ORDIN nr. 49/1998

N

O

R

M

E

privind

încadrarea

în

categorii

a

drumurilor

de

interes

național

ANEXĂ

Art.

1. - În

conformitate

cu

art. 6

din

Ordonanța

Guvernului

nr. 43/1997

privind

regimul

juridic

al

drumurilor,

drumurile

de

interes

național

se

clasifică

în

următoarele

categorii:

- autostrăzi; - drumuri

expres; - drumuri

naționale

europene (E); - drumuri

naționale

principale; - drumuri

naționale

secundare. Art.

2. - Încadrarea

drumurilor

de

interes

național

în

categoriile

menționate

la

art. 1

se

face

pe

baza

următoare- lor

criterii:

a) autostrăzi:

drumuri

naționale

de

mare

capacitate

și

viteză,

rezervate

exclusiv

circulației

autovehiculelor,

care

nu

deservesc

proprietățile

riverane,

prevăzute

cu

două

căi

uni- direcționale

separate

printr-o

zonă

mediană

având

cel

puțin

două

benzi

de

circulație

pe

sens

și

bandă

de

staționare

de

urgență;

intersecții

denivelate

și

accese

limitate,

intrarea

și

ieșirea

autovehiculelor

fiind

permise

numai

în

locuri

special

amenajate;

b) drumuri

expres:

drumuri

naționale

accesibile

numai

prin

noduri

sau

intersecții

reglementate

care

pot

fi

interzise

anumitor

categorii

de

utilizatori

și

vehicule

și

pe

care

opri- rea

și

staționarea

pe

partea

carosabilă

sunt

interzise;

c) drumuri

naționale

europene (E):

drumuri

naționale

deschise

traficului

internațional,

a

căror

încadrare

ca

drumuri

E

se

stabilește

conform

prevederilor

Acordului European

privind

marile

drumuri

de

trafic

internațional (AGR);

d) drumuri

naționale

principale: - drumuri

naționale

care

asigură

legătura

capitalei

țării

cu

orașele

reședință

de

județ,

legăturile

dintre

acestea,

pre- cum

și

cu

principalele

puncte

de

control

pentru

trecerea

frontierei

de

stat

a

României; - alte

drumuri

naționale

pe

care

la

ultimul

recensământ

de

circulație

s-a

înregistrat

un

volum

de

trafic

mediu

zilnic

anual (MZA)

mai

mare

de 3500

vehicule

fizice/24

ore

sau

mai

mare

de 4500

vehicule

etalon

autoturisme/24

ore;

e) drumuri

naționale

secundare:

restul

drumurilor

națio- nale,

care

nu

se

încadrează

în

categoriile

prevăzute

la

lit.

a)-d).

Art.

3. - Încadrarea

în

categorii

a

drumurilor

care

alcă- tuiesc

în

prezent

rețeaua

de

drumuri

naționale

este

pre- zentată

în

anexa

nr. 1,

respectiv: - cap.

A - autostrăzi; - cap.

B - drumuri

naționale

europene (E); - cap.

C - drumuri

naționale

principale; - cap.

D - drumuri

naționale

secundare.

Rețeaua

de

drumuri

de

interes

național

încadrată

în

categoriile

de

mai

sus

este

prezentată

în

anexa

nr.

2. Art.

4. - Actualizarea

periodică

a

anexelor

nr. 1

și 2

se

va

face

de

către

Ministerul

Transporturilor

la

propune- rea

Regiei

Autonome „Administrația

Națională

a

Drumurilor

din

România".

D

R

U

M

U

R

I

D

E

I

N

T

E

R

E

S

N

A

Ț

I

O

N

A

L

ANEXA

Nr. 1

la

norme

Nr.

crt.

Autostrada

A. Autostrăzi

Traseul

drumului

Limitele (km)

Lungimea

reală (km)

1. A1

București-Pitești 10

600-106

500 96,486

2. A2

Fetești-Cernavodă 0

000-17

300 17,300

TOTAL: 113.786

B. Drumuri

naționale

europene (E)

Nr.

Număr

Traseul

drumului

Limitele

Lungimea

crt.

DN (km)

reală (km)

1. 1

București-Brașov-Sibiu-Sebeș-Alba

Iulia-Cluj-Napoca-Oradea- Borș-Frontiera

cu

Ungaria 0

000-642

327 625,415*)

2. 1C

Cluj-Napoca-Dej 0

000-61

500 61,082

DN19-Halmeu-Frontiera

cu

Ucraina 200

166-216

630 16,464

3. 1F

Cluj-Napoca-Zalău-DN19A 0

000-123

012 123,012

4. 2

București-Urziceni-Buzău-Focșani-Bacău-Roman-Suceava- Siret-Frontiera

Ucraina 0

000-482

230 483,200

5. 2A

Urziceni-Slobozia-Giurgeni-Hârșova-Ovidiu-Constanța 0

000-210

000 210,051

6. 5

București-Giurgiu-Frontiera

cu

Bulgaria 0

000-64

884 64,254

7. 6

Craiova-Drobeta-Turnu

Severin-Orșova-Caransebeș-Lugoj-Timișoara 227

400-556

250 327,844

8. 6A

DN6-Baraj

Porțile

de

Fier

I 0

000-0

970 0,970

*)

Exclusiv

traversare

municipiul

Ploiești

și

Sinaia (drumuri

principale).

Nr.

crt.

Număr

DN

Traseul

drumului

Limitele (km)

Lungimea

reală (km)

9. 7

Pitești-Varianta

Nord-Râmnicu

Vâlcea-Veștem-Sebeș-Deva-Arad- Nădlac-Frontiera

cu

Ungaria 112

600-594

619 413,407

10. 11

Brașov-Târgu

Secuiesc-Oituz-Onești-Bacău 0

000-179

0,94 178,823

11. 13

Brașov-Sighișoara-Bălăușeri-Târgu

Mureș 0

000-168

885 168,885

12. 15

Turda-Iernut-Târgu

Mureș 0

000-77

910 78,323

13. 17

Dej-Bistrița-Câmpulung

Moldovenesc-Suceava 0

000-253

690 253,729

14. 19

Satu

Mare-Livada 131

265-149

978 18,713

15. 19A

Supuru

de

Jos-Satu

Mare 0

000-50

832 50,832

16. 22

Tulcea-Babadag-DN2A (Ovidiu) 176

000-287

400 111,400

17. 24

DN2 (Tișița)-Tecuci-Bârlad-DN24B 0

000-105

0,70 105,071

Iași-Sculeni-Frontiera

cu

Republica

Moldova 192

150-219

850 28,340

18. 24B

Crasna-Huși-Albița-Frontiera

cu

Republica

Moldova 0

000-49

0,72 48,898

19. 28

DN2 (Săbăoani)-Târgu

Frumos-Iași 0

000-74

800 74,681

20. 39

Constanța-Mangalia-Frontiera

cu

Bulgaria 0

000-63

000 63,000

21. 56

Craiova-Calafat-Port 0

000-86

363 86,363

22. 59

Timișoara-Deta-Moravița-Frontiera

cu

Serbia 0

000-63

428 64,344

23. 65

Craiova-Balș-Slatina-Pitești 0

000-121

893 121,761

24. 65B

Autostrada

A1-Varianta

Pitești

Sud-DN65 0

000-7

500 7,364

25. 66

Filiași-Târgu

Jiu-Petroșani-Hațeg-Simeria 0

000-210

598 209,131

26. 68A

Lugoj-Făget-Ilia 0

000-78

517 78,468

27. 69

Timișoara-Arad 0

000-52

450 52,387

28. 73

Pitești-Câmpulung

Muscel-Râșnov-Brașov 0

000-132

800 132,216

29. 76

DN7-Brad-Beiuș-Oradea 0

000-184

320 183,909

30. 79

Arad-Chișineu-Criș-Salonta-Oradea 0

000-115

923 115,915

31. CPV

Centura

Ploiești

Vest 0

000-13

725 13,634

32. 1VS

Varianta

Sinaia 0

000-3

802 3,802

*)

Totalul

include

și

Autostrada

A1 (E70).

TOTAL: 4.672,174*)

Numerotarea

drumurilor

naționale

europene (E)

de

pe

teritoriul

României

E60

Frontiera

cu

Ungaria-Borș-Oradea-Cluj-Napoca- Turda-Târgu

Mureș-Brașov-Ploiești-București- Urziceni-Slobozia-Hârșova-Constanța

E70

Frontiera

cu

Serbia-Moravița-Timișoara-Caransebeș- Drobeta-Turnu

Severin-Craiova-Pitești-București- Giurgiu-

Frontiera

cu

Bulgaria

E85

Frontiera

cu

Ucraina-Siret-Suceava-Roman-Bacău- Mărășești-Buzău-Urziceni-București-Giurgiu-Fron-

tiera

cu

Bulgaria

E68

Frontiera

cu

Ungaria-Nădlac-Arad-Deva-Sebeș- Sibiu-Brașov

E79

Oradea-Beiuș-Deva-Petroșani-Târgu

Jiu-Craiova- Calafat-Frontiera

cu

Bulgaria

E81

Frontiera

cu

Ucraina-Halmeu-Satu

Mare-Zalău- Cluj-Napoca-Turda-Sebeș-Sibiu-Pitești

E87

Tulcea-Constanța-Mangalia-Vama

Veche-Frontiera

cu

Bulgaria

E574

Bacău-Brașov-Pitești

E576

Cluj-Napoca-Dej-Bistrița-Suceava

E581

Mărășești-Tecuci-Bârlad-Crasna-Albița-Frontiera

cu

Republica

Moldova

E583

Săbăoani-Iași-Sculeni-Frontiera

cu

Republica

Moldova

E671

Timișoara-Arad-Oradea

E673

Lugoj-Ilia

E771

Drobeta-Turnu

Severin-Porțile

de

Fier

I-Frontiera

cu

Serbia

Nr.

Număr

crt.

DN

C. Drumuri

naționale

principale

Traseul

drumului

Limitele

Lungimea

(km)

reală (km)

1. 1A

București-Buftea-Ploiești-Cheia-Săcele-DN1 0

000-177

609 177,161

2. 1B

Ploiești-Mizil-DN2(Buzău) 0

000-64

453 64,333

3. 1C

Dej-Baia

Mare-Livada-DN19 61

500-200

166 138,666

4. 1D

Albești-Ciorani-Urziceni 0

000-43

0,80 42,220

5. 2B

DN2-Spătaru-Brăila-Galați-Frontiera

cu

Republica

Moldova 0

000-149

966 152,233

6. 2C

Costești-Pogoanele-Slobozia 0

000-81

150 80,728

7. 2F

Bacău-Vaslui 0

000-82

650 82,702

8. 2G

Bacău-Moinești-Comănești 0

000-55

400 55,275

9. 2T

Varianta

Țăndărei 0

000-1

0,46 1,046

10. 3

București-Lehliu-Călărași-Ostrov-Basarabi-Constanța 0

000-261

400 260,403

11. 3A

Lehliu-Gară-Dragoș

Vodă-Fetești 0

000-79

000 79,000

12. 3B

DN3-Călărași-Fetești-DN2A 0

000-97

500 97,500

13. 4

București-Budești-Oltenița-Port 0

000-66

396 65,690

14. 5B

Giurgiu-Ghimpați 0

000-39

500 38,856

15. 5C

Giurgiu-Zimnicea 0

000-60

426 59,887

16. 6

București-Alexandria-Craiova 0

000-227

400 227,573

Timișoara-Cenad-Frontiera

cu

Ungaria 556

250-639

465 83,327

17. 7

București-Titu-Găești-Pitești 0

000-112

600 109,488

18. 7C

Bascov-Curtea

de

Argeș 0

000-36

100 36,100

19. 10

Buzău-Întorsura

Buzăului-DN11 0

000-144

960 146,297

20. 11A

Onești-Adjud-DN2-Podu

Turcului-Bârlad 0

000-94

443 91,341

21. 12

Chichiș-Sfântu

Gheorghe-Miercurea-Ciuc-Toplița 0

000-166

625 169,585

22. 13A

Bălăușeri-Sovata-Odorheiu

Secuiesc-Miercurea-Ciuc 0

000-130

550 130,550

23. 14

Sibiu-Copșa

Mică-Mediaș-Sighișoara 0

000-89

850 89,850

24. 15

Târgu

Mureș-Reghin-Toplița-Borsec-Piatra-Neamț-Bacău 77

910-373

931 295,648

25. 15A

DN16 (Breaza)-Sărățel-DN17 0

000-46

597 46,577

26. 15C

Piatra-Neamț-Târgu-Neamț-Praxia-DN2 0

000-68

827 67,292

27. 19

Oradea-Carei-Satu

Mare 0

000-131

265 131,265

Livada-Sighetu

Marmației 149

978-236

136 81,907

28. 19A

Satu

Mare-Petea-Frontiera

cu

Ungaria 50

832-62

229 11,397

29. 21

Brăila-Bărăganu-Slobozia-Călărași 0

000-132

205 132,205

30. 21A

Bărăganu-Țăndărei 0

000-23

366 23,366

31. 22

Râmnicu

Sărat-Brăila-Măcin-Isaccea-Tulcea 0

000-174

0,76 174,293

32. 22B

DN22 (Ovidiu)-Năvodari-Capu

Midia 0

000-13

505 13,505

33. 22C

Cernavodă-Medgidia-Basarabi 0

000-43

0,95 43,095

34. 24

Crasna-Vaslui-Iași 105

0,70-192

150 90,158

35. 25

Tecuci-Hanu

Conachi-Șendreni 0

000-68

130 67,919

36. 26

Galați-DN26 (Oancea) 0

000-56

600 56,923

37. 26A

Oancea-Pod

Oancea-Frontiera

cu

Republica

Moldova 0

000-0

787 0,787

38. 28

Iași-Gorban-DN24B (Albița) 74

800-141

410 67,112

39. 28A

Târgu

Frumos-Pașcani-Motca-DN2 0

000-37

661 37,872

40. 28B

Târgu

Frumos-Hârlău-Botoșani 0

000-76

758 77,540

41. 29

Suceava-Botoșani 0

000-44

100 42,679

42. 29B

Botoșani-Dorohoi 0

000-33

292 32,731

43. 31

DN3 (Călărași)-Oltenița 0

000-60

420 60,263

Nr.

Număr

crt.

DN

Traseul

drumului

Limitele

Lungimea

(km)

reală (km)

44. 38

Agigea-Techirghiol-Topraisar-Negru

Vodă-Frontiera

cu

Bulgaria 0

000-53

700 53,700

45. 52

Alexandria-Turnu

Măgurele-Port 0

000-51

0,26 51,010

46. 55

Craiova-Bechet-Port 0

000-71

105 71,105

47. 56A

Maglavit-Vânju

Mare-Șimian 0

000-79

147 79,147

48. 56B

DN56A-Hinova-Devesel-Barajul

Porțile

de

Fier

II 0

000-30

700 30,700

49. 58

Caransebeș-Reșița 0

000-43

400 43,407

50. 58B

Reșița-Bocșa-Voiteg 0

000-67

274 65,490

51. 59A

Timișoara-Jimbolia-Frontiera

cu

Serbia 0

000-47

710 47,909

52. 61

Ghimpați-Corbii

Mari-Găești 0

000-78

529 78,478

53. 64

Caracal-Drăgășani-Râmnicu

Vâlcea-Olănești 0

000-135

434 135,434

54. 66A

Iscroni-Lupeni-Câmpu

lui

Neag 0

000-30

604 30,956

55. 67

Drobeta-Turnu

Severin-Târgu

Jiu-Horezu-Varianta

Sud

Râmnicu

Vâlcea-DN7 0

000-198

764 197,134

56. 68

Caransebeș-Hațeg 0

000-70

372 70,619

57. 68B

Sântuhalm-Hunedoara 0

000-13

0,05 13,175

58. 71

DN7-Târgoviște-Pucioasa-Sinaia 0

000-109

660 110,122

59. 72

Găești-Târgoviște-Ploiești 0

000-79

427 78,483

60. 72A

Târgoviște-Câmpulung

Muscel 0

000-60

840 60,677

61. 79A

Chișineu-Criș-Vărșand-Frontiera

cu

Ungaria 101

550-127

631 25,446

62. CPE

Centura

Ploiești

Est 0

000-22

500 22,500

63. 2ACV

Centura

Constanța 0

000-15

463 15,463

64. 1

Traversarea

municipiului

Ploiești 53

636-66

650 14,064

65. Traversarea

orașului

Sinaia 122

000-125

683 3,729

TOTAL: 5.350,393*) *)

Totalul

include

și

autostrada

A2.

D. Drumuri

naționale

secundare

Nr.

Număr

crt.

DN

Traseul

drumului

Limitele

Lungimea

(km)

reală (km)

1. 1F

Supuru

de

Sus (Intersecția

cu

DN 19A)-Urziceni-Frontiera

cu

Ungaria 123

0,12-178

0,17 55,005

2. 1G

Huedin-Zimbor-Tihău (Intersecția

DN 1H) 0

000-55

245 49,978

3. 1H

Aleșd-Nușfalău-Șimleul

Silvaniei-Jibou-Răstoci 0

000-128

640 123,462

4. 2D

Focșani-Vidra-Tulnici-Târgu

Secuiesc 0

000-118

873 118,321

5. 7A

Brezoi-Voineasa-Obârșia

Lotrului-Petroșani 0

000-107

894 108,109

6. 7C

Curtea

de

Argeș-Barajul

Vidraru-Bâlea

Lac-Cârtișoara-DN1 36

100-151

955 114,709

7. 11B

Târgu

Secuiesc-Sânzieni-Cosmeni 0

000-39

845 39,845

8. 12A

Miercurea-Ciuc-Ghimeș-Comănești-Onești 0

000-116

600 116,867

9. 12B

Târgu

Ocna-Slănic

Moldova 0

000-16

989 16,636

10. 12C

Gheorgheni-Lacul

Roșu-Bicaz 0

000-56

900 56,747

11. 13B

Praid-Gheorgheni 0

000-51

0,45 51,045

12. 14A

Mediaș-Târnăveni-Iernut 0

000-41

200 41,200

13. 14B

Teiuș-Blaj-Copșa

Mică 0

000-56

241 55,909

14. 15B

Poiana

Largului-Târgu-Neamț-Timișești-DN2 (Cristești) 0

000-62

0,16 61,538

15. 15D

Piatra-Neamț-Roman-Negrești-Vaslui 0

000-128

625 127,375

Nr.

crt.

Număr

DN

Traseul

drumului

Limitele (km)

Lungimea

reală (km)

16. 16

Apahida-Reghin 0

000-90

520 90,488

17. 17A

DN17 (Sadova)-Vatra

Moldoviței-Sucevița-Rădăuți- Dornești-DN2(Ratoș) 0

000-83

315 82,998

18. 17B

Vatra

Dornei-Broșteni-Poiana

Teiului-DN15 0

000-86

689 86,787

19. 17C

Bistrița-Năsăud-Telciu-Moisei 0

000-81

293 81,357

20. 17D

Beclean-Salva-Năsăud-Cârlibaba 0

000-103

637 97,637

21. 18

Baia

Mare-Sighetu

Marmației-Borșa-Cârlibaba-Iacobeni 0

000-220

0,88 220,130

22. 19B

Săcuieni-Marghita-Nușfalău 0

000-56

000 56,000

23. 22A

DN22-Cataloi-Topolog-Hârșova 0

000-86

200 86,200

24. 22D

Măcin-Horia-Ciucurova-Caugagia-DN22 0

000-81

287 78,087

25. 24A

Bârlad-Murgeni-Fălciu-Huși 0

000-99

486 99,468

26. 24C

Vânători-Ștefănești-Manoleasa-Prut-Rădăuți-Prut 0

000-142

250 142,035

27. 26

DN26A (Oancea)-Gănești-Murgeni 56

600-94

576 38,012

28. 29

Botoșani-Săveni-Manoleasa 44

100-99

850 55,980

29. 29A

Suceava-Vârfu

Câmpului-Dorohoi-Rădăuți-Prut 0

000-97

742 98,046

30. 29C

DN29B-Bucecea-Vârfu

Câmpului-DN2 (Siret) 0

000-45

800 45,787

31. 29D

Botoșani-Trușești-Ștefănești 0

000-48

150 47,714

32. 41

Oltenița-Daia 0

000-64

385 64,298

33. 51

Alexandria-Zimnicea-Port 0

000-43

733 42,429

34. 51A

Zimnicea-Turnu

Măgurele 0

000-54

700 54,209

35. 54

Caracal-Corabia-Turnu

Măgurele-Port 0

000-71

560 71,419

36. 54A

Corabia-Bechet 0

000-44

174 44,174

37. 55A

Bechet-Calafat 0

000-93

877 93,877

38. 57

Orșova-Berzeasca-Moldova

Veche-Oravița-Moravița 0

000-200

742 201,181

39. 57A

Pojejena-Socol 0

000-25

530 25,530

40. 57B

Oravița-Bozovici-Lăpușnicel-DN6 0

000-97

675 96,879

41. 58

Reșița-Anina 43

400-81

169 39,653

42. 58A

Lugoj-Fârliug-Ezeriș-Soceni 0

000-41

382 41,044

43. 59B

Cărpiniș-Deta 0

000-77

800 74,464

44. 59C

Jimbolia-Teremia

Mare-Sânnicolau

Mare 0

000-40

500 41,000

45. 65A

Cerbu-Costești-Roșiori

de

Vede-Turnu

Măgurele 0

000-129

350 127,431

46. 65C

Craiova-Bălcești-Horezu 0

000-111

400 109,575

47. 67A

DN67-Broșteni-Strehaia 0

000-23

533 23,533

48. 67B

Scoarța-Târgu-Cărbunești-Hurezani-Drăgășani-Pitești 0

000-190

714 191,076

49. 67C

DN67 (Bengești)-Novaci-Șugag-Sebeș 0

000-148

414 148,243

50. 67D

Târgu

Jiu-Baia

de

Aramă-Băile

Herculane-DN6 0

000-108

390 108,390

51. 73A

Predeal-Râșnov-Zărnești-Șercaia 0

000-69

340 68,275

52. 73B

Cristian-Ghimbav 0

000-4

590 4,590

53. 73C

DN73 - Curtea

de

Argeș-Blidari-DN7 0

000-68

134 67,113

54. 74

Brad-Abrud-Zlatna-Alba

Iulia 0

000-104

959 104,988

55. 74A

Abrud-Câmpeni 0

000-11

329 11,329

56. 75

Lunca-Câmpeni-Turda 0

000-160

870 160,186

57. 79A

Vârfurile-Buteni-Ineu-Chișineu-Criș 0

000-101

550 101,784

TOTAL: 4.660,142

TOTAL

REȚEA

DRUMURI

NAȚIONALE: 14.682,709

ANEXA

Nr. 2

MINISTERUL

TRANSPORTURILOR

O

R

D

I

N

pentru

aprobarea

Normelor

privind

protecția

mediului

ca

urmare

a

impactului

drum-mediu

înconjurător

În

conformitate

cu

prevederile

art. 37

din

Ordonanța

Guvernului

nr. 43/1997

privind

regimul

juridic

al

drumurilor,

în

temeiul

Hotărârii

Guvernului

nr. 44/1997

privind

organizarea

și

funcționarea

Ministerului

Transporturilor,

ministrul

transporturilor

emite

următorul

ordin:

Art.

1. - Se

aprobă

Normele

privind

protecția

mediului

ca

urmare

a

impactului

drum-mediu

înconjurător,

anexă

la

prezentul

ordin.

Art.

2. -

Anexa

face

parte

integrantă

din

prezentul

ordin.

Art.

3. - Prezentul

ordin

se

va

publica

în

Monitorul

Oficial

al

României,

Partea

I,

și

va

intra

în

vigoare

la 15

zile

de

la

data

publicării.

București, 27

ianuarie

1998.

Nr.

44.

ANEXĂ

privind

protecția

mediului

ca

urmare

a

impactului

drum-mediu

înconjurător

CAPITOLUL 1 – Generalități

1.1 Prezentele

norme

au

fost

elaborate

în

conformitate

cu

art. 37

din

Ordonanța

Guvernului

nr. 43/1997

privind

regimul

juridic

al

drumurilor. 1.2 Conform

Legii

protecției

mediului

nr. 137/1995,

sunt

necesare

studii

de

impact

pentru

orice

lucrare

de

infra- structură

rutieră,

care

poate

avea

un

impact

asupra

mediu- lui

prin

natura,

dimensiunea

sau

amplasarea

sa.

Procedura

de

întocmire

a

studiului

de

impact

și

a

bilanțurilor

de

mediu

se

desfășoară

conform

Ordinului

ministrului

apelor,

pădurilor

și

protecției

mediului

nr. 125/1996

pentru

aproba- rea

Procedurii

de

reglementare

a

activităților

economice

și

sociale

cu

impact

asupra

mediului

înconjurător. 1.3 Lucrările

de

infrastructură

rutieră

au

impacturi

directe

și

indirecte,

pozitive

și

negative

sau

cumulate

asu- pra

mediului

înconjurător.

La

elaborarea

proiectelor

se

res- pectă

prevederile

Legii

nr. 137/1995,

al

cărei

obiect

îl

constituie

reglementarea

protecției

mediului,

obiectiv

de

interes

public

major,

pe

baza

principiilor

și

elementelor

stra- tegice

care

conduc

la

dezvoltarea

durabilă

a

societății. Definiții: •

mediu - ansamblul

de

condiții

și

elemente

naturale

ale

Terrei:

aerul,

apa,

solul

și

subsolul,

toate

straturile

atmosferice,

toate

materiile

organice

și

anorganice,

precum

și

ființele

vii,

sistemele

naturale

în

interacțiune,

cuprinzând

elementele

enumerate

anterior,

inclusiv

valorile

materiale

și

spirituale; •

factor

de

impact - componentă

a

activității

umane,

care

produce

efecte

asupra

mediului

înconjurător; •

impact

asupra

mediului - afectarea

caracteristicilor

fizico-chimice

și

structurale

ale

componentelor

naturale

ale

mediului,

reducerea

diversității

și

productivității

biologice

a

ecosistemelor

naturale

și

antropizate,

afectarea

echilibrului

ecologic

și

a

calității

vieții,

cauzată,

în

principal,

de

polua- rea

apei,

atmosferei

și

solului,

supraexploatarea

resurselor,

gospodărirea

și

valorificarea

lor

deficitară,

ca

și

prin

ame- najarea

necorespunzătoare

a

teritoriului.

Factorii

de

impact

pot

fi: •

emisii - poluare

directă

a

mediului

ca

efect

al

trafi- cului; •

rezulta,ti - poluare

directă

a

mediului

ca

efect

al

acti- vității

de

întreținere

și

exploatare

a

infrastructurii

rutiere. 1.4 Modalitățile

de

implementare

a

principiilor

și

elemen- telor

strategice

pentru

protecția

mediului

sunt: - armonizarea

programelor

de

dezvoltare

a

drumurilor

cu

politicile

de

protecție

a

mediului; - obligativitatea

procedurii

de

evaluare

a

impactului

drumului

asupra

mediului,

în

faza

inițială

a

proiectelor,

pro- gramelor

sau

activităților. Evaluarea

impactului

asupra

mediului

cuprinde

următoa- rele

etape:

a) studiul

situației

existente

a

factorilor

de

impact,

înain- tea

începerii

lucrărilor

de

construcție

a

drumurilor,

va

per- mite

administratorului

drumului

să

prevadă

în

faza

de

proiectare

măsurile

de

protecție

necesare.

Procesul

de

eva- luare

a

impactului

trebuie

să

se

desfășoare

concomitent

cu

fazele

de

proiectare.

Documentațiile

tehnice

pe

baza

cărora

se

solicită

acordul

de

mediu

vor

fi

avizate

de

către

admi- nistratorul

drumului,

care

verifică

următoarele: - respectarea

prevederilor

Ordinului

ministrului

apelor,

pădurilor

și

protecției

mediului

nr. 125/1996; - efectuarea

de

analize

asupra

factorilor

de

mediu

pentru

situația

existentă

în

teren; - propunerile

și

recomandările

privind

măsurile

de

reducere

a

impactului

generat

de

noua

lucrare,

precum

și

propuneri

privind

programul

de

monitorizare

pe

parcursul

execuției

și

în

exploatare;

b) pe

parcursul

execuției

lucrărilor

de

drumuri,

antrepre- norul

general

este

răspunzător

de

respectarea

tuturor

con- dițiilor

legate

de

impactul

asupra

mediului;

c) la

terminarea

lucrărilor

de

execuție

a

drumurilor,

în

cadrul

lucrărilor

de

recepție

se

va

verifica

realizarea

lucrări- lor

de

protecție

a

mediului,

conform

documentației

de

pro- iectare. 1.5 Cheltuielile

aferente

măsurilor

de

protecție

a

mediului,

evaluate

de

proiectant

pe

baza

studiilor

de

impact - preli-

minare

și

finale -,

vor

fi

nominalizate

cantitativ

și

valoric

în

studiile

de

fezabilitate

întocmite. 1.6 Concomitent

cu

elaborarea

proiectelor

se

vor

întocmi

studii

de

impact

pentru

următoarele

lucrări:

- de

construcție

și

modernizare

a

drumurilor; - de

reparații

capitale

ale

drumurilor; - de

reabilitare

a

drumurilor.

CAPITOLUL 2 – Protecția

mediului

ca

urmare

a

impactului

drum-mediu

înconjurător

Definiție:

•

biodiversitate - variabilitatea

organismelor

vii

din

eco- sistemele

terestre

și

acvatice

și

din

cadrul

complexurilor

ecologice

din

care

acestea

fac

parte;

diversitatea

cuprinde

variabilitatea

din

cadrul

speciilor,

între

specii

și

între/în

cadrul

ecosisteme/lor.

Protejarea

unor

specii

și

organisme

rare,

amenințate

cu

dispariția,

conservarea

biodiversității

și

instituirea

de

arii

protejate,

precum

și

măsurile

stabilite

de

autoritatea

de

pro- tecție

a

mediului

sunt

prioritare

în

raport

cu

alte

interese.

Autoritatea

centrală

de

protecție

a

mediului,

cu

consultarea

Academiei

Române

și

a

Comisiei

Naționale

UNESCO,

sta- bilește

criteriile

pentru

instituirea

ariilor

protejate

și

de

con- servare

a

biodiversității.

2.1 Protecția

apelor

și

a

ecosistemelor

acvatice 2.1.1 La

lucrările

de

drumuri

prevăzute

la

pct. 1.6

se

va

asigura

protecția

apelor

de

suprafață,

subterane

și

a

eco- sistemelor

acvatice,

care

are

ca

obiect

menținerea

și

ame- liorarea

calității

și

productivității

naturale

ale

acestora,

în

scopul

evitării

unor

efecte

negative

asupra

mediului,

sănă- tății

umane

și

bunurilor

materiale.

Controlul

respectării

reglementărilor

de

protecție

a

apelor

și

a

ecosistemelor

acvatice

este

organizat

și

exercitat

de

către

autoritățile

din

domeniul

mediului,

apelor,

sănătății

și

de

alte

autorități,

potrivit

competențelor

legale. 2.1.2 Conceperea

și

elaborarea

unui

traseu

de

drum

se

vor

realiza

prin

alegerea

soluției

optime,

pentru

evitarea

prejudiciilor

ireversibile

aduse

mediului

acvatic

de

orice

tip.

Sistemul

de

scurgere

a

apelor

trebuie

să

fie

proiectat

și

întreținut

pentru

a

proteja

drumul

și

terenurile

adiacente,

să

fie

compatibil

cu

mediul

înconjurător.

În

cazul

în

care

dru- mul

străbate

zone

umede,

se

vor

executa

lucrări

specifice

pentru

eliminarea

apelor,

pentru

a

evita

fenomenele

de

băl- tire.

Lucrările

de

execuție

a

infrastructurii

rutiere

vor

res- pecta

zonele

de

protecție

sanitară

impuse

de

legislația

în

vigoare. 2.1.3 Pentru

protecția

faunei

acvatice

se

vor

prevedea

în

proiectele

întocmite

ca

urmare

a

studiilor

de

impact

măsuri

conform

legislației

în

vigoare,

astfel

încât

lucrările

de

drumuri

să

nu

dăuneze

faunei

acvatice

și

să

protejeze

speciile

rare

întâlnite. 2.1.4 Execuția

lucrărilor

de

infrastructură

se

va

face

ast- fel

încât

contaminarea

potențială

a

cursurilor

de

apă,

lacuri- lor,

pânzei

freatice

să

fie

evitată.

Amplasarea

lucrărilor

de

artă - poduri,

viaducte,

ziduri

de

sprijin,

tunele - se

va

face

astfel

încât

să

se

evite: - modificarea

dinamicii

scurgerii

apelor

prin

reducerea

secțiunilor

albiilor; - întreruperea

scurgerilor

apelor

subterane. 2.1.5 Apele

de

pe

suprafața

drumului

se

vor

colecta

în

șanțurile

laterale

drumului,

prevăzute

și

dimensionate

con- form

legislației

în

vigoare.

Evacuarea

apelor

se

face

con- form

reglementărilor

din

acordul

de

mediu. 2.1.6 Deversarea

apelor

uzate

menajere

în

șanțurile

laterale

drumului

este

interzisă.

Evacuarea

apelor

uzate

menajere,

provenite

de

la

amenajările

colaterale

drumului,

neracordate

la

un

sistem

de

canalizare,

se

face

prin

insta- lații

de

preepurare

sau

fose

septice

vidanjabile,

care

trebuie

să

fie

proiectate

și

executate

conform

normativelor

în

vigoare

și

amplasate

la

cel

puțin 10

m

față

de

cea

mai

apropiată

locuință.

Instalațiile

se

execută

și

se

întrețin

în

bună

stare

de

funcționare

de

către

beneficiarul

acestor

lucrări. 2.2 Protecția

atmosferei Definiție: •

protec,tia

atmosferei

urmărește

prevenirea,

limitarea

deteriorării

și

ameliorarea

calității

acesteia

pentru

a

evita

manifestarea

unor

efecte

negative

asupra

mediului,

sănătății

umane

și

bunurilor

materiale. 2.2.1 Prin

studiul

de

impact

al

situației

existente

se

identifică

poluarea

în

lungul

unui

drum,

pe

baza

estimării

datelor

de

trafic (numărul,

tipul

și

viteza

autovehiculelor).

Indicatorii

calitativi

ai

emisiilor

în

atmosferă

nu

vor

depăși

valorile

rezultate

în

urma

calculelor

privind

dispersia

poluanților

în

atmosferă,

valori

prevăzute

în

acordul

de mediu. 2.2.2 Pentru

stabilirea

măsurilor

de

protecție

împotriva

zgomotelor

și

vibrațiilor,

prin

studiul

de

impact

care

se

întocmește

se

au

în

vedere

următoarele

aspecte: - identificarea

zonelor

sensibile

la

zgomot

și

vibrații,

cauza

sensibilității; - identificarea

principalelor

surse

locale

de

zgomot; - verificarea

existenței

unor

reglementări

locale

în

ceea

ce

privește

nivelul

de

zgomot

și

vibrațiile,

atât

în

cursul

zilei,

cât

și

în

cursul

nopții; - măsurarea

nivelului

de

zgomot

ambiant

existent.

Nivelul

de

zgomot

măsurat,

exterior

așezărilor

umane,

va

respecta

prevederile

legislației

în

vigoare.

Protecția

poate

fi

realizată

prin

montarea

de

panouri

fonoabsorbante,

îmbrăcăminte

antizgomot

la

trecerea

prin

apropierea

locuin- țelor.

Dimensionarea

acestora

se

realizează

în

funcție

de

condițiile

locale

și

conform

standardelor.

2.3. Protecția

solului 2.3.1 Antreprenorul

este

obligat

ca,

înaintea

amplasării

șantierului,

să

obțină

acordul

de

mediu.

Amplasamentul

organizării

de

șantier

se

face,

de

preferință,

în

zone

neîm- pădurite,

zone

care

și-au

pierdut

total

sau

parțial

capacita- tea

de

producție

pentru

culturi

agricole

sau

silvice,

stabilirea

acestuia

făcându-se

pe

bază

de

studii

ecologice,

avizate

de

organele

de

specialitate. 2.3.2 Antreprenorii

lucrărilor

de

drumuri,

lucrări

ampla- sate

pe

terenuri

agricole

și

forestiere,

sunt

obligați

să

ia

măsuri

de

depozitare

a

stratului

de

sol

fertil

decopertat,

în

vederea

refolosirii

acestuia,

de

prevenire

a

eroziunii

solului

și

de

stabilizare

permanentă

a

suprafețelor

drumurilor

în

lucru,

în

special

înaintea

perioadei

de

iarnă. 2.3.3 Pe

parcursul

desfășurării

lucrărilor

de

execuție

a

drumurilor,

antreprenorul

va

lua

măsuri

pentru

asigurarea

stabilității

solului,

corelând

lucrările

de

construcție

cu

lucră- rile

de

ameliorare

a

terenurilor

afectate.

La

execuția

terasa- mentelor

se

va

evita

folosirea

materialelor

cu

risc

ecologic

imediat

sau

în

timp. 2.3.4 Beneficiarii

lucrărilor

de

investiții,

care

dețin

tere- nuri

pe

care

nu

le

mai

folosesc,

vor

proceda

la

redarea

acestora

în

conformitate

cu

legea

privind

regimul

juridic

al

drumurilor. 2.3.5 Drumurile,

prin

lucrările

de

exploatare

și

întreținere,

pot

afecta

calitatea

solului

prin

modificarea

structurii,

dere- glarea

echilibrelor

ecosistemelor,

modificarea

habitatelor,

divizarea

teritoriului,

întreruperea

căilor

de

deplasare

a

faunei,

consumul

de

teren

agricol

sau

cu

altă

destinație

productivă.

Pe

durata

exploatării

și

întreținerii

drumurilor

se

vor

respecta

măsurile

de

protecție

a

mediului

în

conformi- tate

cu

legislația

în

vigoare: - se

vor

menține

în

bună

stare

de

funcționare

amena- jările

antipoluante

și

de

protecție

a

mediului; - se

vor

marca

zonele

sensibile

ecologic,

cu

indicarea

regimului

de

circulație

și

prin

informarea

publicului

asupra

importanței

ecologice

a

obiectivului; - se

vor

realiza

plantații

rutiere

pentru

protecția

solului. 2.4 Protecția

mediului

forestier În

cursul

execuției

lucrărilor

de

drumuri

și

pe

durata

exploatării

și

întreținerii

atât

antreprenorul

general,

cât

și

administratorul

drumului

vor

lua

toate

măsurile

de

protecție

a

fondului

forestier

în

conformitate

cu

cerințele

legislației

în

vigoare.

Zonele

în

care

s-au

depozitat

materialele

provenite

din

excavații

vor

fi

reamenajate

la

terminarea

lucrărilor,

conform

condițiilor

impuse

prin

acordul

de

mediu. 2.5 Protecția

siturilor

arheologice

și

istorice Prin

construcția

unui

drum

se

înlesnește

accesul

la

situ- rile

arheologice

și

istorice

existente

sau

la

altele

noi,

des- coperite

în

timpul

lucrărilor

de

construcții.

Pe

durata

execuției

este

necesar

să

se

prevadă

măsuri

pentru

a

se

asigura

o

protecție

adecvată

a

acestora. 2.6 Protecția

zonelor

cu

valoare

peisagistică

și

a

zonelor

naturale

protejate 2.6.1 Autorizarea

executării

lucrărilor

de

drumuri

în

parcuri

naționale,

rezervații

naturale,

precum

și

în

alte

zone

protejate,

de

interes

național,

delimitate

conform

legii,

se

face

conform

aprobărilor

legale

în

vigoare. 2.6.2 Un

traseu

de

drum

nou

trebuie

să

se

încadreze

armonios

în

peisajul

înconjurător,

să

utilizeze

cât

mai

bine

configurația

terenului

și

perspectivele

avantajoase

și

să

devină

chiar

o

atracție

turistică

propriu-zisă.

Structura

con- strucțiilor

poate

fi

aleasă

astfel

încât

prin

selectarea

mate- rialelor

de

construcție

să

se

armonizeze

cu

ansamblul

peisagistic

specific

zonei. 2.7 Regimul

deșeurilor 2.7.1 Principalele

produse

generate

de

activitatea

de

con- strucție

și

întreținere

a

drumurilor,

ce

pot

fi

clasate

ca

deșe- uri,

sunt

materialele

rezultate

din

decapări

și

din

demolări.

În

activitatea

de

construcție

și

întreținere

a

infrastructuri- lor

rutiere

se

va

ține

seama

de

reglementările

în

vigoare

în

colectarea,

transportul,

depozitarea

și

reciclarea

deșeurilor. 2.7.2 Obligațiile

ce

rezultă

din

prevederile

Legii

nr. 137/1995

sunt

următoarele: - se

vor

recicla

deșeurile

refolosibile,

prin

integrarea

lor,

în

măsura

posibilităților,

în

lucrările

de

drumuri,

în

con- formitate

cu

încercările

de

laborator; - deșeurile

ce

nu

pot

fi

reciclate

prin

integrarea

în

lucrările

de

drumuri

se

vor

colecta,

depozita

și

preda

cen- trelor

de

colectare

sau

se

vor

valorifica

direct

prin

predare

la

diverși

consumatori; - se

vor

depozita

deșeurile

ce

nu

pot

fi

reciclate

numai

pe

suprafețe

special

amenajate

în

acest

scop; - se

vor

respecta

condițiile

de

refacere

a

cadrului

natu- ral

în

zonele

de

depozitare,

prevăzute

în

acordul

și/sau

autorizația

de

mediu; - întreținerea

utilajelor

și

vehiculelor

folosite

în

activita- tea

de

construcție

și

întreținere

a

drumurilor

se

efectuează

doar

în

locuri

special

amenajate,

pentru

a

evita

contamina- rea

mediului. 2.7.3 În

cazul

accidentelor

în

care

sunt

implicate

auto- vehicule,

ridicarea

caroseriilor,

curățarea

locului

accidentului

de

resturi

de

metal

și

sticlă,

decopertarea

solului

îmbibat

cu

produse

petroliere

și

alte

substanțe

periculoase,

reface- rea

vegetației,

precum

și

repararea

îmbrăcămintei

rutiere

și

lucrările

de

consolidare

a

drumurilor

avariate

intră

în

sar- cina

celor

vinovați

de

producerea

incidentului,

conform

nor- melor

în

vigoare

privind

stabilirea

și

sancționarea contravenienților

la

normele

privind

exploatarea

și

menține- rea

în

bună

stare

a

drumurilor

publice. 2.8 Protecția

mediului

uman

Legea

nr. 137/1995

stipulează

obligativitatea

respectării

principiilor

ecologice

în

procesul

de

dezvoltare

social-econo- mică,

pentru

asigurarea

unui

mediu

de

viață

sănătos

pentru

populație.

Amplasarea

drumurilor,

autostrăzilor

trebuie

să

se

facă

fără

a

prejudicia

în

vreun

fel

salubritatea,

ambientul,

spațiile

de

odihnă,

tratament

și

recreere,

starea

de

sănă- tate

și

de

confort

a

populației.

În

acest

scop

se

au

în

vedere

următoarele: - realizarea,

dezvoltarea

și

întreținerea

spațiilor

verzi - aliniamente

de

arbori

și

perdele

de

protecție,

cu

rol

atât

antipoluant - împotriva

noxelor,

zgomotului -,

cât

și

estetic; - folosirea,

în

măsura

posibilităților,

a

unor

tipuri

de

îmbrăcăminte

rutieră

absorbantă

fonic; - execuția,

unde

este

posibil,

de

piste

pentru

bicicliști; - execuția

de

treceri

sigure

pentru

pietoni; - execuția

de

amenajări

speciale

pentru

persoanele

cu

handicap.

CAPITOLUL 3 Dispoziții – finale Prevederile

prezentelor

norme

nu

sunt

limitative.

Protecția

mediului

înconjurător

va

respecta

întreaga

legislație

existentă

în

domeniu,

adaptată

la

condițiile

specifice

generate

de

acti- vitatea

de

execuție

și

de

întreținere

a

drumurilor.

CAPITOLUL 4 Referințe • Legea – nr. 18/1991 -

Legea

fondului

funciar,

republicată • Legea

nr. 98/1992 - Lege

pentru

ratificarea

Convenției

privind

protecția

Mării

Negre

împotriva

poluării,

semnată

la

București

la 21

aprilie 1992 • Legea

nr. 137/1995 - Legea

protecției

mediului • Legea

nr. 26/1996 - Codul

silvic • Legea

nr. 107/1996 - Legea

apelor • Ordonanța

Guvernului

nr. 27/1992

privind

unele

măsuri

pentru

protecția

patrimoniului

cultural

național • Ordonanța

Guvernului

nr. 33/1995

privind

măsurile

pentru

colectarea,

reciclarea

și

reintroducerea

în

circuitul

productiv

a

deșeurilor

refolosibile

de

orice

fel • Ordonanța

Guvernului

nr. 43/1997

privind

regimul

juri- dic

al

drumurilor • Hotărârea

Guvernului

nr. 36/1996

privind

stabilirea

și

sancționarea

contravențiilor

la

normele

privind

exploatarea

și

menținerea

în

bună

stare

a

drumurilor

publice • Hotărârea

Guvernului

nr. 525/1996

pentru

aprobarea

Regulamentului

general

de

urbanism • Hotărârea

Guvernului

nr. 101/1997 - pentru

aproba- rea

Normelor

speciale

privind

caracterul

și

mărimea

zonelor

de

protecție

sanitară • Ordinul

ministrului

apelor,

pădurilor

și

protecției

mediu- lui

nr. 462/1993

pentru

aprobarea

Condițiilor

tehnice

privind

protecția

atmosferei

și

a

Normelor

metodologice

privind

determinarea

emisiilor

de

poluanți

atmosferici

produși

de

surse

staționare • Ordinul

ministrului

apelor,

pădurilor

și

protecției

mediu- lui

nr. 125/1996

pentru

aprobarea

Procedurii

de

reglemen- tare

a

activităților

economice

și

sociale

cu

impact

asupra

mediului

înconjurător • Ordinul

ministrului

sănătății

nr. 536/1997

pentru

apro- barea

Normelor

de

igienă

și

a

recomandărilor

privind

mediul

de

viață

al

populației.

MINISTERUL

TRANSPORTURILOR O

R

D

I

N

pentru

aprobarea

Normelor

tehnice

privind

proiectarea,

construirea

și

modernizarea

drumurilor În

conformitate

cu

prevederile

art. 67

din

Ordonanța

Guvernului

nr. 43/1997

privind

regimul

juridic

al

drumurilor,

în

temeiul

Hotărârii

Guvernului

nr. 44/1997

privind

organizarea

și

funcționarea

Ministerului

Transporturilor,

ministrul

transporturilor

emite

următorul

ordin: Art.

1. - Se

aprobă

Normele

tehnice

privind

proiecta- rea,

construirea

și

modernizarea

drumurilor,

anexă

la

pre- zentul

ordin. Art.

2. -

Anexa

face

parte

integrantă

din

prezentul

ordin. Art.

3. - Prezentul

ordin

se

va

publica

în

Monitorul

Oficial

al

României,

Partea

I,

și

va

intra

în

vigoare

la 15

zile

de

la

data

publicării.

București, 27

ianuarie

1998.

Nr.

45.

ANEXĂ

CAPITOLUL 1 Generalități 1.1. Prezentele – norme

au

fost

elaborate

în

conformitate

cu

prevederile

Ordonanței

Guvernului

nr. 19/1997

privind

transporturile

și

ale

Ordonanței

Guvernului

nr. 43/1997

pri- vind

regimul

juridic

al

drumurilor. 1.2. Proiectarea,

construirea

și

modernizarea

drumurilor

publice

se

realizează

pe

baza

principiilor

generale

prevă- zute

în

prezentele

norme

tehnice. La

proiectarea,

construirea

și

modernizarea

drumurilor

publice

se

va

ține

seama

de

funcția

pe

care

o

au

în

rețeaua

rutieră,

de

clasa

tehnică,

de

utilizarea

rațională

a

terenurilor,

conservarea

și

protejarea

mediului

înconjurător,

de

planurile

de

urbanism

și

de

amenajare

a

teritoriului

aprobate

potrivit

legii,

precum

și

de

necesitatea

desfășură- rii

circulației

în

condiții

de

siguranță

și

confort. 1.3. Prevederile

prezentelor

norme

tehnice

nu

se

aplică: - străzilor; - drumurilor

închise

circulației

publice.

CAPITOLUL 2 Proiectarea, – construirea

și

modernizarea

drumurilor 2.1. Planificarea,

proiectarea,

construirea

și

moderniza- rea

drumurilor

publice

se

fac

în

funcție

de

categoriile

aces- tora

din

punct

de

vedere

funcțional

și

de

clasa

tehnică

determinată

potrivit

normelor

tehnice

privind

stabilirea

cla- sei

tehnice

a

drumurilor

publice,

aprobate

prin

ordin

al

ministrului

transporturilor. 2.2. Din

punct

de

vedere

funcțional

și

administrativ,

dru- murile

publice

se

împart,

în

ordinea

importanței,

astfel:

a) autostrăzi - drumuri

naționale

de

mare

capacitate

și

viteză,

rezervate

exclusiv

circulației

autovehiculelor,

care

nu

deservesc

proprietățile

riverane,

prevăzute

cu

două

căi

uni- direcționale

separate

printr-o

zonă

mediană

având

cel

puțin

două

benzi

de

circulație

pe

sens

și

bandă

de

staționare

de

urgență;

intersecții

denivelate

și

accese

limitate,

intrarea

și

ieșirea

autovehiculelor

fiind

permisă

numai

prin

locuri

special

amenajate;

b) drumuri

expres - drumuri

naționale

accesibile

numai

prin

noduri

sau

intersecții

reglementate

care

pot

fi

interzise

anumitor

categorii

de

utilizatori

și

vehicule

și

pe

care

opri- rea

și

staționarea

pe

partea

carosabilă

sunt

interzise;

c) drumuri

na,tionale

europene (E) - drumuri

naționale

deschise

traficului

internațional,

a

căror

încadrare

ca

drumuri

E

se

stabilește

conform

prevederilor

Acordului

European

pri- vind

marile

drumuri

de

trafic

internațional (AGR).

Ele

pot

fi

și

autostrăzi

sau

drumuri

expres;

d) drumuri

na,tionale

principale - drumuri

naționale

care

asigură

legătura

capitalei

țării

cu

orașele

reședință

de

județ,

legăturile

dintre

acestea,

precum

și

cu

principalele

puncte

de

control

pentru

trecerea

frontierei

de

stat

a

României; - alte

drumuri

naționale

pe

care

la

ultimul

recen- sământ

de

circulație

s-a

înregistrat

un

volum

de

trafic

mediu

zilnic

anual (MZA)

mai

mare

de 3.500

vehicule

fizice/24

de

ore

sau

mai

mare

de 4.500

vehicule-etalon

autoturisme/24

de

ore;

e) drumuri

na,tionale

secundare - restul

drumurilor

națio- nale

care

nu

se

încadrează

în

categoriile

prevăzute

la

lit.

a) - d);

f) drumuri

jude,tene - drumuri

publice

care

asigură

legă- turile

dintre: - municipiile

reședință

de

județ

și

reședințele

de

comune,

municipii,

orașe,

obiective

de

interes

turistic,

por- turi,

aeroporturi

etc.; - orașe

și

municipii

între

ele;

g) drumuri

comunale - drumuri

publice

care

asigură

legăturile

dintre

orașe

sau

reședințele

de

comună

și

satele

care

le

aparțin;

h) drumuri

vicinale - drumuri

care

deservesc

mai

multe

proprietăți,

fiind

situate

la

limitele

acestora. 2.3. Corelarea

categoriilor

de

drumuri,

din

punct

de

vedere

funcțional

și

administrativ,

cu

clasele

tehnice

stabi- lite

în

conformitate

cu

prevederile

normelor

tehnice

privind

stabilirea

clasei

tehnice

a

drumurilor

publice

se

face

potrivit

prescripțiilor

din

tabelul

nr.

1. Tabelul

nr. 1

CORELAREA

CATEGORIILOR

DE

DRUMURI,

DIN

PUNCT

DE

VEDERE

FUNCȚIONAL

ȘI

ADMINISTRATIV,

CU

CLASELE

TEHNICE 2.4. La

racordarea

drumurilor

publice

din

afara

localităților

cu

cele

din

interiorul

localităților

trebuie

aplicat

princi- piul

conform

căruia

drumurile

publice

din

afara

localităților

trebuie

să

se

continue

cu

drumuri

de

același

rang

sau

supe- rior

în

traversarea

localităților.

În

tabelul

nr. 2

sunt

redate

legăturile

recomandabile

dintre

drumurile

din

afara

localităților

cu

cele

din

interiorul

localităților. Tabelul

nr. 2

CORELAREA

LEGĂTURILOR

REȚELEI

DE

DRUMURI

PUBLICE

DIN

AFARA

LOCALITĂȚILOR

CU

CELE

DIN

LOCALITĂȚI 2.5. Elementele

geometrice

ale

traseului

drumurilor

publice

se

stabilesc

în

funcție

de

clasa

tehnică

a

acestora

și

de

viteza

de

proiectare

determinată

în

conformitate

cu

prevederile

normelor

tehnice

privind

stabilirea

clasei

tehnice

a

drumurilor

publice. Elementele

geometrice

adoptate

trebuie

să

asigure

desfășurarea

circulației

în

condiții

de

deplină

siguranță

și

confort

și

sunt

prezentate

în

tabelul

nr.

3. Tabelul

nr. 3

ELEMENTE

GEOMETRICE

A. Clasa

tehnică

I - Autostrăzi

Elemente

geometrice

U.M

Viteze

de

proiectare (km/h) 120 100 80

Razele

minime

ale

curbelor

în

plan

m 650 450 240

Declivități

longitudinale

maxime % 5 6 6

Razele

de

racordare

minime

m 18.000 9.000 4.500

convexă

a

declivităților

excepționale

m 12.000 6.000 3.000

Razele

de

racordare

minime

m 6.500 4.500 3.000

concavă

a

declivităților

excepționale

m 4.200 3.000 2.200

Distanța

de

vizibilitate

m 230 160 110

B. Clasa

tehnică

II - V

Elemente

geometrice

U.M Viteze

de

proiectare (km/h) 100 80 60 50 40 30 25

Razele

minime

în

serpentine

m - - 30 25 20 20 20

Declivități

maxime % 5 6 6,5 7 7 7,5 8

longitudinale

excepționale % - - - - 8 8,5 9

Razele

minime

fără

benzi

separate

m 10.000 4.500 1.600 1.300 1.000 800 500

verticale

convexe

cu

benzi

separate

m 6.000 3.000 1.500 1.000 800 500 300

Razele

minime

ale

racordărilor

concave

m 3.000 2.200 1.500 1.000 1.000 500 300

Distanța

de

vizibilitate

fără

benzi

separate cu

benzi

separate

m m 280 140 230 100 140 70 110 55 70 35 60 30 50 25

Razele

minime

ale

curbelor

în

plan

m 450 240 125 95 60 35 25 ale

racordărilor

NOTĂ:

În

condiții

grele

de

desfășurare

a

traseului

și/sau

acolo

unde

condițiile

de

mediu

adia- cente

drumului

o

impun,

în

vederea

neafectării

resurselor

istorice

și

estetice

și

pentru

evitarea

unor

lucrări

de

volume

mari

și

costisitoare,

razele

minime

ale

curbelor

în

plan

pot

fi

reduse

cu 10-15%

pe

baza

unui

calcul

tehnico-economic. 2.6. Determinarea

elementelor

profilului

transversal,

mai

ales

lățimea

benzilor

și

numărul

acestora,

trebuie

să

fie

stabilită

în

funcție

de

nivelul

de

serviciu

ce

se

dorește

a

fi

oferit

utilizatorilor

în

conformitate

cu

prevederile

reglemen- tărilor

în

vigoare. Pentru

construcțiile

noi

debitul

de

serviciu,

care

servește

la

dimensionarea

drumurilor

din

punct

de

vedere

al

capaci- tății

de

circulație,

este

debitul

admisibil

corespunzător

nive- lului

de

serviciu „C". Pentru

drumurile

existente

aflate

în

exploatare,

pentru

asigurarea

unor

condiții

bune

de

desfășurare

a

circulației,

este

necesar

ca

traficul

să

nu

depășească

debitul

reco- mandabil

corespunzător

nivelului

de

serviciu „B".

În

situația

în

care

acesta

este

depășit,

este

indicat

să

se

adopte

măsuri

locale

de

sporire

a

capacității

de

circulație

prin

amenajarea

intersecțiilor,

construirea

de

benzi

suplimentare

pentru

vehicule

lente,

corectarea

curbelor,

îmbunătățirea

vizibilității

etc.,

prin

corectarea

elementelor

care

conduc

la

reducerea

capacității

și

fluenței

circulației. 2.7. Lățimea

platformei

și

a

părții

carosabile

se

stabilește

în

funcție

de

clasa

tehnică,

de

categoria

funcțională

și

de

elementele

prevăzute

în

anexa

nr. 1,

astfel:

A) Lățimea

platformei:

a) între 23,5

m

și 26

m,

la

autostrăzi;

b) între 17

m

și 19

m,

la

drumurile

cu

patru

benzi

de

circulație;

c) între 7

m

și 12

m,

la

drumurile

cu

două

benzi

de

cir- culație;

d) de 5

m,

la

drumurile

cu

o

bandă

de

circulație.

B) Lățimea

părții

carosabile:

a) între 14

m

și 15

m,

la

autostrăzi;

b) de 14

m

la

drumurile

cu

patru

benzi

de

circulație;

c) între 5,5

și 7

m,

la

drumuri

cu

două

benzi

de

circulație;

d) de 4

m,

la

drumuri

cu

o

bandă

de

circulație. 2.8. Zonele

mediane

la

autostrăzi

se

prevăd

a

fi

echi- pate

cu

dispozitive

de

reținere (glisiere

sau

parapete

de

securitate),

plantații

sau

dispozitive

speciale

antiorbire. 2.9. În

vederea

asigurării

fluenței

circulației

pe

sectoa- rele

cu

declivități

peste 4%,

având

circulație

preponderentă

de

vehicule

grele (peste 20%

din

trafic),

se

vor

realiza

benzi

suplimentare

pentru

circulația

acestora. 2.10. Dimensionarea

structurii

rutiere

se

face

în

funcție

de

intensitatea

și

de

compoziția

traficului

de

perspectivă,

de

caracteristicile

fizico-mecanice

și

de

deformabilitate

ale

materialelor,

conform

reglementărilor

în

vigoare. Alegerea

tipului

de

structură

rutieră

se

va

face

pe

baza

unor

calcule

tehnico-economice

și

de

rentabilitate,

ținându-se

seama

și

de

lucrările

de

întreținere

necesare

fiecărui

tip

de

îmbrăcăminte

rutieră

în

exploatare. Pe

sectoarele

de

drum

unde

sunt

semnalate

degradări

datorate

fenomenului

de

îngheț-dezgheț,

se

vor

lua

măsuri

pentru

sporirea

rezistenței

structurii

rutiere

la

acest

fenomen. 2.11. Pentru

asigurarea

confortului

și

siguranței

circulației

în

exploatare,

la

realizarea

îmbrăcămintei

rutiere

se

vor

uti- liza

materiale,

echipamente

și

tehnologii

care

să

asigure

realizarea

condițiilor

privind

planeitatea,

uniformitatea

și

rugozitatea

suprafeței

de

rulare,

corelate

cu

vitezele

practi- cabile

în

conformitate

cu

prescripțiile

în

vigoare.

CAPITOLUL 3 – Proiectarea

și

construirea

podurilor,

pasajelor

și

a

viaductelor

3.1. Proiectarea

podurilor,

pasajelor,

viaductelor

și

a

podețelor

se

face

în

funcție

de

clasa

tehnică

a

drumului,

ținându-se

seama

de

elementele

din

tabelul

nr.

4. Tabelul

nr. 4

Clasa

Clasa

de

Convoiul

de

calcul

tehnică

încărcare

Autocamioane

Vehicule

speciale

pe

roți

sau

șenile

I

II III

E

A 30

V 80

IV

V

I

A 13

S 60 3.2. Clasele

de

încărcare

și

convoaiele

de

calcul

pentru

dimensionarea

podurilor,

podețelor,

pasajelor

și

a

viaducte- lor

se

aplică

atât

construcțiilor

noi,

cât

și

la

modernizarea,

consolidarea

sau

reabilitarea

celor

existente. 3.3. Pentru

podurile,

podețele

și

viaductele

amplasate

pe

drumuri

publice

cu

trafic

de

vehicule

speciale

pentru

piese

grele,

la

propunerea

unităților

care

au

în

administrare

dru- mul

respectiv,

la

solicitarea

beneficiarului

transportului

și

cu

aprobarea

Ministerului

Transporturilor

se

pot

lua

în

conside- rare,

la

dimensionare,

tipuri

de

convoaie

excepționale,

core- late

cu

dimensiunile

și

greutățile

pieselor,

în

conformitate

cu

prescripțiile

în

vigoare. 3.4. La

podurile

și

podețele

amplasate

pe

drumurile

de

clasa

tehnică

V

cu

trafic

ușor,

fără

perspectiva

sporirii

ulte- rioare

a

greutății

vehiculelor,

dimensionarea

se

poate

face

și

la

clasa

II

de

încărcare

pentru

convoaie

A 10

și

S 40,

pe

baza

aprobării

administratorului

drumului. 3.5. La

dimensionarea

hidraulică

a

podurilor

și

podețelor

se

va

asigura

scurgerea

apelor

potrivit

debitelor

de

calcul

și

de

verificare,

ținându-se

seama

de

prevederile

studiilor

și

lucrărilor

pentru

regularizarea,

îndiguirea

și

amenajarea

cursurilor

de

apă,

în

contextul

legislației

în

vigoare. În

cazul

râurilor

și

al

canalelor

navigabile,

se

vor

preve- dea

soluții

care

să

asigure

gabaritele

de

navigație. 3.6. La

realizarea

pasajelor

denivelate

se

va

ține

seama

de

traficul

actual

și

de

evoluția

acestuia

în

perspectivă,

de

necesitatea

asigurării

fluenței

și

siguranței

circulației

și

de

eficiența

tehnico-economică. 3.7. Pe

drumurile

naționale

europene

se

vor

prevedea

pasaje

denivelate

la

toate

intersecțiile

cu

linii

de

cale

ferată

principale. 3.8. Lățimea

podurilor,

pasajelor

și

a

viaductelor

se

corelează

cu

lățimea

platformei

și

a

părții

carosabile

a

dru- mului

și

este

prevăzută

în

anexa

nr.

2. 3.9. Înălțimea

gabaritului

de

liberă

trecere

peste

drumuri,

indiferent

de

categorie

sau

clasă

tehnică,

este

de 5,0

m.

CAPITOLUL 4 – Intersecții

de

drumuri

4.1. Intersecțiile

dintre

drumurile

publice

se

realizează

denivelat

sau

la

același

nivel,

în

funcție

de

clasele

tehnice

și

de

categoriile

funcționale

ale

drumurilor

care

se

intersec- tează

și

în

funcție

de

intensitatea

traficului

rutier. 4.2. Intersecțiile

autostrăzilor

și

drumurilor

expres

cu

alte

drumuri

se

fac

denivelat. La

drumurile

expres

se

pot

admite

accese

la

nivel,

la

care

intrarea

și

ieșirea

din

drumul

expres

se

fac

prin

viraj

la

dreapta,

dar

nu

se

admit

încrucișări

sau

accese

prin

viraj

la

stânga

la

același

nivel. În

anumite

condiții,

în

cazul

unui

schimb

important

de

trafic

și

unde

gradul

de

ocupare

a

terenului

permite,

se

poate

lua

în

considerare

amenajarea

unor

intersecții

giratorii. 4.3. Amenajarea

intersecțiilor

la

același

nivel

între

două

drumuri

se

va

face

numai

pe

baza

unui

calcul

de

capaci- tate

a

intersecției,

luându-se

în

considerare

traficul

orar

de

perspectivă,

corespunzător

celei

de-a 30-a

ore,

în

confor- mitate

cu

reglementările

în

vigoare. În

cazul

depășirii

capacității

pentru

o

intersecție

la

nivel

cu

circulația

reglementată

prin

indicatoare

rutiere,

se

poate

avea

în

vedere

soluția

semaforizării

intersecțiilor

situate

în

localități.

În

afara

localităților,

în

asemenea

situații,

se

va

prevedea

sens

giratoriu

sau

intersecție

denivelată. 4.4. Proiectarea

amenajărilor

intersecțiilor

de

nivel

se

face

asigurându-se

circulația

cu

prioritate

pe

traseul

de

drum

cu

clasă

tehnică

superioară,

considerat

drum

princi- pal. Drumurile

naționale

europene,

care

nu

sunt

autostrăzi

sau

drumuri

expres,

au

prioritate

față

de

celelalte

drumuri.

Amenajarea

la

același

nivel

a

intersecțiilor

drumurilor

publice

din

afara

localităților

se

va

face

cu

respectarea

reglementărilor

în

vigoare,

prevăzându-se

pentru

asigurarea

fluenței

și

siguranței

circulației

benzi

de

virare,

racordări

de

colț,

benzi

de

stocaj

și

benzi

de

accelerare

sau

decelerare. 4.5. Lărgirile,

benzile

de

accelerare

și

decelerare,

de

viraj

și

de

stocare,

precum

și

penele

de

racordare

aferente

amenajării

intersecțiilor

se

realizează

cu

aceeași

îmbrăcă- minte

și

cu

o

structură

rutieră

identică

cu

cea

existentă

pe

drum. 4.6. La

proiectarea

intersecțiilor

dintre

drumuri

se

vor

evita

pe

cât

posibil

sectoarele

cu

declivități

mai

mari

de 4%

și

racordările

în

interiorul

curbelor

drumului

principal. 4.7. Intersecțiile

autostrăzilor

și

drumurilor

expres

cu

calea

ferată

se

fac

denivelat. Pentru

drumurile

naționale

europene

intersecțiile

vor

fi

denivelate

în

cazul

liniilor

de

cale

ferată

principale. Pentru

celelalte

categorii

de

drumuri

necesitatea

realiză- rii

intersecției

denivelate

se

stabilește

pe

baza

eficienței

economice

și

a

indicelui

general

de

prioritate,

determinate

în

conformitate

cu

metodologia

în

vigoare. 4.8. În

cazul

intersecțiilor

la

nivel

dintre

drumuri

și

căi

ferate

sau

linii

de

tramvai,

se

va

urmări

ca

acestea

să

se

facă,

de

regulă,

respectându-se

următoarele

condiții: - intersecția

să

se

facă

sub

un

unghi

cât

mai

aproape

de 90°,

dar

nu

mai

mic

de 45°; - ambele

căi

de

comunicație

să

fie

pe

cât

posibil

în

aliniament; - în

cazuri

excepționale,

se

poate

admite

amplasarea

intersecției

într-o

zonă

în

care

una

dintre

cele

două

căi

de

comunicație

este

în

curbă,

numai

dacă

declivitatea

uneia

și

înclinarea

în

profil

transversal

a

celeilalte

sunt

în

același

sens,

iar

diferența

dintre

ele

nu

depășește 5o; - declivitatea

liniei

în

zona

intersecției

nu

trebuie

să

depășească

cu

mai

mult

de 5o

înclinarea

profilului

trans- versal

al

drumului. 4.9. Tipul

de

echipare

a

intersecției

dintre

drumurile

publice

și

calea

ferată,

precum

și

semnalizarea

se

stabilesc

în

conformitate

cu

prevederile

reglementărilor

în

vigoare.

CAPITOLUL 5 – Dispoziții

finale

5.1. Prezentele

norme

tehnice

se

completează

cu

pre- vederile

din

reglementările

în

vigoare,

aferente

fiecărei

cate- gorii

de

lucrări

care

intră

în

componența

drumului

public. 5.2. În

cazul

modernizării,

consolidării

sau

reabilitării

unor

sectoare

de

drumuri

existente,

care

au

un

sistem

rutier

definitiv

fără

defecte

majore

structurale:

sunt

în

ramblee

înalte

sau

deblee

adânci,

au

lucrări

grele

de

sprijinire

și

consolidare,

sunt

în

traversarea

localităților

cu

numeroase

accese

și

prezintă

elemente

geometrice

care

nu

se

înca- drează

în

cele

prevăzute

de

norme,

iar

amenajarea

în

con- dițiile

normelor

ar

necesita

lucrări

de

volume

mari

și

costisitoare,

exproprieri

și/sau

demolări

sau

ar

elimina

posi- bilitățile

de

acces

la

riverani,

cu

acordul

administratorului

drumului,

acestea

se

pot

corela

cu

viteza

de

proiectare

în

cadrul

unui

proces

de

proiectare

excepțională,

prin

adopta- rea

unor

elemente

la

limita

celor

rezultate

din

calcule,

fără

însă

a

afecta

siguranța

circulației,

prevăzându-se

măsuri

corespunzătoare. 5.3. Pe

drumurile

publice

pe

care

se

desfășoară

frec- vent

circulația

autobuzelor

pe

linii

regulate

de

transport

în

comun

se

vor

prevedea

stații

de

transport

în

comun. Amplasarea

lor

se

va

face

la

propunerea

administrației

publice

locale,

cu

avizul

administratorului

drumului

și

al

poli- ției

rutiere. Amplasarea

stațiilor

de

transport

în

comun

în

același

profil

transversal

al

drumului

este

interzisă. Stațiile

de

transport

în

comun

nu

pot

fi

folosite

ca

locuri

de

staționare

sau

parcare. 5.4. Proiectarea

și

construirea

drumurilor

de

utilitate

privată

se

vor

face

pe

baza

caracteristicilor

impuse

de

tipu- rile

de

vehicule

ce

vor

circula

pe

aceste

drumuri. 5.5. Drumurile

de

utilitate

privată

deschise

circulației

publice

vor

trebui

să

aibă

elemente

similare

cel

puțin

cu

drumurile

publice

de

clasa

tehnică

V

și

să

fie

semnalizate

corespunzător

reglementărilor

în

vigoare

pentru

circulația

publică.

LĂȚIMILE

PLATFORMELOR

ȘI

PĂRȚILOR

CAROSABILE

ALE

DRUMURILOR

ÎN

ALINIAMENTE

1. CLASA

TEHNICĂ

I

AUTOSTRĂZI 1.1. AUTOSTRĂZI

ÎN

REGIUNI

DE

ȘES

ȘI

DEAL

ANEXA

Nr. 1 la

normele

tehnice 1.2. AUTOSTRĂZI

ÎN

REGIUNI

DE

MUNTE

2. CLASA

TEHNICĂ

II p =

platforma c =

căi

de

circulație

unidirecționale bi =

benzi

de

încadrare (ghidare)

din

același

sistem

rutier

ca

al

căii

de

circulație bs=

benzi

de

staționare

a =

acostament m =

zona

mediană 2.1. DRUMURI

EXPRES

ȘI

DRUMURI

NAȚIONALE

EUROPENE (E)

CU

PATRU

BENZI

DE

CIRCULAȚIE 2.2. DRUMURI

NAȚIONALE

EUROPENE

ȘI

DRUMURI

NAȚIONALE

PRINCIPALE

CU

PATRU

BENZI

DE

CIRCULAȚIE

3. CLASA

TEHNICĂ

III DRUMURI

EXPRES,

DRUMURI

NAȚIONALE

EUROPENE,

DRUMURI

NAȚIONALE

PRINCIPALE,

DRUMURI

NAȚIONALE

SECUNDARE,

DRUMURI

JUDEȚENE

CU

DOUĂ

BENZI

DE

CIRCULAȚIE 3.1. DRUMURI

EXPRES

ȘI

DRUMURI

NAȚIONALE

EUROPENE (E) 3.2. DRUMURI

NAȚIONALE

EUROPENE,

DRUMURI

NAȚIONALE

PRINCIPALE,

DRUMURI

NAȚIONALE

SECUNDARE,

DRUMURI

JUDEȚENE

CU

DOUĂ

BENZI

DE

CIRCULAȚIE NOTĂ: Pentru

drumurile

naționale

europene

lățimea

minimă

a

platformei

trebuie

să

fie

de

mini- mum 10

m,

iar

benzile

de

încadrare

să

aibă

cel

puțin 0,75

m

lățime.

De

asemenea,

vor

fi

prevăzute

platforme

de

staționare,

din

loc

în

loc.

4. CLASA

TEHNICĂ

IV

ȘI

V 4.1. DRUMURI

NAȚIONALE

SECUNDARE,

DRUMURI

JUDEȚENE,

DRUMURI

COMUNALE

CU

DOUĂ

BENZI

DE

CIRCULAȚIE

NOTĂ:

La

drumurile

județene

și

comunale

se

admite

ca

parapetele

să

fie

amplasate

și

în

cadrul

lățimii

acostamentelor.

p =

platforma

drumului

pc =

parte

carosabilă

NOTĂ:

Se

admite

ca

parapetele,

rigolele

sau

șanțurile

să

fie

amplasate

și

în

cadrul

lățimii

acostamentelor.

4.3.

DRUMURI

COMUNALE,

DRUMURI

VICINALE,

CU

O

SINGURĂ

BANDĂ

DE

CIRCULAȚIE

4.2

DRUMURI

COMUNALE,

DRUMURI

VICINALE

CU

DOUĂ

BENZI

DE

CIRCULAȚIE

ANEXA

Nr. 2

la

normele

tehnice

LĂȚIMEA

PODURILOR,

PASAJELOR

ȘI

A

VIADUCTELOR

PE

DRUMURI

CLASA

TEHNICĂ

I

AUTOSTRĂZI

Pentru

autostrăzi

în

regiuni

de

munte,

lățimea

va

fi

de 11

m

PE

DRUMURI

CLASA

TEHNICĂ

II

PE

DRUMURI

CLASA

TEHNICĂ

III

ȘI

IV

PE

DRUMURI

CLASA

TEHNICĂ

V,

CU

DOUĂ

BENZI

DE

CIRCULAȚIE

PE

DRUMURI

CLASA

TEHNICĂ

V,

CU

O

SINGURĂ

BANDĂ

DE

CIRCULAȚIE

pentru

aprobarea

Normelor

tehnice

privind

stabilirea

clasei

tehnice

a

drumurilor

publice

În

conformitate

cu

prevederile

art. 67

din

Ordonanța

Guvernului

nr. 43/1997

privind

regimul

juridic

al

drumurilor,

în

temeiul

Hotărârii

Guvernului

nr. 44/1997

privind

organizarea

și

funcționarea

Ministerului

Transporturilor,

ministrul

transporturilor

emite

următorul

ordin:

Art.

1. - Se

aprobă

Normele

tehnice

privind

stabilirea

clasei

tehnice

a

drumurilor

publice,

anexă

la

prezentul

ordin.

Art.

2. -

Anexa

face

parte

integrantă

din

prezentul

ordin.

Art.

3. - Prezentul

ordin

se

va

publica

în

Monitorul

Oficial

al

României,

Partea

I,

și

va

intra

în

vigoare

la

15 zile

de

la

data

publicării.

București, 27

ianuarie

1998.

Nr.

46.

ANEXĂ

CAPITOLUL 1 Generalități 15.1. Prezentele – norme

au

fost

elaborate

în

conformitate

cu

principiile

generale

enunțate

în

Ordonanța

Guvernului

nr. 19/1997

privind

transporturile

și

în

temeiul

art. 67

din

Ordonanța

Guvernului

nr. 43/1997

privind

regimul

juridic

al

drumurilor. 15.2. Normele

stabilesc

criteriile

de

clasificare

tehnică

a

drumurilor,

în

funcție

de

traficul

actual

și

de

perspectivă.

Clasele

tehnice

servesc

pentru

clasificarea

rețelei

de

drumuri

publice

actuale

în

vederea

planificării

și

proiectării

lucrărilor

de

modernizare

și

îmbunătățire

a

condițiilor

de circulație,

precum

și

pentru

lucrările

de

construcții

noi. 15.3. Prevederile

prezentelor

norme

tehnice

nu

se

aplică: - străzilor; - drumurilor

închise

circulației

publice. 15.4. Clasificarea

tehnică

se

face

independent

de

înca- drarea

în

categoriile

funcționale

și

administrative.

CAPITOLUL 2 – Clasificarea

tehnică

a

drumurilor

2.1. Clasificarea

tehnică

după

intensitatea

traficului

se

face

în

V

clase,

conform

prescripțiilor

din

tabelul

nr.

1. Clasificarea

tehnică

a

rețelei

actuale

se

face

pe

baza

intensității

traficului

rezultat

din

datele

ultimului

recensământ

de

circulație. Pentru

planificarea

și

proiectarea

lucrărilor

de

moderni- zare,

îmbunătățire

a

condițiilor

de

circulație,

precum

și

pen- tru

construcțiile

noi

de

drumuri,

clasificarea

tehnică

se

face

după

intensitatea

traficului

de

perspectivă.

Perioada

de

per- spectivă

recomandată

este

de 15

ani. 2.2. Traficul

de

perspectivă

pentru

clasificarea

tehnică

a

drumului

public

se

estimează

pe

baza

datelor

de

trafic

obți- nute

din

recensămintele

efectuate

pe

acel

drum,

comple- tate,

după

caz,

cu

anchete

tip

origine-destinație,

la

care

se

aplică

coeficienții

de

evoluție

a

traficului

în

perspectivă,

sta- biliți

pe

baza

datelor

specifice

de

dezvoltare

socio-econo- mică

a

țării

și/sau

a

zonei

traversate

de

drum. Clasa Denumirea

Caracteristicile

traficului Intensitatea

medie

Intensitatea

orară Tabelul

nr. 1 tehnică

a intensității zilnică

anuală

de

calcul

Tipul drumului

public traficului

Exprimată

în

număr

de

vehicule drumului

recomandat

Etalon (Autoturisme)

Efective (Fizice)

Etalon (Autoturisme)

Efective (Fizice) 0 1 2 3 4 5 6

I

Foarte

intens > 21.000 > 16.000 > 3.000 > 2.200

Autostrăzi

II

Intens 11.001-21.000 8.001-16.000 1.401-3.000 1.000-2.200

Drumuri

cu

patru

benzi

de

circulație

III

Mediu 4.501-11.000 3.501-8.000 550-1.400 400-1.000

Drumuri

cu

două

benzi

de

circulație

IV

Redus 1.000-4.500 750-3.500 100-550 75-400

V

Foarte

redus < 1.000 < 750 < 100 < 75

Observații: - Intensitatea

orară

de

calcul

este

traficul

orar

care,

în

cursul

unui

an,

este

depășit

timp

de 50

de

ore. - Limitele

din

tabel

pentru

vehiculele

efective

sunt

sta- bilite

în

ipoteza

unui

trafic

de

perspectivă,

având

autoca- mioane

până

la 30%. - Clasa

tehnică

este

dată

de

intensitatea

traficului

în

coloanele 2-5.

În

cazul

în

care

rezultă

clase

tehnice

dife- rite,

încadrarea

drumului

se

face

pe

baza

unei

analize

aprofundate,

ținându-se

seama

de

intensitatea

orară

de

calcul

în

vehicule-etalon,

în

funcție

de

toate

elementele

care

determină

capacitatea

de

circulație

a

drumurilor (coloana 4). - La

încadrarea

drumurilor

în

clasele

I

și

II

se

vor

avea

în

vedere,

în

afara

aspectelor

strict

tehnice,

și

aspec- tele

privind

protecția

mediului,

conservarea

patrimoniului,

politica

de

dezvoltare

generală

a

teritoriului,

eliminarea

dis- funcționalităților

existente

pentru

realizarea

unei

interconec- tări

și

interoperabilități

cu

rețelele

magistrale

europene. - Pentru

drumurile

care

se

încadrează

în

clasa

tehnică

V,

având

în

vedere

și

categoria

lor

funcțională

în

cadrul

rețe- lei

de

drumuri,

se

poate

prevedea

o

singură

bandă

de

cir- culație,

cu

condiția

asigurării

unor

platforme

de

încrucișare

la

o

distanță

care

să

asigure

vizibilitatea

la

întâlnirea

cu

vehiculele

din

sens

opus,

dar

nu

mai

mare

de 250-300

m. 2.3. Vehiculul-etalon

de

calcul

al

intensității

traficului

rutier

este

autoturismul. Echivalarea

numărului

de

vehicule

fizice

în

vehicule-eta- lon (autoturism)

se

face

prin

multiplicarea

numărului

vehi- culelor

fizice

de

diferite

categorii,

recenzate

cu

coeficienți

de

echivalare,

în

conformitate

cu

reglementările

în

vigoare. 2.4. Vitezele

de

proiectare

pentru

diferitele

clase

tehnice

ale

drumurilor

publice

vor

fi

cele

prevăzute

în

tabelul

nr.

2. Tabelul

nr. 2

Clasa

Vitezele

de

proiectare,

în

km/h,

în

regiune

de

tehnică

a

drumului

șes

deal

munte

I 120 100 80

II 100 80 60

III 80 50 40

IV 60 40 30

V 50 40 25

Observații: - În

condiții

grele

de

desfășurare

a

traseului

și/sau

acolo

unde

condițiile

de

mediu

adiacente

drumului

o

impun,

în

vederea

neafectării

resurselor

istorice

și

estetice

și

pen- tru

evitarea

unor

lucrări

costisitoare,

pe

baza

unui

calcul

tehnico-economic,

vitezele

de

proiectare

prevăzute

în

tabe- lul

nr. 2

se

pot

reduce

după

cum

urmează: - la

clasa

tehnică

I:

la 100

km/h,

în

regiune

de

șes,

și

la 80

km/h,

în

regiune

de

deal; - la

clasele

tehnice

II-IV:

până

la

viteza

clasei

tehnice

imediat

inferioare; - la

clasa

tehnică

V:

la 40

km/h,

în

regiune

de

șes,

și

la 25

km/h,

în

regiune

de

deal. 2.5. Vitezele

de

proiectare

se

aplică

atât

construcțiilor

noi,

cât

și

la

modernizarea,

consolidarea

sau

reabilitarea

drumurilor.

CAPITOLUL 3 – Dispoziții

finale

3.1. Încadrarea

drumurilor

în

clase

tehnice

se

face

pen- tru

drumurile

existente

de

către

unitățile

care

le

adminis- trează,

iar

pentru

drumurile

noi,

de

către

unitățile

care

le

vor

administra

după

darea

lor

în

exploatare. Încadrarea

drumurilor

în

clase

tehnice

va

fi

revizuită

periodic,

cu

ocazia

prelucrării

datelor

rezultate

în

urma

recensămintelor

circulației,

avându-se

în

vedere

și

realiză- rile

obținute

pe

baza

planificărilor

anterioare,

precum

și

evoluția

importanței

și

a

funcției

drumurilor

în

ansamblul

rețelei

și

în

strategia

de

dezvoltare

a

acesteia. 3.2. Încadrarea

drumului

în

clase

tehnice

se

va

face

pe

sectoare

cât

mai

lungi,

cu

caracteristici

uniforme. Sectorul

de

încadrare

nu

trebuie

să

fie

mai

scurt

decât

distanța

dintre

două

localități

urbane

sau

dintre

două

inter- secții

cu

drumuri

de

aceeași

clasă

sau

de

clasă

tehnică

superioară

și

trebuie

să

aibă

minimum 20

km

lungime. Intensitatea

traficului

ce

servește

la

încadrare

este

cea

care

caracterizează

cel

puțin 60%

din

lungimea

sectorului

de

încadrare. 3.3. Intrările

în

orașe,

precum

și

alte

sectoare

scurte

cu

trafic

intens

sau

foarte

intens

se

încadrează

în

clasa

teh- nică

a

drumului

a

cărui

continuitate

o

asigură

acestea.

La

aceste

sectoare

se

va

ține

seama

de

caracteristicile

traficului

de

perspectivă,

introducându-se

numărul

de

benzi

de

circulație

suplimentare

necesare.

pentru

aprobarea

Normelor

tehnice

privind

amplasarea

lucrărilor

edilitare,

a

stâlpilor

pentru

instalații

și

a

pomilor

în

localitățile

urbane

și

rurale

În

conformitate

cu

prevederile

art. 67

din

Ordonanța

Guvernului

nr. 43/1997

privind

regimul

juridic

al

drumurilor,

în

temeiul

Hotărârii

Guvernului

nr. 44/1997

privind

organizarea

și

funcționarea

Ministerului

Transporturilor,

ministrul

transporturilor

emite

următorul

ordin:

Art.

1. - Se

aprobă

Normele

tehnice

privind

amplasa- rea

lucrărilor

edilitare,

a

stâlpilor

pentru

instalații

și

a

pomi- lor

în

localitățile

urbane

și

rurale,

anexă

la

prezentul

ordin.

Art.

2. -

Anexa

face

parte

integrantă

din

prezentul

ordin.

Art.

3. - Prezentul

ordin

se

va

publica

în

Monitorul

Oficial

al

României,

Partea

I,

și

va

intra

în

vigoare

la

15 zile

de

la

data

publicării.

București, 27

ianuarie

1998.

Nr.

47.

ANEXĂ

CAPITOLUL 1 Generalități 15.1. – Prezentele

norme

tehnice

au

fost

elaborate

în

con- formitate

cu

Ordonanța

Guvernului

nr. 43/1997

privind

regi- mul

juridic

al

drumurilor.

În

prezentele

norme

prin

drumuri

se

înțelege

drumurile

publice,

precum

și

drumurile

de

utili- tate

privată

deschise

circulației

publice,

menționate

la

art. 3

din

Ordonanța

Guvernului

nr. 43/1997.

Regimul

juridic

al

drumurilor

reglementează

în

mod

unitar

administrarea

dru- murilor

publice

și

private. 15.2. Conform

art. 26

din

Ordonanța

Guvernului

nr. 43/1997,

documentațiile

privind

proiectarea

construcției

și

modernizarea

drumurilor

se

întocmesc

cu

respectarea

planurilor

de

amenajare

a

teritoriului

și

de

urbanism

și

cu

avizele

prevăzute

în

normele

metodologice. 15.3. Realizarea

în

zona

drumului

public

a

oricărei

con- strucții

sau

instalații,

în

orice

scop,

se

face

cu

respectarea

legislației

în

vigoare

privind

amplasarea

și

autorizarea

exe- cutării

construcțiilor

și

numai

cu

acordul

prealabil

al

admi- nistratorului

drumului. 15.4. Acceptul

administratorului

drumului

comportă

două

faze: - acordul

prealabil,

care

se

obține

la

faza

de

proiec- tare; - autorizația

de

amplasare

și

acces

la

drum,

care

se

obține

înainte

de

execuție. 15.5. Aceste

documente

se

emit

pentru

o

anumită

funcție

a

obiectivului.

Schimbarea

funcției

sau

destinației

implică

obținerea

acceptului

administrației

drumului

pentru

noua

situație.

CAPITOLUL 2 – Obiectul

și

domeniul

de

aplicare

2.1. Prezentele

norme

tehnice

se

referă

la

condițiile

de

amplasare

a

lucrărilor

tehnico-edilitare,

a

stâlpilor

pentru

instalații

și

a

pomilor

în

zona

drumurilor,

astfel

cum

au

fost

definite

la

pct. 1.1

din

cap.

1. Pentru

obiectivele

existente,

condițiile

tehnice

din

pre- zentele

norme

tehnice

trebuie

respectate

cu

ocazia

efectu- ării

lucrărilor

de

reparații,

reabilitări

sau

modernizări

ale

acestora. 2.2. Lucrările

care

fac

obiectul

prezentelor

norme

teh- nice

sunt: - lucrări

tehnico-edilitare - rețele

de

distribuție

sau

colectare

pentru

apă,

energie

electrică,

telefonie,

gaze,

ter- moficare

și

canalizare

pluvială; - amplasarea

stâlpilor

pentru

instalații - iluminat

public,

semnalizări

luminoase

rutiere,

cabluri

de

energie

electrică

sau

telecomunicații; - amplasarea

pomilor.

CAPITOLUL 3 – Condiții

de

amplasare

a

lucrărilor

edilitare

subterane

în

zona

străzilor

din

localitățile

urbane

și

rurale

3.1. Rețelele

și

instalațiile

tehnico-edilitare

situate

în

ampriza

drumurilor

sunt: - instalațiile

necesare

funcționării

drumului:

canalizarea

pluvială

și

drenajele,

iluminatul

public,

semnalizările

lumi- noase

rutiere,

rețeaua

de

stropit

spații

verzi,

rețeaua

ener- getică

pentru

transportul

în

comun,

stâlpii

pentru

telecomunicații; - instalațiile

edilitare

necesare

ansamblurilor

de

con- strucții

de

locuințe

și

dotări

social-culturale,

posturi

de

transformare,

cămine

și

aerisiri,

hidranți,

guri

de

scurgere. 3.2. Amplasarea

în

localități

a

rețelei

edilitare

subterane

trebuie

coordonată

cu

celelalte

lucrări

subterane

și

de

suprafață,

existente

sau

de

perspectivă. 3.3. Lucrările

edilitare

subterane

se

amplasează,

de

regulă,

în

afara

părții

carosabile

a

drumului

sau

în

galerii

vizitabile.

Amplasarea,

construcția,

repararea

și

întreținerea

acestor

lucrări

se

fac

cu

aprobarea

administratorului

dru- mului

și

cu

respectarea

legislației

în

vigoare. 3.4. Amplasarea

lucrărilor

edilitare

subterane

se

reali- zează

conform

legislației

în

vigoare,

în

unul

dintre

urmă- toarele

sisteme: - izolat; - combinat,

respectiv

mai

multe

instalații

grupate;

și - în

comun,

când

instalațiile

subterane

sunt

într-o

gale- rie

circulabilă. 3.5. La

amplasarea

instalațiilor

în

sistem

izolat

sau

combi- nat

se

va

avea

în

vedere

următoarea

ordine

de

preferință: - sub

zonele

verzi; - sub

insulele

de

dirijare

a

circulației; - sub

trotuare

sau

alei

pentru

cicliști; - numai

în

cazuri

excepționale,

sub

partea

carosabilă

sau

sub

liniile

de

tramvai,

prevăzându-se

măsuri

speciale

de

protecție

conform

normelor

specifice. 3.6. În

proiectele

de

sistematizare

a

localităților

trebuie

să

se

indice

încadrarea

rețelelor

edilitare

subterane

în

pro- filul

transversal

al

străzii. Amplasarea

rețelelor

edilitare

subterane

se

face,

de

regulă,

în

afara

părții

carosabile

a

străzilor.

Dacă

acest

lucru

nu

este

posibil

din

punct

de

vedere

tehnic

sau

eco- nomic,

rețelele

se

pot

amplasa

și

în

partea

carosabilă,

cu

următoarea

ordine

de

prioritate: - canalizare

ape

pluviale; - canalizare

ape

menajere; - termoficare; - alimentare

cu

apă; - gaze

naturale; - telecomunicații; - alte

rețele. 3.7. Soluția

de

amplasare

a

rețelelor

în

planul

de

situa- ție

coordonator

din

cadrul

proiectelor

trebuie

justificată

din

punct

de

vedere

tehnic

și

economic,

în

funcție

de: - caracteristicile

terenului

de

fundare; - siguranța

în

exploatare; - categoria

străzii

și

sistemul

rutier

existent

sau

proiec- tat; - posibilitatea

proiectării

și

executării,

în

mod

coordo- nat,

a

tuturor

rețelelor

subterane; - etapizarea

executării

lucrărilor; - posibilitatea

de

deviere

sau

de

întrerupere

a

circula- ției. 3.8. Condițiile

specifice

de

amplasare,

pe

categorii

de

rețele,

se

stabilesc

conform

anexei

nr. 1

și

prevederilor

de

mai

jos: - rețelele

subterane

electrice

și

de

telecomunicații,

amplasate

pe

trasee

paralele

de

lungime

mare,

se

reco- mandă

să

se

pozeze

separat,

de

o

parte

și

de

alta

a

stră- zii; - rețelele

de

tracțiune

electrică

se

amplasează

lângă

fundațiile

stâlpilor

susținători

respectivi; - rețelele

de

telecomunicații

se

recomandă

să

se

pozeze

în

zona

cuprinsă

între

frontul

de

aliniere

a

con- strucțiilor

și

partea

carosabilă

a

străzii; - rețelele

de

gaze

naturale

se

recomandă

să

se

pozeze

pe

zona

necarosabilă

a

străzii,

pe

partea

opusă

canalelor

de

energie

termică

și

canalizațiilor

telefonice; - distanța

minimă

dintre

conducte

și

canale,

precum

și

dintre

acestea

și

construcțiile

existente

trebuie

să

asigure

stabilitatea

construcțiilor,

ținându-se

seama

de

adâncimea

de

fundare,

precum

și

de

caracteristicile

geotehnice

ale

terenului. 3.9. Traseul

unei

rețele

subterane

sau

al

unei

benzi

teh- nico-edilitare

se

recomandă

să

se

stabilească

pe

baza

documentațiilor

tehnice,

legal

aprobate. 3.10. Dublarea

rețelelor

prin