucrează, colectează, depozitează, transportă, valorifică ori comercializează produse de origine animală, pentru personalul care activează la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, precum și pentru administrația publică locală și personalul sanitar veterinar".
2. Febra aftoasă face parte din bolile transmisibile ale animalelor care fac obiectul anunțării, declarării și notificării interne, conform prevederilor Ordinului ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 156/1999 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.
3. Apariția sau suspicionarea unor boli transmisibile ale animalelor ori transmiterea acestora de la animale la om, precum și cazurile de tăieri de necesitate sau de moarte a animalelor se anunt, ă imediat autorităt, ii sanitare veterinare și administrației publice locale, pentru efectuarea investigațiilor de specialitate, stabilirea diagnosticului- și aplicarea operativă a măsurilor adecvate.
4. Anunțarea suspiciunii de boală sau a unor îmbolnăviri ale animalelor se face de către det, inătorii sau proprietarii de animale, de conducătorii sau reprezentanții firmelor, societăților, asociațiilor, unităților și ai fermelor zootehnice, de însoțitorii și îngrijitorii de animale, de responsabilii stânelor și taberelor de vară, de conducătorii unităților care colectează, prelucrează,
depozitează transportă și comercializează produse de origine animală, de personalul care are în supraveghere rezervațiile naturale, parcurile zootehnice, fondurile silvice și de vânătoare, precum și de către orice alte persoane care pot da relații privind starea de sănătate a animalelor sau apariția eventualelor îmbolnăviri la om prin contact cu animalele bolnave ori prin consumul unor alimente de origine animală.
5. Serviciile medicale veterinare particulare, precum și form.ațiunile de asistență sanitară veterinară ale regiilor autonome, societăților și asociațiilor agricole anunță în mod obligatoriu orice situație în care se suspicionează febra aftoasă, la circumscripția sanitară veterinară zonală și la administrația publică locală pe teritoriul căreia se află.
6. Anunțarea cazurilor de suspiciune de boală sau de îmbolnăvire a animalelor aflate sub controlul sanitar veterinar al serviciilor sanitare veterinare proprii din alte ministere
decât Ministerul agriculturii, alimentației si padurilor se face de către aceste servicii sau de comandanții ori conducerile acestora la circumscripția sanitară veterinară zonală pe teritoriul căreia se află și la direcția sanitară veterinară a județului respectiv sau a municipiului București.
7. Fac excepție de la anunțare îmbolnăvirile provocate și cazurile de tăiere sau de moarte a animalelor, înregistrate în activitatea de cercetare, tăierile de animale pentru producția de biopreparate sau în scop de diagnostic, care se efectuează în instituțiile și unitățile autorizate.
8. Anunțarea imbolnăvirii sau a suspiciunii de febră aftoasă, precum și a cazurilor de tăiere de necesitate și de moarte a animalelor se face prin telefon, telex, fax sau prin comunicare directă, precizându-se: specia, categoria și numărul de animale bolnave sau suspecte, tăiate de necesitate sau moarte, numele și adresa proprietarului, locul, data și factorii favorizanți, simptomele și intervențiile efectuate. 8). NOTIFICAREA INTERNĂ A FEBREI AFTOASE
1. Notificarea internă constă în anuntarea oficială făcută de medicul veterinar al circumscrip ' ției sanitare veterinare zonale, de serviciile veterinare aparținând altor ministere decât Ministerului Agriculturii, Alimentației si Padurilor - sau de conducerile acestora ori de serviciile medicale veterinare particulare, prin telefon, telex, fax ori prin comunicare scrisă directă către autoritatea veterinară competentă, reprezentată de direcția sanitară veterinară județeană si respectiv a municipiului București.
2. În toate cazurile în care se suspicionează febra aftoasă și care este suspicionată sau apare pentru prima dată pe teritoriul României, autoritatea sanitară veterinară locală sau celelalte servicii sanitare veterinare mentionate la pct. 2 anunță imediat prin telefon (notă telefonică ' ), fax, telex, email etc. direcția sanitară veterinară județeană, respectiv a municipiului București, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală și Agenția Națională Sanitară Veterinară.
3. Pentru apariția de focare noi de febră aftoasă, notificarea internă se face periodic (lunar, trimestrial, anual), în scris, conform dispozițiilor Agenției Naționale Sanitare Veterinare sau ale Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală.
4. Notificarea internă a febrei aftoase se efectuează atât la suspiciunea de boală, cât și după ce boala a fost confirmată și declarată oficial, în acest ultim caz, notificarea făcându-se și la circumscripțiile sanitare veterinare învecinate.
III. Măsuri aplicate la suspiciunea de febră aftoasă
Febra aftoasă este boală supusă declarării oficiale obligatorii și carantinei de gradul I. Dacă într-o exploatație există unul sau mai multe animale suspecte de a fi infectate sau de a fi contaminate cu virusul febrei aftoase, autoritatea veterinară locală va pune imediat în aplicare mijloacele oficiale de investigație pentru confirmarea sau infirmarea prezenței bolii, incluzând inițial prelevarea de probe, conform instrucțiunilor specifice, pe care le va expedia în regim de urgență prin delegat cu cel mai rapid mijloc de transport la laboratorul național de referință pentru febra aftoasă.
1. Până la sosirea medicului veterinar al circumscripției sanitare veterinare zonale persoanele fizice și juridice au următoarele obligații:
a) să izoleze animalele bolnave sau suspecte de boală;
b) să păstreze cadavrele animalelor moarte, carnea ori produsele obținute prin tăierea de necesitate, fără a le înstrăina ori valorifica;
c) să nu permită circulația animalelor și a persoanelor în locurile predispuse a fi contaminate;
d) să păstreze furajele care au venit în contact cu animalele bolnave sau care sunt suspecte de contaminare, fără a le administra altor animale;
e) să păstreze în locul respectiv ustensilele de • grajd, așternutul, mijloacele de transport folosite și orice alte obiecte care pot fi purtătoare de contagiu.
2. În cazul exploatațiilor care aparțin regiilor autonome, societăților și asociațiilor agricole ori care se află sub controlul sanitar veterinar al serviciilor sanitare veterinare proprii din alte ministere decât Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, obligațiile privind aplicarea și respectarea acestor măsuri până la sosirea medicului veterinar revin conducerilor, respectiv comandanților acestor unităti.
3. Admi ' nistrația publică locală, imediat ce a fost anunțată despre apariția sau suspiciunea de febră aftoasă, verifică dacă a fost anunțat reprezentantul autorității sanitare veterinare teritoriale - medicul veterinar al circumscripției sanitare veterinare zonale - și până la sosirea acestuia controlează dacă detinătorul sau proprietarul animalelor în cauză a luat măsurile '
prevăzute la pct. 1. Din moment ce este alertat de către serviciile veterinare, Prefectul realizează:
a) activarea structurilor permanente și de necesitate cu rol în lupta contra febrei aftoase
b) evaluarea situației în legătură cu febra aftoasă, împreună cu Centrul Local de Luptă contra Febrei Aftoase
c) preaIertarea structurilor centrale permanente și de necesitate ce au rol în lupta contra febrei aftoase
d) declanșarea acțiunilor de prealertă
e) avertizarea deținătorului și proprietarului privind măsurile ce trebuie aplicate;
f) interzicerea circulației animalelor, a produselor de origine animală și a altor materii și produse care pot fi purtătoare de contagiu, precum și a persoanelor în zona suspectată de a fi contaminată și, de asemenea, ieșirea din locurile contaminate a animalelor, produselor de origine animală și a obiectelor care ar putea răspândi boala;
g) interzicerea eliberării biletelor de adeverire a proprietății animalelor și retragerea celor eliberate anterior, dacă animalele nu au fost vândute;
h) oprirea în localitate și sechestrarea într-un loc izolat a turmelor de animale aflate în tranzit sau în transhumantă.
4. Imediat ce suspiciunea de febră aftoasă e ' ste notificată, autoritatea veterinară competentă locală, zonală și județeană anunță structurile județene implicate în lupta contra febrei aftoase, se deplasează în exploatația în cauză; pune exploatația
suspectă
de boală
sub supraveghere și restricții oficiale, impune și controlează luarea în particular a următoarelor măsuri:
a) înregistrarea oficială a evaluării tuturor categoriilor de animale din speciile sensibile la virusul febrei aftoase și care, corelată cu fiecare din aceste categorii, se va specifica numărul de animale care pot fi infectate sau suspecte de a fi infectate sau contaminate;
b) evaluarea trebuie înregistrată oficial, la zi, luându-se în considerare animalele nou născute în perioada de suspiciune: aceasta trebuie efectuată la cerere și trebuie controlată la fiecare deplasare a persoanelor acreditate să activeze în exploatația suspectă de febră aftoasă;
c) toate animalele din speciile sensibile la virusul febrei aftoase din exploatația suspectă trebuie ținute (sechestrate) la locurile lor de cazare sau în alte locuri în care acestea pot fi izolate.
d) nici un animal din speciile sensibile la boală nu va intra și nu va părăsi unitatea suspectă.
e) nici un animal din alte specii decât cele sensibile nu va intra și nu va părăsi exploatația suspectă, fără autorizare oficială a autorității veterinare competente;
f) toate mișcările din exploatația suspectă, de carne sau produse de origine animală, carcase provenite de la animale sensibile la febra aftoasă, furaje, ustensile, obiecte sau alte materii precum lâna, deșeurile, rebuturile, ori alte materii și produse prin care se poate transmite boala, se interzic dacă nu sunt autorizate de autoritatea veterinară competentă;
g) livrarea laptelui din exploatația. suspectă se interzice: în eventualitatea existenței unor dificultăți privind stocarea laptelui în această exploatație, autoritatea veterinară competentă poate autoriza ca laptele să poată fi livrat din exploatație, sub supraveghere veterinară, către o unitate de prelucrare pentru a fi supus unui tratament termic care să asigure distrugerea virusului febrei aftoase;
h) mișcarea persoanelor în și din exploatația suspectă de febră aftoasă va face subiectul autorizării de către autoritatea veterinară competentă;
i) intrarea și ieșirea vehiculelor și a persoanelor în și din exploatația suspectă va face subiectul autorizării de către Comandamentul Antiepizootic Local și autoritatea veterinară competentă care vor stabili condițiile necesare pentru prevenirea
difuzării
virusului febrei
aftoase, incluzând aplicarea unor măsuri deosebite de dezinfecție;
j) mijloace adecvate de dezinfecție vor fi folosite la intrările și ieșirile din adăposturile care găzduiesc animale din speciile sensibile și în aceeași manieră pentru exploatația suspectă;
k) efectuarea anchetei epizootologice care va urmări stabilirea; - duratei de timp de când febra aftoasă este suspicionată că există în exploatația suspectă, înainte de suspectarea ei sau notificarea oficială a acesteia; - originii posibile a bolii în unitate și identificarea altor exploatații în care se află animale din speciile sensibile ce ar putea fi contaminate ori infectate din aceeași sursă - mișcărilor de persoane, vehicule, sau ale oricărui produs sau materii prin care s-ar fi putut vehicula virusul febrei aftoase sau din exploatațiile menționate anterior"
I) anunțarea oficială a tuturor structurilor locale, județene și centrale ce au competență pentru lupta contra febrei aftoase
m) prelevarea de probe, prelucrarea acestora și trimiterea la Laboratorul Național de Referință pentru Febra Aftoasă, prin grija postului de comandament fix din structura Centrului Local de Luptă contra Febrei Aftoase
n) autoritatea veterinară competentă poate extinde măsurile față de exploatațiile vecine cu exploatația suspectă, dacă prin localizarea și configurația lor ori prin contactele cu animalele din exploatația unde boala este suspectă, pot fi suspectate de o posibilă contaminare.
o) măsurile menționate anterior nu vor fi ridicate până ce suspiciunea de febră aftoasă nu este oficial infirmată.
5. Medicul veterinar al circumscripției veterinare zonale, imediat după ce a fost anunțat sau după ce a aflat despre apariția sau suspiciunea de febră aftoasă, se deplasează la locul menționat și:
a) controlează măsurile luate de proprietarii sau deținătorii de animale și de administrația publică locală- și, după caz, le completează;
b) examinează animalele bolnave ori suspecte de boală, carnea și produsele rezultate de la animalele tăiate de necesitate;
c) execută necropsia animalelor moarte, recoltează probe și le trimite pentru efectuarea examenelor de laborator,
în
vederea
confirmării
sau
infirmării diagnosticuIui.
6. În situația în care nu se confirmă apariția febrei aftoase, medicul veterinar al circumscripției sanitare veterinare zonale dispune ridicarea restricțiilor impuse la anunțarea suspiciunii. În situația în care, prin examenul de laborator, se confirmă apariția febrei aftoase, autoritatea veterinară locală:
a) stabilește măsurile ce se impun pentru combaterea și prev_enirea răspândirii bolii în teritoriu;
b) efectuează ancheta epizootologică, prin care se stabilește data prezumtivă a apariției bolii, originea, sursele de contaminare și extinderea acesteia;
c) controlează starea de sănătate a animalelor din speciile receptive din localitatea contaminată.
ETAPA DE ALERTĂ cuprinde următoarele faze:
I. Declararea oficială a febrei aftoase li. Notificarea internatională a febrei aftoase
III. Notificarea febrei a ' ftoase la Comisia Europeană
IV. Notificarea febrei aftoase la Oficiul lnternational de Epizootii '
V. Combaterea febrei aftoase
VI. Stingerea febrei aftoase și ridicarea restricțiilor sanitare veterinare
I. Declararea oficială a febrei aftoase
1. Declararea oficială a febrei aftoase se face de către medicul veterinar al circumscripției locale, pe baza diagnosticului prezumtiv stabilit în urma investigațiilor și confirmat prin examene de laborator.
2. Declararea constă în întocmirea unui act sanitar veterinar la primăria localității pe teritoriul căreia a apărut febra aftoasă ce cuprinde următoarele:
a) denumirea bolii;
b) speciile de animale afectate;
c) data apariției bolii;
d) localitatea și județul;
e) numărul de curți sau de exploatații de animale contaminate și efectivele de animale existente în acestea;
f) numărul de animale bolnave, tăiate de necesitate sau moarte;
g) originea bolii, sursele și modul de contaminare;
h) măsurile și restricțiile sanitare veterinare stabilite în focare și în localitate;
3. Actul sanitar veterinar de declarare a febrei aftoase se înregistrează în evidența primăriei, sub semnătura primarului de luare la cunoștință.
4. În baza actului sanitar veterinar de declarare a febrei aftoase, administrația publică locală emite o decizie pentru instituirea restricțiilor sanitare veterinare în teritoriu, anunțuri și publicații pentru înștiințarea populației.
li. Notificarea internat • ională a febrei aftoase
1. Notificarea oficială internatională a febrei aftoase se efectuează numai de către Age ' nția Națională Sanitară Veterinară.
2. Notificarea internatională a febrei aftoase este prevăzută de legislația veteri ' nară națională și este precizată în convențiile ori în acordurile bilaterale privind colaborarea în domeniul sanitar veterinar, semnate de Guvernul României și guvernele statelor cu care țara noastră face comerț cu animale vii și cu produse supuse controlului sanitar veterinar oficial.
3. Notificarea internatională a febrei aftoase trebuie sa se efectueze: '
a) la serviciile sanitare veterinare ale Comisiei Europene, din cadrul direcțiilor generale XXIV și VI, și la administratiile veterinare centrale ale statelor membre;
b) la Biroul central al Oficiului Internațional de Epizootii ( Paris, Franța);
c) la Comitetul Veterinar al Organizației Mondiale a Comerțului de la Geneva, Elveția;
d) la Comisia Europeană de Luptă împotriva Febrei Aftoase, în cazul bolilor veziculoase ale animalelor (Roma, Italia);
e) la autoritățile veterinare centrale ale țărilor vecine și după caz, ale țărilor cu care România a efectuat schimburi comerciale cu animale vii și cu produse supuse controlului sanitar veterinar oficial într-o perioadă ce nu depășește perioada maximă de incubație specifică febrei aftoase.
4. Notificarea internatională a bolilor transmisibile se face în termen de 24 de or ' e de la declararea oficială a bolii, prin fax, telex, e-mail sau prin alte sisteme electronice de comunicație rapidă, cu referire la apariția unui focar primar de boală declarat, precum și cu privire la ridicarea măsurilor restrictive de carantină din teritoriul tării noastre, referitor la
un focar al uneia dintre bolile mention ' ate. '
III Notificarea febrei aftoase la Comisia Europeană
1. Autoritatea veterinară centrală a României va notifica direct serviciilor sanitare veterinare ale Comisiei Europene din cadrul direcțiilor generale XXIV și VI orice focar primar de febră aftoasă și, cel puțin în prima zi lucrătoare a fiecărei săptămâni, focarele secundare de febră aftoasă confirmate pe teritoriul său.
2. Notificarea menționată la pct. 1 va acoperi perioada săptămânii care se încheie la ora 24,00 a zilei de duminică, anterioară notificării.
3. Neprimirea nici unei informații de către serviciile sanitare veterinare ale Comisiei Europene din cadrul direcțiilor generale XXIV și VI, este considerată ca însemnând că nici un focar secundar nu a apărut în cursul perioadei la care se face referire la pct. 3
4. Notificarea la serviciile sanitare veterinare ale Comisiei Europene din cadrul direcțiilor generale XXIV și VI și la autoritățile veterinare centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene a febrei aftoase, se face conform sistemului codificat ADNS (Animal Disease Notification System - Sistemul de notificare a bolilor la animale)
IV Notificarea febrei aftoase la Oficiul lnternat. ional de Epizootii
1. În baza prevederilor Statutului Oficiului Internațional de Epizootii, România, ca țară fondatoare, recunoaște dreptul Biroului Central al Oficiului Internațional de Epizootii de a comunica direct cu autoritatea veterinară centrală a unei țări membre a acestui organism.
2. Toate notificările și informațiile transmise la Oficiul Internațional de Epizootii de Agenția Națională Sanitară Veterinară sunt evaluate ca fiind transmise de țara noastră, iar toate notificările și informațiile transmise de Oficiul Internațional de - Epizootii Agenției Naționale Sanitare Veterinare sunt evaluate ca fiind transmise tării noastre. '
3. România, ca țară membră a Oficiului Internațional de Epizootii, pune la dispoziție altor țări membre, prin intermediul Oficiului Internațional de Epizootii, once informație necesară pentru a reduce pe cât posibil riscul răspândirii febrei aftoase și acordă sprijin pentru lupta împotriva acestei boli la nivel mondial.
4. Agenția Națională Sanitară Veterinară trimite Oficiului Internațional de Epizootii: 4.1. notificare prin telex, telegramă, fax ori prin alte mijloace electronice, în termen de 24 de ore, a oricăruia dintre următoarele evenimente:
a) prima apariție sau reapariție a febrei aftoase deoarece România este considerată liberă de febră aftoasă care nu practică vaccinarea;
b) apariția un r aspecte importante noi care au semnificație epidemiologică pentru alte țări;
c) stabilirea diagnosticului bolii, dacă acesta reprezintă o informație nouă și importantă cu semnificație epidemiologică pentru alte țări; 4.2. rapoarte săptămânale prin telex, telegrame sau fax ori prin poștă electronică, suplimentar față de informațiile menționate la pct. 4.1, pentru a preciza informațiile suplimentare asupra unui aspect care justifică o notificare urgentă. Aceste rapoarte continuă până la eradicarea febrei aftoase sau până când situația este suficient de stabilă, astfel încât raportul lunar să satisfacă obligațiile României către Oficiul Internațional de Epizootii;
C. Combaterea febrei aftoase
I. Măsuri aplicate in focarul de boală - exploatații de animale - la confirmarea febrei aftoase
1. Autoritatea veterinara centrală a Romaniei trebuie sa ia in considerație, în vederea aplicării de măsuri specifice și adecvate pentru fiecare situație, faptul că febra aftoasă poate fi suspectată și diagnosticată:
a) în exploatații - colectivități de animale, ferme zootehnice sau anexe; - b) în exploatații - gospodării ale populației;
c) la animale aflate la pășune;
d) la animale aduse în târguri, baze de achiziții, expoziții sau alte locuri ce constituie aglomerări temporare de animale;
e) în abatoare;
f) în timpul transportului animalelor din speciile sensibile la febra aftoasă
2. Din moment ce febra aftoasă a fost confirmată la unul sau mai multe animale din speciile sensibile, animale receptive, animale infectate, suspecte de a fi infectate ori contaminate
prezente
în
exploatația
suspectă. Comandamentul Antiepizootic Central și cel județean și autoritatea veterinară competentă vor pune în aplicare următoarele masuri: 2.1 Oaca în timpul perioadei de suspiciune nu au fost prelevate astfel de probe și examinări, medicul veterinar oficial sau autoritatea veterinară locală prelevează probe adecvate in vederea examinarii de către laboratorul national de referintă. ' ' 2.2 Dacă febra aftoasă a fost confirmată, notificată și declarată oficial, comandamentele antiepizootice din zonele indemne stabilesc măsuri de apărare bazate pe acțiuni de depistare, dezinfecție, restricții în circulația animalelor și a produselor de origine animală de la speciile sensibile. Aceste măsuri vor fi gradate ca aspect restrictiv, în funcție de distanța față de focarul de boală și legăturile ce au existat sau există în zona contaminată. Unitățile, exploatațiile, localitatea sau curtea infectată cu febră aftoasă se supun măsurilor de carantină de gradul I. 2.3 Pentru combaterea și lichidarea febrei aftoase, comandamente antiepizootice, prin autoritatea veterinară locală vor pune în aplicare fără întârziere planuri complexe de măsuri stabilite în corelatie cu situatia concreta din fiecare focar și instituirea zo ' nelor epizoo ' tice, precum și instituirea măsurilor de carantină de gradul I, indiferent de forma de proprietate a exploatației (gospodărie a populației, fermă zootehnică sau fermă anexă, etc.); 2.3.1 La propunerea comandamentelor antiepizootice județene și a Comandamentului Antiepizootic Central, autoritatea veterinară centrală a României poate dispune ca toate animalele din speciile sensibile din exploatația suspectă să fie tăiate pe loc, sub supraveghere veterinară oficială, în așa fel încât să se evite orice risc de difuzare a virusului febrei aftoase din focar; 2.3.2 În cazul unor colectivități mari de porcine, autoritatea veterinară centrală a României poate lua decizii de derogare de la prevederile paragrafului anterior, solicitând urgent sprijinul Comisiei Europene de Lupta contra Febrei Aftoase, Oficiului Internațional de Epizootii și Comisiei Europene pentru adoptarea celei mai adecvate strategii în aceste condiții speciale, incluzând practicarea vaccinării de necesitate 2.3.3 După tăierea animalelor sensibile din exploatație, aceste animale precuni și cele moarte vor fi distruse sub supraveghere veterinară oficială, în asemenea manieră încât să nu existe nici un risc de difuzare a virusului febrei aftoase din exploatația contaminata. Procedurile pot consta în îngropare adâncă cu substanțe dezinfectante în incinta exploatației vizate, sau acolo unde există instalațiile necesare, animalele ucise și moarte se ard în crematorii;. 2.3.4 Carnea animalelor din speciile sensibile la febra aftoasă ce provin din exploatația contaminată și tăiate într o perioadă cuprinsă între introducerea probabilă a bolii în exploatație și implementarea măsurilor oficiale va fi, dacă este posibil, supusă procesului de trasabilitate. pentru stabilirea originii ei și distrusă, sub supraveghere veterinară oficială, de așa manieră încât să se prevină orice risc al diseminării virusului febrei aftoase. Carcasele animalelor din speciile sensibile care au murit în exploatație, unitate sau gospodărie a populației vor fi distruse sub supraveghere sanitară veterinară oficială, în așa fel încât să se prevină orice risc de răspândire virusului aftos. 2.3.5 Carnea și organele de la alte specii decât speciile de animale sensibile la febra aftoasă ori carnea provenită de la alte specii dar tăiate înainte de perioada menționată la paragraful anterior va putea, prin decizia autorității veterinare competente, sa fie dirijată pentru prelucrare în exploatația contaminată sub formă de preparate fierte sau conserve ori gătită prin fierbere, prelucrare în cuptoare ori uscare după sărare conform instrucțiunilor speciale, după confiscarea și distrugerea prin procedeele menționate a capului, limbii, ugerului, masei intestinale, coarnelor și extremităților picioarelor, în condiții care să evite difuzarea virusului aftos și sub supravegherea veterinară oficială; 2.3.6 Oasele provenite de la animalele din speciile sensibile tăiate de necesitate, se vor steriliza prin fierbere timp de 2 - 3 ore; 2.3.7 Produsele de origine animală destinate uzului industrial ce provin de la animalele din speciile sensibile tăiate de necesitate, se vor prelucra conform prevederilor specifice; 2.3.8 Orice produs, materie sau substanță, va fi distrus sau tratat astfel încât să se asigure distrugerea oricărei particule de virus aftos; toate tratamentele trebuie puse în practică în conformitate cu instrucțiunile autorității veterinare locale; 2.3.9 Laptele și produsele din lapte vor fi distruse în așa fel încât să se prevină orice risc de diseminare a virusului febrei aftoase; 2.3.10 Este interzisă scoaterea din exploatația contaminată a animalelor din orice specie, a produselor provenite de la acestea, a furajelor, dejecțiilor ori a oricăror produse sau materiale prin care se poate disemina virusul febrei aftoase, fără autorizarea autorității veterinare competente; 2.3.11 Este interzisă ieșirea din exploatație, până la eliminarea oricărui risc de diseminare a virusului aftos, a personalului implicat în activitățile de combatere a bolii în focar; 2.3.12 Nici un animal din speciile sensibile la febra aftoasă nu va fi introdus în exploatația contaminată decât după cel puțin 21 de zile după terminarea operațiunilor de curățenie și dezinfecție care trebuie să respecte următoarele conditii: substan ' țele
dezinfectante
folosite
șt concentrațiile lor să fie aprobate oficial de către autoritatea veterinară competentă operațiunile de curățenie și dezinfecție sunt efectuate sub supraveghere veterinară oficială, în concordantă cu instructiunile date de medicul veterinar ofici ' al ' 2.3.13 Se continuă ancheta epizootologică. _ 2.3.14 Aprovizionarea cu toate cele necesare din afară se va face prin transbordare, sub supraveghere veterinară oficială, prin grija conducerii exploatației contaminate. 2.3.15 Animalele neproductive (câini, pisici, porumbei) vor fi sechestrate la locurile lor de cazare, luându-se in același timp măsuri de distrugere a păsărilor sălbatice (vrăbii, ciori etc.) și rozătoarelor, iar cele din speciile productive vor fi supuse masurilor prevăzute la paragraful 2.1 al părții a li-a. 2.3.16 După eliminarea animalelor din speciile receptive față de virusul febrei aftoase și a substanțelor, produselor și materiilor cum ar fi furajele, ustensilele, obiectele, lîna, deșeurile, rebuturile ori alte materii și produse prin care se poate transmite boala, toate adăposturile din exploatația contaminată în care au fast cazate aceste animale, curtea, împrejurimile și vehiculele utilizate pentru transportul lor și tot echipamentul, obiectele. ustensilele, padocurile, instalațiile, etc., considerate a fi contaminate vor fi curățate și dezinfectate în concordanță cu prevederile paragrafului 2.3.12, de către personal îngrijitor instruit special în acest scop: 2.3.17 Se interzice efectuarea oricăror act • iuni sanitare veterinare ce ar putea facilita diseminarea virusului aftos (tratamente, vaccman, serum,zan, etc), cu excepția intervențiilor ce privesc febra aftoasă. Tratamentele cu antiseptice și dezinfecțiile în adăposturile contaminate se vor efectua numai de către personalul îngrijitor blocat in aceste adăposturi, instruit special in acest scop. 2.3.18 Activitatea de reproducție se suspendă pe toată perioada de suspiciune și până la eliminarea animalelor din exploatația contaminată. 2.3.19.Se interzice scoaterea din exploatația sau curtea contaminată a produselor agricole cultivate în incinta acesteia; acestea pot fi consumate numai în exploatație; 2.3.20 Pentru prevenirea difuzării virusului aftos de la adăposturile
contaminate
la celelalte
adăposturi necontaminate și incinta exploatației contaminate, acestea vor fi: - izolate de restul exploatației - acțiunile ce se efectuează în aceste adăposturi vor fi efectuate de personal propriu ce va fi blocat în aceste adăposturi și va fi dotat cu două rânduri de echipament de protecție, dezinfectat zilnic alternativ și care va evita contactul cu restul personalului din exploatație - animalele bolnave dintr-un adăpost sau curte vor fi grupate separat - amenajarea la fiecare adăpost a dezinfectoarelor pentru picioare și mâini -
dezinfectația zilnică a grajdurilor, ustensilelor și a incintei
exploatației,
unității
sau gospodăriei populației contaminate - amenajarea de dezinfectoare pentru dezinfecția autovehiculelor
și
încălțămintei
personalului administrativ sau a oricărei persoane 2.3.21 în cazul în care autoritatea veterinară centrală a României și Comandamentul Antiepizootic Central decid ca unele animale sa nu fie ucise (animale de rasă de mare valoare zootehnică ori alte cazuri speciale) aceste animale vor fi cazate separat și după ce au trecut prin boală vor fi marcate în așa fel încât să poată fi ușor identificate după ridicarea măsurilor de carantină. 2.3.22 În cazul exploatațiilor sau unităților care constau în 2 sau mai multe unități de producție separate, autoritatea competentă poate acorda derogări de la prevederilor punctelor 2.3.1 și 2.3.3, cu referire la unitățile de producție cu animale sănătoase ale unei exploatații infectate, prevăzându-se ca un medic veterinar oficial să confirme că structura și mărimea acestor unități, precum și operațiile care au loc sunt astfel organizate astfel încât sunt complet separate de unitatea.contaminată, cu referire la cazare, adăpostire, furajare și adăpare și că virusul nu se poate răspândi de la una la alta. Aceleași măsuri și posibilitatea de derogare de la cerințele punctului 2.3.9 se pot extinde la exploatațiile ce produc lapte, prevăzându-se ca, în plus, laptele din fiecare unitate de producție să fie colectat separat. 2.3.23 Prevederile de la punctul 2.1 nu se vor aplica în cazul apariției unei surse secundare de virus care este legată epidemiologic cu o sursă primară, pentru care deja au fost prelevate probe. 2.3.24 Autoritatea competentă poate extinde măsurile prevăzute la punctul 2.1 la exploatațiile învecinate dacă localizarea lor, configurația acestora sau contactele cu animalele din exploatația unde s-a înregistrat oficial febra aftoasă oferă motive de a suspecta posibila contaminare - 2.3.25 Autoritatea veterinară centrală a României poate amenda prevederile prezentului program pentru o mai bună coordonare a acțiunilor în scopul eliminării în cel mai scurt timp posibil a febrei aftoase. Măsuri aplicate la confirmarea febrei aftoase În alte locuri decât exploatațiile de animale
1. În cazul apariției febrei aftoase la animale aflate pe pășune, acestea vor fi supuse măsurilor de carantină pe pășunea respectivă sau în situații speciale, cu avizul Comandamentului Antiepizootic
Județean
și
sub supraveghere veterinară oficială, animalele vor putea fi evac;uate de pe pășune și aduse în adăposturi, în condiții de transport care să evite diseminarea virusului.
2. în cazul apariției febrei aftoase la animale aduse în târguri, baze de achiziții, expoziții sau alte locuri de aglomerare temporară de animale, se aplică măsurile prevăzute la partea I, adaptate la condițiile existente. 2.1 Animalele bolnave sau suspecte de îmbolnăvire se scot imediat în vecinătatea imediată a târgului, se ucid și se îngroapă sub supraveghere sanitară veterinară, zona unde au loc aceste acțiuni fiind protejată de târg și de împrejurimi și riguros dezinfectată. Restul animalelor din speciile receptive existente în târgul contaminat se consideră suspecte de contaminare; conduita fată de aceste animale se va stabili de către Comandame ' ntul Antiepizootic Județean, în funcție de numărul și specia animalelor și alte criterii. 2.2 Animalele din speciile nereceptive, existente în locul de aglomerare temporară de animale, vor fi ținute în acest foc până fa eliminarea celor din speciile sensibile și efectuarea acțiunilor de curățenie și dezinfecție menționate la pct. 2.3.12. după care se va efectua dezinfecția corporala și generală a acestora și vor putea fi scoase din târg după o perioadă de 21 zile, în localitatea contaminată, în exploatații în care nu există specii sensibile la febra aftoasă. 2.3 Aglomerarea temporară de animale contaminate se închide, iar după evacuare se supune curățeniei mecanice, se distruge gunoiul și oricare deșeu, prin ardere și se efectuează dezinfecția riguroasa și repetată a întregului teritoriu. 2.4 Prin grija Comandamentului Antiepizootic Județean se vor anunța comandamentele antiepizootice ale localităților de pe raza cărora au fost aduse în aglomerarea temporară animale suspecte de boală sau bolnave ori suspecte de contaminare, pentru organizarea de depistări și instituirea preventivă a măsurilor de carantină.
3. în cazul suspectării sau apariției febrei aftoase în abator, se vor aplica măsurile prevăzute la partea I adaptate specific, iar comandamentele antiepizootice județene vor elabora și pune în aplicare măsuri specifice privind tăierea animalelor, dirijarea cărnii, produselor și subproduselor rezultate din aceste tăieri, a celor rezultate din tăierile de animale efectuate anterior suspicionării bolii precum și a celor provenite de la speciile nereceptive la febra aftoasă, tăiate în același abator, înainte și după instituirea suspiciunii de boală până la asanarea abatorului contaminat se interzice orice transport de animale către acest abator.
4. În cazul apariției suspiciunii de febră aftoasă sau a bolii în timpul transportului, Comandamentul Antiepizootic Județean poate hotărî, în raport cu situația concretă, dirijarea animalelor la un abator și aplicarea prevederilor de la pct. 3, returnarea lor la locul de origine sau dirijarea lor dintr-un loc din localitatea pe raza căreia a apărut suspIcIunea sau boala, cu aplicarea măsurilor stipulate la partea I.
Măsuri de trasabilitate
1. Dacă medicul veterinar oficial consideră, pe baza unor date confirmate, că febra aftoasă ar fi putut fi introdusă din alte exploatații în exploatația suspectă a fi contaminată sau din aceasta în alte exploatații, ca rezultat al mișcării- de persoane, animale sau vehicule pe orice altă cale sau mijloc, acele alte exploatații vor fi plasate sub supraveghere sanitară veterinară oficială și acțiunile de supraveghere nu vor fi ridicate până când suspiciunea prezenței febrei aftoase în exploatația suspectă de contaminare nu este oficial eliminată.
2. Daca medicul veterinar oficial consideră, pe baza unor date confirmate, că febra aftoasă ar fi putut fi introdusă în exploatația contaminata din alte exploatații ca rezultat al mișcării de persoane, animale sau vehicule ori pe orice altă cale sau mijloc, acele alte exploatații vor fi plasate sub supraveghere veterinară oficială.
3. Daca medicul veterinar oficial găsește sau consideră, pe baza unor date confirmate, că febra aftoasă ar fi putut fi introdusă din exploatația contaminata în alte exploatații ca rezultat al mișcării de persoane, animale sau vehicule ori pe orice altă cale sau mijloc, acele alte expioatații vor fi plasate sub supraveghere veterinară oficială.
4. Când o exploatație a fost supusă prevederilor pct. 1, 2 și 3, autoritatea veterinară competentă va interzice mișcarea animalelor din această exploatație cu altă destinație decât pentru transport direct la un abator, sub supraveghere veterinară oficială, cu scopul tăierii de necesitate. Înainte de a se acorda o astfel de autorizare, medicul veterinar oficial trebuie să efectueze o examinare a întregului efectiv din exploatația respectivă și să confirme că nici un animal nu este suspect de a fi infectat.
5. Dacă se consideră că, condițiile permit, autoritatea veterinară competentă poate limita masurile prevăzute la pct. 1 și 2 pentru o parte a exploatației incriminate și a animalelor existente acolo, cu condiția ca animalele existente să fi fost cazate, ținute și furajate complet separat de cele care fac obiectul celor specificate la pct. 1 și 2.
6. Când animalele din speciile sensibile la febra aftoasă sunt livrate sau scoase din exploatația în care sunt ținute, ele trebuie sa fie identificate în așa fel incat, pentru a fi posibilă ' stabilirea exploatațiilor de origine sau exploatația de unde provin și toate mișcările lor să poată fi repede identificate (trasabilitate).
7. Totuși, pentru unele categorii de animale, autoritatea veterinară competentă poate, în unele circumstanțe și având în vedere starea de sănătate a animalelor, să autorizeze alte proceduri de trasabilitate rapidă a exploatațiilor de origine sau exploatația de unde provin acestea și toate mișcările lor.
8. Aranjamentele pentru identificarea animalelor sau pentru identificarea exploatației de origine vor fi determinate de către autoritatea veterinară competentă.
Măsuri aplicate în zona de protecție
1. Se efectuează o evaluare a tuturor exploatațiilor din zonă cu animale din speciile sensibile.
2. Exploatațiile care sunt suprinse în această evaluare trebuie să fie supuse periodic unor inspecții veterinare.
3. Animalele din speciile sensibile la febra aftoasă nu pot fi scoase din exploatațiile sau locurile (pășuni, etc.) în care sunt ținute, situate în zona de protecție în primele 15 zile de la confirmarea bolii în exploatația infectată, cu excepția dacă sunt transportate direct la un abator localizat în această zonă, pentru tăiere de necesitate și sub supravegehre veterinară oficială.
4. Dacă această zonă nu are nici un abator aflat sub supraveghere veterinară oficială, animalele la care se face referire la pct. 3 vor fi transportate la un abator stabilit de către autoritatea veterinară competentă.
5. Asemenea mișcări de animale stipulate la pct. 3 și 4 pot fi autorizate de autoritatea veterinară competentă, numai după ce examinarea de către un medic veterinar oficial a tuturor animalelor din speciile sensibile din exploatație elimină prezența de animale suspecte de boală.
6. Se interzice activitatea de reproducție pentru animalele din speciile sensibile la febra aftoasă iar însămânțările artificiale se interzic în primele 15 zile, cu excepția dacă ele sunt efectuate de către fermier cu material seminal ce provine din aceeași exploatație s·au care provine direct de la un centru de însămânțare agreat oficial.
7. Se interzic toate aglomerările temporare de animale din speciile sensibile (târguri, bâlciuri, expoziții, mori, baze de colectare și recepție, etc), incluzând colectarea și distribuirea lor, precum și locurile comune de adăpare.
8. Animalele din speciile receptive la virusul febrej aftoase vor fi sechestrate la grajd sau pe pășune și vor fi inspectate zilnic. Exploatațiile și unitățile constituite în colectivități de animale din specii receptive la virusul aftos, din localitățile afalate în zone de protecție, se supun unor măsuri de carantină preventivă, implicând înăsprirea regimului de filtru sanitar veterinar, respectare măsurilor stabilite de Comandamentul Antiepizootic Județean privind livrările de produse și aprovizionarea cu furaje, produse și materiale prin transbordare.
9. Se interzice preluarea animalelor contractate, până la ridicarea măsurilor de carantină precum și introducerea în zona de protecție de animale din speciile receptive, provenind din alte localități
1O. Se interzice colectarea laptelui, acesta va fi prelucrat în exploatațiile în care a fost produs.
11. Carnea rezultată din tăieri de animale, din speciile receptive în exploatații situate în zona de protecție, poate fi consumată în aceste exploatații ori în consum colectiv din această zonă, sau transformată în preparate din carne supuse procesului termic, comercializate în zona menționată, sub supraveghere sanitară veterinară.
12. Cadavrele animalelor din speciile sensibile la febra aftoasă se distrug prin ardere și îngropare adâncă cu var cloros, iar cele de alte specii pot fi ecarisate și prin puț sec sau prelucrare în întreprinderi specializate situate în zone de protecție și utilizarea produselor obținute în această zonă.
13. Circulația în zona de protecție este permisă numai autovehiculelor și utilajelor hipo, acestea trebuie să fie parcate și respectiv adăpostite în locuri fără animale din speciile sensibile la febra aftoasă; este obligatorie, de asemenea, legarea câinilor, închiderea păsărilor și a pisicilor.
14. Ieșirea persoanelor din zona de protecție se admite numai cu aprobarea Comandamentului Antiepizootic Local și cu respectarea unor măsuri de dezinfecție, sub supraveghere veterinară oficială.
15. Se interzice practicarea navetei, persoanele în cauză vor rămâne în localităt, ile de domiciliu, eliberându-li- se dovezi oficiale justificative.
16. Se interzic orice actiuni sanitare veterinare ce ar putea facilita răspândirea viru ' sului aftos, cu excepția celor corelate cu combaterea bolii (deratizări, dezinfecții, etc).
17. Cerealele,
furajele
fibroase
și
suculente înmagazinate în zona de protecție, dar în afara focarului de boală (exploatația infectată, etc) vor putea fi transportate la bazele de colectare după 21 de zile de la terminarea măsurilor de curățenie și dezinfecție în focarul de febră aftoasă. Cele în curs de recoltare vor fi depozitate astfel încât să se evite contaminarea lor sau vor fi dirijate direct de la locul de recoltare la bazele de colectare, fara a traversa focarul de boală.
18. Până la stabilizarea focarului de boală, hotărâtă de către Comandamentul Antiepizootic Județean, se interzice în zona de protecție orice aglomerare temporară de animale, activitate obștească și care ar putea contribui la diseminarea virusului, precum și expedierea de colete din această zonă. Efectuarea muncilor agricole în zone de protecție se face cu persoane, atelaje hipo sau autovehicule din această zonă, din curți și exploatații indemne.
19. În situații deosebite, Comandamentul Antiepizootic Județean poate suspenda temporar oprirea trenurilor în stațiile localităților din zona de protecție și poate devia traseul curselor auto.
20. Fabricile de nutreturi combinate din zona de protecție vor putea livra pro ' dusele lor la unitățile și în condițiile
stabilite
de
Comandamentul
Antiepizootic Județean iar abatoarele și întreprinderile de producere a făinurilor proteice din această zonă vor putea funcționa sub supraveghere veterinară specială, în condițiile stabilite de același comandament.
21. La intrarea și ieșirea din zona de protecție se vor organiza
puncte
permanente
de
control
pentru supravegherea respectării restricțiilor de circulație între această zonă și zona de supraveghere. În acest sens, în baza conventiei bilaterale, autoritatea veterinară centrală a României poa ' te face apel la ajutorul Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne.
22. Fără a se aduce atingere prevederilor pct. 3 al părții a V-a, transportul animalelor din speciile sensibile prin zona de protecție este interzis, cu excepția tranzitului pe autostrăzi sau principalele rute de cale ferată.
23. Măsurile aplicate în zona de protecție vor fi menținute cel puțin 15 zile după eliminarea tuturor animalelor din exploatația sau locurile în care s-a declarat oficial boala și efectuarea operațiunilor de curățire și dezinfecție cu respectarea prevederilor paragrafului 2.3.12 al părții I (C).
24. Totuși, măsurile descrise pentru zona de supraveghere va rămâne în aplicare în zona de protecție pentru o perioadă de 15 zile.
Măsuri aplicate in zona de supraveghere
1. Înregistrarea oficială a evaluării tuturor exploatațiilor care au cazate animale din speciile sensibile la febra aftoasă.
2. Mișcarea de animale din speciile sensibile, pe drumurile publice, va fi interzisă, cu excepția celor care sunt duse la pășunat. Aceste animale se sechestrează la grajd. Cu aprobarea Comandamentului Antiepizootic Județean, animalele din speciile receptive aflate la pășune vor putea fi carantinate pe pășunile respective.
3. Transportul animalelor din speciile sensibile în zona de supraveghere va fi supus autorizării autorității veterinare competente.
4. Animalele nu pot fi mișcate din zona de supraveghere în primele 15 zile. Între a 15-a și a 30-a zi animalele nu pot fi mișcate din zona menționată, cu excepția transportului lor, sub supraveghere veterinară directă, la un abator cu scopul de a fi tăiate de necesitate.
5. Astfel de activități de transport pot fi autorizate de autoritatea veterinară competentă, numai după ce medicul veterinar oficial a efectuat o examinare a tuturor animalelor la care se face referire la pct. 4 și a confirmat că nici un animal nu este suspectat a fi infectat.
6. în zona de supraveghere se interzice activitatea de reproducție pentru animalele din speciile sensibile la febra aftoasă.
7. Se interzice ținerea târgurilor, expozițiilor, activității bazelor de achiziții sau a altor locuri de aglomerare temporară de animale din speciile sensibile la febră aftoasă.
8. Se execută controlul zilnic al stării de sănătate al animalelor sensibile din exploatațiile - ferme - sub raportul febrei aftoase și la interval de două zile în gospodăriile populației.
9. Se interzice introducerea de animale din speciile receptive din afara zonei de supraveghere în această zonă.
1O. Se interzic achizițiile de animale și a produselor de origine animală precum și scoaterea din zonă de către producători a produselor de origine animală, pentru a fi comercializate sau expediate.
11. Turmele de ovine aflate în transhumantă în momentul instituirii zonelor epizootice (de protecție ' și de supraveghere) vor fi sechestrate pe loc. După identificarea lor exactă, individuală se va stabili trasabilitatea mișcării acestora.
12. Aceste turme de ovine vor fi supuse examinării zilnice, efectuată de către autoritatea veterinară locală și în funcție de rezultatul acestor examene(animale bolnave, animale suspecte, animale fără manifestări clinice de boală) se vor institui măsurile stabilite de Comandamentul Antiepizootic Județean.
13. Se sechestrează și se țin sub măsuri de carantină profilactică timp de 14 zile, turmele de ovine în transhumanță, clinic sănătoase dar care au trecut prin localităt • i contaminate.
14. Tăierea de necesitate a animalelor și valorificarea cărnii rezultate se vor efectua în aceleași condiții ca și în cazul zonei de protecție.
15. În raport cu răspândirea focarelor de febră aftoasă și pericolul de difuzare a bolii, Comandamentul Antiepizootic Județean va stabili modalitatea preluării laptelui din zona de supraveghere și destinația lui,. întreprinderile de industrializare a laptelui adaptându-și activitatea de preluare în acest sens.
16. Când boala este confirmată într-o exploatație din care s-a preluat lapte într-o perioadă anterioară de zile egală cu perioada de incubație a bolii, întreprinderea de prelucrare a laptelui se consideră contaminată și se aplică măsurile pentru un focar de boală.
17. Întreprinderile de producere a nutrețurilor combinate și abatoarele din zonele epizootice vor funcționa cu · aprobarea și în condițiile stabilite de către Comandamentul Antiepizootic Județean respectiv al Municipiului București.
18. Întreprinderile de producere a făinii proteice furajere situate în zonele epizootice pot prelua cadavre sau deșeuri animaliere numai din localități libere de boală, în condițiile stabilite de Comandamentul Antiepizootic Județean, cu excepția celor care sunt destinate special pentru distrugerea animalelor tăiate sau moarte în zone de protecție.
19. Personalul silvic și de vânătoare are obligația să anunțe imediat comandamentele antiepizootice locale ori de câte ori găsesc cadavre ori depistează animale sălbatice din specii receptive la febră aftoasă bolnave sau suspecte de boală. Dacă este posibil, acestea. vor fi capturate și examinate de autoritatea veterinară locală.
20. În zonele epizootice se interzice vânătoarea.
21. Măsurile în zona de supraveghere vor fi menținute în aplicare cel puțin 30 de zile după eliminarea tuturor animalelor la care se face referire la paragraful 2 al părții I lit.c) din exploatațiile sau locul contaminat și efectuarea în această exploatație a curățirii preliminare și operațiunile de dezinfecție, în concordanță cu prevederile paragrafului
2.3.12 al părții I (C).
Dispoziții privind vaccinarea antiaftoasă
1. Utilizarea vaccinurilor contra febrei aftoase este interzisă pe teritoriul României, cu excepția unor strategii extreme de combatere a bolii dispuse de autoritatea veterinară centrală, după consultarea Comisiei Europene de Luptă contra Febrei Aftoase și a Comisiei Europene.
2. Se interzice producerea, stocarea, comercializarea și distribuția pe teritoriul României de vaccinuri antiaftoase, ce trebuie să fie sub control oficial.
3. Se interzice importul pe teritoriul României de animale vaccinate antiaftos, din țări, zone sau exploatații în care se practică vaccinarea antiaftoasă.
4. Manipularea virusului aftos pentru probleme de cercetare, diagnostic ori producerea de vaccinuri pentru cazuri de criză extremă, când se dispune aplicarea strategiei de vaccinare, se efectuează în clădiri speciale și laboratoare oficial aprobate de autoritatea veterinară centrală a României, oficial recunoscute de Oficiul lnternational de Epizootii, Laboratorul comunitar de referință pentru febra aftoasă și Comisia Europeană de Luptă contra Febrei Aftoase.
5. Clădirile și laboratoarele la care se referă pct. 4 vor fi aprobate numai dacă ele îndeplinesc standardele minime recomandate de Organizatia Natiunilor Unite pentru Agricultura si Alimentatie pentru laboratoarele care lucrează cu virusul febrei aftoase in vitro și in vivo.
6. Experții veterinari de la Comisia Europeană în colaborare cu autoritatea veterinară centrală a României pot efectua controale ad-hoc pentru a evalua dacă sistemele de securitate aplicate în aceste clădiri și laboratoare
corespund cu standardele
minime ale Organizatia
Natiunilor
Unite
pentru
Agricultura
s1 Alimentatie.
7. Comisia Europeană va efectua aceste controale cel puțin o dată pe an și va trimite un raport în acest sens· la Comitetul Veterinar Permanent.
8. Lista clădirilor și laboratoarelor autorizate oficial poate fi modificată ținând cont de rezultatul acestor controale iar lista lor actualizată de fiecare dată.
9. În concordanță cu aceeași procedură, trebuie luată o decizie pentru adoptarea unui cod de bună practică pentru sistemele de securitate aplicate în clădirile și laboratoarele oficial agreate pentru a manipula virusul aftos.
1O. Fără a aduce atingere prevederile paragrafelor 1 - 5 referitoare la utilizarea vaccinurilor antiaftoase, se poate decide, când febra aftoasă a fost confirmată și tinde să devină extensivă, să poată fi introdusă vaccinarea antiaftoasă de necesitate, utilizând procedurile tehnice care să garanteze imunitatea totală la animalele vaccinate.
11. În cazul precizat la pct. 1O măsurile care se vor lua vor tine cont de: ' - mărimea zonei geografice în care vaccinarea de
necesitate trebuie efectuată; - speciile și vârsta animalelor de vaccinat; - durata campaniei de vaccinare; interdicțiile specifice animalelor vaccinate șI produselor acestora; - identificarea specială și înregistrarea specială a animalelor vaccinate; - alte activități necesare pentru situația de necesitate;
12. Decizia de introducere a vaccinării de necesitate va fi luată de autoritatea veterinară centrală a României cu acordul conducerii Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, după expunerea tuturor consecințelor imediate și de durată de natură sanitară și economică și consultarea forurilor menționate la pct. 4.
13. Decizia de vaccinare va ține, în particular, seama de concentrația de animale din speciile sensibile din unele regiuni și necesitatea de a proteja loturile de animale speciale.
14. Totuși, prin derogare de la prevederile pct. 1O decizia de a introduce vaccinarea de necesitate în jurul focarelor poate fi luată de autoritatea veterinară centrală după notificarea oficială la Comisia Europeana, ca prin aceasta, interesele de bază ale Comunității Europene și României să nu fie periclitate, decizie care va fi imediat revăzută de Comitetul Veterinar Permanent.
15. Pendinte instituirea rezervelor comunitare de vaccinuri antiaftoase, autoritatea veterinară centrală a României solicită oficial anual la Oficiul lnternational de Epizootii, Comisia de Luptă contra Febrei Aftoase și Comisia Europeană constituirea la Laboratorul Național de referință a unei rezerve de material brut vaccinal, produs din subtipurile care au evoluat în România și în zona balcanică.
16. În scopul precizat la pct. 15 se vor încheia contracte între aceste organizații și instituții și autoritatea veterinară centrală a României, contracte care vor specifica, în particular, cantitatea necesară de doze de vaccin, ținând cont de cerințele estimate prin programele de vaccinare, pentru un maxim de 1 O serotipuri.
17. După această perioadă tranzițională, autoritatea veterinară centrală a României va fi autorizată, sub supravegherea Comunității Europene, a Oficiul lnternational de Epizootii și a Comisiei Europene de Luptă contra Febrei Aftoase să stabilească clădirile pentru prelucrarea și stocarea vaccinurilor gata de a fi utilizate pentru vaccinarea de necesitate.
18. Decizii asupra solicitărilor autorității veterinare centrale a Romaniei privind utilizarea în cazuri de necesitate a vaccinării antiaftoase și a instituirii rezervelor
nat ' ionale de material vaccinal brut se solut. ionează în cadrul sistemului decizional comunitar.
Laboratoare de referință pentru febra aftoasă
1. Autoritatea veterinară centrală a României se va asigura că:
a) examenele de laborator pentru depistarea prezenței febrei aftoase sunt efectuate de un laborator național;
b) aceste examene de laborator trebuie să precizeze dacă este necesar și în special după prima apariție a bolii, tipul, subtipul și eventual varianta de virus în cauză; dacă este necesar, acestea pot fi confirmate de un laborator de referință desemnat de Comunitatea Europeana.
c) unul din laboratoarele naționale este responsabil pentru coordonarea metodelor de diagnostic și aplicarea standardelor în românia. Laboratoarele nat ' ionale vor. tine legătura cu laboratorul de referință desemnat de Comunitatea Europeana.
2. Sarcinile și responsabilitățile laboratorului național de referintă vor fi următoarele:
a) a ' sigurarea legăturii cu laboratoarele statelor membre, cu referire la standardele și metodele de diagnostic pentru febra aftoasă și diagnosticul diferențial, dacă este necesar, în special prin: - recepția probelor din teren în vederea stabilirii identității lor; - tipizarea și caracterizarea tulpinilor de virus aftos din probele primite și comunicarea rezultatelor acestor investigații autorității veterinare centrale a României; - constituirea și ținerea la zi a unei colecții de tulpini ale virusului aftos; - constituirea și ținerea la zi a unei colecții de seruri contra tulpinilor virusului aftos;
b) sprijinirea activității laboratoarelor naționale, în special prin: - stocarea și furnizarea către celelalte laboratoare naționale a liniilor celulare folosite în diagnostic împreună cu virusul și/sau serurile antigenice inactivate standardizate și a celorlalți agenți de referintă - organiz ' area și executarea testelor comparative periodice de diagnostic al febrei aftoase și transmiterea periodică a rezultatelor acestor teste la autoritatea veterinară centrală a României.
c) furnizarea informațiilor și efectuarea de instruiri ulterioare, în special prin:
- colectarea datelor și a informațiilor despre metodele de diagnostic și de diagnostic diferențial utilizate și transmiterea acestor informatii la autoritatea veterinară centrală a României; ' - elaborarea și implementarea planurilor necesare pentru instruirea ulterioară a experților în diagnostic de laborator în vederea armonizării tehnicilor de diagnostic; - organizarea unei întâlniri anuale unde reprezentanții laboratoarelor naționale pot analiza tehnicile de diagnostic și progresele făcute;
3. Laboratorul national de referintă va functiona în conformitate cu conditiil ' e recunoscute d ' e strictă se ' curitate așa cum sunt indica ' te în Standardele minime pentru laboratoarele care lucrează cu virusul aftos, elaborate de Comisia Europeană de Luptă contra Febrei aftoase, la a 26- a sa sesiune de la Roma, din aprilie 1985.
4. Laboratorul de referință va formula și va recomanda măsurile de securitate ce trebuie luate de laboratoarele naționale cu privire la diagnosticul febrei aftoase, în conformitate cu standardele minime la care se face referire în pct. 3.
5. Fondurile necesare acoperirii cheltuielilor implicate
de activitățile la care se face referire la pct. 2-4 vor fi incluse în bugetul general al Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.
Stingerea unui focar de febră aftoasă și ridicarea restrict • iilor sanitare veterinare
1. Stingerea unui focar de febră aftoasă reprezintă momentul ridicării tuturor măsurilor și restricțiilor, când se constată că: 1.1 pe teritoriul localității nu mai există animale bolnave sau ținute sub observație pentru febră aftoasă; 1.2 de la ultima vindecare, tăiere de necesitate sau moarte a animalelor au trecut 21 de zile; 1.3 rezultatele examenelor de laborator efectuate pe probele recoltate din focar, zona de protecție ori de supraveghere sunt negative; 1.4 s-au realizat integral măsurile de profilaxie și combatere stabilite;
2. În acest sens medicul veterinar al circumscripției sanitare veterinare zonale întocmește un act sanitar veterinar de stingere a epizootiei. Actul sanitar veterinar de stingere a epizootiei se înregistrează în evidența primăriei localității pe teritoriul căreia a evoluat epizootia, sub semnătura primarului de luare la cunoștință.
SECT. IUNEA VIII - PROGRAME DE INSTRUIRE
Instruirea privind diferite aspecte corelate cu febra aftoasă se adresează:
1. CENTRULUI NATIONAL DE LUPTĂ CONTRA FEBREI AFTOASE '
2. GRUPELOR DE EXPERT! LA NIVEL NATIONAL
3. ECHIPELOR DE EXPERT ' I NATIONALI '
4. LABORATORULUI NATIONAL,DE REFERINTĂ
5. CENTRELOR LOCALE DE LUPTĂ CONTRA FEBREI AFTOASE I
6. GRUPELOR DE EXPERT! LOCALI
7. ECHIPELOR DE EXPERT! LOCALI
'
Fiecare din aceste structuri trebuie să fie instruită în sistem piramidal de către structura direct ierarhică pentru subiecte vizând responsabilitățile specifice în controlul febrei aftoase.
Structurile centrale se vor instrui lunar.
Structurile teritoriale mentionate sunt instruite de către
structurile centrale trimestrial. '
La nivelul CNLCFA se ține un registru în care se înregistrează fiecare instruire, tematica, participanții, lectorii, evaluarea.
Semestrial, șeful CNLCFA trebuie să se instruiască la Laboratorul Comunitar de Referință al Uniunii Europene.
ANEXA
la Programul National de Alerta contra Febrei Aftoase
ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE NECESAR INTERVENTIEI
IN TERITORIU A ECHIPELOR DE EXPERTI
• Salopete sau combinezoane (cover-all); • Halate; • Bonete; • Manusi lungime ½ de examinare (cauciuc rezistent); • Manusi pentru prelevare probe (latex); • Galosi sau cizme de cauciuc; • Complet masca -ochelari.
Pentru personalul tehnic instruit, desemnat sa efectueze la locul de interventie operatiuni de decontaminare, in plus: • Combinezon sau sort cauciucat; • Ochelari de protectie; • Masca de protectie • Manusi de dezinfectie (lungime ½, rezistente la substantele decontaminate uzual folosite).
Dimensiunile echipamentului destinat acestor actiuni vor fi potrivite fiecarui membru al echipelor de experti locali sau nationali si se vor pastra sub forma de set individual, in saci de plastic etichetati cu numele utilizatorilor, alaturi de trusele destinate recoltarii de probe, in locuri special destinate si închise, la care vor putea avea acces permanent persoanele desemnate sau, in afara orelor de program, ofiterii de serviciu.
Este interzis a se da echipamentului de interventie alte utilizari.
Dupa utilizare, echipamentul folosit este, dupa caz, fie sterilizat prin fierbere si ramane in incinta cu animale afectate in vederea utilizarii in actiuni de interventie in presupusul focar de boala, fie se ambaleaza in saci de plastic dubli ce sunt supusi separat dezinfectiei chimice exterioare si se supun ulterior decontaminarii pnn autoclavare in laborator.
Modul de recoltare, ambalare si expediere a probelor
Proba ideala de la orice specie afectata este cea de epiteliu a aftelor recent sparte sau lichid din afte nesparte, extras cu seringa si ulterior, epiteliul respectivei afte recoltate cu forfecuta, cel putin 1 gram de epiteliu pentru fiecare proba. Astfel de probe se pot recolta in tuburi sterile daca au sanse de a ajunge in laboratorul examinator in cateva ore sau se mixeaza in tuburi cu 2 ml mediu de transport si glicerol (aa) si se mentin la temperaturi de congelare, daca se apreciaza ca transportul poate dura mai mult. Astfel de fragmente de epiteliu sau vezicale trebuie cautate pe picioare, in orificiul bucal si zonele invecinate ale acestuia, iar la femele si pe mamele. Gasirea unor leziuni
„tipice" si deci a unor probe de acest fel este mai dificila la
ovine si chiar la porcine. Este preferabil ca recoltarea sa se faca de la animale in prealabil sedate.
Probe de sange si lapte se pot recolta relativ steril
direct in seringi de unica folosinta, dupa care acestea se astupa cu ceara la nivelul orificiului din care se scoate acul. Probele astfel recoltate se pot expedia laboratorului in seringa, ca atare.
De la animalele moarte se poate recolta, in placi Petri, sange coagulat, fragmente de cord sau alte organe din care virusul se poate izola.
Acolo unde nu se gasesc probede epiteliu vezicular, la animale deja trecute prin aceasta etapa a afectiunii sau care sunt suspecte a avea o evolutie subclinica, este de preferat a se recolta o proba de lichid esofage-faringian de la bovine si ovine sau tampoane faringe-esofagiene de la porcine.
Este de mentionat ca virusul poate persista in faringele bovinelor trecute prin boala o perioada lunga, chiar pana la 2 ani.
ln lipsa unor cupe pentru „probang" (cum este denumita aceasta modalitate de recoltare), ce arat ca niste mici „polonice" de supa cu diametrul de 5 cm pentru bovine si 2,5 cm pentru ovine, avand marginile taioase, se vor putea recolta probe de lichid esofago-faringian cu lingurile (la bovine) sau linguritele (la ovine), incluse in trusa de recoltare a probelor. Acestea, avand marginile usor poizate, vor putea actiona ca niste chiurete.
Cel ce recolteaza proba, introduce lingura pana la nivel faringo-esofagian si efectueaza 2-3 miscari laterale, pentru a recolta lichid si celule epiteliale printr-o raclare blanda (probele recoltate violent, ce contin sange nu sunt acceptate de laborator). Se scoate lingura plina cu lichid si se descarca intr-un flacon steril cu gura larga. ln acest flacon se apreciaza calitatea materialului recoltat (sa nu cantina continut ruminal si sa aibă turbiditatea datorata existentei materialului celular) si se determina pH-ul acestuia, cu banda de hartie indicatoare. Daca proba este acida, datorita eventualului continut ruminal, se arunca si
se rec. oltea. za din nou, dupa ce se spala gura animalului cu apa s1 apoi se usuca.
Din continutul flaconului, se recolteaza 2 ml si se amesteca într-un tub cu 2 ml mediu de transport (fara glicerol), se agita usor si se determina pH-ul ce nu trebuie sa depaseasca 7,6.
Tampoanele faringiene recoltate de la porci se introduc in tuburi sterile, cu cate 2 ml mediu de transport.
Aceste probe se recolteaza in criotuburi, sunt imediat congelate si expediate pe gheata carbonica sau in mici containere cu azot lichid.
Se va suplini lipsa facilitatilor pentru transportul probelor in conditii de congelare prin rapiditatea cu care se transporta probele spre laborator.
Ambalarea, transportul si asigurarea securitatii probelor
pe timpul transportului
Probele ce contin material cu mare potential infectant (lichid, perete vezicular sau lichid faringe-esofagian), se protejeaza prin inchidere in cutiile de plastic cu închidere etansa, in vata îmbibata cu solutie decontaminata.
• Probele astfel recoltate se ambaleaza dupa individualizarea vizibila cu creionul de scris pe sticla, in cel putin doua pungi de plastic. Ambalajul exterior este stropit si apoi acoperit cu vata îmbibata cu solutie 4% acid citric. Totul se introduce in alte doua pungi de plastic in care se introduce o eticheta scrisa vizibil cu urmatorul continut: PERICOL - Prezentul pachet se poate deschide doar de persoane autorizate.
Pe acest ambalaj exterior se aplica primele sigilii. Se efectueaza o a doua dezinfectie a ambalajului extern. Pachetul astfel ambalat si sigilat se introduce in lada izoterma (pentru care in aceasta perioada este bine sa existe in permanenta refrigeratoarele puse la congelator) sau pe cuburi de gheata in termos.
Lada izoterma sau termosurile se închid si se sigileaza si ele, efectuandu-se dezinfectia exterioara a acestora prin stergerea energica cu watt îmbibata cu acid citric 4°/o. Nota de insotire va avea mentiunea URGENTA - solicitare de examene de diagnostic pentru A01O. ln afara datelor curente, pe nota se va mentiona obligatoriu numele medicului care a recoltat probele, data si ora la care s-au recoltat, numele persoanei care a efectuat ambalarea si dezinfectia ambalajelor ce contin probe, precum si numele persoanei raspunzatoare de securitatea probelor pe timpul transportului. Nu este lipsit de importanta ca pe delegatia celor ce insotesc probele sa se mentioneze data si ora la care acestea au fost predate. Echipamentul folosit de catre cel care a examinat animalele si au recoltat probe, precum si restul materialelor nefolosite din trusa de recoltare, se imbiba cu acid citric 4% si se introduc in sacii de plastic ce vor fi si ei dezinfectati la exterior si sigilati. Acesti saci se deschid doar in camera de autoclavare din laboratorul judetean. Continutul refolosibil se dezinfecteaza prin autoclavare sau fierbere. Probele astfel recoltate si ambalate, se transporta in cel mai scurt timp posibil la Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala. Pana la asigurarea unei incinte de lucru adecvate efectuarii de examene virusologice in tara, probele destinate diagnosticului prin aceste teste vor fi ambalate si conservate in zapada carbonica la I.D.S.A., in recipientii de transport standardizat asigurati de laboratorul international de referinta ce va primi probele pe calea aerului, in conformitate cu exigentele celor ce preiau probele si normele internationale in vigoare. Elemente constitutive ale truselor pentru recoltare de probe: La nivelul fiecarei directii sanitare veterinare trebuie sa existe 3-5 astfel de truse pregatite, ambalate si stocate intr un dulap sau fiset a carui cheie se va gasi in permanenta la dispozitia persoanelor autorizate sau a ofiterului de serviciu. ln aceste truse trebuie sa fie incluse urmatoarele materiale: • 20 de tuburi criorezistente sau tuburi conice de centrifugare sterile, de 5-1O ml, cu dop înfiletat; • 20 de tuburi cu tampoane sterile; • 1O flacoane de 20, 50 sau 100 ml, cu gat larg si dop înfiletat (spalate si sterilizate); • 1O flacoane sterile de 5 ml cu gat larg si dop înfiletat; • 10 placi Petri, 9-12 cm diametru; • 1O pipete sterile de 2 sau 5 ml; • 20 de seringi de 1
ml (unica folosinta); • 1O seringi de 2 ml (unica folosinta) • sedative adecvate speciilor receptive de la care se poate recolta material virulent din afte; • 20 de dispozitive cu vacuum pentru recoltare. sterila de sange; • 20 de dispozitive cu vacuum pentru recoltare de sange pe anticoagulant; • un mic bulgare de ceara galbena, de lumanare; • 2 foarfeci chirurgicale (sterile si ambalate); • 2 forfecute de tip trichineloscopic (sterile sI ambalate); • 5 linguri de supa cu marginea adanciturii usor polizata (invelite in hartie si sterilizate in pupinel); • 5 lingurite cu marginea adanciturii usor polizata, preparate in acelasi mod; • 3 perechi manusi chirurgicale; • 2 pachete de vata hidrofila; • 1 creion de scris pe sticla; • 2 flacoane x 200 ml cu mediu de transport cu glicerol aa (cu pH verificat, 7,2-7,6); • 112kg acid citric; • banda de hartie pentru indicarea pH-ului; • 20 de pungi de plastic de marime medie; • 5 saci din material plastic; • 1O foi de hartie de împachetat; • 2 containere dreptunghiulare sau patrate de material plastic, dezinfectabil, cu posibilitati de închidere etansa. Se pot folosi cutiile de congelat alimente din comert; • sfoara de impachetat; • benzi de hartie cu sigiliu si pasta de lipit; • lada frigorifica sau doua termosuri.
Ca mediu de transport, se poate utiliza tampon fosfat salin cu pH 7,2-7,4 cu antibiotice (1.000.000 Ul penicilina si 1 gram streptomicina/litru) posibil si O, 1 g /litru albumina serica bovina. ln final, se verifica si se ajusteaza pH-ul la 7,2. Mediul de transport cu antibiotice si glicerol in parti egale va avea, de asemenea, un pH verificat si stabilizat intre valorile 7,2-7,4.
Suportul financiar necesar pentru:
1. Actiuni de instruire: • Pentru instruirea preliminara a unui expert local 5.000.000/ persoana • Pentru instruirea preliminara a unui politist veterinar 3.000.000/persoana •
Pentru instruirea unui tehnician de interventie in actiuni de decontaminare 2.000.000 /persoana Procurarea si reconditionarea echipamentului, instrumentarului si materialelor componente ale truselor de interventie •
Aproximativ 7.000.000 lei/trusa pentru procurarea initiala a componentelor; •
Aproximativ 300.000
lei/trusa
pentru reconditionarea si completarea consumabilelor in vederea refolosirii. Se pot lua in calcul 2-3 actiuni de reconditionare - completare pe an pentru fiecare trusa.
P
R
E
Ț
U
R
I
L
E
publicațiilor
legislative
pentru
anul 2004
- pe
suport
tradițional - Valoarea
Valoarea
crt.
anual - lei -
Nr.
Denumirea
publicației
abonamentului
abonamentului
trimestrial
- lei -
Trim.
I
Trim.
II
Trim.
III
Trim.
IV
1. Monitorul
Oficial,
Partea
I,
în
limba
română 9.875.000 2.468.750 2.715.750 2.987.500 3.286.000
2. Monitorul
Oficial,
Partea
I,
în
limba
română,
numere
bis*) 1.780.000 - - - - 3. Monitorul
Oficial,
Partea
I,
în
limba
maghiară 7.900.000 1.975.000 1.975.000 1.975.000 1.975.000
4. Monitorul
Oficial,
Partea
a
II-a 12.500.000 3.125.000 3.125.000 3.125.000 3.125.000
5. Monitorul
Oficial,
Partea
a
III-a 2.530.000 632.500 632.500 632.500 632.500
6. Monitorul
Oficial,
Partea
a
IV-a 10.680.000 2.670.000 2.670.000 2.670.000 2.670.000
7. Monitorul
Oficial,
Partea
a
VI-a 9.850.000 2.462.500 2.462.500 2.462.500 2.462.500
8. Colecția
Legislația
României 2.500.000 625.000 687.500 756.500 832.500
9. Colecția
de
hotărâri
ale
Guvernului
și
alte
acte
normative 4.150.000 1.038.000 1.141.500 1.255.500 1.381.500
10. Repertoriul
actelor
normative 625.000 - - - - 11. Decizii
ale
Curții
Constituționale 470.000 - - - - 12. Ediții
trilingve 2.500.000 - - - - *)
Cu
excepția
numerelor
bis
în
care
se
publică
acte
cu
un
volum
extins
și
care
interesează
doar
un
număr
restrâns
de
utilizatori.
Toate
publicațiile
Regiei
Autonome „Monitorul
Oficial"
sunt
purtătoare
de
T.V.A.
în
cotă
de 9%,
aceasta
fiind
inclusă
în
prețul
de
abonament.
Pentru
siguranța
clienților,
abonamentele
la
publicațiile
Regiei
Autonome „Monitorul
Oficial"
se
pot
efectua
prin
următorii
difuzori:
◆ COMPANIA
NAȚIONALĂ „POȘTA
ROMÂNĂ" - S.A. -
prin
oficiile
sale
poștale ◆
RODIPET - S.A. -
prin
toate
filialele ◆
INTERPRESS
SPORT - S.R.L. -
București,
str.
Hristo
Botev
nr. 6 (telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09) ◆
PRESS
EXPRES - S.R.L. -
Otopeni,
str.
Flori
de
Câmp
nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37; 0745.133.712) ◆
M.T.
PRESS
IMPEX - S.R.L. -
București,
bd.
Basarabia
nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15; 255.48.16) ◆
INFO
EUROTRADING - S.A. -
București,
Splaiul
Independenței
nr.202A (telefon/fax: 212.73.54) ◆
ACTA
LEGIS - S.R.L. -
București,
str.
Banul
Udrea
nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79) ◆
CURIER
PRESS - S.A. -
Brașov,
str.
Traian
Grozăvescu
nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96) ◆
MIMPEX - S.R.L. -
Hunedoara,
str.
Ion
Creangă
nr. 2,
bl. 2,
ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43) ◆
CALLIOPE - S.R.L. -
Ploiești,
str.
Candiano
Popescu
nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52, 0244/51.48.01) ◆
ASTOR-MED - S.R.L. -
Iași,
str.
Sucidava
nr. 2,
bl.
U2,
sc.
C,
ap. 2 (telefon/fax: 0232/27.91.76, 0232/25.84.27)