DECIZIE nr. 28/2008

Dosar nr. 11/2008 Sub președinția domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, în conformitate cu dispozițiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-au întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 385^9 alin. 1 din Codul de procedură penală, după abrogarea pct. 17^1 prin Legea nr. 356/2006, în cazul soluționării recursului (ca o a doua cale ordinară de atac) declarat cu privire la latura civilă a cauzei. Secțiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenți 87 de judecători din totalul de 115 aflați în funcție. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de procurorul Gabriela Scutea, adjunct al procurorului general. Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru a fi admis în sensul de a se stabili că, după abrogarea pct. 17^1 din cadrul art. 385^9 alin. 1 din Codul de procedură penală, judecarea recursurilor declarate cu privire la latura civilă, împotriva deciziilor pronunțate în apel, se va face în conformitate cu dispozițiile art. 385^9 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală. SECȚIILE UNITE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: În practica instanțelor judecătorești s-a ivit diversitate de soluții cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 385^9 din Codul de procedură penală după abrogarea pct. 17^1 din alin. 1 al acestui articol prin Legea nr. 356/2006, referitor la cazurile de casare în recurs cu privire la latura civilă a procesului. Astfel, unele instanțe au considerat că, atunci când recursul vizează numai modul de rezolvare a laturii civile a cauzei penale, calea de atac trebuie respinsă ca inadmisibilă, deoarece motivul invocat nu se mai regăsește în prevederile art. 385^9 alin. 1 din Codul de procedură penală. În fine, alte instanțe au considerat că recursurile trebuie soluționate pe fond chiar și după abrogarea pct. 17^1 din alin. 1 al art. 385^9 din Codul de procedură penală, în temeiul alin. 2 și 3 ale aceluiași articol. Aceste din urmă instanțe au interpretat și au aplicat corect dispozițiile legii. În adevăr, în urma abrogării pct. 17^1 din alin. 1 al art. 385^9 din Codul de procedură penală, potrivit căruia hotărârea contrară legii sau prin care s-a făcut o greșită aplicare a legii era supusă casării, a avut loc o restrângere a cazurilor de casare ce se pot invoca în recurs, atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă. Această restrângere a cazurilor de casare nu poate justifica însă aprecierea că recursurile formulate numai cu privire la latura civilă ar fi devenit inadmisibile datorită abrogării dispoziției prin care era reglementat un motiv esențial într-o atare cale de atac pentru această latură a procesului. Dacă legiuitorul ar fi voit să înlăture posibilitatea atacării cu recurs a deciziilor pronunțate în apel cu privire la latura civilă, nu ar fi menținut reglementarea de la alin. 2 al art. 385^9 din Codul de procedură penală, în cuprinsul căruia se precizează următoarele: "Cazurile de casare prevăzute în alin. 1 pot fi invocate atât cu privire la soluționarea laturii penale, cât și a laturii civile a cauzei". Or, această reglementare, lipsită de echivoc, exclude posibilitatea de a se aprecia că înlăturarea unui motiv de casare, prin art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, ar avea drept consecință atribuirea caracterului de "inadmisibil" recursului îndreptat numai împotriva laturii civile a cauzei. De aceea, atât timp cât prin art. 385^9 alin. 2 din Codul de procedură penală se prevede că, în ansamblul lor, cazurile de casare prevăzute în alin. 1 din acest articol pot fi invocate și în latura civilă a cauzei, nu ar fi posibil ca, pe calea unei interpretări judecătorești excesive, să se considere că înlăturarea cazului de casare reglementat la pct. 17^1 din alin. 1 al acelui articol ar echivala cu desființarea recursului asupra unei laturi importante a procesului pe motiv că lipsa acelui caz de casare ar duce la ineficiența căii de atac. Este adevărat că motivele de casare ce se pot invoca în baza temeiurilor enumerate în cuprinsul alin. 1 al art. 385^9 din Codul de procedură penală se referă, în esența lor, la aspecte privind latura penală a procesului, dar unele dintre aceste temeiuri, cum sunt cele menționate la pct. 9, 10, 12, 16, 17 și 18 din alineatul respectiv, sunt susceptibile de a prezenta relevanță vădită în ceea ce privește interesele de fond ale părții civile, iar altele vizează aspecte procedurale de natură a garanta drepturile sale legitime. De altfel, în raport cu reglementarea cuprinsă în art. 721 din Codul de procedură civilă, potrivit căreia dispozițiile acestui cod se aplică și în materiile prevăzute de alte legi, în măsura în care acestea nu cuprind dispoziții potrivnice, trebuie observat că, în măsura în care motivele de nelegalitate specifice procesului civil, menționate în art. 304 din acel cod, nu sunt potrivnice sau nu se suprapun celor prevăzute în art. 385^9 alin. 1 din Codul de procedură penală, ar putea fi luate în considerare, în mod conjugat cu cele indicate în acest din urmă text de lege, ca temeiuri ale criteriilor susceptibile a fi invocate împotriva modului de soluționare a laturii civile. În consecință, în temeiul art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum și al art. 414^2 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii și a se stabili că, după abrogarea pct. 17^1 de la alin. 1 al art. 385^9 din Codul de procedură penală prin Legea nr. 356/2006, judecarea recursurilor declarate cu privire la latura civilă, împotriva deciziilor pronunțate în apel, se va face în conformitate cu dispozițiile art. 385^9 alin. 2 din Codul de procedură penală, cazurile de casare urmând a fi analizate, în concret, în funcție de modul de rezolvare a laturii civile. PENTRU ACESTE MOTIVE În numele legii, DECID: Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În aplicarea dispozițiilor art. 385^9 din Codul de procedură penală, după abrogarea pct. 17^1 prin Legea nr. 356/2006, stabilesc următoarele: Judecarea recursurilor declarate cu privire la latura civilă împotriva deciziilor pronunțate în apel se va face în conformitate cu dispozițiile art. 385^9 alin. 2 din Codul de procedură penală, cazurile de casare urmând a fi analizate în concret, în funcție de modul de rezolvare a laturii civile. Obligatorie, potrivit art. 414^2 alin. 3 din Codul de procedură penală. Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 iunie 2008. PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA p. Prim-magistrat-asistent, Victoria Maftei, eliberată din funcție prin pensionare, Adriana Daniela White ___________