DECRET nr. 183/1949

DECRET nr. 183 din 30 aprilie 1949 pentru sancționarea infracțiunilor economice

Intrare în vigoare 30 aprilie 1949

DECRET nr. 183 din 30 aprilie 1949 pentru sancționarea infracțiunilor economice

EMITENT

MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ

Publicat în

BULETINUL OFICIAL nr. 25 din 30 aprilie 1949

PREZIDUL MARII ADUNĂRII NAȚIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE În temeiul art. 44, pct. 2, și art. 45 din Constituția Republicii Populare Române, Văzând decizia Consiliului de Miniștri

Nr. 399 din 28 aprilie 1949, Emite următorul decret:

Capitolul I – Dispozițiuni generale

Articolul 1

Pentru a asigura dezvoltarea economiei naționale în sectorul de Stat, cooperatist sau particular, precum și executarea Planului de Stat*1) și buna gospodărire a bunurilor Statului, se vor pedepsi faptele care urmăresc sau pot avea ca urmare stânjenirea eforturilor oamenilor muncii pentru construirea economiei socialiste în Republica Populară Română. ---------- *1) Legea nr. 1 din 1 Ianuarie 1949, pentru Planul de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1949.

Capitolul II – Infracțiuni și sancțiuni

Articolul 2

Se pedepsesc cu închisoare corecțională dela 1-12 ani și amendă dela 10.000-100.000 lei, următoarele fapte, dacă nu constituesc infracțiuni supuse altor pedepse prin decretul de față:

a) Nerespectarea deciziunilor luate de Consiliul de Miniștri, ministere, de organele locale ale puterii de Stat, cu privire la executarea Planului de Stat, precum și nerespectarea deciziunilor referitoare la dirijarea, organizarea și controlul producției, circulației, distribuției și consumului mărfurilor și produselor de orice fel, neprevăzute în Planul de Stat;

b) Nerespectarea deciziunilor luate cu privire la blocarea sau rechiziționarea bunurilor necesare activității economice;

c) Plăsmuirea sau falsificarea de note, facturi, cartele, bonuri de produse ori mărfuri, sau folosirea acestora știind că sînt falșe;

d) Instigarea la nerespectarea individuală sau colectivă, a angajamentelor luate prin contractul colectiv cu privire la îndeplinirea sarcinilor ce revin salariaților în vederea asigurării producției, circulației, distribuției și consumului mărfurilor și produselor de orice fel, în sectorul de Stat, cooperatist sau particular;

e) Faptul de a da urmare instigării prevăzute la aliniatul precedent, sau călcarea intenționată a angajamentelor luate prin contractul colectiv cu privire la sarcinile arătate mai sus.

Articolul 3

Se pedepsesc cu închisoare corecțională dela 6 luni-6 ani și amendă dela 4.000-100.000 lei, următoarele fapte:

a) Nerespectarea deciziunilor prin care se reglementează regimul prețurilor și al beneficiilor, precum și nerespectarea prețurilor stabilite;

b) Provocarea în orice mod a urcării prețurilor;

c) Producerea, expunerea spre vânzare sau vinderea de bunuri cu lipsă la cîntar sau măsurătoare;

d) Falșificarea sau substituirea de mărfuri sau produse, expunerea unor asemenea mărfuri sau produse;

e) Vinderea sau predarea unor mărfuri sau produse de altă fabricație sau calitate decât cea declarată;

f) Nerespectarea dispozițiunilor privitoare la standardele de Stat, la calcularea și vărsarea beneficiilor, amortismentelor sau redevenților, schimbarea destinațiunii fondurilor alocate de Stat și nerespectarea dispozițiunilor cu privire la evidența contabilă;

g) Reaua gospodărire cu voință sau gravă neglijență a bunurilor aparținînd unităților economice ale Statului sau cooperativelor;

h) Sustragerea sau furtul de produse, materii prime, semifabricate sau finite, mașini, instrumente sau aparate, unelte sau orice alte materiale sau piese ale întreprinderilor de Stat și oricăror alte unități economice ale Statului ori cooperativelor, precum și degradarea cu voință sau din gravă neglijență a oricăror mijloace de producție.

Articolul 4

Se pedepsesc cu muncă silnică dela 5-15 ani și amendă dela 50.000-200.000 lei următoarele fapte:

a) Comunicarea sau înscrierea cu rea credință de date necorespunzătoare realității, denaturate ori confuze, în scripte sau în formularele privind Planul de Stat;

b) Divulgarea oricăror date sau elemente privind elaborarea ori executarea Planului de Stat, care nu au fost aduse la cunoștința publică de către autoritățile competente, dacă nu constitue o infracțiune mai gravă;

c) Delapidarea fondurilor alocate de Stat unităților sale economice;

d) Dosirea, distrugerea ori denaturarea produselor și mărfurilor.

Articolul 5

Tentativa se pedepsește ca și infracțiunea consumată. Complicii și tăinuitorii se pedepsesc ca și autorii.

Articolul 6

În caz de circumstanțe atenuante, în infracțiunile pedepsite conform acestui decret cu închisoare corecțională și amendă, pedeapsa nu va putea fi coborîtă sub minimul amenzii prevăzute pentru infracțiunea respectivă, iar în infracțiunile pedepsite cu muncă silnică și amendă, pedeapsa nu va putea fi coborîtă sub un an închisoare corecțională. Suspendarea executării pedepsii nu poate fi acordată pentru infracțiunile pedepsite în conformitate cu prezentul decret.

Articolul 7

Dacă infracțiunile au fost săvîrșite de persoane însărcinate cu reprezentarea sau administrarea unei societăți particulare, sau de orice prepus al acesteia în afară de pedepsele penale aplicate, instanța va putea pronunța contra societății o amendă civilă de 20.000-500.000 lei, care se va încasa și urmări potrivit dispozițiunilor din Codul de procedură fiscală.

Capitolul III – Procedura

Articolul 8

Infracțiunile pedepsite în temeiul prezentului decret, sînt de competența tribunalelor.

Articolul 9 — Constatarea infracțiunilor sancționate în conformitate cu acest decret, se face prin încheierea de procese-verbale de către procurorii parchetelor tribunalelor, precum și de organele miliției, cu delegație specială dată de

ministrul afacerilor interne sau împuternicitul său, fie din oficiu, fie la sezisarea organelor ministerelor interesate, în care caz acestea sînt obligate a da tot concursul la efectuarea cercetărilor. Procesele-verbale încheiate de organele prevăzute prin prezentul articol fac dovada pînă la înscrierea la falș pentru constatările personale. Ele vor fi înaintate de îndată parchetelor tribunalelor respective.

Articolul 10

Cercetarea, urmărirea și judecarea tuturor infracțiunilor, pedepsite în conformitate cu acest decret, precum și a infracțiunilor conexe, se vor face potrivit dispozițiunilor prevăzute în codul de procedură penală pentru delictele flagrante. În cazul infracțiunilor pedepsite cu muncă silnică, parchetul va putea trimite cauza direct tribunalului, oridecâteori apreciază că instrucția nu mai este necesară.

Articolul 11

În cazul cînd fapta nu prezintă pericol social, deoarece este lipsită în mod vădit de importanță și nu produce urmări dăunătoare, parchetul va putea clasa, dând învinuitului avertisment.

Articolul 12

Odată cu sesizarea instanței, parchetul va indica și unitatea economică de Stat, unitatea cooperatistă sau ministerul interesat, ce vor fi citate ca părți civile. Părțile civile indicate, conform alineatului precedent, nu vor putea fi înlocuite prin altele. În instanța de judecată poate oricînd interveni și altă unitate economică sau minister.

Articolul 13

În toate procesele ce se cercetează, se urmăresc și se judecă, conform prezentului decret, unitatea economică de Stat, unitatea cooperatistă sau ministerul interesat, au calitatea de parte civilă, chiar fără de o constituire în termen și formală; calea de atac exercitată de partea civilă învestește instanța cu dreptul de a se putea pronunța și asupra pedepsei.

Articolul 14

Citarea inculpatului regulat făcută pentru oricare din termenele de judecată, acoperă procedura și pentru termenele următoare, la care nu va fi citat, afară de cazul cînd inculpatul este arestat. Inculpatul care vrea să se servească de proba cu martori, va trebui să o ceară la primul termen cînd procedura este completă și va fi obligat să aducă martorii la termenul următor, sub pedeapsa decăderii.

Articolul 15

În caz de clasare, cu sau fără avertisment, instanța poate fi sesizată direct de partea civilă, în termen de 30 zile dela comunicarea clasării.

Articolul 16

Mărfurile sau produsele care au făcut obiectul cercetării, vor fi administrate și folosite, potrivit normelor anume stabilite. Mărfurile sau produsele proprietate particulară, care au făcut obiectul infracțiunii, vor fi confiscate prin hotărîrea instanței de judecată și se va dispune de ele, potrivit acelorași norme.

Capitolul IV – Dispozițiuni transitorii și finale

Articolul 17

Prezentul decret, precum și celelalte decrete, legi și deciziuni care au de scop executarea Planului de Stat, reglementarea regimului prețurilor și beneficiilor*1), precum și dirijarea, organizarea și controlul producției, circulației, distribuției și consumului mărfurilor, produselor și prestațiunilor de servicii ori locațiunilor de servicii și bunuri, au caracter temporar, în raport cu art. 3, alin. 2 din codul penal. ---------- *1) A se vedea: Decret nr. 24 din 22 Ianuarie 1949, pentru reglementarea regimului de formare a prețurilor și înființarea "Oficiului Central al Prețurilor" și Decret nr. 51 din 10 Februarie 1949, pentru vărsarea beneficiilor.

Articolul 18 — Cauzele în curs de judecată în fața instanțelor speciale, prevăzute de art. 54 din Legea

Nr. 351 din 3 mai 1945, pentru reprimarea speculei ilicite și sabotajului economic, se vor judeca de tribunalele sau secțiunile pe lîngă care au funcționat. La tribunalele unde numărul instanțelor de sabotaj nu corespundea cu numărul secțiunilor penale, cauzele vor fi repartizate între secțiunile penale existente. Cauzele care se găsesc în curs de judecată la judecătoriile populare, vor fi trimise de îndată tribunalului respectiv, fără a mai fi necesară o hotărîre declinatorie de competență. Probele administrate rămîn câștigate cauzei. Cauzele în care, pînă la data publicării prezentului decret, a intervenit o hotărîre a judecătoriei populare, vor fi judecate de tribunalul respectiv, ca instanță de recurs. Cererile de revizuire a hotărârilor judecătoriilor populare, precum și contestațiile împotriva acestor hotărîri sau a executării lor, vor fi judecate de tribunalul respectiv.

Articolul 19 — Dispozițiunile din legile speciale și din deciziunile care trimit la Legea

Nr. 351 din 1945, vor fi înțelese în sensul că trimiterea se face la prevederile corespunzătoare din prezentul decret, atît în ceea ce privește procedura, cât și în ceea ce privește sancțiunea. În lipsa unor prevederi corespunzătoare cu privire la sancțiune, trimiterea se înțelege a fi făcută la art. 2.

Articolul 20 — Infracțiunile prevăzute de Legea

Nr. 16 din 15 Ianuarie 1949 pentru sancționarea unor crime care primejduiesc securitatea Statului și propășirea economiei naționale, rămîn supuse dispozițiunilor acelei legi.

Articolul 21

Constatarea infracțiunilor la legile și dispozițiunilor cu caracter fiscal, pedepsite în conformitate cu prezentul decret, rămîne supusă dispozițiunilor din acele legi sau - în lipsa lor - dispozițiunilor din codul de procedură fiscală.

Articolul 22 — Se abrogă Legea

Nr. 351 din 3 Mai 1945, pentru reprimarea speculei ilicite și a sabotajului economic; Decretul

Nr. 58 din 8 Iunie 1948 pentru stabilirea unui regim represiv special; Decretul

Nr. 116 din 1 Iulie 1948 pentru stabilirea și reprimarea unor noi crime de sabotaj; Decretul

Nr. 260 din 25 Septemvrie 1948 pentru trecerea unor atribuțiuni pe seama Consiliului de Miniștri; art. 11 din Decretul

Nr. 51 din 10 Februarie 1949 pentru vărsarea beneficiilor; art. 19 din decretul

Nr. 52 din 10 Februarie 1949 pentru constituirea fondului pentru finanțarea lucrărilor de investițiuni și pentru vărsarea amortismentelor. C.I. PARHON MARIN FLOREA IONESCU

=====
Ministrul justiției, A. Bunaciu Dat în București la 29 aprilie 1949.

Nr. 461.