ORDONANȚĂ nr. 76/1999

Contrasemnează: ---------------

Ministrul finanțelor, Decebal Traian Remes

p.

Ministrul afacerilor externe, Ion Pascu,

secretar de stat Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isarescu

ARANJAMENT STAND - BY*) ------------- Notă

*) Traducere.

Notă

**) Vezi EBS/99/141 (27/7/99) și Suplimentul 1 (5/8/99).

Anexate la prezentul**) se afla o scrisoare a ministrului finanțelor și a guvernatorului Băncii Naționale a României, din data de 26 iulie 1999 (scrisoarea), cu un memorandum privind politicile economice (Memorandumul), anexat, precum și o scrisoare, din data de 5 august 1999, a ministrului finanțelor al României, care solicită un aranjament stand-by din partea Fondului Monetar Internațional, și care stabilesc:

a) obiectivele, politicile și măsurile pe care autoritățile din România intenționează să le adopte pe perioada acestui aranjament stand-by;

b) înțelegerile dintre România și Fond privind analizele care vor fi efectuate asupra progresului înregistrat în realizarea obiectivelor programului și al politicilor și măsurilor pe care autoritățile din România le vor adopta pe perioada aranjamentului stand-by.

Pentru a sprijini aceste obiective și politici Fondul Monetar Internațional acorda acest aranjament stand-by în conformitate cu următoarele prevederi: 1. Până la 31 martie 2000, România va avea dreptul să efectueze cumpărări de la Fond într-o sumă echivalenta cu 400 milioane DST, cu respectarea paragrafelor 2, 3, 4 și 5 de mai jos, fără o analiza ulterioară din partea Fondului. 2. a) Cumpărările efectuate în cadrul acestui aranjament stand-by nu vor depăși, fără acordul Fondului, echivalentul a 53 milioane DST până la 15 septembrie 1999, echivalentul a 200 milioane DST până la 15 decembrie 1999 și echivalentul a 300 milioane DST până la 15 februarie 2000.

b) Nici una dintre limitele stabilite la lit. a) de mai sus nu se va aplica unei cumpărări supuse răscumpărării peste cota de 25%, efectuată în cadrul acestui aranjament stand-by, care nu va spori disponibilitățile Fondului exprimate în moneda naționala a României.

3. România nu va efectua cumpărări supuse răscumpărării în cadrul acestui aranjament de credit stand-by, care să sporeasca disponibilitățile Fondului în moneda naționala a României peste cota de 25%:

a) pe parcursul oricărei perioade în care datele de la sfârșitul perioadei precedente arata ca:

(i) plafonul pentru activele interne nete medii ale Băncii Naționale a României; sau (îi) nivelul minim al activelor externe nete ale Băncii Naționale a României; sau (iii) plafonul pentru creditul net al sistemului bancar către bugetul general consolidat; sau (iv) plafoanele pentru fondurile cumulate de salarii ale sectorului bugetar, regiilor autonome, companiilor naționale și ale întreprinderilor cu cele mai mari pierderi; sau (v) limita pentru preluarea datoriei întreprinderilor față de bănci de către bugetul general consolidat și emiterea de garanții guvernamentale pentru împrumuturile bancare acordate întreprinderilor; sau (vi) plafonul privind contractarea sau garantarea de către Guvern a datoriei externe neconcesionale cu scadența mai mare de un an; sau (vii) plafonul privind contractarea sau garantarea de către Guvern a datoriei externe neconcesionale cu scadența de peste un an până la 3 ani inclusiv; sau (viii) plafonul privind contractarea sau garantarea de către Guvern a datoriei externe pe termen scurt; sau (ix) plafonul privind arieratele interne la CONEL, ROMGAZ și PETROM; sau (x) limita minima privind reducerea neta a arieratelor CONEL, ROMGAZ și PETROM către bugetul general consolidat, specificate la paragraful 41 din Memorandum și în anexa B la acesta, nu a fost respectat(a); sau

b) dacă, oricând pe perioada aranjamentului stand-by, România acumuleaza orice alte noi arierate externe față de creditorii oficiali; sau

c) după 14 septembrie 1999, 14 decembrie 1999 și 14 februarie 2000, până când se finalizează analizele descrise în paragraful 43 din Memorandum; sau

d) dacă, oricând pe perioada aranjamentului stand-by, România:

(i) impune sau intensifica restricțiile privind efectuarea plăților și transferurilor pentru tranzacțiile internaționale curente; sau (îi) introduce sau modifica practici valutare multiple; sau (iii) încheie acorduri de plati bilaterale care sunt incompatibile cu art. VIII; sau (iv) impune sau intensifica restrictii la import pentru motive de balanța de plati, numai dacă condițiile stabilite în paragraful 3 a) nu sunt aplicabile cumpărărilor efectuate la sau înainte de 15 august 1999. În cazul în care România este împiedicată să facă cumpărări în cadrul acestui aranjament stand-by, datorită acestui paragraf, cumpărările vor fi reluate numai după ce a avut loc o consultare între Fond și România și dacă s-a ajuns la o înțelegere a circumstanțelor în care cumpărările pot fi reluate. 4. România nu va efectua cumpărări în cadrul acestui aranjament stand-by pe parcursul oricărei perioade în care România are obligații financiare restante către Fond sau esueaza în efectuarea unei rascumparari asteptate:

a) în cazul unei cumpărări neconforme cu prevederile Deciziei nr. 7.842-(84/165) din Ghidul privind acțiunile de corectare; b) în cazul unei cumpărări destinate sustinerii operațiunilor de reducere a datoriei și a serviciului datoriei, conform Deciziei nr. 9.331-(89/167), asa cum a fost amendata; c) în conformitate cu subparagraful 16 (a) sau cu subparagraful 33 (a) din Decizia nr. 8.955-(88/126), asa cum a fost amendata, privind facilitățile de finanțare contingente și compensatorii; sau d) în conformitate cu secțiunea 2, paragraful (f) din Ghidul referitor la sprijinul Fondului pentru constituirea fondurilor de stabilizare monetara. 5. Dreptul României de a se angaja în tranzacții acoperite de acest aranjament stand-by poate fi suspendat numai în ceea ce privește cererile primite de către Fond după:

a) declararea oficială a neeligibilitatii; sau b) decizia Consiliului executiv de a suspenda tranzacțiile fie în general, fie în vederea luării în considerare a unei propuneri făcute de un director executiv sau de directorul general pentru suspendarea sau limitarea oficială a eligibilității României. Când este data notificarea neeligibilitatii oficiale sau a deciziei de luare în considerare a propunerii, în conformitate cu acest paragraf, cumpărările în cadrul acestui aranjament stand-by vor fi reluate numai după consultări între Fond și România și după ce se ajunge la o înțelegere cu privire la circumstanțele în care astfel de cumpărări pot fi reluate. 6. Cumpărările în cadrul acestui aranjament stand-by vor fi efectuate în monedele altor membri, selectate în concordanta cu politicile și procedurile Fondului, cu excepția cazului în care, la cererea României, Fondul este de acord sa furnizeze DST la momentul cumpărării. 7. România va plati un cost pentru acest aranjament stand-by în conformitate cu deciziile Fondului. 8. a) România va rascumpara suma în moneda sa, care rezultă dintr-o cumpărare în cadrul acestui aranjament stand-by, în conformitate cu prevederile Statutului și cu deciziile Fondului, inclusiv cu cele referitoare la rascumpararile efectuate pentru îmbunătățirea balanței de plati și a poziției rezervei valutare ale României.

b) Orice diminuare a sumei în moneda României, deținută de către Fond, va reduce sumele supuse răscumpărării prevăzute în acest paragraf, în conformitate cu principiile aplicate de Fond pentru acest scop la momentul reducerii.

9. Pe perioada aranjamentului stand-by România va rămâne în strânsă consultare cu Fondul. Aceste consultări pot include corespondenta și vizite ale oficialilor Fondului în România sau ale reprezentanților României la Fond. România va furniza Fondului, prin rapoarte la intervale sau date solicitate de Fond, informațiile pe care Fondul le solicita în legătură cu progresul realizat de România în atingerea obiectivelor și politicilor stabilite în scrisoare și în Memorandum. 10. În conformitate cu al doilea paragraf al scrisorii, România va consulta Fondul în ceea ce privește adoptarea oricărei măsuri ce poate fi necesară, la inițiativa Guvernului sau oricând directorul general solicita consultarea din cauza nerespectării oricăruia dintre criteriile menționate în paragraful 3 de mai sus sau când directorul general considera ca este necesară o consultare asupra programului. În plus, după încheierea perioadei aranjamentului, atâta timp cat România are cumpărări restante în tranșele superioare de credit, Guvernul va avea consultări periodice cu Fondul, la inițiativa Guvernului sau la cererea directorului general, referitor la politicile României privind balanța de plati. Domnului Michel Camdessus Director general Fondul Monetar Internațional Washington DC 20431 26 iulie 1999 Stimate domnule Camdessus, România se confrunta cu o situație economică foarte dificila, asa cum o arata dezechilibrul mare extern, declinul producției și investițiilor, precum și slabiciunile structurale ale sectorului bancar și al întreprinderilor. De aceea, de-a lungul ultimelor câteva luni, în cooperare cu F.M.I. și Banca Mondială, am formulat și am început sa implementam un program cuprinzator de stabilizare și reforma, menit sa micșoreze deficitul contului curent extern, astfel încât să se recastige încrederea pieței, să se reducă inflatia și să se pună bazele unei redresari economice sustenabile. Programul nostru pentru realizarea acestui obiectiv dublu, de stabilizare și reforma, este descris în detaliu în Memorandumul Guvernului României privind politicile economice, anexat la aceasta scrisoare. Pentru sprijinirea acestui program, solicitam prin prezenta, în numele Guvernului României, un aranjament stand-by în valoare de 400 milioane DST, cu data expirării pe 31 martie 2000. Suntem încredințați ca politicile și măsurile descrise în Memorandumul anexat sunt suficiente pentru a realiza obiectivele programului, dar suntem gata sa luam măsuri suplimentare și sa cautam noi înțelegeri cu Fondul, dacă va fi necesar, pentru a tine programul în parametri. Guvernul României va rămâne în strânsă consultare cu Fondul, în conformitate cu politicile acestuia privind astfel de consultări, și va furniza Fondului toate informațiile solicitate de acesta pentru a evalua implementarea programului. Recunoastem în aceasta privinta ca datele statistice economice corecte și furnizate la timp sunt esențiale pentru analiza politica și pentru monitorizarea realizarilor în cadrul programului și de aceea vom acordă prioritate maxima elaborării acestor statistici. Programul va fi analizat de Fond până la 15 septembrie 1999, 15 decembrie 1999 și 15 februarie 2000. În timpul primei analize dintre acestea se va conveni cu privire la bugetul rectificat pentru anul 1999, iar cea de-a doua analiza va constitui un prilej pentru a ajunge la înțelegeri privind proiectul bugetului pentru anul 2000. Ai dumneavoastră sinceri, Decebal Traian Remes,

ministrul finanțelor Mugur Isarescu, guvernatorul Băncii Naționale a României

privind politicile economice I. Introducere 1. Acest memorandum stabilește obiectivele și politicile economice ale Guvernului României pentru anul 1999. Programul economic descris mai jos este cuprinzator ca domenii și include politicile pentru soluționarea atât a dezechilibrelor macroeconomice acute, cat și a problemelor structurale din sectorul întreprinderilor și cel bancar. II. Cadrul general 2. Performanta economică a României din anii '90 a fost dezamagitoare, după cum arata creșterea sa economică negativa din ultimii ani și persistenta unor dezechilibre externe mari. Deficitele fiscale mari și slabiciunile structurale nesolutionate din sectorul întreprinderilor și cel bancar stau la baza acestor probleme. 3. Produsul intern brut (P.I.B.) real a continuat sa scada în 1998 - cu un procent estimat de 7,3% față de 6,9% în 1997 - și o producție industriala înregistrând o scădere deosebit de puternica. Cu toate acestea, deficitul contului curent a crescut în 1998 cu aproape jumătate, la o valoare estimată de 3 miliarde dolari S.U.A. (8% din P.I.B.). Aceasta a fost în principal rezultatul inrautatirii dramatice a competitivitatii externe: salariile exprimate în dolari și costurile unitare relative ale forței de muncă (față de principalii parteneri comerciali) au crescut semnificativ în 1998 (cu 26% și, respectiv, 38%), pe fundalul intensificării concurentei din partea exportatorilor din Asia de Est. În același timp România a înregistrat un progres prin reducerea inflației de la 150% la sfârșitul anului 1997 la 41% la sfârșitul anului 1998. 4. Ingrijorarile pieței legate de poziția externa a României - asa cum sunt reflectate în scăderea calificativelor de țara de către principalele agenții de rating și în marjele uriase incluse în ratele dobânzilor asupra datoriei guvernamentale existente - au contribuit la diminuarea puternica a intrărilor de capital în contul datoriei. În aceste condiții, Banca Naționala a României (B.N.R.) a constatat ca este din ce în ce mai dificil de a rezista presiunilor de depreciere a cursului de schimb al leului și de diminuare a rezervelor ei valutare, cu toate ca ratele dobânzilor au rămas destul de ridicate. 5. Aceste evolutii economice nefavorabile au fost, în principal, consecința unei combinatii de politici financiare neechilibrate și a slabiciunilor structurale din sectorul întreprinderilor și din cel bancar. În mod specific, deficitul bugetar, excluzând veniturile din privatizare, a rămas destul de ridicat, la aproximativ 5,7% din P.I.B. în anul 1998. Mai mult, deficitul înregistrat exclude deficitele cvasifiscale substanțiale în contul pierderilor sectorului întreprinderilor de stat și creditele neperformante aferente din portofoliile băncilor de stat. Politica monetara a contribuit la diminuarea inflației, dar cu prețul unei mari aprecieri reale a leului. Aceasta a atras după sine dobânzi destul de mari, care reflecta anticipari inflationiste persistente, împrumuturi neperformante ale băncilor cu probleme, precum și cereri mari de împrumuturi ale bugetului. 6. În domeniul politicilor structurale, progresul legat de restructurarea și privatizarea băncilor și a întreprinderilor a fost limitat încă de la începutul reformei, în pofida intensificării eforturilor spre sfârșitul anului 1998. Pe lângă alocarea necorespunzătoare a resurselor și sufocarea activității economice, aceasta a incurajat indisciplina financiară printr-o slabă administrare a societăților, asa cum se vede din creșterile exagerate de salarii pe fundalul pierderilor înregistrate în productivitatea muncii. Aceste evolutii au fost determinate de sectorul public: salariile în regiile autonome și în companiile naționale au crescut semnificativ mai repede decât pe ansamblul economiei. 7. Situația economică a României s-a agravat din cauza recentului conflict din Republica Federala Iugoslavia, din cauza, în primul rând, a stoparii comerțului cu țările vecine, ca și a legăturilor de transport din regiune. Estimarile preliminare arata un impact negativ asupra balanței de plati de ordinul a cel puțin 200 milioane dolari în 1999. III. Politici macroeconomice și financiare A. Strategia de baza și obiectivele 8. Fără o intarire majoră a politicilor economice, perspectivele pentru restul anului 1999 și în continuare vor fi precare. Deficitul contului curent va rămâne mare și, legat de vârful de plati aferente serviciului datoriei externe, efectuate în mai și iunie, și de scăderea în consecința a rezervelor valutare, ar putea intensifica presiunile de pe piața valutară. Mai mult, o refacere economică sustenabila va rămâne evaziva atâta timp cat politica monetara continua să fie impovarata de deficite fiscale și cvasifiscale mari și de cresteri excesive de salarii, iar ineficientele din sectorul întreprinderilor și din cel bancar nu sunt abordate în mod decisiv. 9. Prin urmare, programul nostru economic pentru anul 1999 are ca obiective diminuarea deficitului contului curent, scăderea în continuare a inflației și stabilirea condițiilor pentru o creștere susținută, pe baza unui set cuprinzator de politici macroeconomice și structurale. Progresul rapid în realizarea acestor obiective va ajuta la întărirea încrederii în politici și la refacerea accesului României la piețele financiare internaționale. Politicile macroeconomice se vor concentra pe consolidarea fiscală și restrictionarea salariilor, pentru a limita cererea interna și a îmbunătăți competitivitatea și, totodată, pentru a despovara politica monetara. În paralel, vom urmări realizarea unei reduceri decisive a pierderilor întreprinderilor publice, care au subminat în trecut eforturile de stabilizare și au împiedicat creșterea, prin restructurarea și privatizarea accelerata a băncilor și întreprinderilor de stat. 10. În mod specific, programul tinteste o reducere a deficitului contului curent cu 0,8 miliarde dolari S.U.A. la 2,2 miliarde dolari S.U.A. (7,5% din P.I.B.) în 1999 și o creștere a rezervelor valutare ale B.N.R. cu 0,5 miliarde dolari S.U.A. Cu toată deprecierea accelerata a leului de la finele anului 1998, anticipam o reducere în continuare a inflației, indicele prețurilor de consum (IPC) la 12 luni, la aproximativ 38% până la sfârșitul anului 1999. P.I.B. real este proiectat sa scada cu încă 3,5% în 1999, ca efect al capacității ineficiente largite și al pierderii temporare a piețelor-cheie de export din regiune, care se asteapta să fie parțial compensata prin schimbarea destinației cheltuielilor, datorată îmbunătățirii competitivitatii costurilor exporturilor românești și a inlocuitorilor importului. Se asteapta totuși ca producția sa atinga pragul cel mai scăzut în 1999, după care să fie reluată creșterea pozitiva în anul următor, ca rezultat al combinatiei îmbunătățite de politici. 11. Pentru atingerea acestor obiective programul va urmări:

a) reducerea semnificativă a deficitului bugetului consolidat în anul 1999; b) limitarea creșterii salariului nominal din sectorul de stat cu mult sub rata inflației și a deprecierii leului; c) menținerea condițiilor severe la acordarea creditelor, în concordanta cu scăderea în continuare a inflației și stabilitatea în general a cursului de schimb, după deprecierea accelerata de corectare din ultimele luni; și d) reducerea pierderilor întreprinderilor din sectorul public și creșterea rolului sectorului privat în economie, în special prin privatizarea și restructurarea accelerata a sectorului întreprinderilor și a celui bancar. B. Politica fiscală 12. Programul nostru fiscal are ca obiectiv o reducere a deficitului bugetului general consolidat (excluzând veniturile din privatizare și donațiile) la 3,9% din P.I.B. în 1999, de la 5,7% din P.I.B. în 1998. Creșterea finanțării externe va permite rambursări ale datoriei interne de 1,1% din P.I.B. în 1999 față de împrumuturile interne de 3,0% din P.I.B. în anul anterior. Vom monitoriza acest obiectiv pe baza plafoanelor pentru creditul net al sistemului bancar către bugetul general consolidat (a se vedea anexa B-III). Ajustarea fiscală urmărită va ajuta la diminuarea deficitului contului curent și va reduce necesitatea finanțării inflationiste, luând în considerare gradul scăzut de monetizare al economiei românești și necesitatea refinantarii titlurilor de stat existente, echivalenta cu 5% din P.I.B. Programul presupune ca sumele din privatizare, echivalente cu 1,1% din P.I.B. în 1999, pot fi tratate ca venituri bugetare; orice sume suplimentare din privatizare vor fi folosite pentru refinantarea datoriei publice interne. 13. Atingerea unei astfel de ajustari fiscale ambitioase - în timp ce se permit costuri de restructurare mai mari și protejarea sectoarelor critice ale economiei - va fi dificila din cauza contractiei economiei și măsurilor luate anul trecut pentru reducerea impozitării directe. Măsurile adoptate recent privind veniturile includ: suspendarea facilităților fiscale pentru investitori (promulgate anterior); o creștere a contribuțiilor la asigurările sociale; introducerea taxelor de autorizare pentru comerțul cu băuturi alcoolice, tutun și alte produse; majorarea valorilor estimate la care se aplică impozitul pe proprietate; și o creștere de 70% a accizelor la produsele petroliere. Totuși întârzierile în adoptarea unora dintre aceste măsuri fiscale, împreună cu amendamentele la bugetul pe 1999, asa cum a fost aprobat de către Parlament, au majorat efectiv deficitul fiscal peste obiectivul din program. În mod specific, alocația bugetară pentru cheltuielile cu reforma a fost, în mare parte, atribuită unor scopuri care nu sunt legate de reforma - o subvenție pentru compania de transport de călători pe calea ferată, precum și alte subvenții pentru agricultura, întreprinderi mici și mijlocii și fonduri pentru recapitalizarea EXIMBANK - echivalenta cu 1,1% din P.I.B. Ca rezultat, cheltuielile pentru restructurarea băncilor (îndeosebi pentru BANCOREX), estimate la aproximativ 2% din P.I.B. în 1999, nu au fost prevăzute în buget. 14. De la aprobarea de către Parlament a bugetului, la mijlocul lunii februarie, am intarit politica fiscală pentru a asigură realizarea obiectivelor programului. Pe partea veniturilor, vom continua și vom revigora acțiunea de colectare a tuturor impozitelor datorate. Mai mult, am decis sa eliminam în continuare excepțiile care afectează impozitul pe profit, T.V.A., accizele și taxele vamale. Pe lângă impactul pozitiv asupra veniturilor, de 0,5% din P.I.B., acesta este un nou pas în transformarea sistemului nostru fiscal într-unul mai echitabil și eficient. În special, pe baza unei ordonanțe, care a fost adoptată de Guvern la 24 iunie 1999, ca o preconditie pentru luarea în considerare a acestui program de către directorii executivi ai Fondului, am suspendat prevederea privind amortizarea accelerata; am anulat exceptarile la impozitul pe profit și reducerile pentru asigurări, construcții și activitățile de sponsorizare, precum și pentru activitățile comerciale ale organizațiilor non profit; am impus o rata standard pentru T.V.A. la serviciile turistice; am eliminat reducerea accizelor pentru produsele din tutun fabricate în România; am eliminat toate excepțiile temporare la tariful de import; și am eliminat excepțiile vamale privind importul de autovehicule de către organizațiile non profit. Accizele la alte produse decât cele petroliere au fost, de asemenea, majorate cu 25%. Realizand continuarea experienței cu plățile neperformante ale întreprinderilor mari de stat, Guvernul a decis în prezent sa pună în aplicare o schema de executare silită privind arieratele fiscale ale CONEL, ROMGAZ și PETROM. Astfel, arieratele lor fiscale la bugetul general consolidat vor fi reduse cu 2.000 miliarde lei până la sfârșitul anului 1999 (vezi anexa B-VIII). Guvernul nu va implementa nici o reducere de impozit decât după consultări cu Fondul și numai dacă măsurile de acoperire a insuficienței veniturilor bugetare care rezultă au fost implementate. În particular, ne vom abține de la luarea în considerare a recentelor propuneri de reducere a impozitului pe salariu și a T.V.A. înainte de prima analiza a programului. 15. Pe partea cheltuielilor, date fiind dificultățile cu care ne-am confruntat în limitarea alocațiilor pentru salarii în primele 4 luni ale anului 1999, Guvernul a adoptat, la începutul lunii iunie, o ordonanța care limitează alocațiile lunare pentru salarii în sectorul bugetar la un nivel în concordanta cu realizarea alocației anuale de 21,4 trilioane lei. De asemenea, alocațiile pentru subvenții, de 2,7 trilioane lei, pentru agricultura, industrie și întreprinderi mici și mijlocii și pentru recapitalizarea EXIMBANK au fost inghetate și 400 miliarde lei au fost reduse din subvenția pentru transportul pe calea ferată, pentru ca bugetul sa absoarba costurile cu prioritate mai mare pentru restructurarea bancară. De asemenea, Guvernul a decis sa reducă alocațiile bugetare pentru cheltuielile materiale și de capital cu 1 trilion lei și, respectiv, 400 miliarde lei. Mai mult, Guvernul va respecta strict alocațiile nominale de cheltuieli bugetare prevăzute în program, chiar dacă se va confrunta cu o inflație mai mare decât cea anticipata inițial, cu excepția catorva domenii în care unele depășiri vor fi inevitabile, asa cum se descrie mai jos. În sfârșit, Guvernul se va abține sa utilizeze depozitele F.P.S. drept colaterale pentru împrumuturile băncilor comerciale, acordate întreprinderilor de stat (a se vedea anexa B-IV). 16. Considerentele pentru protecția socială, legate de deteriorarea mediului economic, vor avea probabil ca rezultat depășirea cheltuielilor pentru pensii, plati compensatorii și salarii. În prezent se prevede o creștere a cheltuielilor pentru pensii cu 6,2% în termeni reali comparativ cu 1998, în conformitate cu intenția noastră de a decomprima structura pensiilor, și o creștere de 3,5% a numărului pensionarilor. În plus, cheltuielile legate de șomaj (alocațiile de șomaj și plățile compensatorii clasificate drept cheltuieli pentru reforma) se prevede acum sa crească la 1,5% din P.I.B., reflectand o rata a somajului mai mare decât cea preconizata, precum și cheltuieli suplimentare cu pachetele compensatorii, pe care speram să le finantam în principal printr-o donație de la Uniunea Europeană. Ca o reflectare parțială a creșterii mari a contribuțiilor pentru asigurări sociale (cu 11%), am decis, de asemenea, sa asiguram alocații suplimentare de 12% pentru salarii. Cheltuielile legate de reforma economică sunt prevăzute acum sa insumeze 2,6% din P.I.B., pentru restructurarea băncilor, plățile compensatorii și închiderea de mine. În sfârșit, cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice sunt în prezent conservator estimate sa insumeze 6,6% din P.I.B., în conformitate cu o posibila recastigare treptata a încrederii care ar putea împiedica dobânzile sa scada rapid corelat cu inflatia. 17. Poziția fiscală de mai sus este încă supusă unei incertitudini considerabile și riscului, care pot reclama măsuri suplimentare pentru a asigura menținerea programului fiscal în coordonatele sale. Contractia economică continua poate să submineze veniturile fiscale; costul restructurării băncilor ar putea depăși cu mult 2% din P.I.B. prevăzut în program; somajul ar putea crește chiar mai mult, solicitând plata unor ajutoare suplimentare de șomaj, iar ratele de dobânda ar putea sa nu înregistreze nici chiar scăderea foarte modesta proiectata în prezent, declansand plati mai mari de dobânzi. De asemenea, comprimarea cheltuielilor în termeni reali este posibil să aibă loc ca urmare a atacului din mai multe direcții. Pentru a facilita măsuri preventive rapide, a fost introdus un sistem cuprinzator de monitorizare bugetară, asa cum este descris într-un memorandum tehnic. Într-adevăr, Guvernul a identificat deja o lista de măsuri pentru situații neprevăzute, pe care este gata să le ia în cazul în care situația fiscală s-ar inrautati. Acestea includ reduceri în continuare ale cheltuielilor de capital - care sunt facilitate de natura de autofinanțare a fondurilor de investiții, care în prezent conduc la nerealizari de venituri - și colectarea energica a datoriei existente. În plus, Guvernul va rezista presiunilor pentru o rectificare timpurie a alocațiilor de cheltuieli bugetare pentru a face fața unei inflatii mai mari. Acordul asupra rectificarii bugetului va fi subiectul primei analize în cadrul aranjamentului stand-by. 18. În ceea ce privește anul 2000, vom avea ca obiectiv o imbunatatire în continuare a echilibrului general fundamental al bugetului consolidat, astfel încât sa nu fie puse în pericol refacerea economică și credibilitatea politicilor. Data fiind necesitatea cheltuielilor în continuare pentru reforma economică pe termen mediu, va fi esențial să se consolideze colectarea veniturilor printr-o intarire generală a regimului fiscal. Aceasta implica lărgirea bazei de impozitare, astfel încât distribuția poverii fiscale să fie îmbunătățită. În acest scop, am început, cu asistența de la Fond și Banca Mondială, sa reformam actualul sistem distorsionat și inechitabil de impozitare directa prin introducerea unui impozit pe venitul global și reformarea impozitului pe profitul întreprinderilor. Aceasta va permite Guvernului să justifice eliminarea multitudinii de facilități acordate ad-hoc - stabilite prin legile nr. 92 și 241 - și sa abordeze corespunzător problema stimulentelor generalizate pentru încurajarea investițiilor fără erodarea excesiva a bazei de impozitare. Cu aceasta acțiune în curs am adoptat un moratoriu privind autorizarea investitorilor prin recenta ordonanța privind investițiile strategice până când o misiune comuna din partea Băncii Mondiale și a Fondului poate să ne furnizeze recomandări alternative privind îmbunătățirea mediului pentru investiții. Se va ajunge la înțelegeri privind cadrul revizuit de facilități pentru investitori în timpul celei de-a doua analize a aranjamentului stand-by. O limitare efectivă a erodarii bazei impozabile prin mijloacele acestui moratoriu a fost o preconditie pentru luarea în considerare a acestui program de către Consiliul directorilor executivi ai Fondului și a fost implementata la 3 iunie 1999. 19. Având în vedere constrangerile bugetare, caracterizate prin resurse disponibile limitate și pretenții crescande asupra acestora, va fi necesar ca în anii următori să se facă o mai mare selecție a proiectelor de cheltuieli. Pentru a orienta deciziile în acest domeniu, vom începe, până în septembrie 1999, sa lucram la analiza și rationalizarea cheltuielilor publice, cu asistența de la Banca Mondială și Fond. Alocațiile de cheltuieli vor trebui sa reflecte prioritățile României, în special sectoarele sociale-cheie și infrastructura. În aceasta privinta, Guvernul va rezista presiunilor pentru lărgirea programului de acordare a tichetelor de masa. Mai mult, proiectele cu cheltuieli mari de tichete, precum și cele pentru tehnica militară și construcția de locuințe, de exemplu, vor fi analizate cu atenție, pentru a fi siguri ca astfel de scheme nu compromit obiectivele efortului de stabilizare. C. Politica monetara și a cursului de schimb 20. Obiectivele-cheie ale politicii monetare vor fi reducerea inflației, astfel încât să se păstreze avantajele de competitivitate realizate prin deprecierea recenta, și stabilizarea treptata a cursului de schimb al leului datorită importantei acestuia ca ancora nominală. Dat fiind mediul nefavorabil, caracterizat prin anticiparile inflationiste persistente, printr-un sistem bancar fragil, prin nesiguranta determinata de plățile mari ale serviciului datoriei și presiunea de reducere a rezervelor valutare oficiale, îndeplinirea acestor obiective va reclama un efort determinant din partea B.N.R. 21. B.N.R. va menține condiții monetare foarte severe, în special în următoarele luni, și va trece cu atenție la restructurarea băncilor pentru a stopa efectele negative sistemice și macroeconomice. Vor exista unele posibilități de realizare a unei reduceri treptate și susținute a ratelor dobânzii în a doua jumătate a anului, pe măsura ce nesiguranta privind sectorul extern va fi depășită și încrederea pieței în politici se va îmbunătăți. Programul stabilește limite maxime trimestriale pentru activele externe nete ale B.N.R. și plafoane pentru activele sale interne nete, desemnate drept criterii de performanță în cadrul aranjamentului stand-by (anexa B-I și B-II). În cazul în care creșterea bazei monetare va fi mai mare decât cea programata ca urmare a superperformantelor externe, B.N.R. se va consulta cu personalul Fondului și va reexamina aceste obiective ținând seama de evoluția poziției fundamentale externe și de progresul obținut în reducerea inflației. Dacă, pe de altă parte, presiunile de depreciere vor aparea, B.N.R. va majoră în continuare ratele dobânzii și vom proteja rezervele valutare printr-o inasprire generală a tuturor politicilor financiare. 22. Menținerea unei politici monetare severe va fi complicata de nevoia efectuării operațiunilor de restructurare a băncilor, care va implica injectii mari de lichiditate, ce ar putea fi dificil de sterilizat într-un climat de încredere redusă în leu și în sistemul bancar. Aceasta, în special, datorită faptului ca în prezent B.N.R. se bazează, în principal, pe operațiunile de preluare de depozite pentru retragerea lichidității. Aceste operațiuni s-au dovedit a fi un instrument relativ ineficient în condițiile actuale ale pieței pentru ca pun B.N.R. în poziția de debitor net față de sectorul bancar, obligat sa reactioneze pasiv la ofertele de depozit ale băncilor. În plus, abilitatea noastră de a conduce operațiuni de open-market este într-o anumită măsura franata de structura termenilor obligațiunilor din portofoliul B.N.R. Astfel, cu o oarecare opoziție, B.N.R. este gata sa majoreze rezervele minime obligatorii la 20% de la 15%, începând cu 15 iulie 1999, temporar, în scopul facilitării operațiunii de sterilizare. În ceea ce privește depozitele în valută, această măsură are avantajul suplimentar al reducerii, într-o oarecare măsura, a expunerii nete a sistemului bancar. Pentru a reduce efectele perturbatoare ale acestei măsuri, B.N.R. a majorat simultan remunerarea rezervelor obligatorii la un nivel mai apropiat de nivelul ratelor medii ale dobânzilor băncilor comerciale pentru depozite. Majorarea ponderii rezervelor obligatorii poate crea nevoia băncilor de acces la facilitatea Lombard la B.N.R. Pe baza condițiilor de pe piața monetara și a băncilor individuale, B.N.R. este pregatita sa satisfacă aceste cereri la rate ale dobânzii superioare celor care prevalează pe piața interbancara. În sfârșit, intentionam sa institutionalizam o piața secundară pentru titlurile de stat, ca modalitate de sporire a eficientei politicii monetare. D. Politica veniturilor și disciplina financiară 23. Politica veniturilor va juca un rol esențial în restrangerea cererii interne și în îmbunătățirea rentabilitatii întreprinderilor și a competitivitatii externe. În acest scop, intentionam sa introducem cu strictețe plafoane pentru salariile nominale în domeniul administrației de stat, regiilor autonome și al companiilor naționale și la cele 24 dintre cele mai mari societăți comerciale cu pierderi, care, împreună, reprezintă aproximativ 30% din totalul forței de muncă înregistrate în economie. În mod specific: * Conform programului fiscal revizuit pentru anul 1999, creșterea fondului de salarii nominal brut pentru sectorul bugetar va fi limitată la 28%, implicând o reducere cu 9% în termeni reali pe baza creșterii proiectate a prețurilor de consum. * În conformitate cu legea bugetului (art. 29), fondul anual de salarii brute din regiile autonome și companiile naționale va fi limitat la echivalentul a de patru ori nivelul lor din trimestrul IV 1998; aceasta presupune o majorare cu 16% a fondului salariilor nominale ale acestor societăți, ceea ce reprezintă o reducere cu 18% în termeni reali; bugetele acestor entități au fost aprobate de Guvern în luna mai 1999. * Pe baza unei ordonanțe de urgență, adoptată la 8 aprilie, fondul de salarii brute nominale pe anul 1999 pentru cele 24 dintre cele mai mari societăți comerciale cu pierderi a fost limitat la de patru ori nivelul lor din trimestrul IV 1998. Anticipam ca politica descrisă mai sus va frana evoluția salariilor în economia generală în mare, pe lângă sectoarele direct afectate de aceasta. În aceasta privinta, trebuie notat faptul ca F.P.S. a emis instrucțiuni pentru reprezentanții săi în adunările generale ale acționarilor din toate societățile comerciale din portofoliul sau pentru a limita salariile în conformitate cu legea bugetului. Am stabilit plafoane cumulative trimestriale privind fondul de salarii brut în sectorul bugetar, regii autonome, companii naționale și la 24 dintre cele mai mari societăți comerciale. Aceste plafoane vor constitui criterii de performanță în cadrul aranjamentului stand-by (vezi anexa B-IX). 24. Pentru o disciplina financiară mai mare a întreprinderilor, vom implementa, de asemenea, în forta și consistent, o politica de sistare a furnizarii de energie de către CONEL și ROMGAZ și a livrărilor de petrol de către PETROM către întreprinderile care nu își plătesc datoriile. Totalul arieratelor existente față de aceste 3 entități insuma 10,6 trilioane lei la sfârșitul lunii februarie 1999, care constituie un plafon pentru valoarea acestor arierate pentru întregul sold al anului 1999. Acest plafon reprezintă, de asemenea, un criteriu de performanță în cadrul aranjamentului stand-by. E. Balanța de plati și administrarea datoriei externe 25. Deficitul contului curent este prognozat sa scada în 1999 de la un nivel de 3,0 miliarde dolari S.U.A. la aproximativ 2,2 miliarde dolari S.U.A. (7,5% din P.I.B.), pe baza reducerii deficitului fiscal și a unei substanțiale îmbunătățiri a competitivitatii externe. Dat fiind acest deficit al contului curent, soldul prognozat al contului de capital și creșterea stabilită pentru activele externe nete, golul de finanțare pentru 1999 este prognozat la 1,0 miliarde dolari S.U.A., care poate fi acoperit prin sprijinul excepțional pentru balanța de plati, acordat de creditorii oficiali (Banca Mondială, Uniunea Europeană și Fondul). 26. Anul 1999 cunoaște o creștere a plăților pentru serviciul datoriei externe, datorită parțial celor 0,8 miliarde dolari S.U.A., obligații ale serviciului datoriei externe pentru obligațiunile emise de B.N.R. Rata serviciului datoriei externe este prognozata sa crească de la 22% în 1998 la 29% în 1999 și să se stabilizeze la un nivel cu puțin peste 20%, pe termen mediu. În scopul împărțirii poverii între creditorii oficiali și cei privati, analizam în prezent cu creditorii privati asigurarea unei noi finanțări, în valoare de 0,6 miliarde dolari S.U.A., echivalenta cu 80% din obligațiunile externe scadente ale B.N.R. Aceasta refinantare va fi realizată în doua etape: vom asigura o noua finanțare, în valoare de 350 milioane dolari S.U.A. de la creditori privati, ca o preconditie, înainte ca Consiliul directorilor executivi ai F.M.I. sa ia în considerare aranjamentul stand-by la începutul lunii august 1999, iar restul de 250 milioane dolari S.U.A. va fi obținut din surse private, înainte de prima examinare a realizării programului, în septembrie 1999. Vom contracta ambele împrumuturi de la creditori privati, cu o structura a scadentelor de cel puțin 2 ani, și ambele vor avea risc pur românesc (adică nu vor fi garantate). 27. Pentru a evita exacerbarea plăților pentru serviciul datoriei pe termen mediu, vom limita împrumuturile neconcesionale pe termen mediu și lung la 3,1 miliarde dolari S.U.A. în 1999, cu un subplafon de 0,8 miliarde dolari S.U.A. pentru împrumuturile cu scadente între 1-3 ani (vezi anexa B-V și B-VI). Plafoanele vor acoperi toate împrumuturile (inclusiv cele legate de apărare) contractate de Guvern, B.N.R., bănci și întreprinderi de stat. Împrumuturile externe ale entitatilor publice locale vor fi strict controlate și vor necesita aprobarea expresă a Ministerului Finanțelor. Ca un criteriu de performanță, în cadrul aranjamentului stand-by vom asigura ca în perioada programului sa nu se înregistreze arierate de plati externe către creditorii oficiali. 28. În ultimul trimestru al anului 1998 ne-am confruntat cu încercări ale investitorilor străini în România de a pune în aplicare clauza de "put option" (solicitarea de rambursare anticipata) a obligațiunilor/creditelor contractate de una dintre regiile autonome (RENEL/CONEL) și una dintre băncile de stat (BANCOREX). În consecința, ca o chestiune de principiu și pentru a evita plati neplanificate în cadrul serviciului datoriei externe, vom limita contractarea de instrumente pentru datoria Guvernului, care au încorporate în ele clauza "put option". 29. În perioada aranjamentului stand-by nu vom introduce noi restrictii valutare sau nu le vom intensifica pe cele existente, nu vom permite practici valutare multiple și nu vom impune sau intensifica restrictii la import din ratiuni de balanța de plati sau fiscale. În legătură cu aceasta, ne-am angajat sa eliminam suprataxa la import până la sfârșitul anului 1999, după ce a fost redusă la 4% la 1 ianuarie 1999. Eliminarea suprataxei va fi un subiect în cadrul celei de-a doua analize. Mai mult, nu vor fi încheiate noi acorduri bilaterale de plati care nu sunt conforme cu art. VIII. Am făcut progrese în negocierile în curs cu Suedia pentru reglementarea arieratelor externe în discuție și vom continua aceste discuții pentru a soluționa aceasta chestiune într-o maniera consistenta cu obiectivele programului nostru. IV. Reforma structurală și politica socială 30. Am ajuns la un acord cu Banca Mondială asupra unui program de reforme structurale, concentrat pe restructurarea bancară, privatizare și reducerea pierderilor din sectorul public; programul va fi sprijinit de un împrumut de ajustare a sectorului privat (PSAL) în valoare de 300 milioane dolari S.U.A., care a fost recent aprobat de Consiliul directorilor executivi ai Băncii Mondiale. A. Reducerea pierderilor întreprinderilor publice și privatizarea

31. Asteptam sa reducem semnificativ pierderile sectorului public din economie prin privatizari, inchideri și restructurari inițiate în cadrul programului cu Banca Mondială. În parte, aceasta se va realiza prin lichidarea a 40 de societăți reprezentând 5% din pierderile sectorului de stat și prin privatizarea unor întreprinderi ce reprezintă 7,7% din pierderile sectorului de stat. În timp ce aceasta reducere a pierderilor nu va fi realizată în cursul anului 1999, ne asteptam sa vedem beneficii semnificative chiar pe termen scurt, mai ales sub forma sporirii disciplinei financiare. În plus, ne-am angajat sa reducem pierderile operationale din sectorul de minerit, cărbune și metalurgic - care acumuleaza aproape o treime din pierderile sectorului de stat - cu 25% în termeni reali până la finele anului 1999. Aceasta reducere a pierderilor va fi realizată prin închiderea activității a 46 de mine, reducerea forței de muncă cu 8.000 de persoane și eliminarea subvențiilor cu 40% în echivalent dolari. Mai general, noua lege a privatizării (care a intrat în vigoare la 30 de zile după publicarea sa în Monitorul Oficial al României pe 27 mai 1999) și normele care o guvernează permit o implementare mai expeditiva și eficienta a inchiderilor efective de întreprinderi și ar putea contribui în mod semnificativ la o reducere a pierderilor prin închiderea anumitor întreprinderi mari neprivatizabile. 32. În primul trimestru al anului 1999 am privatizat 585 de întreprinderi, din care 35 sunt mari. Împreună, aceste întreprinderi totalizează 5,7% din capitalul social al F.P.S., comparativ cu privatizarea a 8% din capitalul social al F.P.S. în cursul întregului an 1998 și a altor 10% din capitalul F.P.S. în perioada 1990-1997. În ciuda acestei accelerari recente a ritmului privatizării (am privatizat ROMTELECOM, Banca Română pentru Dezvoltare, Banc Post, pentru a numi câteva din cele mai importante întreprinderi, și o serie de întreprinderi mici și mijlocii) realizarea pe ansamblu este până în prezent dezamagitoare. Astfel, în colaborare cu Banca Mondială, vom experimenta câteva noi metode de privatizare. În timp ce unele dintre aceste metode ar putea sa nu aibă rezultate imediate, ele vor accelera procesul de privatizare pe termen mediu. Astfel, programul prevede în cursul anului 1999:

a) inițierea privatizării a 50 de întreprinderi acceptabile pentru Banca Mondială, prin asa-numita metoda "în pachet" (aceste întreprinderi reprezintă 10,7% din capitalul social al F.P.S.); b) inițierea privatizării a 9 întreprinderi mari acceptabile pentru Banca Mondială, prin metoda caz cu caz, care implica oferte internaționale (aceste întreprinderi reprezintă 7,8% din capitalul social al F.P.S.); c) inițierea restructurării/lichidării altor 5 întreprinderi mari prin aceasta metoda (aceste întreprinderi reprezintă 6,4% din capitalul social al F.P.S.); precum și d) continuarea privatizarilor directe de către F.P.S. (întreprinderi reprezentând cumulat 8%, 11% și 14% din capitalul social al F.P.S. la sfârșitul lunilor iulie, octombrie și, respectiv, decembrie 1999). Ne angajăm sa depasim obiectivele stabilite cu Banca Mondială, în special în lumina importantei veniturilor din privatizare pentru buget și finanțarea balanței de plati. Progresul înregistrat în realizarea obiectivelor privatizării vor fi evaluate în cursul analizelor aranjamentului stand-by. B. Reforma sistemului bancar 33. Administrarea temporară a BANCOREX ne-a atenționat serios asupra slabiciunilor sistemului bancar românesc și a determinat B.N.R. sa initieze examinari active ale sectorului bancar din România. Cel mai important, B.N.R. va stabili strategia și instrumentele pentru refacerea solvabilității și profitabilitatii băncilor considerate viabile, în timp ce cu celelalte va acționa corespunzător și prudent. Acest efort va fi realizat cu asistența tehnica de la Fond (vezi paragraful 36 de mai jos). În plus, vom analiza legislația existenta în ideea sporirii puterilor manageriale ale administratorului special, îndeosebi în ceea ce privește pregătirea băncilor pentru privatizare sau - în absenta perspectivelor viabile - pentru închiderea și lichidarea ordonată. 34. Cu privire la restructurarea bancară, ne aflam în procesul de implementare a lichidării BANCOREX, o măsura-cheie pentru îmbunătățirea sănătății generale a sistemului bancar. Transferul pasivelor (o preconditie în cadrul programului) este într-un stadiu avansat de realizare, cu toate depozitele persoanelor fizice și juridice la Banca Comercială Română (B.C.R.) și la alte bănci. Ministerul Finanțelor a emis titluri de stat cu scadența de un an, denominate în lei, plătind dobânda medie la împrumut, permitand astfel ca aceste pasive să fie onorate. Am transferat 5,9 trilioane lei, aproximativ 39% din activele neperformante ale acestei bănci, la Agenția de Valorificare a Activelor Bancare (A.V.A.B.), la sfârșitul lunii iunie 1999, unde vor fi administrate. Transferul activelor rămase ale acestei bănci se va încheia cu asistența tehnica a unei echipe numite de Banca Mondială până la sfârșitul lunii iulie 1999. Licenta BANCOREX va fi retrasă până la sfârșitul lunii iulie și până atunci BANCOREX se va abține să se angajeze în orice noi activități bancare. În plus, a fost initiata în forta vânzarea altor active ale BANCOREX. Împreună cu Banca Mondială am cuantificat veniturile probabile și intentionam să le utilizam pentru ameliorarea costurilor lichidării. 35. Cu privire la Banca Agricolă, cooperam activ cu Banca Mondială pentru a elabora un plan complet de restructurare financiară și operationala pentru a pregati banca în vederea privatizării, acest plan urmând a fi convenit cu Banca Mondială înainte de aprobarea Consiliului directorilor executivi. Până la sfârșitul lunii august 1999 ne asteptam să fie identificate și transferate la A.V.A.B. cel puțin 50% din activele neperformante ale Băncii Agricole. Anticipam, de asemenea, ca până la această dată vom numi consilierul în privatizare pentru Banca Agricolă. 36. În domeniul-cheie al supravegherii bancare, avem în vedere măsuri pentru întărirea capacităților B.N.R. de supraveghere și de constrângere pentru a asigura respectarea de către bănci a reglementărilor prudentiale. În aceasta privinta, am solicitat asistența tehnica de la Fond, în mod specific sub forma unui consilier al guvernatorului pentru probleme legate de supravegherea bancară. Printre altele, expertul va acorda asistența în implementarea recomandărilor din Raportul de audit operational (RAO) privind funcțiile de supraveghere ale B.N.R. și care a fost elaborat în conformitate cu termenii de referința emisi de UE - PHARE. În conformitate cu aceste recomandări, B.N.R.:

a) a constituit un grup special de lucru, condus de către viceguvernatorul însărcinat cu supravegherea bancară; și b) va întocmi o lista a băncilor cu probleme, cărora urmează sa li se facă alocari speciale de resurse, atât on-site, cat și off-site. B.N.R. va lua măsuri prompte și adecvate pentru a aborda problema lipsei substanțiale de personal la Departamentul de supraveghere prudentiala, precum și a lipsei echipamentelor corespunzătoare de tehnologia informatiei. În plus, vom organiza un audit extern al B.C.R. pe baza standardelor internaționale de contabilitate (IAS), care va fi încheiat până la sfârșitul lunii iulie 1999, și vom comunică personalului Fondului rezultatele acestui audit. 37. În plus, sunt necesare reglementări noi sau revizuite pentru a motiva băncile să își soluționeze problemele și să își consolideze poziția financiară. Ca urmare, B.N.R. va majoră cerința existenta de adecvare a capitalului minim și va ajusta definitia elementelor de gradul 1 privind Acordul de la Basel asupra capitalului. Reglementarea revizuită va autoriza B.N.R. sa reducă capitalul disponibil al băncilor pentru a putea face fața riscurilor care nu sunt cuantificate corespunzător (de exemplu, riscul unei rate excesive a dobânzii). Regulile revizuite vor fi promulgate înainte de sfârșitul lunii septembrie 1999. B.N.R. va emite, de asemenea, norme privind controlul intern, auditul intern și administrarea riscului, în conformitate cu documentele existente emise de către Comitetul de supraveghere bancară de la Basel. De asemenea, B.N.R. va introduce, până în luna septembrie 1999, o reglementare care să ceara băncilor sa constituie lunar provizioane de 100% pentru: (i) dobânzi restante cu mai mult de 90 de zile; (îi) toate dobânzile acumulate anterior, dar neîncasate; și (iii) expunerea bilanțurilor altor instituții de credit, cu o întârziere mai mare de 30 de zile. Măsurile necesare vor fi luate înainte de sfârșitul lunii septembrie pentru a permite băncilor sa stabilească și să prezinte conturile anuale care reflecta o imagine corecta a condițiilor lor financiare. C. Protecția socială 38. Declinul economic continuu din economia românească în ultimii ani, împreună cu măsurile de privatizare și restructurare adoptate vor pune segmente mai largi ale populației într-o poziție precara. Somajul, care a înregistrat un nivel de 12% la sfârșitul lunii martie 1999, se asteapta sa crească semnificativ până la sfârșitul anului. În afară dorintei noastre de a ameliora dificultățile și suferințele economice, noi recunoastem, de asemenea, ca motivele de nemulțumire economică ale populației trebuie rezolvate, pentru a evita ca sansele politice ale proiectului nostru ambitios de reforma să fie umbrite. În aceasta privinta, am intensificat un dialog cu partenerii nostri sociali, în vederea obținerii unui consens larg pentru implementarea programului. 39. În primul rând, desigur, diminuarea preconizata a dezechilibrelor economice și restructurarea întreprinderilor vor îmbunătăți perspectivele pentru o creștere susținută a forței de muncă și a nivelului de trai. În plus, ne-am stabilit ca obiectiv transferuri sociale - reprezentând 10,5% din P.I.B. pe anul 1999 - către grupurile vulnerabile ale populației: ajutoarele de șomaj sunt planificate sa rămână constante în termeni reali; au fost prevăzute plati compensatorii de 0,7% din P.I.B.; vor fi introduse măsuri active pe piața muncii, concentrate pe recalificare; subvențiile pentru salarii, valabile până acum numai pentru proaspetii absolvenți de universitate, vor fi acordate mai multor beneficiari, iar alocațiile pentru copii vor insuma 1,1% din P.I.B. 40. De asemenea, am luat inițiativa de imbunatatire a sistemului mai larg de furnizare a serviciilor sociale. Pensiile vor continua să fie decomprimate, prin aceasta înțelegandu-se ca se acordă recompense și stimulente celor care nu se sustrag sistemului plăților contribuțiilor de asigurări sociale. Pentru a îmbunătăți eficienta serviciilor de sănătate, am dezvoltat administrarea asigurărilor de sănătate la 43 de case naționale de asigurare, aplicând astfel principiul de subsidiaritate adoptat în alte tari. V. Monitorizarea programului 41. Criteriile de performanță cantitative sunt următoarele: (i) plafoane trimestriale pentru activele interne nete ale B.N.R.; (îi) plafoane trimestriale pentru creditul sistemului bancar acordat bugetului consolidat; (iii) limite minime trimestriale pentru activele externe nete ale B.N.R.; (iv) plafoane trimestriale pentru fondurile de salarii nominale aferente bugetului de stat, regiilor autonome și companiilor naționale cu pierderi; (v) plafoane trimestriale totale pentru contractarea sau garantarea de către Guvern a datoriei externe neconcesionale, cu subplafoane pentru scadentele de la un an la trei ani; (vi) plafoane trimestriale pentru nivelul datoriei externe cu o scadenta mai mica de un an inclusiv, contractată sau garantată de stat; (vii) plafoane trimestriale pentru asumarea datoriilor întreprinderilor către bănci și garantarea creditelor bancare către întreprinderi de către Guvern; (viii) plafoane trimestriale pentru arieratele interne la CONEL, ROMGAZ și PETROM; și (ix) limite minime trimestriale privind reducerea neta a arieratelor fiscale ale CONEL, ROMGAZ și PETROM. Se va aplica, de asemenea, un criteriu de performanță continuu privind neacumularea de noi arierate externe către creditorii oficiali. Obiectivele indicative sunt următoarele: (i) plafoane trimestriale pentru baza monetara; (îi) plafoane trimestriale pentru volumul arieratelor de plati externe; (iii) limite minime trimestriale pentru activele externe nete ale sistemului bancar; și (iv) plafoane trimestriale pentru masa monetara. Plafoanele monetare pentru B.N.R. vor fi definite ca medie a pozițiilor zilnice pentru luna respectiva. 42. Criteriile structurale includ: (i) obiective trimestriale pentru vânzările prin privatizare; (îi) reducerea pierderilor din sectorul de stat; (iii) până la sfârșitul lunii august 1999, identificarea și transferul a cel puțin 50% din activele neperformante ale Băncii Agricole la Agenția de Valorificare a Activelor Bancare și numirea unui consilier pentru privatizare; și (iv) transferul tuturor activelor rămase ale BANCOREX la A.V.A.B. până la sfârșitul lunii iunie 1999. 43. Programul va fi examinat de Fond de trei ori în perioada aranjamentului stand-by (august 1999 - martie 2000): la 15 septembrie 1999, 15 decembrie 1999 și 15 februarie 2000. În cursul primei analize, intentionam sa ajungem la o înțelegere, printre altele, asupra unei rectificari a bugetului pe anul 1999, în timp ce finalizarea celei de-a doua analize va necesita acordul asupra proiectului de buget pe anul 2000.

Anexa A

ROMÂNIA: STADIUL ACȚIUNILOR PRECONDITIE

Acțiune precondiție Stadiul

I. Politica fiscală

a) Adoptarea de către Guvern a unei ordonanțe prin care să se înlăture exceptările de impozite menționate la paragraful 14 al Memorandumului de politici economice (MPE) Realizat

b) Adoptarea unei ordonanțe care să limiteze alocațiile lunare pentru salarii în bugetul de stat Realizat

c) Implementarea sistemului de monitorizare bugetară descris în anexa D la MPE Realizat

d) Adoptarea de către Guvern a unui moratoriu în ceea ce privește acordarea de facilități pentru investiții, conform recentei ordonanțe, cu limitarea efectivă a erodării bazei impozabile Realizat

e) Implementarea tranșelor de venit pentru impozitul pe salarii pentru august-decembrie 1999, care să fie în concordanță cu programul S-a convenit asupra metodologiei de ajustarea tranșelor de salarii impozabile, care vor fi implementate imediat ce datele oficiale cu privire la salarii pentru primele 6 luni ale anului 1999 vor fi disponibile

II. Politici structurale

a) Transferul tuturor depozitelor populației și agenților economici de la BANCOREX la alte bănci Acțiune în curs de desfășurare

b) Retragerea licenței de operare a BANCOREX Prevăzut pentru 31 iulie

c) Aprobarea legii privatizării Realizat

d) Auditarea Băncii Comerciale Române pe baza standardelor IAS Realizat

III. Asigurarea finanțării

a) Asigurarea finanțării din sectorul privat, echivalentă cu 350 milioane dolari din cei 800 milioane dolari obligațiuni scadente ale B.N.R., conform paragrafului 25 al MPE Până în prezent au fost asigurate 130 milioane USD

IV. Asigurări politice

a) Exprimarea acordului scris al liderilor coaliției la guvernare cu privire la MPE Realizat

Anexa B

I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naționale a României

Plafon Efectiv

(în miliarde lei)

Stoc la:

31 martie 1999

15.538

31 iulie 1999 (criteriu de performanță) 13.944

31 octombrie 1999 (criteriu de performanță) 14.037

31 decembrie 1999 (criteriu de performanță) 14.804

Activele interne nete medii ale Băncii Naționale a României sunt definite ca diferența între baza monetara medie (asa cum este definită în anexa B-XI) și media activelor externe nete (activele externe nete, asa cum sunt definite în anexa B-II), ambele exprimate în moneda locală. În scopurile programului, stocurile medii ale activelor externe nete vor fi transformate în lei, în vederea calculării activelor medii interne nete, la cursul de schimb mediu lunar leu/dolar programat: 15.884 lei/dolar, iulie 1999; 16.625 lei/dolar, octombrie 1999; 17.297 lei/dolar, decembrie 1999. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice, asa cum sunt definite în anexa B-II. Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din evidența contabilă a Băncii Naționale a României, date care vor fi furnizate săptămânal Fondului Monetar Internațional de către Banca Naționala a României. La 31 martie 1999 activele interne nete medii ale Băncii Naționale a României erau de 15.538 miliarde lei, calculate ca diferența între baza monetara medie de 19.463 miliarde lei și media activelor externe nete de 3.925 miliarde lei [calculate prin transformarea celor 279 milioane dolari (din anexa B-II) la cursul de schimb mediu al lunii martie de 14.053 lei/dolar]. Plafonul pentru activele interne nete medii ale Băncii Naționale a României va fi ajustat în următoarele condiții:

(1) Plafonul va fi coborat în mod proporțional pentru fracțiunea din luna în care finanțarea externa bruta, asa cum este definită în anexa B-II, depășește nivelurile programate, specificate în anexa B-II.

(2) Plafonul va fi ridicat unu la unu, în mod proporțional pentru fracțiunea din luna și în limita insuficientelor din finanțarea externa bruta (specificată în anexa B-II) până la sfârșitul lunii iulie și de până la 200 milioane dolari, valoare cumulată pentru restul anului 1999.

(3) Plafonul va fi ajustat pentru orice schimbare în rezervele minime obligatorii, conform anexei B-XI. Înainte de a efectua orice schimbare Banca Naționala a României se va consulta cu personalul F.M.I.

(4) Activele interne nete ale Băncii Naționale a României vor fi majorate cu întreaga suma a titlului de stat care reprezintă contrapartida pasivelor externe ale BANCOREX care sunt preluate de B.N.R. Aceasta majorare va fi parțial redusă la sfârșitul lunii decembrie 1999, când Guvernul va amortiza obligațiunile în măsura în care B.N.R. a achitat plățile ratelor de capital ale acestor împrumuturi (81 milioane dolari S.U.A. estimat) în numele sau. Tratamentul pasivelor externe este redat în anexa B-II (3).

II. Obiective pentru nivelurile minime ale activelor externe nete (AEN) ale B.N.R.

Nivelul minim Efectiv

(în milioane dolari S.U.A.)

Stoc la:

31 martie 1999

195

31 iulie 1999 (criteriu de performanță) 499

31 octombrie 1999 (criteriu de performanță) 609

31 decembrie 1999 (criteriu de performanță) 593

Activele externe nete ale B.N.R. reprezintă diferența dintre activele de rezerva și pasivele externe. Pentru scopurile programului, activele de rezerva trebuie să fie definite ca aurul monetar, disponibilitățile în DST, orice poziție de rezerva la F.M.I. și disponibilitățile de valuta în monede convertibile ale B.N.R. Se exclud din rezervele brute activele pe termen lung, redepozitele B.N.R. la băncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezerva grevate, activele de rezerva angajate drept colateral pentru creditele externe, activele de rezerva utilizate în contracte forward și metalele prețioase, altele decât aurul. Aurul monetar trebuie evaluat la prețul contabil de 280,4 dolari S.U.A. per uncie și disponibilitățile în DST la 1,355109 dolari S.U.A. per DST. La 31 martie 1999, activele de rezerva ale B.N.R., conform definitiei de mai sus, aveau valoarea de 2.107 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 908 milioane dolari S.U.A.

Pentru scopurile programului, pasivele externe ale B.N.R. se definesc ca împrumut, depozit, operațiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul B.N.R. folosit drept garanție) și pasive forward ale B.N.R. în monede convertibile către rezidenți și nerezidenti, ca și obligațiile ce decurg din depozitele în valută ale băncilor comerciale rezidente la B.N.R. (exclusiv pasivele BANCOREX); achizițiile F.M.I.; împrumuturi de pe piețele internaționale de capital; și creditele "punte" de la Banca Reglementelor Internaționale (B.R.I.), bănci străine, guverne străine sau alte instituții financiare, indiferent de scadenta lor. Rascumpararile obligațiunilor B.N.R. (valoare nominală) vor fi excluse din obligațiile externe ale B.N.R. Obligațiile denominate în yeni trebuie evaluate la respectivele lor cursuri de swap (Samurai I la 108,25/dolar S.U.A. și Samurai II la 111,9/dolar S.U.A.). La 31 martie 1999, pasivele externe ale B.N.R., conform definitiei de mai sus, se ridicau la 1.912 milioane dolari S.U.A., inclusiv 296 milioane dolari S.U.A. reprezentând depozite în valută ale băncilor comerciale la B.N.R. (exclusiv pasivele BANCOREX). Toate activele și pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., trebuie convertite la respectivele lor cursuri de schimb față de dolarul S.U.A. din 31 martie 1999. Toate modificările în definirea sau evaluarea activelor ori a pasivelor, precum și detaliile operațiunilor privind vânzările, cumpărările sau operațiunile de swap cu aur trebuie, de asemenea, comunicate personalului F.M.I.

Pe perioada programului AEN ale B.N.R. vor fi subiectul a doua ajustari automate. Prima va corecta AEN ale B.N.R. pentru sumele finanțării externe brute*1) care se abat de la nivelurile programate (pe o baza cumulată).

iulie 1999 330 milioane dolari S.U.A.

octombrie 1999 568 milioane dolari S.U.A.

decembrie 1999 652 milioane dolari S.U.A.

Concret, dacă intrările din finanțarea externa:

(1) depășesc limitele din program, limita inferioară a AEN la trimestru va fi marita cu valoarea integrală a finanțării suplimentare;

(2) nu îndeplinesc limitele stabilite în program, limita inferioară a AEN va fi micșorată cu 330 milioane dolari S.U.A. la 31 iulie, dar pentru restul anului suma ajustarii cumulate nu poate depăși valoarea de 200 milioane dolari S.U.A.;

(3) atunci când B.N.R. va prelua obligațiile BANCOREX către băncile străine, în valoare de 287 milioane dolari S.U.A., ținta AEN va fi ajustata în sensul scaderii cu o sumă echivalenta. Ținta pentru sfârșitul lunii decembrie va fi ajustata, în sensul majorării, în măsura în care activul corespunzător este retras. Modul de tratare a activului corespunzător este redat în anexa B-I.

III. Plafoane pentru creditul net al sistemului bancar către bugetul general consolidat

Plafon Efectiv

(în miliarde lei)

Sold la:

31 martie 1999

24.958

31 iulie 1999 (criteriu de performanță) 23.241

31 octombrie 1999 (criteriu de performanță) 17.827

31 decembrie 1999 (criteriu de performanță) 15.843

Bugetul general consolidat include bugetul de stat, bugetele locale, fondurile de protecție socială*2), Fondul special pentru dezvoltarea și modernizarea vamilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemelor energetice, Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru promovarea și dezvoltarea turismului, Fondul special pentru protejarea asiguraților, Fondul special pentru aviația civilă, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finanțelor în afară cadrului bugetar, alte operațiuni extrabugetare ale ministerelor finanțate din credite externe, resurse în contrapartida din creditări externe și Fondul Proprietății de Stat. Orice fonduri noi, create în perioada programului pentru preluarea operațiunilor de natura fiscală, asa cum sunt ele definite de Manualul Fondului Monetar Internațional de statistica financiară guvernamentală, vor fi incluse în definitia bugetului general consolidat. Pentru scopurile programului, creditul net al sistemului bancar către bugetul general consolidat este definit ca incluzând toate creanțele sistemului bancar asupra statului minus toate depozitele bugetului general consolidat în sistemul bancar. Depozitele statului la bănci, la o rata a dobânzii mai mica decât rata de referința a B.N.R. pentru continuarea creditarii agenților economici, sunt excluse din depozitele guvernamentale; o lista convenită cuprinzând conturile care trebuie tratate ca depozite guvernamentale pentru obiectivele programului este inclusă în FAD aide memoire "România: Măsurarea deficitului fiscal", partea a II-a, anexa 11, februarie 1994. Pentru scopurile programului, limitele creditului net către bugetul general consolidat vor fi ajustate în următoarele situații:

(1) Plafoanele vor fi ajustate în jos, cu creșterea cumulată a datoriei statului față de sectorul nebancar începând cu data de 31 martie 1999, și în sus, cu orice descresteri ale acesteia.

(2) Plafoanele pentru creditul guvernamental net vor fi ajustate în jos cu contrapartida în lei a intrărilor reprezentând finanțarea externa a bugetului general consolidat, care depășesc nivelurile specificate în anexa B-II, utilizându-se următoarele cursuri medii de schimb (lei/dolar S.U.A.):

- aprilie-iulie 15.884

- august-octombrie 16.625

- noiembrie-decembrie 17.119.

Plafoanele vor fi ajustate în sus cu 100% din minusul în finanțarea externa (față de nivelurile din anexa B-II) a bugetului general consolidat la sfârșitul lunii iulie și cu până la 200 milioane dolari S.U.A., cumulat, pentru restul anului 1999.

(3) Plafoanele creditului net vor fi ajustate pentru minusul sau plusul de finanțare externa (necesară pentru acoperirea dezechilibrului de plati) către bugetul general consolidat, față de următoarea evoluție (date cumulate de la 1 ianuarie 1999):

- sfârșitul lunii iulie 1999 532 milioane dolari S.U.A., la un curs de 15.884 lei/$

- sfârșitul lunii octombrie 1999 777 milioane dolari S.U.A., la un curs de 16.625 lei/$

- sfârșitul lunii decembrie 1999 891 milioane dolari S.U.A., la un curs de 16.954 lei/$

a) plafoanele vor fi ajustate în jos cu 100% din orice plus de finanțare externa (necesară pentru acoperirea dezechilibrului de plati) către bugetul general consolidat, de și peste 200 milioane dolari S.U.A., față de evoluția de mai sus;

b) plafoanele vor fi ajustate în sus cu 100% din orice minus de finanțare externa (necesară pentru acoperirea dezechilibrului de plati) către bugetul general consolidat, până la un maxim de:

- sfârșitul lunii iulie 1999 200 milioane dolari S.U.A., la un curs de 15.884 lei/$

- sfârșitul lunii octombrie 1999 300 milioane dolari S.U.A., la un curs de 16.625 lei/$

- sfârșitul lunii decembrie 1999 400 milioane dolari S.U.A., la un curs de 16.954 lei/$.

(4) Plafoanele vor fi ajustate în jos cu orice credit overdraft acordat Contului general al trezoreriei de B.N.R., care depășește limita legală de 146 miliarde lei. (Aceasta limita ar putea fi schimbată după consultarea cu personalul Fondului, în situația în care are loc o schimbare a limitei legale a creditului overdraft stabilite prin Statutul B.N.R.).

(5) Plafoanele vor fi ajustate în sus cu orice emisiune de obligațiuni guvernamentale legată de restructurarea BANCOREX, până la un maxim de 1,7 miliarde dolari S.U.A., la cursul de schimb existent.

(6) Plafoanele vor fi ajustate în jos (sus) cu plusul (minusul) încasărilor din privatizare în conturile F.P.S., comparativ cu următoarele niveluri cumulate de la 1 ianuarie 1999:

- sfârșitul lunii iulie 1999 3.296 miliarde lei

- sfârșitul lunii octombrie 1999 5.383 miliarde lei

- sfârșitul lunii decembrie 1999 7.500 miliarde lei.

Plafoanele pot fi ajustate numai în sus, cu condiția ca următoarele niveluri minime ale încasărilor din privatizare în conturile F.P.S. să fie realizate:

- sfârșitul lunii iulie 1999 2.963 miliarde lei

- sfârșitul lunii octombrie 1999 3.876 miliarde lei

- sfârșitul lunii decembrie 1999 4.977 miliarde lei.

(7) Plafoanele vor fi ajustate în jos cu minusul de cheltuieli efective pentru restructurarea băncilor, comparativ cu nivelurile programate. În cheltuielile pentru restructurarea băncilor se includ dobânzile și amortizarea pentru obligațiunile Guvernului, emise în contextul restructurării BANCOREX, precum și depozitele F.P.S. la BANCOREX (65 milioane dolari S.U.A.) care se asteapta să fie pierdute. Cheltuielile programate, cumulat, pentru restructurarea băncilor sunt:

- la sfârșitul lunii iulie 1999 998 miliarde lei

- la sfârșitul lunii octombrie 1999 4.126 miliarde lei

- la sfârșitul lunii decembrie 1999 8.937 miliarde lei.

IV. Limite pentru preluarea datoriei întreprinderilor față de bănci de către bugetul general consolidat și emiterea de garanții guvernamentale pentru împrumuturile bancare acordate întreprinderilor

Datoria preluată și garanțiile date de Guvern Plafon Efectiv

(în miliarde lei)

31 martie-19993)

600

Creștere de la 31 martie 1999:

31 iulie 1999 (criteriu de performanță) 0

31 octombrie 1999 (criteriu de performanță) 0

31 decembrie 1999 (criteriu de performanță) 0

Pentru scopurile programului, preluarea datoriei întreprinderilor față de bănci de către bugetul general consolidat și emiterea unei garanții pentru preluarea datoriei întreprinderilor față de bănci sunt tratate ca fiind echivalente. Aceasta limita include orice împrumut la care Guvernul plătește sau garantează dobânda, chiar dacă suma împrumutului nu este garantată. Bugetul general consolidat este definit în anexa B-III. Aceste limite exclud datoria externa contractată sau garantată, pentru care sunt stabilite limite separate în anexa B-V și B-VI. Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului de către Ministerul Finanțelor. V. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe pe termen mediu și lung

- în milioane dolari S.U.A. - Scadență între 1 și 3 ani Scadență mai mare de un an

Plafon Efectiv Plafon Efectiv

Sold la 31 martie 1999 (indicativ)

146

701

31 iulie 1999 (criteriu de performanță) 600

1.680

31 octombrie 1999 (criteriu de performanță) 800

2.490

31 decembrie 1999 (criteriu de performanță) 800

3.100

Plafoanele se aplică la contractarea și garantarea datoriei externe neconcesionale, cu scadente inițiale mai mari de un an, de către bugetul general consolidat, B.N.R., regiile autonome și alte întreprinderi și bănci comerciale, la care statul sau F.P.S. este acționar majoritar. Plafoanele se aplică, de asemenea, și tuturor preluarilor de împrumuturi pentru datoria externa care nu au fost garantate și contractate anterior de către bugetul general consolidat. Pentru B.N.R. refinantarea obligațiunilor scadente la mijlocul anului 1999, datorate lui Merrill Lynch și Nomura Samurai, va fi inclusă în plafonul datoriei. Bugetul general consolidat este definit în anexa B-III. În ceea ce privește băncile comerciale, acestea includ: BANCOREX, Banca Comercială Română (B.C.R.), Banca Agricolă, EXIMBANK și Casa de Economii și Consemnațiuni (C.E.C.). Plafoanele exclud liniile de finanțare a importului de tip revolving, cu scadența de peste un an, pasivele externe pe termen scurt ale sistemului bancar, precum și pasivele către F.M.I., creditele bridge primite de la B.R.I., bănci străine, guverne străine sau alte instituții financiare. Datoria aflată în cadrul acestor plafoane va fi evaluată în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la data la care contractul sau garanția intră în vigoare. Vânzările de bonuri de tezaur către nerezidenti sunt excluse din aceste plafoane, în cazul în care vânzările sunt efectuate prin mecanismul obișnuit de licitație și nu implica nici o garanție a cursurilor de schimb și credite care sunt considerate concesionale. Plafoanele vor fi ajustate în următoarele circumstanțe: În cazul în care oricare dintre băncile comerciale, la care bugetul general consolidat sau F.P.S. este acționar majoritar, este privatizata, contractarea sau garantarea datoriei sale neconcesionale pe termen mediu și lung va fi exclusa din plafoane. Caracterul concesional al noilor împrumuturi va fi stabilit pe baza costurilor finanțării externe (dobânzi și alte costuri) și pe baza termenilor rambursarii (scadentei), după cum urmează: vor fi considerate credite concesionale cele cu un element de donație de cel puțin 35%. Caracterul concesional al unui credit va fi determinat prin compararea valorii nete prezente a plăților de dobânzi și rambursarilor de împrumut cu valoarea nominală a creditului. Valoarea neta prezenta a dobânzilor și rambursarilor de împrumut va fi redusă pe baza ratelor de referința pentru dobânzile comerciale OECD (CIRR) pentru valuta creditului plus o marja. Pentru creditele cu o perioadă de rambursare mai mica de 15 ani, reducerea va fi egala cu rata medie CIRR a celor 6 luni care preced data la care creditul a fost contractat plus o marja de 0,75%. Pentru creditele cu scadente de 15 ani sau mai mari, rata de reducere va fi egala cu media dobânzilor CIRR a celor 10 ani care preced data contractării creditului plus o marja ce variaza în funcție de scadenta creditului. Pentru creditele ale căror scadente sunt cuprinse între 15-19 ani, marja va fi de 1%, pentru creditele între 20-29 de ani, marja va fi de 1,15%, iar pentru creditele cu scadente la 30 de ani sau mai mari, de 1,25%. Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar F.M.I. de către Ministerul Finanțelor și B.N.R.

VI. Plafoane pentru soldul datoriei externe pe termen scurt

Plafon Efectiv

(în milioane dolari S.U.A.)

Soldul datoriei la:

1,7

31 martie 1999 1,7

31 iulie 1999 (criteriu de performanță) 1,7

31 octombrie 1999 (criteriu de performanță) 1,7

31 decembrie 1999 (criteriu de performanță) 1,7

Plafoanele se aplică stocului datoriei externe pe termen scurt cu scadente inițiale de până la un an inclusiv, contractată sau garantată de bugetul general consolidat, B.N.R., regii autonome și alte întreprinderi în care statul sau F.P.S. are o participare majoritara de capital. Bugetul general consolidat este definit în anexa B-III. Datoria externa pe termen scurt include toate obligațiile pe termen scurt, altele decât creditele de import obișnuite; soldurile existente în baza aranjamentelor bilaterale de plati sunt incluse în calculul datoriei pe termen scurt. Plafoanele se aplică, de asemenea, instrumentelor de datorie cu "put option" care ar fi solicitate într-un an de la data contractării. Sunt excluse din plafoane pasivele pe termen scurt ale sistemului bancar, asa cum sunt ele definite în anexa B-VIII. Datoria inclusă în aceste limite va fi evaluată în U.S.D. la cursul de schimb existent. O astfel de datorie care corespunde soldurilor existente din acordurile bilaterale de plati cu Bulgaria și Pakistan a insumat 1,7 milioane U.S.D. la sfârșitul lunii martie 1999. Plafoanele vor fi ajustate în următoarele circumstanțe:

(1) În cazul în care oricare dintre băncile comerciale la care bugetul general consolidat sau F.P.S. deține capital majoritar se privatizează, datoria ei pe termen scurt se va exclude din plafoane.

Plafoanele vor fi urmărite pe baza datelor furnizate lunar Fondului de către Ministerul Finanțelor și B.N.R.

VII. Plafoane pentru arieratele interne la CONEL, ROMGAZ și PETROM

Plafon Efectiv

Total CONEL ROMGAZ PETROM Total CONEL ROMGAZ PETROM

(în miliarde lei)

Stocul arieratelor la:

28 februarie 1999

10.607 4.116 2.443 4.048

31 martie 1999 (indicativ) 10.607 4.116 2.443 4.048

31 iulie 1999 (criteriu de performanță) 10.607 4.116 2.443 4.048

31 octombrie 1999 (criteriu de performanță) 10.607 4.116 2.443 4.048

31 decembrie 1999 (criteriu de performanță) 10.607 4.116 2.443 4.048

Plafoanele se vor aplica oricărei cresteri a plăților de arierate față de nivelul de la 31 martie 1999. Arieratele se referă la conturile de creditori cu restante de peste 30 de zile. Pentru scopurile programului, arieratele de plati față de CONEL, ROMGAZ și PETROM cuprind arierate de la toți clienții interni, inclusiv entități ale bugetului general consolidat (asa cum sunt definite în anexa B-III), întreprinderi cu capital majoritar de stat, proprietate mixtă, precum și persoane private juridice și fizice. Toate arieratele care se reesaloneaza vor fi specificate în raportare. Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului de către Ministerul Finanțelor. VIII. Limite minime privind reducerea neta a arieratelor CONEL, ROMGAZ și PETROM către bugetul general consolidat

Limită minimă Efectiv

(în miliarde lei)

Stocul estimat al arieratelor CONEL, ROMGAZ și PETROM la bugetul general consolidat la sfârșitul lunii mai 19994)

6.359

Reducerea cumulată netă a arieratelor CONEL, ROMGAZ și PETROM către bugetul general consolidat

31 iulie 1999 (criteriu de performanță) 300

31 octombrie 1999 (criteriu de performanță) 1.200

31 decembrie 1999 (criteriu de performanță) 2.000

Bugetul general consolidat este definit în anexa B-III. Limitele minime se vor aplica oricărei scaderi nete începând cu sfârșitul lunii mai 1999. Arieratele includ toate obligațiile de plată restante către bugetul general consolidat, adică includ impozite, accize, contribuții la asigurări sociale, redevențe de exploatare și rambursări de credite. Reesalonarea arieratelor nu va fi luată în calcul ca o reducere a arieratelor în cadrul acestui criteriu de performanță. IX. Plafon pentru fondurile cumulate de salarii ale regiilor autonome și companiilor naționale, societăților comerciale și sectorului bugetar Fondurile de salarii ale bugetului de stat, regiilor autonome și companiilor naționale și ale celor 24 de societăți comerciale cele mai mari producătoare de pierderi vor fi limitate în conformitate cu următoarele: Fondul de salarii pentru bugetul de stat va crește cu 28% în termeni nominali pe întregul an 1999. Fondurile anuale de salarii ale regiilor autonome și companiilor naționale vor fi limitate la de 4 ori nivelul lor din trimestrul IV 1998 (de patru ori 4.128 miliarde lei pentru regiile autonome și companiile naționale și de patru ori 353 miliarde lei pentru societățile comerciale). Plafoanele cumulate pentru fondul total de salarii ale bugetului de stat, regiilor autonome și companiilor naționale și ale celor 24 de întreprinderi cele mai mari producătoare de pierderi vor fi:

ianuarie-martie 1999 9.894 miliarde lei (estimat)

ianuarie-iulie 1999 24.082 miliarde lei (criteriu de performanță)

ianuarie-octombrie 1999 33.619 miliarde tei (criteriu de performanță)

ianuarie-decembrie 1999 39.752 miliarde lei (criteriu de performanță)

La baza acestor tinte totale stau următoarele plafoane pe sector: Plafoanele pentru fondul cumulat de salarii pentru sectorul bugetului de stat în cadrul acestei politici sunt: 5.110 miliarde lei pentru ianuarie-martie; 12.920 miliarde lei pentru ianuarie-iulie; 17.673 miliarde lei pentru ianuarie-octombrie; și 21.140 miliarde lei pentru ianuarie-decembrie. Plafoanele salariilor pentru cele 24 de societăți comerciale: 367 miliarde lei pentru ianuarie-martie; 856 miliarde lei pentru ianuarie-iulie; 1.223 miliarde lei pentru ianuarie-octombrie; și 1.440 miliarde lei pentru ianuarie-decembrie. Plafoanele salariilor pentru regiile autonome sunt: 4.417 miliarde lei pentru ianuarie-martie; 10.306 miliarde lei pentru ianuarie-iulie; 14.723 miliarde lei pentru ianuarie-octombrie; și 17.172 miliarde lei pentru ianuarie-decembrie. Acest criteriu de performanță va fi măsurat în mod cumulat între diferitele sectoare și în timp. Ministerul Muncii și Protecției Sociale va prelua responsabilitatea pentru colectarea datelor de la Ministerul Finanțelor (pentru sectorul bugetar), diferitele ministere (pentru regiile autonome și companiile naționale) și F.P.S. (pentru cele 24 de societăți comerciale) și va raporta lunar Fondului. X. Obiective orientative pentru nivelurile minime ale activelor externe nete ale sistemului bancar

Nivelul minim Efectiv

(în milioane dolari S.U.A.)

Stoc la:

31 martie 1999 - 490

31 iulie 1999 671

31 octombrie 1999 904

31 decembrie 1999 1.079

Activele externe nete ale sistemului bancar cuprind activele externe de rezerva minus pasivele externe. Pentru scopurile programului, activele de rezerva vor fi definite ca incluzând aurul monetar, disponibilitățile în DST, poziția de rezerva la F.M.I. și disponibilitățile în valute convertibile ale B.N.R. și ale băncilor comerciale. Din activele de rezerva vor fi excluse activele pe termen lung, toate activele în monede neconvertibile și metalele prețioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la un preț contabil de 280,4 dolari S.U.A. per uncie, iar disponibilitățile în DST la un curs de 1,355109 dolari S.U.A. pentru un DST. La 31 martie 1999 activele de rezerva ale sistemului bancar, definite ca mai sus, insumau 3.300 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 908 milioane dolari S.U.A.

Pentru scopurile programului, pasivele externe se definesc ca incluzând pasivele pe termen scurt, mediu și lung, în valute convertibile, ale B.N.R. și băncilor comerciale față de nerezidenti, precum și pasivele decurgând din creditele primite de la F.M.I. și creditele punte (bridge) de la B.R.I., bănci străine, guverne străine sau orice alta instituție financiară, indiferent de scadentele lor. La 31 martie 1999, pasivele externe ale sistemului bancar din România, asa cum sunt definite mai sus, se ridicau la 2.810 milioane dolari S.U.A.

Toate activele și pasivele denominate în alte monede convertibile decât dolarul S.U.A., inclusiv DST, vor fi transformate în dolari S.U.A. la cursurile lor de schimb față de dolar la 31 martie 1999. Orice modificare în definirea sau evaluarea activelor ori a pasivelor, precum și în detaliile operațiunilor referitoare la vânzări, cumpărări sau operațiuni de swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate personalului F.M.I. Nivelul minim al activelor externe nete ale sistemului bancar va fi ajustat în următoarele împrejurări: activele externe nete ale B.N.R. (AEN) vor fi subiectul a doua ajustari automate în perioada programului. Prima va corecta AEN ale B.N.R. cu sumele din finanțare externa care se abat de la nivelurile programate (menționate în tabelul de mai jos, pe o baza cumulată). Mai precis, dacă intrările din finanțarea externa:

a) depășesc limitele stabilite de program, nivelul minim al AEN pentru trimestrul respectiv va fi mărit cu 100% din finanțarea suplimentară;

b) sunt sub limitele din program, limita inferioară a AEN va fi micșorată cu 330 milioane dolari S.U.A. la finele lunii iulie, dar suma ajustarilor cumulate pentru perioada rămasă până la sfârșitul anului nu poate depăși 200 milioane dolari S.U.A.;

c) iulie 1999 330 milioane dolari S.U.A.

octombrie 1999 568 milioane dolari S.U.A.

decembrie 1999 652 milioane dolari S.U.A.

XI. Obiective indicative pentru plafoanele bazei monetare medii

Plafon Efectiv

(în milioane lei)

Stoc la:

31 martie 1999

19.463

31 iulie 1999 21.874

31 octombrie 1999 23.464

31 decembrie 1999 25.495

Baza monetara medie este definită ca suma a mediei numerarului în circulație din afară B.N.R. și a depozitelor medii ale băncilor comerciale la B.N.R. (rezerve obligatorii plus excesul de rezerve). Depozitele băncilor comerciale exclud rezervele obligatorii și excesul de rezerve în valută, constituite pentru depozitele în valută. Datele privind baza monetara vor fi urmărite pe baza datelor indicatorilor zilnici ai B.N.R., care vor fi transmise săptămânal Fondului de către B.N.R. La data de 31 martie 1999 numerarul în circulație în afară B.N.R. a fost de 12.283 miliarde lei, în timp ce depozitele medii ale băncilor comerciale la B.N.R. au fost de 7.180 miliarde lei. Estimari ale stocului bazei monetare medii calculate pe baza situațiilor contabile ale B.N.R. vor fi transmise săptămânal Fondului. Plafoanele pentru baza monetara medie vor fi ajustate în următoarea circumstanță: Dacă rata rezervelor obligatorii va fi modificată de la 15 procente pentru toate rezervele obligatorii în lei, obiectivele bazei monetare vor fi ajustate prin înmulțirea ratei schimbate a rezervelor obligatorii cu depozitele programate pentru care rezervele sunt în lei, dacă motivul modificării ratei rezervelor este o schimbare între diferite instrumente de sterilizare. Înainte de a face aceste schimbări, B.N.R. se va consulta cu personalul Fondului. Ajustarea poate fi reconsiderata în perioada examinării programului. XII. Obiective indicative pentru masa monetara

Plafon Efectiv

(în miliarde lei)

Stoc la:

31 martie 1999

100.761

31 iulie 1999 110.001

31 octombrie 1999 116.451

31 decembrie 1999 124.505

Masa monetara este definită ca pasive ale sistemului bancar față de sectorul nebancar. Masa monetara include depozitele în valută ale rezidenților, dar exclude depozitele Guvernului și depozitele instituțiilor monetare străine și ale altor nerezidenti. Pentru scopurile programului, activele externe nete și depozitele care sunt denominate în valută vor fi transformate în lei la cursurile de schimb contabile de la sfârșitul perioadei: 31 iulie 1999, 15.987 lei/dolar S.U.A.; 31 octombrie 1999, 16.821 lei/dolar S.U.A.; 31 decembrie 1999, 17.476 lei/dolar S.U.A. Creditul denominat în valută va fi transformat în lei la cursul de schimb de 10.951 lei/dolar S.U.A. de la sfârșitul lunii decembrie 1998. Cursul de schimb la sfârșitul lunii martie a fost 14.925 lei/dolar S.U.A.

Datele pentru masa monetara vor fi urmărite pe baza datelor lunare din situațiile contabile ale băncilor și ale sistemului bancar, care vor fi transmise Fondului, lunar, de B.N.R. La data de 31 martie 1999 masa monetara era constituită din: numerar în circulație de 11.523 miliarde lei; depozite în lei de 50.250 miliarde lei; și depozite în valută de 2.612 milioane dolari S.U.A., evaluate la cursul de schimb de la 31 martie 1999 de 14.925 lei/dolar S.U.A. Plafonul pentru sfârșitul lunii decembrie 1999 include estimari ale plăților de dobânzi de la sfârșitul anului, ce vor fi plătite de C.E.C. Programul ia în considerare plati de dobânzi de 2,5 trilioane lei la sfârșitul lunii decembrie 1999. Plafonul pentru masa monetara va fi ajustat în următoarea circumstanță: Dacă depozitele ROMTELECOM de 227 milioane dolari S.U.A. sunt mutate la "alte pasive" ale B.N.R. datorită restructurării BANCOREX, plafonul pentru masa monetara va fi ajustat în jos cu o sumă echivalenta. ---------------- *1) Finanțarea externa este definită ca intrari din credite acordate Guvernului pentru susținerea balanței de plati, cu o scadenta mai mare de un an, de la creditori bilaterali și multilaterali, precum și din resurse cu o scadenta mai mare de un an, obținute de Guvern de pe piețele internaționale de capital. Aceasta exclude utilizarea resurselor de la F.M.I. În cazul în care Ministerul Finanțelor se imprumuta pentru a refinanta titlurile B.N.R. ajunse la scadenta, se va aplica o ajustare corespunzătoare. *2) Acestea includ Fondul asigurărilor sociale de stat, Fondul pentru plata ajutorului de șomaj, Fondul pentru sănătate, Fondul asigurărilor sociale de sănătate, Fondul de risc și accident. *3) Suma efectivă pentru 31 martie 1999 include împrumuturile acordate COMTIM, ROMAN și SIDEX, garantate prin depozite F.P.S. *4) Aceasta cifra exclude arieratele fondurilor de asigurări sociale și bugetele locale, care sunt, oricum, acoperite de criteriul de performanță.

Anexa C

PROBLEME ALE SUPRAVEGHERII BANCARE 1. Probleme ale riscului sistemic Data fiind ingrijorarea autorităților față de riscurile importante din sectorul bancar, Comisia specială de supraveghere (CSS) din cadrul B.N.R. va elabora instrumentele și strategia de restructurare și menținere a încrederii în sectorul bancar și de prevenire a situațiilor grave sistemice bancare. În acest scop, în conformitate cu graficul care a fost transmis F.M.I., B.N.R. va rezolva următoarele probleme: * o examinare a fiecărei bănci, pe baza tuturor datelor disponibile, pentru a stabili valoarea lor neta; * distincția care se face între băncile viabile și neviabile; * definirea criteriilor pe baza cărora va fi efectuată aceasta analiza; * o lista cuprinzând băncile cu probleme care vor trebui tratate cu o alocare specială de resurse, atât local, cat și în afară acestuia; * organizarea de către B.N.R. a expertizelor contabile externe, bazate pe standardele IAS, ale căror rezultate vor fi raportate F.M.I. Asa cum s-a convenit cu Fondul, primele expertize se vor referi la Banca Comercială Română și Banca Agricolă. Ele vor fi transmise Fondului până la finele lunii iunie 1999 ca o condiție pentru efectuarea primei examinari în cadrul aranjamentului stand-by; * pe baza expertizelor externe, B.N.R. va elabora o lista cuprinzând băncile cu probleme, cu o descriere detaliată a problemelor și a acțiunii de supraveghere ce urmează a fi întreprinsă, precum și rezultatul acțiunii. Vor fi explicate metodologia și criteriile utilizate în aceasta privinta. 2. Plan pentru neprevăzute CSS va stabili, de asemenea, măsurile care trebuie anticipate dacă totuși va aparea o situație grava bancară generalizata. O abordare proactiva în acest domeniu constituție într-adevăr o preocupare standard a fiecărui supraveghetor bancar. Măsurile care urmează a fi luate trebuie să fie, de asemenea, compatibile cu strategia generală de restructurare a sectorului: * încrederea publicului trebuie sporită printr-un sistem transparent și eficient de garanție a depozitelor; o atenție specială va fi acordată asigurării existenței acestor condiții și, îndeosebi, posibilității de efectuare cu promptitudine a plăților către public; * băncile care prezintă perspective rezonabile de viabilitate trebuie să primească, dacă și când este nevoie, lichiditatea necesară pentru a face fața obligațiilor curente; pe cat posibil, acest sprijin trebuie să fie garantat în mod normal; dacă garanția tradiționala este insuficienta, poate fi luată în considerare o garanție netraditionala, ca de exemplu bunuri imobiliare și împrumuturi către bănci; * băncile care solicită sprijin în condiții favorabile, în timp ce situația lor se inrautateste, vor fi trecute în administrare specială și vor prezenta un plan de activitate, din care să rezulte capacitatea lor de a-și reface capitalul adecvat și rentabilitatea într-o perioadă dată de timp. Cele care apar ca neviabile vor trebui să fie închise; * vor fi luate măsurile necesare pentru a asigura proceduri line de lichidare spre a nu perturba piețele importante; * având în vedere o posibila situație de urgenta, declarațiile de presa trebuie să fie astfel elaborate încât sa îndeplinească, pe cat posibil, următoarele obiective: - recunoașterea problemelor din sectorul bancar și a faptului ca autoritățile iau toate măsurile posibile; - anunțarea impunerii administrării asupra băncii X; - anunțarea ca deținătorii de depozite la banca X vor beneficia de garantarea depozitului; - anunțarea unei politici de reabilitare a acestei bănci și a retragerii sprijinului din partea altora; - consensul politicii B.N.R. și Ministerului Finanțelor; * toate comunicările privind restructurarea sectorului bancar vor fi centralizate; informațiile incompatibile din diferite surse vor fi evitate prin măsuri de coordonare adecvate, luate de B.N.R. 3. Măsuri legislative B.N.R. s-a angajat sa examineze cadrul juridic general în care funcționează băncile, în vederea reducerii sau eliminării impedimentelor care stau în calea unei gestionari (conduceri) eficiente. O evaluare generală preliminară a următoarelor probleme a fost transmisă Fondului: * atribuțiile de conducere ale administratorului special, îndeosebi în ceea ce privește pregătirea băncilor pentru privatizare sau, în absenta perspectivelor de viabilitate, pentru închiderea sau lichidarea esalonata; * impedimentele ce stau în calea efectuării plăților rapide de către sistemul de garantare a depozitelor, care trebuie eliminate prin schimbările corespunzătoare de legislație. 4. Întărirea capacității de supraveghere a B.N.R. Un grup special de lucru al B.N.R., condus de viceguvernatorul însărcinat cu supravegherea bancară, se va ocupa de îmbunătățirea supravegherii prudentiale. În luna mai acest grup a raportat Fondului despre căile de urmat în vederea implementarii recomandărilor făcute în Raportul operational de expertiza (ROE) care a fost elaborat în concordanta cu termenii de referința emisi de UE-PHARE. Grupul special de lucru al B.N.R. va raporta lunar Consiliului de administrație al B.N.R. Primul raport normal al acestui grup a fost transmis Fondului. Expertul Fondului va primi un exemplar al raportului și va asista la ședințe. Până la sosirea lui un exemplar al raportului va fi transmis Fondului. 5. Monitorizarea poziției monetare a băncilor În ceea ce privește proiectul de propunere privind monitorizarea pozițiilor monetare, s-a recunoscut ca aceasta propunere vizează numai poziția monetara totală a băncilor, fără referire la o posibila concentrare într-un număr limitat de monede, pozițiile care se compensează în diferite intervale de timp, riscul elementului de concentrare, necesitatea unei abordari consolidate a riscului din cursul zilei datorat pozițiilor monetare excesive. Proiectul va fi în continuare modificat pentru a se impune băncilor să prezinte o descriere detaliată a organizării lor administrative, a procedurilor și a măsurilor în vigoare de administrare a riscului, în scopul de a desfășura într-un mod profesional activitățile în valută. Băncile care nu prezintă garanțiile necesare în aceasta privinta nu vor fi autorizate să se angajeze în operațiuni valutare. 6. Principiile de baza ale supravegherii bancare, stabilite la Basel Într-un mod mai general, cadrul instituțional și abordarea operationala a supravegherii bancare în România vor fi strâns legate de Principiile de baza ale supravegherii bancare, stabilite de Comitetul de la Basel. Asupra acestei probleme va fi cerut în saptamanile următoare avizul expertului rezident al Fondului, iar o lista detaliată cuprinzând principalele lacune, însoțită de un grafic care va fi respectat pentru ca aceste principii să fie integral îndeplinite, va fi transmisă Fondului.

Anexa D

SISTEM DE MONITORIZARE pentru implementarea bugetului Implementarea bugetului în conformitate cu obiectivele noastre este de importanța critica pentru succesul programului nostru. În scopul asigurării unui sistem de avertizare din timp care să declanseze recurgerea la măsurile deja identificate pentru evenimente bugetare neprevăzute, am elaborat următorul sistem cuprinzator de monitorizare în timp. A. Executarea bugetului consolidat Execuția lunară a bugetului consolidat, pe o baza de clasificare funcțională, va fi furnizată în săptămâna de după cea de-a 25-a zi a lunii următoare. Estimarile pe o baza economică vor fi furnizate trimestrial, la 3 săptămâni după încheierea trimestrului. B. Date privind salariile Realizarea fondului de salarii aferent bugetului de stat va fi monitorizata în doua moduri: * datele lunare privind liniile de credit pentru salariile din bugetul de stat, la o săptămâna după încheierea lunii; * datele lunare privind cheltuielile efective de personal (defalcate pe fond de salarii, contribuții pentru asigurările sociale, contribuții la Fondul pentru plata ajutorului de șomaj, contribuții la asigurările sociale de sănătate, călătorii și alte alocații) urmează a fi transmise la 3 săptămâni după încheierea lunii. C. Fondurile pentru asigurări sociale Datele lunare privind alocația medie, numărul mediu de beneficiari și cheltuielile totale de fonduri pentru Fondul asigurărilor sociale de stat și Fondul pentru plata ajutorului de șomaj vor fi furnizate după cea de-a 25-a zi a lunii următoare. D. Veniturile Datele lunare privind colectarea veniturilor bugetului de stat vor fi furnizate la o săptămâna după încheierea lunii. E. Operațiunile de finanțare a bugetului Datele lunare cuprinzatoare privind operațiunile de finanțare a deficitului bugetar vor fi furnizate la 3 săptămâni de la încheierea lunii (vezi tabelul nr. 1). Datele saptamanale privind finanțarea bancară interna (adică blocul 1 din tabelul nr. 1) vor fi, de asemenea, furnizate.

Tabelul nr. 1: Finanțarea bugetului consolidat

1. Finanțare internă bancară:

Stoc la 31 decembrie 1998 Stoc la cea mai recentă dată

Titluri de stat nerambursate

Obligațiuni

Datorie internă în valută (USD)

Soldul contului de trezorerie

2. Finanțare internă nebancară:

Titluri de stat deținute de sectorul nebancar

3. Finanțare externă netă (flux):

Flux cumulat de la 1 ianuarie 1999

Finanțare externă netă (USD)

Intrări

Amortizări

4. Venituri din privatizare: Flux cumulat de la 1 ianuarie 1999

Intrări la F.P.S. rezultate din privatizări

Domnului Michel Camdessus Director general Fondul Monetar Internațional Washington D.C. 5 august 1999 Stimate domnule Camdessus, 1. Va scriu pentru a va informa asupra stadiului la zi al recentelor demersuri ale Guvernului român pentru a trece la implementarea angajamentelor noastre politice, scoase în evidenta în Memorandumul privind politicile economice. 2. În ceea ce privește bugetul, datele recente arata o performanta fiscală în iunie, contrară celei estimate de noi anterior. Cauza principala a problemei poate fi datorată slabei colectari a veniturilor, care a apărut din implementarea cu întârziere a bugetului și a impozitelor majorate adoptate prin acesta, precum și din activitatea economică mai slabă în general. Chiar dacă am fost de acord sa adoptam măsuri de creștere a veniturilor - cele mai recente în contextul discuțiilor noastre cu misiunea Fondului de la sfârșitul lunii iunie -, nu am reușit până în prezent sa limitam cheltuielile corespunzător veniturilor mai mici. Prin urmare și ca o problemă de urgenta, Guvernul ia următoarele măsuri pentru a urgenta implementarea măsurilor privind veniturile rămase a se realiza și pentru a întări controlul cheltuielilor: * Pe data de 18 iunie 1999 accizele la alte produse decât combustibilii au fost majorate în medie cu 25%. * În săptămâna care urmează vom începe colectarea arieratelor din impozite ale CONEL, PETROM și ROMGAZ prin executare silită. Avem încrederea ca în scurt timp vom colecta cele 300 miliarde lei, prevăzute inițial pentru luna iulie, precum și încă 300 miliarde lei în perioada rămasă din luna august și încă 300 miliarde lei în luna septembrie. (Aceste tinte de colectare sunt tinte indicative.) Date relevante vor fi trimise în mod regulat. * Tot în luna august

ministrul finanțelor va emite un ordin prin care să se majoreze accizele la produsele petroliere, cu aplicabilitate de la 1 septembrie, astfel încât să se compenseze erodarea acestora în termeni reali în ultimul trimestru. * O alta componenta a programului nostru fiscal este să se schimbe estimarea accizelor pentru tutun (de la acciza specifică la acciza ad valorem la prețul de vânzare cu amănuntul), care va conduce, de asemenea, la o majorare a impozitării efective. O inițiativa parlamentară, totuși, a fost respinsă, ceea ce reflecta că nu se pot accepta în general cu usurinta implicatiile unei astfel de miscari - în termenii schimbărilor frecvente necesare ale prețurilor cu amănuntul - într-o economie care nu a ajuns la o stabilitate rezonabila a prețurilor și cursului de schimb. În aceasta situație, Guvernul fie va efectua o schimbare în estimarea impozitului pe tutun printr-o ordonanța, în cursul lunii august, fie va introduce o majorare a accizei specifice cu un coeficient echivalent. În oricare caz, majorarea va deveni efectivă în septembrie. * Am dezvoltat, de asemenea, sistemul nostru de atenționare din timp și de control bugetar. În consultare cu personalul Fondului, am specificat tintele lunare indicative anexate pentru venituri, totalul cheltuielilor și cheltuiala primara, care sunt în concordanta cu îndeplinirea criteriilor de performanță relevante pentru finele lunii octombrie și finele lunii decembrie. Stabilirea tintelor indicative lunare a fost suplimentata de managementul cheltuielilor bugetare recent regandit. Până de curând ministerele au primit alocații lunare ca suma globală, în mare parte pro-rata din alocația lor bugetară anuală. Începând cu luna august, în loc de aceasta, lor li se acordă alocații lunare pe principalele articole de cheltuieli. Acest nou sistem va asigura ca reducerile în categoriile de cheltuieli selectate (în principal subvențiile și cheltuielile pentru bunuri și servicii) vor fi efective și aceasta ne va permite, de asemenea, sa menținem cheltuielile asupra cărora ei decid sub limita alocației anuale pro-rata, atâta timp cat persista nerealizarea veniturilor. Date relevante vor fi furnizate în mod regulat. * Recent Guvernul a decis indexarea pensiilor, din nefericire fără o consultare prealabilă cu Fondul. Impactul acestei măsuri asupra bugetului și modul de acoperire a acestuia va propunem să le discutam cu misiunea Fondului pentru prima analiza a programului. Oricum, nu vom lasă să fie afectate în vreun fel tintele din programul convenit. 3. În numele autorităților române, as dori sa va asigur ca intentionam sa trecem la implementarea prompta a tuturor măsurilor convenite și sa adoptam noi măsuri, după cum va fi necesar, pentru a asigura îndeplinirea obiectivului programului fiscal. 4. După cum cunoasteti, în primele 7 luni ale acestui an România nu a beneficiat de nici o finanțare externa pentru susținerea balanței de plati, în timp ce a achitat în întregime serviciul datoriei publice externe, inclusiv a vârfurilor de plată din lunile mai și iunie. Datorită celor menționate mai sus, precum și emisiunilor de titluri de stat mai mari decât cele estimate pentru restructurarea sistemului bancar, în special a BANCOREX, datoria publică interna a crescut considerabil, ceea ce a făcut ca cheltuielile cu dobânzile să fie mai mari decât cele estimate. * * * 5. Cu privire la eforturile în curs de a mobiliza finanțarea suplimentară din sectorul privat, doresc sa va informez despre stadiul acestei operațiuni: * Pe data de 2 iulie, Ministerul Finanțelor a acordat mandatul lui Credit Suisse First Boston de a aduna minimum 200 milioane dolari S.U.A. (sau echivalentul acestei sume în euro) de pe piețele internaționale de capital, cu o dobânda de maximum 12%. * Cu asistența firmei de avocați Linklaters (care a fost numita de Ministerul Finanțelor sa îl asiste în aceasta tranzacție) am terminat prospectul de emisiune și Credit Suisse First Boston a început operațiunile pe piața pentru aceasta tranzacție. * Amândouă firmele juridice (Linklaters și Clifford Chance - firma care reprezintă Credit Suisse First Boston) au încheiat întocmirea documentelor legate de aceasta tranzacție: Acordul de subscriere, Acordul pentru agentul fiscal, Actul solemn de angajament și Acordul cu agentul de plată. * În acest stadiu tranzacția este gata de a fi lansata. 6. Din informațiile pe care le-am primit de la Credit Suisse First Boston se pare ca piața nu este favorabilă pentru România, deoarece după testarea pe piața a tranzacției ei au reușit să obțină doar 50 milioane dolari S.U.A. cu un cost de 17% pentru euro (18,5% echivalent pentru dolari S.U.A.). Ministerul Finanțelor a contactat deja celelalte bănci de investiții inițial interesate, pentru a cauta alternative de finanțare în scopul creșterii sumei până la 200 milioane dolari S.U.A. 7. În aceste circumstanțe, având în vedere piața nefavorabila și costul foarte ridicat, ar fi foarte util pentru România dacă Fondul ar fi de acord cu o sumă mai redusă, care să fie asigurată acum, și cu majorarea sumei în stadiul al doilea pentru prima analiza a programului, atunci când piața poate fi mai favorabilă. Al dumneavoastră sincer, Decebal Traian Remes,

ministrul finanțelor

Anexă

Tabelul nr. 1: Tinte indicative, august-septembrie 1999 (în miliarde lei)

August Septembrie

(cumulat de la 1 ianuarie 1999)

Venituri totale (țintă indicativă) 105.481 119.528

Cheltuieli totale (plafon indicativ) 113.133 128.518

Cheltuieli curente primare (subplafon indicativ) 88.030 99.835

(cumulat de la 1 iulie 1999)

Colectarea arieratelor de la CONEL, PETROM și ROMGAZ (țintă indicativă) 600 900