ORDIN nr. 636/2010

Având în vedere Hotărârea Comitetului de avizare metodologică nr. 6 din 8 decembrie 2009, în temeiul prevederilor Legii organizării și funcționării statisticii oficiale în România nr. 226/2009 și ale Hotărârii Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Statistică, republicată, cu modificările ulterioare, președintele Institutului Național de Statistică emite următorul ordin:

Articolul 1

Obiectul prezentului ordin este stabilirea Metodologiei cercetării statistice referitoare la cheltuielile turistice ale nerezidenților cazați în structurile de cazare turistică private.

Articolul 2

Metodologia menționată la art. 1 este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 3

Institutul Național de Statistică va asigura actualizarea metodologiei prevăzute la art. 1 în funcție de legislația europeană.

Articolul 4

(1) Prezentul ordin va fi pus în aplicare de către compartimentul de specialitate din cadrul Institutului Național de Statistică.

(2) Prevederile prezentului ordin devin obligatorii pentru statistica oficială din România.

Articolul 5 — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Institutului Național de Statistică, Vergil Voineagu

București, 12 ianuarie 2010.

Nr. 636.

Anexa

METODOLOGIA cercetării statistice referitoare la cheltuielile turistice ale nerezidenților cazați în structurile de cazare turistică private 1. Cadrul general 1.1. Obiectivele cercetării statistice Obiectivele cercetării statistice privind cheltuielile turistice ale nerezidenților cazați în structurile de cazare turistică private sunt următoarele: ● culegerea de date trimestriale privind cheltuielile turistice ale nerezidenților cazați în structurile de cazare turistică private, reprezentând informații absolut necesare pentru realizarea Contului satelit de turism, precum și pentru întocmirea balanței de plăți; ● valorificarea rezultatelor cercetării statistice prin publicații în acest domeniu. 1.2. Cadrul legal

Legea organizării și funcționării statisticii oficiale în România nr. 226/2009 1.3. Concepte și definiții Turismul cuprinde activitățile desfășurate de persoane în cursul călătoriilor și șederilor lor în afara mediului lor obișnuit - reședinței obișnuite -, pentru o perioadă consecutivă care să nu depășească un an, în scopuri de odihnă, pentru afaceri, vizitarea prietenilor și rudelor, tratament medical, religie, pelerinaj. Formele de turism:

a) turismul intern: rezidenții unei țări date care călătoresc numai în interiorul acestei țări;

b) turismul receptor: nerezidenții care călătoresc în țara dată;

c) turismul emitor: rezidenții unei țări date care călătoresc în alte țări.

Cele 3 forme de bază ale turismului enunțate anterior pot fi asociate și se obțin următoarele categorii de turism: - turismul interior, care regrupează turismul intern și turismul receptor; - turismul național, care reprezintă turismul intern și turismul emitor; - turismul internațional, care reprezintă turismul receptor și turismul emitor. Pentru scopuri ale statisticilor de turism și în acord cu modalitățile de bază ale turismului, vizitatorii pot fi clasificați astfel:

a) vizitatori internaționali:

- turiști; - excursioniști - vizitatori de o zi;

b) vizitatori interni:

- turiști; - excursioniști - vizitatori de o zi. Termenul vizitator internațional desemnează orice persoană care se deplasează într-o țară, alta decât aceea în care ea își are rezidența obișnuită, pentru o perioadă mai mică de 12 luni și al cărei motiv principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remunerată în țara vizitată. Vizitatorii internaționali includ: - turiștii, care reprezintă vizitatorii care petrec cel puțin o noapte într-o structură turistică de găzduire colectivă sau privată în țara vizitată; - excursioniștii - vizitatorii de o zi -, care reprezintă vizitatorii care nu petrec cel puțin o noapte într-o structură turistică de găzduire colectivă sau privată în țara vizitată. Termenul vizitator intern desemnează orice persoană care se deplasează, pentru o perioadă mai mică de 12 luni, într-un loc situat în țara sa de reședință, dar altul decât acela care corespunde mediului său obișnuit, și al cărei motiv principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remunerată în locul vizitat. În scopuri statistice, sintagma vizitator intern de o zi - excursionist intern - desemnează un vizitator intern care nu petrece cel puțin o noapte într-o structură turistică colectivă sau privată în locul vizitat. Pentru scopuri ale statisticilor de turism internațional, o persoană este rezidentă într-o țară dacă:

a) persoana a locuit în țara respectivă cea mai mare parte a anului scurs - 12 luni; sau

b) persoana a locuit în acea țară o perioadă mai mică de 12 luni, dar are intenția să se reîntoarcă în cele 12 luni care urmează pentru a trăi acolo.

Țara de rezidență O persoană este considerată rezidentă într-o țară dacă acea persoană a locuit în acea țară cea mai mare parte din ultimele 12 luni sau o perioadă mai scurtă, dar intenționează să locuiască în continuare în această țară în următoarele 12 luni. Din punct de vedere turistic, toate persoanele care se deplasează în altă țară și intenționează să rămână acolo mai mult de un an sunt imediat asimilate celorlalți rezidenți din țara respectivă. Cetățenii având domiciliul în străinătate, care se întorc pentru o vizită temporară în țara ai cărei cetățeni sunt, se includ în categoria vizitatorilor nerezidenți. Cetățenia este indicată în pașaportul persoanei respective sau în alte documente de identificare, în timp ce țara de rezidență trebuie stabilită prin interviu sau dedusă, de exemplu, din adresa persoanei în cauză. Prin structură de cazare turistică se înțelege orice construcție sau amenajare care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare și alte servicii specifice pentru turiști. Structura de cazare turistică colectivă este acea structură care pune la dispoziția călătorilor camere sau spații, iar numărul de locuri pe care îl furnizează trebuie să fie mai mare decât un minimum specificat pentru grupuri de persoane, mai numeroase decât o simplă familie; toate locurile structurii de primire trebuie să dispună de o administrație comercială comună, chiar dacă este o unitate nonprofit - cu scop nelucrativ. Structurile de cazare turistică private sunt apartamente sau camere de închiriat, ele fiind structuri de primire turistică constând într-un număr limitat de spații, care oferă servicii de cazare și posibilitatea preparării hranei în bucătăria folosită exclusiv de turiști. Cheltuielile totale efectuate în timpul călătoriilor reprezintă totalul cheltuielilor de consum efectuate pe durata călătoriei și a șederii în locul vizitat. 2. Descrierea cercetării statistice 2.1. Sfera de cuprindere Sfera de cuprindere a anchetei o constituie nerezidenții cazați în structurile de cazare turistică private, clasificate de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului. 2.2. Clasificări și nomenclatoare utilizate Pentru realizarea cercetării statistice privind cheltuielile turistice ale nerezidenților cazați în structurile de cazare turistică private se utilizează următoarele clasificări și nomenclatoare: - Clasificarea structurilor de cazare turistică private, stabilită de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului; - Nomenclatorul structurilor de cazare turistică private cuprinse în cercetarea statistică; - Nomenclatorul de țări; - Nomenclatorul de valute și cel al cursurilor valutare aferente perioadei în care se face culegerea datelor pe teren. 2.3. Principalele variabile studiate și chestionarul cercetării statistice Principala variabilă studiată o reprezintă cheltuielile turistice efectuate de nerezidenți pentru sejurul petrecut în România. Cheltuielile totale efectuate în timpul călătoriilor reprezintă totalul cheltuielilor de consum efectuate pe durata călătoriei și a șederii în România. Ele cuprind: - plăți către agențiile de turism; - cazare plus masă, acolo unde este inclusă în prețul cazării; - alimente și băuturi - în restaurante, cafenele, baruri etc., inclusiv comerțul cu amănuntul; - transport: costul călătoriei dus-întors în cadrul transportului public rutier, feroviar și maritim; - utilizarea vehiculelor - costul benzinei sau al motorinei utilizate în timpul călătoriei, taxe de parcare, altele, de exemplu, închirierea vehiculelor; - activități recreative, culturale și sportive: excursii cu ghid, activități sportive - închirierea de echipamente; activități culturale - taxe de intrare; divertisment și alte moduri de recreere - taxe de intrare; - cumpărături: cheltuieli făcute anterior călătoriei pentru cumpărarea de articole utilizate în timpul deplasării; - cumpărarea de articole pentru a fi consumate în timpul șederii la destinația călătoriei - inclusiv alimente și băuturi; cumpărări de articole pentru a fi folosite după călătoria turistică - alimente și băuturi, cadouri și suveniruri etc.; - alte cheltuieli: cheltuieli pentru congrese sau reuniuni - taxe de participare, programe și materiale, cărți, reviste legate de congres; asigurări; convorbiri telefonice; altele: taxe poștale, prelucrarea filmelor foto, comision de schimb valutar etc. Din cheltuielile turistice se exclud: cumpărarea în scopuri comerciale, adică pentru revânzare, și cumpărăturile făcute în numele patronului; investițiile de capital sau tranzacțiile, cum ar fi achiziționarea de pământ, case, proprietăți, opere de artă și alte achiziții importante, chiar dacă acestea vor fi folosite în viitor în scopuri turistice; bani cash dați rudelor sau prietenilor în timpul unei călătorii și care nu reprezintă plata pentru bunuri sau servicii turistice, precum și donațiile făcute instituțiilor. Chestionarul cercetării statistice Un chestionar este destinat completării de către proprietari - Fișă proprietari, el conținând următoarele coloane: - Stare - se scrie în clar situația întâlnită pe teren, de exemplu: nu a putut fi contactat/identificat; temporar fără activitate; activitate întreruptă definitiv etc. - Numărul de nopți de cazare în trimestrul cercetat, pentru turiștii români - de exemplu, pentru 2 turiști români cazați 3 nopți se înregistrează 6 - și pentru turiștii străini - se procedează la fel ca pentru turiștii români; - Numărul de turiști români cazați - se notează numărul total de turiști români cazați în trimestru; - Numărul de turiști străini cazați - se notează numărul total de turiști străini cazați în trimestru. Un chestionar este destinat turiștilor nerezidenți, fiind tradus în engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, maghiară. Chestionarul TOUR_PA conține următoarele cerințe/întrebări: 1. Data completării chestionarului 2. Țara de rezidență 3. Naționalitatea 4. Călătoria dumneavoastră a fost organizată de - bifați o singură variantă: - o agenție de turism/tour-operatoare; - dumneavoastră personal; - alte modalități - sindicat; - agenția de turism și dumneavoastră personal. 5. Câte zile doriți să petreceți în România? 6. Care este principalul mijloc de transport utilizat de dumneavoastră pentru a sosi în România? Se va marca un singur mijloc de transport: - avion; - autoturisme proprii; - autocar, autobuz; - tren; - ambarcațiuni fluviale/maritime; - alte: autoturisme închiriate, motociclete etc. 7. Care a fost principalul motiv pentru care v-ați deplasat în România? Se va marca un singur motiv: - afaceri; - congrese, conferințe, cursuri; - participare târguri, expoziții; - vacanțe; - cumpărături; - evenimente culturale, sportive; - vizitarea prietenilor și rudelor; - tratament medical; - religie/pelerinaj; - tranzit; - alte activități - specificați. 8. Vă rugăm să estimați cheltuielile realizate în țara dumneavoastră de rezidență pentru această călătorie - acestea includ suma pe care ați cheltuit-o deja și cheltuielile pe care le prevedeți. Precizați moneda: euro, USD, altele. Total cheltuieli în țara de rezidență, pentru: - transport; - cazare; - altele. 9. Vă rugăm să estimați cheltuielile efectuate cu ocazia sejurului dumneavoastră în România - acestea vor include suma pe care dumneavoastră ați cheltuit-o deja și cheltuielile pe care le prevedeți. Precizați moneda: euro, USD, altele. Total cheltuieli în România, pentru: - transport; - cazare; - restaurante, baruri, cafenele, similare; - cumpărare de produse scumpe - se includ: autoturisme, snow-mobile, ATV-uri și alte vehicule de teren, motociclete, bărci cu motor, iahturi. Nu se includ produsele care au fost cumpărate pentru a fi revândute; - închiriere de produse scumpe. 10. Pentru câte persoane ați estimat aceste cheltuieli? 2.4. Metodele de calcul al principalilor indicatori Cercetarea statistică referitoare la cheltuielile nerezidenților cazați în structurile de cazare turistică private urmărește obținerea de informații referitoare la sumele de bani cheltuite de nerezidenți pentru sejurul în România și cele făcute în țara de rezidență. Pentru a calcula în lei suma de bani plătită în altă valută - Sr, întrebările 8 și 9, se va avea în vedere cursul mediu lunar de schimb al valutei utilizate, comunicat de Banca Națională a României pentru luna în care se culeg datele pe teren. Metoda de calcul constă în înmulțirea sumei în valută - Sv - cu cursul de revenire - Cr: Sr = Sv x Cr, unde: Sr = suma în lei; Sv = suma în valută; Cr = cursul de revenire. În vederea obținerii sumelor de bani - în lei - cheltuite de nerezidenți pe tipuri de cheltuieli, se va utiliza formula: Sr(i) = Sv x Cr, unde: Sr(i) = suma în lei pentru fiecare tip de cheltuială i = 1

..n; Sv = suma în valută; Cr = cursul de revenire. 3. Eșantionul cercetării statistice 3.1. Baza de sondaj Pentru stabilirea bazei de sondaj se cunoaște numărul de turiști nerezidenți cazați în trimestrul cercetat, în structurile de cazare turistică private. De asemenea, se cunoaște numărul de nerezidenți în structurile private în ultima lună a trimestrului, precum și cheltuielile acestora, defalcate pe grupe de cheltuieli. 3.2. Extinderea rezultatelor Calculul coeficienților de extindere a rezultatelor a fost realizat parcurgându-se următoarele etape de lucru:

a) Atașarea fiecărei unități primare selectate - structură de cazare - a ponderii de selecție - Pi(ih). Ponderea de selecție este o pondere Hortvitz-Thompson și s-a calculat ca inversul probabilității de selecție, astfel:

1 1

N(h)

Pi(ih) = ------ = ----- = -----,

p(ih)

n(h)

n(h) ---- N(h)

unde: p(ih) = probabilitatea de selecție a unității primare i din celula de selecție h; N(h) = numărul de unități primare din celula de selecție h; n(h) = numărul de unități primare selectate în eșantion din celula de selecție h.

b) Calculul coeficienților de redresare - c(h). Coeficienții de redresare s-au calculat la nivelul fiecărei celule de selecție a unităților primare ca inversul probabilității de răspuns. Coeficientul de redresare are rolul de compensare a unităților nonrespondente în ipoteza în care aceste unități se manifestă similar cu unitățile respondente aferente stratului din care fac parte.

1 1

n(h)

c(h) = ------ = ----- = ----- p(rh)

m(h)

m(h) ---- n(h)

unde: p(rh) = probabilitatea de răspuns din celula de selecție h; n(h) = numărul de unități primare selectate în eșantion din celula de selecție h; m(h) = numărul de unități primare selectate în eșantion din celula de selecție h care au răspuns la anchetă.

ext

c) Calculul coeficientului de extindere a unităților primare - COEF

ih

ext

COEF = Pi(ih) ● c(h)

ih

d) Atașarea fiecărei unități secundare selectate (turistul străin) a ponderii de selecție - tau(ji). Ponderea de selecție este o pondere Hortvitz-Thompson și s-a calculat ca inversul probabilității de selecție, astfel:

1 1

N(ih)

tau(ijh) = ------ = ----- = ------ p(ijh)

n(ih)

n(ih) ---- N(ih)

unde: p(ijh) = probabilitatea de selecție a unității secundare j din unitatea primară de selecție i din stratul h; N(ih) = numărul de unități secundare din unitatea primară de selecție i din stratul h; n(ih) = numărul de unități secundare selectate în eșantion din unitatea primară de selecție i din stratul h.

ext

e) Calculul coeficienților de extindere - COEF:

jih

ext

ext

COEF = tau(ijh) ● COEF

ijh

ih

f) În vederea estimării cât mai precise a rezultatelor anchetei s-a realizat o calibrare a datelor pe variabila turiști străini, utilizând informațiile din celelalte cercetări statistice din domeniu.

Astfel, coeficientul final de extindere COEF_F va fi:

ext

COEF_F = cal * COEF,

ijh

unde: cal = coeficientul de calibrare. 4. Organizarea culegerii și prelucrarea datelor 4.1. Metoda de înregistrare Culegerea datelor pe teren se va face cu ajutorul proprietarilor structurilor de cazare turistică private. Acestora li se vor înmâna, de către anchetatori, Fișa proprietarului, precum și chestionarele TOUR_PA, care urmează a fi completate de către turiștii străini cazați. Proprietarii sunt rugați să expună chestionarele într-un loc vizibil în camerele/apartamentele închiriate și să informeze turiștii nerezidenți despre desfășurarea anchetei Metoda de completare a chestionarului va fi autoînregistrarea. 4.2. Perioada de referință și de înregistrare Perioada de referință pentru care se înregistrează datele statistice este trimestrul. Perioadele de înregistrare sunt următoarele:

a) martie pentru trimestrul I;

b) iunie pentru trimestrul II;

c) august pentru trimestrul III;

d) decembrie pentru trimestrul IV.

4.3. Prelucrarea datelor Lista cuprinzând structurile de cazare turistică private este stabilită de Institutul Național de Statistică, conform informațiilor primite de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, și este apoi transmisă direcțiilor regionale de statistică/direcțiilor județene de statistică, care le distribuie anchetatorilor. La termenul stabilit prin programul anchetei, chestionarele completate sunt predate de către anchetatori la direcțiile regionale de statistică/direcțiile județene de statistică. Acestea vor fi introduse pe calculator și apoi validate, utilizând programele informatice primite de la Institutul Național de Statistică. După realizarea acestor operațiuni, datele la nivel de chestionar vor fi transmite la Institutul Național de Statistică, unde se va face validarea lor și se va realiza o publicație statistică. 5. Prezentarea și utilizarea rezultatelor cercetării statistice 5.1. Principalii indicatori utilizați Principalul indicator îl reprezintă numărul de nerezidenți cazați în structurile ce cazare turistică private, pe țări de rezidență, mijlocul de transport utilizat pentru a sosi în România, motivul călătoriei în România, precum și cheltuielile preconizate a se efectua în timpul sejurului în România, defalcate pe tipuri de cheltuieli. 5.2. Forme de prezentare a rezultatelor Datele statistice rezultate din cercetarea statistică referitoare la cheltuielile turistice ale nerezidenților cazați în structurile de cazare turistică private se diseminează în publicația "Cheltuielile turistice ale nerezidenților cazați în structurile de cazare turistică private", stabilite anual prin Programul statistic național anual.