HOTĂRÂRE nr. 193/2016

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul UNIC

(1) Se aprobă stemele comunelor Aiton, Buza, Ceanu Mare, Mărgău și Petreștii de Jos, județul Cluj, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.5.

(2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.5.

(3) Anexele nr. 1.1-1.5 și 2.1-2.5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

București, 23 martie 2016.

Nr. 193.

Anexa 1.1

STEMA comunei Aiton, județul Cluj

Anexa 2.1

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Aiton, județul Cluj Descrierea stemei Stema comunei Aiton, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În partea dreaptă, în câmp roșu, se află o bornă kilometrică de argint, denumită "Miliarul de la Aiton". În partea stângă, în câmp albastru, se află două spice de grâu de aur, împreunate la bază. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Miliarul de la Aiton reprezintă vechiul drum Potaissa - Napoca. Spicele de grâu reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.2

STEMA comunei Buza, județul Cluj

Anexa 2.2

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Buza, județul Cluj Descrierea stemei Stema comunei Buza, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă. În prima partiție, în câmp verde, se află un mănunchi de spice de grâu din aur. În dreapta, în câmp albastru, se află un cap de bour de argint. În stânga, în câmp auriu, se află o sondă neagră. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Capul de bour și mănunchiul de spice reprezintă ocupațiile de bază ale locuitorilor, creșterea animalelor și agricultura. Sonda simbolizează bogățiile solului și subsolului din zonă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.3

STEMA comunei Ceanu Mare, județul Cluj

Anexa 2.3

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Ceanu Mare, județul Cluj Descrierea stemei Stema comunei Ceanu Mare, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea dreaptă, în câmp argintiu, se află o amforetă neagră. În partea stângă, în câmp roșu, se află un cap de bovină de aur, îndreptat spre stânga. În vârful scutului, în câmp albastru, se află 12 spice de grâu de aur, legate în mănunchi. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Amforeta face aluzie la descoperirile arheologice din zonă. Capul de bovină face referire la una din ocupațiile de bază ale locuitorilor, zootehnia. Cele 12 spice de grâu reprezintă o altă ocupație de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.4

STEMA comunei Mărgău, județul Cluj

Anexa 2.4

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Mărgău, județul Cluj Descrierea stemei Stema comunei Mărgău, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o linie ondulată. În partea superioară, în câmp argintiu, se află trei brazi verzi. În partea inferioară, în câmp albastru, se află un chevron de argint însoțit la dreapta de un diamant de tăiat geamuri, de argint, iar la stânga de un topor din același metal. În vârful scutului se află un cerb de argint din profil orientat spre stânga. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Brazii și cerbul reprezintă bogăția pădurilor de conifere și cinegetică a zonei. Chevronul simbolizează cele trei peșteri din localitate, declarate monumente naturale speologice. Diamantul face referire la locuitorii zonei, cunoscuți în toată țara ca vânzători ambulanți de geamuri. Toporul reprezintă principala sursă de venit a locuitorilor, prelucrarea lemnului. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.5

STEMA comunei Petreștii de Jos, județul Cluj

Anexa 2.5

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Petreștii de Jos, județul Cluj Descrierea stemei Stema comunei Petreștii de Jos, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În dextra, în câmpul roșu, tăiat de un brâu undat de argint, se află deasupra o cruce treflată de aur, iar dedesubt un vultur de argint. În senestra, în câmp albastru, se află un munte de argint și o floare de colț din același metal, cu stamine de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Crucea treflată simbolizează credința locuitorilor. Brâul undat reprezintă hidrografia localității, râul Hășdate. Floarea de colț și vulturul simbolizează flora și fauna din zonă. Muntele face referire la Cheile Turzii. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.