HOTĂRÂRE nr. 119/2020

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ARTICOL UNIC

(1) Se aprobă stema comunei Șelimbăr, județul Sibiu, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei comunei Șelimbăr, județul Sibiu, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

București, 4 februarie 2020.

Nr. 119.

Anexa nr. 1*) *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

STEMA

comunei Șelimbăr, județul Sibiu

Anexa nr. 2

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Șelimbăr, județul Sibiu

Descrierea stemei

Stema comunei Șelimbăr se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în partea superioară de două brâuri undate de argint.

În șef, pe fond roșu, se află patru stele de aur cu cinci colțuri.

În partea inferioară, pe fond albastru, se află un personaj ecvestru de argint. Calul stilizat este cabrat spre dreapta cu picioarele dinainte ridicate. Călărețul este ușor întors spre stânga, cu barbă și mustață, purtând pe cap o culmă cu pană în partea stângă, iar în mâna dreaptă ținând căpăstrul calului. Mâna stângă este ridicată în sus, în care ține o secure. Călărețul este îmbrăcat cu o tunică ce cade peste șolduri, încheiată cu fireturi în trei nasturi și cingătoare de care se leagă cu o curea teaca de sabie așezată în stânga călărețului. Poartă pantaloni strâmți, în picioare cizme înalte, iar pe umeri poartă pelerină.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate

Stelele indică numărul satelor componente ale comunei.

Brâurile undate reprezintă hidrografia localității - râurile Cibin și Seviș.

Personajul ecvestru face trimitere la voievodul Mihai Viteazu, care aduce aminte de bătălia acestuia de la Șelimbăr ce a avut loc pe 28 octombrie 1599 și s-a dat între oastea Țării Românești condusă de Mihai Viteazu și oastea Transilvaniei condusă de cardinalul Andrei Báthory. Bătălia s-a terminat cu victoria clară a armatei conduse de Mihai Viteazu, care și-a deschis astfel drumul spre cetatea Alba Iulia, unde a înfăptuit prima unire a Transilvaniei cu Țara Românească.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.