DECIZIE nr. 59/2025

Dosar nr. 2.428/1/2024

Mariana Constantinescu - vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului

Carmen Elena Popoiag - președintele Secției I civile

Adina Oana Surdu - președintele Secției a II-a civile

Elena Diana Tămagă - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal

Andreia Liana Constanda - judecător la Secția I civilă

Simona Lala Cristescu - judecător la Secția I civilă

Lavinia Dascălu - judecător la Secția I civilă

Diana Florea Burgazli - judecător la Secția I civilă

Liviu Eugen Făget - judecător la Secția I civilă

Mărioara Isailă - judecător la Secția a II-a civilă

Mirela Polițeanu - judecător la Secția a II-a civilă

Ruxandra Monica Duță - judecător la Secția a II-a civilă

Rodica Zaharia - judecător la Secția a II-a civilă

Diana Manole - judecător la Secția a II-a civilă

Maria Hrudei - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Adriana Florina Secrețeanu - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Andreea Marchidan - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Cristinel Grosu - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Ramona-Maria Gliga - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este legal constituit, conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare („Regulamentul“).

2. Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

3. La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena-Mădălina Ivănescu, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.

4. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Covasna - Secția civilă, Completul de fond specializat în soluționarea cauzelor în materia contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 810/119/2024.

5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, nefiind formulate puncte de vedere asupra chestiunii de drept de către părți.

6. De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanțele naționale hotărâri judecătorești și opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept.

7. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul și obiectul sesizării

8. Prin Încheierea din 18 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 810/119/2024, Tribunalul Covasna - Secția civilă, Completul de fond specializat în soluționarea cauzelor în materia contencios administrativ și fiscal, a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale („ Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 “), sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept: Modalitatea de aplicare a majorării salariale de 5% prevăzute de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, în situația funcționarilor publici din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală care având drepturile salariale la nivel maxim pentru funcția, gradul, treapta și gradația pe care le ocupau înainte de intrarea în vigoare a dispozițiilor art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacității instituționale a Ministerului Finanțelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu completările ulterioare (act normativ care nu prevede o majorare, ci o procedură de egalizare a drepturilor salariale), și care nu au beneficiat de nicio egalizare/majorare, respectiv dacă aceștia mai sunt beneficiari ai acestui drept?

Modalitatea de aplicare a majorării salariale de 5% prevăzute de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, în situația funcționarilor publici din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală care au drepturile salariale la nivel maxim pentru funcția, gradul, treapta și gradația pe care le ocupă în raport cu dispozițiile art. I pct. 1 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri bugetare, cu modificările și completările ulterioare.

9. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept la 30 octombrie 2024, cu nr. 2.428/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 24 februarie 2025.

II. Dispozițiile legale supuse interpretării

10. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare („ Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 “)

Articolul I

(1) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/ indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare se majorează cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.

11. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacității instituționale a Ministerului Finanțelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu completările ulterioare („ Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023 “)

Articolul XI

(1) Având în vedere prevederile art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, prin derogare de la prevederile art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, se elimină inechitățile, discriminările și/sau discrepanțele de ordin salarial existente la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență în sistemul finanțelor publice ca urmare a punerii în executare a hotărârilor judecătorești.

(2) În înțelesul alin. (1), prin sistemul finanțelor publice se înțelege Ministerul Finanțelor, Agenția Națională de Administrare Fiscală și structurile subordonate acesteia și Autoritatea Vamală Română.

(3) Metodologia și criteriile care stau la baza stabilirii drepturilor salariale luând în considerare hotărârile judecătorești potrivit prevederilor alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor, pe baza unei analize realizate de către Ministerul Finanțelor împreună cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, structurile subordonate acesteia și Autoritatea Vamală Română, cu respectarea principiilor și a sistemului ierarhizării funcțiilor publice, între instituții publice, potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.

(4) După punerea în aplicare a prevederilor alin. (1) nu se mai plătesc alte categorii de drepturi salariale care nu sunt prevăzute prin acte normative în vigoare.

12. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri bugetare, aprobată cu completări prin Legea nr. 153/2024, cu completările ulterioare („ Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2023 “)

Articolul I

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1139 din 15 decembrie 2023, se modifică și se completează după cum urmează: 1.

La articolul I, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alin. (6) și (7), cu următorul cuprins:

(7) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru personalul care a beneficiat de majorarea salariilor de bază prin aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacității instituționale a Ministerului Finanțelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, respectiv aplicarea Legii nr. 371/2023 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătății, precum și pentru personalul din sistemul de justiție pentru care în cursul anului 2023, prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, au fost stabilite majorări ale salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare, în anul 2024, începând cu data de 1 ianuarie, nivelul salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare se menține la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2023.

III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-au invocat chestiunile de drept

13. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna - Secția civilă la 10 mai 2024 cu nr. dosar 810/119/2024, reclamanții AA și BB, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov („DGRFP Brașov“), au solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la: emiterea unor decizii de stabilire a drepturilor salariale, pe numele reclamanților, prin care să fie majorat cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară, începând cu 1.01.2024 și în continuare, având în vedere majorarea/creșterea salarială de 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023, conform art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023; recalcularea și plata tuturor drepturilor salariale reprezentând diferența dintre drepturile salariale care să includă majorarea de 5% a salariului de bază, față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023, și drepturile salariale achitate efectiv, de la 1.01.2024 și în continuare și pentru viitor; plata diferențelor salariale reprezentând diferența dintre drepturile acordate efectiv și cele care s-ar fi cuvenit prin majorarea salarială de 5%, începând cu data de 1.01.2024 și până la data punerii în plată, actualizate cu indicele de inflație, precum și plata dobânzii legale calculate pe zi, până la data plății efective.

14. În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții au susținut, în esență, că, printr-o interpretare în vădită contradicție cu spiritul legii a dispozițiilor art. I alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, aceștia au fost privați de majorarea/creșterea salarială reglementată prin art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, pârâta considerând în mod eronat că nu se aplică dispozițiile legale invocate în susținerea acțiunii, întrucât reclamanții au beneficiat în anul 2023 de majorarea salarială reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023, și nu a emis acte administrative de majorare a drepturilor salariale cu procentul de 5%.

15. Se apreciază că prevederile art. I alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 nu sunt aplicabile reclamanților din acest dosar, întrucât, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023, reclamanții au beneficiat de egalizarea salariului de bază la nivel maxim în cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale de funcții bugetare, stabilit prin raportare la aceleași funcție, grad, gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, astfel încât să se includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, și nicidecum de o majorare/creștere salarială. Nu trebuie confundată noțiunea de „majorare salarială“ de 5% la care se referă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 cu noțiunea de „egalizare“ reglementată de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2023, având în vedere că ipotezele normative sunt diferite.

16. În drept au fost invocate prevederile art. 6 lit. b) și c) și art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare („ Legea-cadru nr. 153/2017 “), ale art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, ale art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023, ale art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 5 alin. (3) și (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 41 alin. (2) și ale art. 53 din Constituția României, republicată, și ale art. 41 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

17. DGRFP Brașov a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca netemeinică și nelegală, invocând prevederile art. I pct. 1 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2023, precum și faptul că întregul personal din cadrul DGRFP Brașov și al unității subordonate a beneficiat, începând cu 6.10.2023, de majorarea salariilor de bază prin aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2023.

18. În drept au fost invocate prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. I pct. 1 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2023.

19. Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii

20. Prin Încheierea de ședință din 18 octombrie 2024, instanța de trimitere a reținut, prin raportare la dispozițiile art. 2 alin. (1) și art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, că, deși dispozițiile ordonanței de urgență se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, față de scopul declarat al legiuitorului avut în vedere la adoptarea actului normativ, precum și față de modalitatea de reglementare, în concepția Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, singura condiție de admisibilitate a unei astfel de sesizări, în materia litigiilor privind stabilirea și/sau plata drepturilor de natură salarială sau de pensie ale personalului plătit din fonduri publice, este ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea procesului, iar această chestiune de drept să nici nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. Odată confirmată îndeplinirea acestei condiții, sesizarea devine obligatorie.

21. Tribunalul a apreciat că nu se mai impune stabilirea existenței unei chestiuni de drept reale, veritabile, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție că este necesar potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, iar sesizarea se impune cu titlu imperativ.

22. Totodată, s-a reținut că din analiza centralizatoarelor privind hotărârile prealabile și recursurile în interesul legii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în materia contenciosului administrativ și a litigiilor de muncă nu a fost identificată nicio hotărâre privind exact chestiunile de drept care formează obiectul cauzei.

V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept

23. Pârâta, prin reprezentant convențional, a apreciat că se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu problemele de drept în discuție.

24. Părțile nu au formulat puncte de vedere cu privire la modul de dezlegare a problemelor de drept ce formează obiectul sesizării.

VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept

25. Instanța de trimitere nu a prezentat punctul său de vedere cu privire la chestiunile de drept ce formează obiectul sesizării.

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie

26. Tribunalul Covasna - Secția civilă a comunicat Sentința civilă nr. 690/2024 din 29 august 2024, pronunțată în Dosarul nr. 952/119/2024 (împotriva căreia nu a fost formulată cale de atac până la data raportului), prin care a fost respinsă acțiunea reclamanților având calitatea de funcționari publici în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean X („A.P.I.A. - Centrul Județean X“).

27. În motivarea soluției sus-menționate au fost invocate prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, ale art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, ale art. III pct. 3, ale art. V alin. (1) și ale art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învățământ și alte sectoare de activitate bugetară, arătându-se că din analiza coroborată a acestora rezultă că dispozițiile art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 au caracter special, inclusiv față de cele ale art. V alin. (1) din același act normativ.

28. Astfel, legiuitorul, prevăzând la art. V alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 categoria reclamanților care beneficiază de majorarea de 5% în două tranșe, fără a depăși salariile în plată ale structurii supraordonate, prevede, totodată, la art. VI din același act normativ, că reclamanților li se aplică majorarea salarială de 5% doar în situația excepțională în care, aplicând la 1.01.2024 majorarea de 2,5% la salariul de bază al lunii decembrie 2023, majorarea este totuși mai mică decât procentul prevăzut de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, situație ce nu s-a regăsit în cazul reclamanților din speță.

29. Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal și tribunalele București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, Teleorman, Iași, Vaslui și Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal au comunicat puncte de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, prin care au apreciat că, în cazul funcționarilor Agenției Naționale de Administrare Fiscală („A.N.A.F.“) care aveau drepturile salariale la nivel maxim pentru funcția, gradul, treapta și gradația pe care le ocupau înainte de intrarea în vigoare a dispozițiilor art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023 (act normativ care nu prevede o majorare, ci o egalizare a drepturilor salariale) și care nu au beneficiat de nicio egalizare/majorare, nu se aplică majorarea de 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, având în vedere prevederile legale ale art. I pct. 1 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2023.

30. Potrivit punctului de vedere teoretic, nesusținut de practică judiciară, comunicat de Tribunalul Ilfov, funcționarii publici din cadrul A.N.A.F. care aveau drepturi salariale la nivel maxim pentru funcția, gradul, treapta și gradația pe care le ocupau înainte de intrarea în vigoare a art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023 și care nu au beneficiat de nicio egalizare/majorare sunt în continuare beneficiarii majorării de 5% prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.

31. Alinierea unor venituri salariale la nivel „maxim în plată“ nu reprezintă o majorare salarială propriu-zisă, ci o punere în executare a obligației oricărui angajator de a respecta unul dintre principiile sistemului de salarizare, respectiv principiul egalității, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală.

32. Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară în materie și nici nu au comunicat opinii teoretice.

33. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problemele de drept ce formează obiectul sesizării.

VIII. Jurisprudența Curții Constituționale

34. Curtea Constituțională a României nu s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. I alin. (1) și (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 sau ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2023, prin care a fost introdus alin. (7) al art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.

IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

35. În mecanismele de unificare a practicii judiciare a fost identificată drept relevantă Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 70 din 11 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1275 din 18 decembrie 2024 („ Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024 “), prin care, printre altele, au fost admise sesizările formulate de Tribunalul Vâlcea - Secția a II-a civilă în Dosarul nr. 1.325/90/2024, de Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 2.618/102/2024, de Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență în dosarele nr. 1.766/107/2024, nr. 1.778/107/2024, nr. 1.771/107/2024, nr. 1.772/107/2024, nr. 1.777/107/2024 și nr. 1.768/107/2024 și de Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 2.952/102/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, și s-a stabilit că:

În interpretarea și aplicarea art. III pct. 3 și art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, cu trimitere la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, structurile subordonate ale A.P.I.A. și Inspecției Muncii nu beneficiază de dreptul la majorare cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 a salariului de bază/indemnizației de încadrare brute lunare cuvenite de la 1 ianuarie 2024, cu excepția situației în care din aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 ar rezulta o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, situație în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023.

X. Raportul asupra chestiunii de drept

36. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Asupra admisibilității sesizării

37. Sesizarea de față a fost formulată pe temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

38. Domeniul de reglementare al acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, rezultă din dispozițiile art. 1, ordonanța de urgență aplicându-se în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze.

39. Prin acest act normativ s-a instituit o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență prevede următoarele: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“

40. Aceste prevederi cu caracter derogatoriu se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, ce reprezintă dreptul comun în materie, potrivit principiului specialia generalibus derogant.

41. În privința aspectelor ce nu sunt în mod expres reglementate, continuă să se aplice dreptul comun, art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 statuând în mod explicit că „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă,

precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“.

42. Din cele expuse anterior rezultă că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, pe temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate: – existența unei cauze dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze;

– cauza să fie în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac;

– existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei;

– chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

43. Prima condiție este îndeplinită, întrucât cauza în care s-a formulat sesizarea de față are ca obiect drepturi salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, încadrându-se în domeniul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

44. Este întrunită și cea de-a doua cerință de admisibilitate, întrucât cauza se află pe rolul Tribunalului Covasna, iar această instanță este învestită cu soluționarea cauzei în primă instanță.

45. Celelalte condiții de admisibilitate decurg din existența unei chestiuni de drept, în sensul că impun legătura acesteia cu soluționarea cauzei pendinte pe rolul instanței de trimitere, respectiv absența unei dezlegări a acesteia într-un mecanism de unificare jurisprudențială ori a unui recurs în interesul legii în curs de soluționare care să aibă ca obiect aceeași chestiune de drept.

46. Așadar, pentru ca aceste condiții de admisibilitate să fie întrunite, este necesară existența unei chestiuni de drept.

47. În legătură cu acest din urmă aspect se observă că art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 coincide în conținut cu art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel încât nu instituie vreo derogare de la dreptul comun.

48. Prin urmare, văzând și norma de trimitere la prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din cuprinsul art. 4 al ordonanței de urgență (citat la paragraful 41 din prezenta decizie) se constată că și în cazul mecanismului instituit în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 este pe deplin operantă noțiunea autonomă de „chestiune de drept“, prevăzută de Codul de procedură civilă și a cărei semnificație a fost conturată în jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la procedura prevăzută de dispozițiile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă.

49. Astfel, chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie să fie veritabilă, în sensul ca întrebarea adresată instanței supreme să vizeze o problemă de drept reală, care să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte ori incidența unor principii generale ale dreptului al căror conținut sau a căror sferă de acțiune sunt discutabile.

50. Mai mult decât atât, expunerea de motive din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 evocă nevoia clarificării, încă dintr-o fază incipientă (cea a judecării cauzelor în fond), a unor „chestiuni dificile de drept“, ceea ce consolidează concluzia necesității existenței unei chestiuni de drept veritabile, a cărei lămurire reclamă intervenția instanței supreme, în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor deduse judecății.

51. În consecință, nu orice chestiune dedusă judecății instanței de trimitere poate face obiect al unei sesizări formulate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, iar completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac are obligația, prevăzută în mod expres la art. 2 alin. (1) din ordonanța de urgență, de a verifica și constata dacă sunt întrunite toate condițiile de admisibilitate pentru sesizarea Înaltei Curți, preocupându-se, în acest context, de stabilirea existenței unei chestiuni de drept veritabile.

52. În acest context trebuie integrată și statuarea anterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în mecanismele de unificare a practicii judiciare, asupra unor chestiuni de drept asemănătoare, dezlegări ce permit identificarea unui răspuns adecvat și problemei de drept ce face obiectul unei alte sesizări.

53. Chiar dacă nu a fost dezlegată o chestiune de drept identică celei ce face obiectul sesizării de față - caz în care ar fi fost întrunită cerința de admisibilitate distinctă, ce se referă tocmai la acest aspect -, existența unor dezlegări anterioare are relevanță pentru condiția de admisibilitate a existenței unei chestiuni de drept (a cărei trăsătură definitorie este caracterul său veritabil, potrivit celor deja expuse).

54. În contextul celor arătate anterior, sesizarea formulată de către Tribunalul Covasna nu vizează o chestiune de drept veritabilă.

55. Întrebarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție se referă, în esență, la aplicarea art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, ce prevede majorarea cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 a salariului de bază/indemnizației de încadrare brute lunare cuvenite de la 1 ianuarie 2024, în situația anumitor funcționari publici din cadrul A.N.A.F., anume cei care nu se află în situația de excepție prevăzută de art. I alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023.

56. Or, cu privire la aplicarea majorării salariale prevăzute de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 în cazul funcționarilor publici din alte agenții naționale ori organe de specialitate ale administrației publice, s-a pronunțat deja Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1275 din 18 decembrie 2024.

57. Prin această decizie, soluționându-se sesizări conexe, s-a statuat că, „În interpretarea și aplicarea art. III pct. 3 și art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, cu trimitere la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, structurile subordonate ale A.P.I.A. și Inspecției Muncii nu beneficiază de dreptul la majorare cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 a salariului de bază/indemnizației de încadrare brute lunare cuvenite de la 1 ianuarie 2024, cu excepția situației în care din aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 ar rezulta o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, situație în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023“.

58. În considerentele Deciziei nr. 70 din 11 noiembrie 2024 s-a arătat că sesizările conexe vizează problema posibilității recunoașterii dreptului la majorarea cu 5% a salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare lunare, începând cu 1 ianuarie 2024, majorare prevăzută prin art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în ceea ce îi privește pe funcționarii publici din structurile județene ale A.P.I.A. sau Inspecției Muncii (paragraful 244 din decizie).

59. Înalta Curte de Casație și Justiție a mai arătat că, în ceea ce privește aceste categorii de personal plătit din fonduri publice, sunt incidente prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023, act normativ adoptat la scurt timp ulterior Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023 și care păstrează aceeași linie de legiferare din actul normativ inițial, la care de altfel își raportează propriile reglementări, potrivit expunerii sale de motive (paragraful 245).

60. Se cuvin a fi menționate, de asemenea, următoarele considerente relevante din cuprinsul Deciziei nr. 70 din 11 noiembrie 2024 anterior evocate:

246. În esență, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 acordă o serie de majorări la salariile de bază pentru anumite categorii de personal plătit din fonduri publice, majorări acordate fie în mod explicit prin stabilirea unor procente determinate în limita cărora urmează să crească nivelul salariilor de bază (ca în cazul reglementării cuprinse în art. II și art. III pct. 1 din ordonanța de urgență sus-menționată ), fie în mod implicit, prin operarea de modificări în anexele Legii-cadru nr. 153/2017 și reîncadrarea funcției publice teritoriale la funcția publică de stat în cazul structurilor teritoriale ale mai multor autorități publice centrale (ca în cazul art. III pct. 3 și 4 din ordonanța de urgență sus-menționată ) ori, de asemenea, prin stabilirea salariilor aferente lunii ianuarie 2024 la nivelul celor prevăzute pentru Secretariatul General al Guvernului, pentru alte categorii de salariați (cazul art. IV din ordonanța de urgență sus-menționată).

248. În sfârșit, cu titlu general aplicabil și comun tuturor cazurilor de majorare pe care le instituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, art. VI din același act normativ stabilește - menținând aceeași voință în legiferare ca aceea avută în vedere la edictarea art. I alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 - că «Personalul bugetar care beneficiază de majorările prevăzute în prezenta ordonanță de urgență nu intră sub incidența prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023

, cu excepția situației în care din aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență rezultă o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, situație în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023

61. Așadar, prin Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024 s-a dezlegat că, în privința funcționarilor publici din cadrul unor autorități publice, este aplicabilă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, ce prevede majorări ale salariilor de bază, inclusiv în cazul celor vizați de art. III pct. 3 și 4 din ordonanța de urgență sus-menționată, pentru care va avea loc, prin modificări operate în anexele Legii-cadru nr. 153/2017, reîncadrarea funcției publice teritoriale la funcția publică de stat în cazul structurilor teritoriale ale mai multor autorități publice centrale.

62. Potrivit Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru aceste categorii de beneficiari nu sunt aplicabile, ca regulă, prevederile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, astfel cum se arată în art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, în care se indică, totodată, ipoteza de excepție de la această regulă.

63. Or, trebuie constatat că funcționarii publici din cadrul A.N.A.F., la care se referă prezenta sesizare adresată de către Tribunalul Covasna, se află în aceeași situație cu funcționarii publici din structurile județene ale A.P.I.A. sau Inspecției Muncii, vizați de Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, întrucât se încadrează în enumerarea limitativă a beneficiarilor din art. III pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023.

64. În condițiile în care prin Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024 s-a statuat asupra aplicării majorării salariale prevăzute de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, dezlegarea din acea decizie și considerentele pe care se sprijină sunt aplicabile mutatis mutandis și în privința categoriilor de funcționari publici din sesizarea de față.

65. Prin urmare, revine instanței de trimitere sarcina de a aplica în mod corespunzător Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024 în circumstanțele particulare ale cauzei, demers ce relevă absența unei chestiuni de drept veritabile în sesizarea de față, care să impună o dezlegare din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

66. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Covasna - Secția civilă în Dosarul nr. 810/119/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: Modalitatea de aplicare a majorării salariale de 5% prevăzute de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, în situația funcționarilor publici din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală care având drepturile salariale la nivel maxim pentru funcția, gradul, treapta și gradația pe care le ocupau înainte de intrarea în vigoare a dispozițiilor art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacității instituționale a Ministerului Finanțelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu completările ulterioare (act normativ care nu prevede o majorare, ci o procedură de egalizare a drepturilor salariale), și care nu au beneficiat de nicio egalizare/majorare, respectiv dacă aceștia mai sunt beneficiari ai acestui drept?

Modalitatea de aplicare a majorării salariale de 5% prevăzute de art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, în situația funcționarilor publici din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală care au drepturile salariale la nivel maxim pentru funcția, gradul, treapta și gradația pe care le ocupă în raport cu dispozițiile art. I pct. 1 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri bugetare, cu modificările și completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2025.

VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

MARIANA CONSTANTINESCU

Magistrat-asistent,

Elena-Mădălina Ivănescu