Comisia Comunităților Europene, denumita în cele ce urmează Comisia, actionand pentru și în numele Comunității Economice Europene, denumita în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, și România, de cealaltă parte, și împreună denumite părți contractante, având în vedere faptul ca România este eligibilă de a beneficia de Programul de asistența PHARE din partea Comunității, prevăzut în Regulamentul nr. 3.906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunității Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2.698/90 din 17 septembrie 1990, având în vedere faptul ca este convenabila menționarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal și administrativ pentru executarea măsurilor finanțate în România în cadrul programului de asistența al Comunității,

au convenit după cum urmează:

Articolul 1

Pentru a promova cooperarea dintre părțile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice și sociale din România, părțile contractante sunt de acord sa implementeze măsuri în domeniul cooperării financiare, tehnice și al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul de mai sus, care vor fi finanțate și implementate în cadrul tehnic, legal și administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecărei măsuri (sau set de măsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între părțile contractante (denumit în continuare memorandum de finanțare), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2(C). România întreprinde toate acțiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzătoare a tuturor măsurilor.

Articolul 2

Fiecare măsura finanțată în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condițiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanțare. Memorandumul de finanțare poate schimba sau suplimenta Condițiile generale, după cum va fi necesar pentru implementarea măsurii în discuție.

Articolul 3

Pentru problemele legate de măsurile finanțate în cadrul acestui acord Comisia va fi reprezentată de delegația sa, imediat ce aceasta este înființată în București, care se va asigura, din partea Comisiei, ca măsura este executată în conformitate cu practicile financiare și tehnice legale.

Articolul 4

Când părțile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrală sau parțială privind implementarea unei măsuri către o terta parte, stat sau agenție. În acest caz termenii și condițiile unei asemenea delegari vor fi menționați în acordul ce urmează să fie încheiat între Comisie și terta parte, stat sau agenție, cu acordul Guvernului României.

Articolul 5

Orice divergenta legată de acest acord, care nu poate fi rezolvată prin consultare, va fi soluționată în conformitate cu procedura de arbitraj menționată în anexa B.

Articolul 6

Acest acord este întocmit în doua exemplare în limba engleza.

Articolul 7

Acest acord va intră în vigoare la data la care părțile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislația sau procedura interna a fiecărei părți. Acordul va continua să fie în vigoare pentru o perioadă nedefinita, dacă nu își încetează valabilitatea prin notificarea scrisă a uneia dintre părțile contractante către cealaltă. La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice măsură aflată încă în curs de execuție va fi adusă la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanțare aferent și Condițiilor generale stabilite prin prezentul acord.

Articolul 8

Prevederile acestui acord se vor aplica și cooperării tehnice și altor cooperări convenite între părțile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanțat în baza Programului de asistența PHARE, la cererea Guvernului României. Anexele vor fi considerate parte integrantă a acestui acord.

Întocmit la București la 12 martie 1991.

Eugen Dijmărescu,

ministru de stat

ROMÂNIA

Frans Andriessen,

vicepreședinte al Comisiei Europene

COMUNITATEA

Anexa A

CONDIȚII GENERALE privind memorandumurile de finanțare În aceste Condiții generale termenul Beneficiar va fi înțeles ca referitor la Guvernul României.

Titlul I – Finanțarea proiectelor

Articolul 1

Obligația Comunității Angajamentul Comunității, denumit în cele ce urmează finanțarea gratuita a CEE, a carei valoare este menționată în memorandumul de finanțare, va determina limita în cadrul căreia se vor desfășura angajarea și execuția plăților prin contracte și devize aprobate corespunzător. Orice cheltuieli ce depășesc finanțarea gratuita a CEE vor fi suportate de Beneficiar.

Articolul 2

Disponibilitatea finanțării gratuite a CEE Acolo unde execuția unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanțarea gratuita a CEE va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile și sumele angajate de Beneficiar și/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în memorandumul de finanțare.

Articolul 3

Cheltuirea Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanțare numai dacă sunt încheiate înainte de data expirării memorandumului de finanțare. Plățile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data expirării memorandumului de finanțare. Orice prelungire excepționala a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie. În cadrul limitei stabilite pentru finanțarea gratuita a CEE cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegației Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanțare. Documentele justificative referitoare la plățile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziție în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita. Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata direct de către Comisie către contractanți. Fiecare contract va indica proporția și momentul efectuării plății, împreună cu documentele justificative necesare. Pentru partea de program implementata de Beneficiar Autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel put în 9 luni înainte de data expirării memorandumului de finanțare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiția ca întreaga finanțare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior. În ceea ce privește măsurile executate pe baza unor devize estimative, în condițiile în care memorandumul de finanțare nu poate prevedea altfel, o primă transa de plată, care nu va depăși 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuată în favoarea Beneficiarului, în aceleași condiții menționate la paragraful 2 de mai sus.

Titlul II – Achiziționarea

Articolul 4

Generalitati Procedura ce trebuie urmată pentru încheierea contractelor de lucrări, livrări și de cooperare tehnica va fi menționată în memorandumul de finanțare, conform principiilor de mai jos.

Articolul 5

Condiții de participare 1. Cu excepția prevederilor art. 6, Comisia și Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea condițiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitațiilor la licitație. Anunțurile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel puțin în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene și pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzător. 2. Condițiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementările generale și condițiile pentru contractele de livrări finanțate din fondurile PHARE.

Articolul 6

Derogarea de la procedurile standard Acolo unde este recunoscută urgenta situației sau unde aceasta este justificată pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu: operațiuni de finanțare în doua etape, operațiuni multifazate, specificății tehnice particulare etc.) și ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepțional: - acordarea contractelor în urma unor invitații restrânse la licitație; - încheierea contractelor prin acord direct; - realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice. O astfel de derogare trebuie să fie menționată în memorandumul de finanțare.

Articolul 7

Acordarea contractelor de lucrări și livrări Comisia și Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operațiune oferta selectata este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor și garanțiilor oferite de licitatori, al costului și al calității serviciilor, al naturii și al condițiilor de execuție a lucrărilor sau a livrărilor, al costului lor de utilizare și al valorii tehnice. Rezultatele invitațiilor la licitație vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene cat mai repede posibil.

Articolul 8

Contractele de cooperare tehnica 1. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrărilor sau de asistența tehnica, vor fi încheiate după negocierea directa cu consultantul sau, dacă se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitație. 2. Contractele vor trebui să fie întocmite, negociate și încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanțare. 3. În situația în care contractele urmează să fie întocmite, negociate și încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulți candidați, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienței și independentei lor și ținând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune. 4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulți candidați, Beneficiarul este liber sa aleagă dintre cei propuși candidatul cu care intenționează sa încheie contractul. 5. Când exista recurs la o procedură de licitare contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar și de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Titlul III – Acordarea de facilități

Articolul 9

Privilegii generale Personalului care participa la măsurile finanțate de Comunitate, precum și membrilor familiilor acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii și scutiri nu mai puțin favorabile decât cele acordate în mod obișnuit altor străini angajați în statul Beneficiarului, în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistența economică și de cooperare tehnica.

Articolul 10

Facilități de stabilire, instalare, intrare și rezidență În cazul contractelor de lucrări de livrări sau de servicii persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitație vor avea drept de instalare temporară și de rezidență în cazurile în care importanța contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obținut numai după emiterea invitatiei de participare la licitație, va servi personalului necesar în vederea efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor și va expira la o luna după desemnarea contractantului. Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrări, livrări sau de servicii finanțate de Comunitate și membrilor de familie apropiati ai acestuia să între în statul Beneficiarului, să se stabilească în stat, sa lucreze acolo și sa părăsească statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.

Articolul 11

Importul și reexportul de echipament Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii, în conformitate cu legile, regulile și reglementările în vigoare ale Beneficiarului. Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice și juridice care au executat contracte de lucrări, livrări sau de servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menționat.

Articolul 12

Controlul importurilor și schimburilor valutare Pentru executarea măsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizații de import, precum și autorizații pentru achiziționarea valutei necesare și să aplice reglementările naționale privind controlul asupra schimburilor valutare, fără discriminare între statele membre ale Comunității Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei. Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.

Articolul 13

Impozitare și vama 1. Plata impozitelor, taxelor vamale și a taxelor de import nu va fi finanțată din finanțarea gratuita a CEE. 2. Importurile în baza contractelor de livrări, încheiate de autoritățile Beneficiarului și finanțate din finanțarea gratuita a CEE, vor putea intră în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent. Beneficiarul va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractant, asa cum se prevede în contract, și pentru folosință imediata conform cerințelor pentru implementarea normală a contractului, fără a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce privește stabilirea taxelor vamale, plăților sau a impozitelor menționate mai sus. 3. Contractele pentru livrări sau servicii oferite de firme externe sau românești, finanțate din finanțarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plății T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacă aceste taxe exista sau urmează să fie instituite. 4. Persoanele fizice și juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunității Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanțate din finanțarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit și pe venit în statul Beneficiarului. 5. Efectele personale și gospodărești importate pentru uz personal de către persoanele fizice (și membrii familiilor lor), altele decât cele recrutate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe și impozite fiscale cu același efect, efectele personale și gospodărești respective urmând să fie reexportate sau să se dispună de ele în țara conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului. 6. Persoanele fizice și juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacă solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, asa cum este definit prin legislația naționala a Beneficiarului în ceea ce privește echipamentul respectiv.

Titlul IV – Executarea contractelor

Articolul 14

Originea livrărilor Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele și livrările necesare pentru executarea contractelor trebuie să fie originare din Comunitate - Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.

Articolul 15

Proceduri de efectuare a plăților 1. Pentru contractele finanțate din finanțarea gratuita a CEE documentele de licitație vor fi întocmite și plățile vor fi efectuate fie în unități europene de cont (ECU) sau, conform legilor și reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valută Beneficiarului ori în valută statului în care ofertantul își are înregistrat sediul de afaceri sau în valută statului în care sunt produse livrările. 2. Când documentele de licitație sunt întocmite în ECU, plățile în cauza vor fi efectuate în mod corespunzător în valută prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuării plății. 3. Beneficiarul și Comisia vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura execuția plăților în cel mai scurt timp posibil.

Titlul V – Colaborarea dintre Comisie și Beneficiar

Articolul 16

Inspecție și evaluare 1. Comisia va avea dreptul să își trimită propriii agenți sau reprezentanții corespunzător autorizați pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiară ori de audit pe care o considera necesară pentru a urmări execuția măsurii. În orice caz, Comisia va comunică din timp autorităților Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni. Beneficiarul va pune la dispoziție toate informațiile și documentele care vor fi solicitate de aceasta și va lua toate măsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa aducă la îndeplinire evaluarile sau inspecțiile. 2. Beneficiarul:

a) va păstra înregistrări și documente contabile adecvate pentru identificarea lucrărilor, livrărilor sau serviciilor finanțate în baza memorandumului de finanțare, conform procedurilor legale de contabilitate;

b) va asigura ca agenții sau reprezentanții susmentionati ai Comisiei să aibă dreptul de a inspecta toată documentația și înregistrările contabile relevante privitoare la cele finanțate în baza memorandumului de finanțare și va asista Curtea de Conturi a Comunității Europene în executarea evaluării contabile privind utilizarea finanțării gratuite a CEE.

Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ulterioară și o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioară va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum și impactul asupra dezvoltării și restructurării sectorului implicat. Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independenta asupra corectitudinii și compatibilitatii contractelor și plăților, precum și asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanțare. Evaluarea contabila va stabili balanța fondurilor neangajate și/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.

Articolul 17

Urmărirea măsurilor În urmărirea executării măsurii, Comisia poate solicita orice explicație și, atunci când este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări în ceea ce privește măsura, care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere. Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului menționat în memorandumul de finanțare, pe toată perioada de execuție a măsurii și după terminarea acesteia. Comisia, pe baza rapoartelor și, după caz, a evaluării ulterioare, va proceda la închiderea oficială a programului și va informa țara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului.

Titlul VI – Prevederi generale și finale

Articolul 18

Consultări - divergențe 1. Orice problema legată de executarea sau de interpretarea memorandumului de finanțare sau a acestor Condiții generale va fi subiect de consultare între Beneficiar și Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanțare. 2. În situația în care se constata neîndeplinirea unei obligații stabilite în memorandumul de finanțare și în aceste Condiții generale, care nu a fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanțarea măsurii după consultarea cu Beneficiarul. 3. Beneficiarul poate renunța total sau parțial la execuția măsurii. Părțile contractante vor stabili detaliile respectivei renunțări printr-un schimb de scrisori.

Articolul 19

Anunț - adrese Orice anunț și orice acord între părți prevăzute aici trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicita la numărul și la titlul măsurii. Astfel de anunțuri sau de acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părții autorizate sa primească cele menționate și vor fi trimise la adresa anunțată de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiția confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt menționate în memorandumul de finanțare.

Anexa B

ARBITRAJ Orice divergenta între părțile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanțare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menționate la art. 18 din Condițiile generale, referitoare la memorandumul de finanțare, va fi supusă arbitrarii de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează: Părțile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, și Comisia, pe de altă parte. Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiți după cum urmează: - un arbitru va fi numit de Beneficiar; - un al doilea arbitru va fi numit de Comisie; - al treilea arbitru, denumit în continuare conducător, va fi numit prin acordul părților sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U. Dacă oricare dintre părți nu reușește sa numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător. Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedează sau devine incapabil să își desfășoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în același mod ca și arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile și îndatoririle arbitrului inițial.

Anexa 2 (C) PREVEDERI SPECIALE 1. Obiective, descriere și condiționalitate 1.1. Obiectivele generale ale programului sunt:.. promovarea bunei vecinătăți și a stabilitatii în regiunile de frontieră ale țărilor din Europa Centrala și de Est (și a celei bulgaro-române în particular) prin finanțarea de proiecte ce vor aduce beneficii concrete regiunilor și comunităților de pe ambele părți ale frontierei;. promovarea cooperării dintre regiunile de frontieră din ambele tari, în scopul sprijinirii acestor regiuni pentru a trece peste problemele specifice de dezvoltare care pot aparea, inter alia, datorită poziției pe care o ocupa în cadrul economiei naționale, în interesul comunităților locale și într-o maniera compatibila cu protecția mediului;. promovarea creării și dezvoltării viitoare a rețelelor de cooperare pe fiecare parte a frontierei și stabilirea unor legături între acestea și rețelele mai cuprinzatoare ale Comunității;. promovarea coeziunii economice și sociale în cadrul regiunilor de cooperare transfontaliera. 1.2. Obiectivele specifice și rezultatele sunt reflectate în următoarele domenii prioritare:. îmbunătățirea infrastructurii naționale și transnationale, mai ales în domeniile energiei și transporturilor;. promovarea protecției mediului (subprogramul 2);. atenuarea obstacolelor administrative și instituționale pentru libera circulație a persoanelor, produselor sau serviciilor peste frontiera (subprogramul 3);. promovarea dezvoltării economico-sociale regionale în regiunea de cooperare transfrontaliera (subprogramul 4). Se va face evaluarea impactului asupra mediului în conformitate cu cerințele Directivei 85/337/CEE, amendata prin Directiva 97/11/CE, acolo unde este cazul, pentru toate proiectele programului. 1.3. Descrierea programului: 1.3.1. Subprogramul 01 - Proiect pentru îmbunătățirea infrastructurilor locale și transnationale, în special a facilităților de comunicare și de furnizare de apa, gaz și electricitate la nivel local, asigurând beneficii peste zonele de frontieră Proiectele BG0007.01.01 și RO0002.01.01 Dezvoltarea infrastructurii de telecomunicații a companiilor de electricitate bulgare și române pentru îmbunătățirea schimburilor de date dintre dispeceratele lor și UCTE (proiect "în oglinda") 1. Acest proiect "în oglinda" își propune sa sprijine integrarea ambelor tari în Uniunea Europeană prin conformarea cu Directiva CE pentru o piața deschisă a electricitatii prin:. îmbunătățirea interconectarii sistemelor de electricitate de pe ambele părți ale frontierei până la standardele UCTE;. asigurarea infrastructurii de telecomunicații necesare pentru integrarea în sistemele grila ale UCTE;. evaluarea echipamentului hardware, software și de telecomunicații necesar pentru schimburile de informații dintre dispeceratele naționale din România și Bulgaria și cele ale Centrului de calcul UCTE;. mărirea siguranței ambelor sisteme de electricitate. 2. Proiectul include următoarele activități:. studiul tehnic;. procurarea și asamblarea echipamentului, supervizarea, punerea în funcțiune și instruirea. Pentru acest proiect sunt prevăzute următoarele investiții: - telecomunicații prin fibre optice montate pe fire de transmisie subterane, fie pe linia de transmisie de 400 kV între.antareni și Koslodui, fie pe linia de transmisie de 220 kV din Isalnita către Koslodui; - echipament terminal pentru telecomunicații prin fibra optica; - echipament de interfata pentru achiziționarea și transmiterea de date către dispeceratul național bulgar și către Centrul de calcul UCTE; - hardware și software la dispeceratul național din Sofia (și București, printr-o investiție "în oglinda"). 3. Impactul transfrontalier Proiectul are un impact transfrontalier important prin îmbunătățirea interconexiunilor de electricitate de ambele părți ale frontierei româno-bulgare. Proiectul va contribui la îmbunătățirea siguranței rețelelor de electricitate în ambele tari și are implicatii în comerțul cu electricitate prin participarea la rețeaua sincronizata europeană UCTE. 4. Rezultatele proiectului sunt: - asistența în conformarea României și Bulgariei cu catalogul de măsuri cerute pentru îmbunătățirea interconexiunii dintre România și Bulgaria, în contextul pregătirii sistemelor de electricitate ale acestor doua tari pentru interconexiunea integrală cu rețeaua sincronizata europeană UCTE; - îmbunătățirea siguranței sistemului prin operarea paralela a sistemelor de electricitate român și bulgar, prin schimburile de date on-line care vor permite operarea economică și sigura a celor două sisteme de electricitate. 5. Deoarece proiectul este format din două părți "în oglinda" între România și Bulgaria, dacă este posibil se vor urma proceduri comune de licitație cu costuri separate și fiecare țara va semna propriul ei contract. Proiectul BG0007.01.02 - Construirea unei baze de iarna pentru traversarea Dunării pe timp de iarna (faza 2) Acest proiect este continuarea proiectului BG9916.01.02 "Construirea unei baze de iarna pentru traversarea Dunării pe timp de iarna (faza 1)", finanțat prin programul PHARE CBC anterior (alocarea PHARE a fost de 1,6 milioane euro). 1. După încheierea celei de a doua faze de construire a locatiei, 26 de nave masurand 12/17 m și având tonajul de până la 900 t vor putea sa petreaca iarna în aceasta baza. În prezent este disponibil spațiu pentru doar 10 nave. 2. Proiectul include:. contract de lucrări care consta în extinderea construcției parțiale a peretelui gravitational al cheiului vertical și în panta (558 m) cu infrastructura sa necesară: furnizarea apei și sistem de scurgere, sistemul de iluminare a locatiei, telefonie și planificare verticala;. contractul de supervizare pentru contractul de lucrări menționat mai sus. 3. Construirea bazei de iarna va aduce următoarele beneficii pentru România și Bulgaria:. asigurarea intrării în siguranța a navelor în portul Ruse și în terminalul RO-RO în timpul iernii;. descresterea numărului de urgente în care sunt implicate navele, pentru ambele tari;. extinderea infrastructurii de transporturi a regiunii, ținând seama că nu exista o alta baza de iarna în regiunea de cooperare transfrontaliera;. îmbunătățirea serviciilor oferite pentru nave;. îmbunătățirea calității apei și a micromediului regiunii. 4. Principalul impact transfrontalier;. îmbunătățirea siguranței navigarii pe Dunăre;. impactul pozitiv asupra mediului;. descresterea somajului în regiunea de cooperare transfrontaliera prin construirea și întreținerea bazei de iarna. 5. Datorită pregătirii tehnice suplimentare, necesară înaintea lansării licitației pentru proiectul BG9916.01.02 "Construirea unei baze de iarna pentru traversarea Dunării pe timp de iarna (faza 1)", poate fi lansata o singura oferta cu doua loturi pentru încheierea fazelor 1 și 2. După aceea doua contracte de lucrări separate vor fi semnate cu compania/companiile selectata/selectate (unul în cadrul Memorandumului de finanțare din 1999 și altul în cadrul Memorandumului de finanțare din 2000). 1.3.2. Subprogramul 02: Proiecte de protecția mediului RO0002.02.01 - Ecologizarea Dunării și facilități de transport 1. Proiectul prevede creșterea capacității de gestionare a mediului în regiunea de granita româno-bulgara. 2. Activități Proiectul: - va îmbunătăți capacitatea agentiilor locale de protecție a mediului (APM) de a monitoriza indicatorii de mediu în timp util pentru a putea permite limitarea efectivă a poluarii; - va crește potențialul de curatare a efectelor poluarii prin vasul DEPOL cu facilitățile la țărm respective, luându-se în considerare faptul ca, cu cat acțiunea este mai rapida și mai cuprinzatoare, cu atât impactul asupra mediului este mai mic; costurile pentru măsuri rapide sunt mai mici în comparatie cu proiectele scumpe de reabilitare a mediului; - va dezvolta sistemul de comunicații pentru a oferi rapid datele necesare partenerului bulgar pentru a se alătură activităților de curatare. Orașele beneficiare sunt localizate pe malul Dunării în următoarele județe: Mehedinti, Dolj, Teleorman, Giurgiu, Calarasi. 3. Impactul transfrontalier Proiectul urmărește să ofere ambelor tari datele necesare pentru îmbunătățirea supravegherii calității apei în regiunea de granita a Dunării și sa promoveze recoltarea ecologica a resurselor Marii Negre de către România și Bulgaria. Ambele tari se vor folosi de vasul DEPOL, care va inlatura o parte din poluantii Dunării. 4. Vor fi realizate 5 contracte: 1. un contract de asistența tehnica pentru evaluarea nevoilor și pentru pregătirea a 4 dosare de licitație pentru: vasul DEPOL, facilități la țărm pentru vasul DEPOL, echipament de monitorizare și echipament de biomonitorizare; 2. un contract de achiziții pentru vasul DEPOL; 3. un contract de achiziții pentru facilitățile la țărm pentru vasul DEPOL; 4. un contract de achiziții pentru echipamentul de monitorizare pentru APM locale; 5. un contract de achiziții pentru echipamentul de biomonitorizare și software. 1.3.3. Subprogramul 03: Atenuarea obstacolelor administrative și instituționale pentru libera circulație a persoanelor, produselor sau serviciilor peste granita Proiectele BG0007.03.01 și RO0002.03.01 - Facilitarea traversarii frontierei pe Dunăre 1. Acest proiect își propune facilitarea traversarii frontierei între România și Bulgaria (în special, reducerea timpului de asteptare la granita) prin armonizarea procedurilor dintre cele doua tari, îmbunătățirea cooperării și schimbului de informații dintre serviciile relevante ale celor două tari. 2. Activitățile proiectului:. evaluarea situației actuale: - asistența pe termen scurt pentru evaluarea situației actuale; - transferul aptitudinilor și cunoștințelor către personalul implicat în dezvoltarea documentației pentru componentele de mai jos ale proiectului;. armonizarea procedurii și a practicilor de lucru: - sisteme corespunzătoare care să permită implementarea procedurilor și practicilor de lucru armonizate în conformitate cu recomandările/soluțiile stabilite; - program de dezvoltare pentru personalul implicat în operațiunile la granita (cursuri de pregătire reciprocă, seminarii, ateliere, schimb de experienta cu statele membre ale U.E. etc.); - intalniri de coordonare la nivel național și bilateral; - dacă este necesar, resurse limitate pentru publicitatea proiectului;. schimbul de informații și facilități tehnice: - achizitionare de software corespunzător și de echipament asociat, care să permită schimbul de informații dintre agențiile bulgare de la frontiera și cu partenerii români; - dezvoltarea programului de instruire pentru personalul implicat în folosirea acestor sisteme, și anume: cursuri de instruire comune, seminarii, ateliere de lucru, schimb de experienta etc. 3. Deoarece proiectul consta în doua părți "în oglinda" în România și Bulgaria, dacă este posibil se vor utiliza proceduri de licitație comune (poate cu câteva loturi diferite) cu costuri separate și fiecare țara va semna propriul sau contract. 1.3.4. Subprogramul 04: Dezvoltare economico-socială regionala Proiectele BG0007.04.01 și RO0002.04.01 - Fondul comun pentru proiecte mici 1. Fondul comun pentru proiecte mici va sprijini obiectivele-cheie ale programului de cooperare transfrontaliera bulgaro-română, în special pentru a ajuta regiunile de granita să depășească probleme specifice de dezvoltare rezultate din izolarea lor relativă în sistemul economiei naționale. Fondul va sprijini, de asemenea, stabilirea și dezvoltarea rețelelor de cooperare pe ambele părți ale granitei și crearea de legături între aceste rețele și rețelele generale ale U.E. 2. Fondul va sprijini acțiunile la scara redusă, "de la om la om", în zona următoarelor domenii prioritare:. dezvoltare economică;. măsuri locale de angajare;. sănătate;. schimburi culturale;. democratie locală;. studii de planificare și dezvoltare;. mediu înconjurător;. turism. 3. Fondul va acționa pe baza liniilor directoare generale pentru Fondul proiectelor mici și pe baza liniilor directoare detaliate care vor fi dezvoltate de comun acord de către România și Bulgaria. 4. În ceea ce privește sprijinul administrativ pentru folosirea fondului, contribuția PHARE poate finanta costurile indirecte de până la 7% din totalul sumei eligibile (maximum 35.000 euro pentru fiecare țara). 5. Un comitet de coordonare regional va fi format din reprezentanții regiunilor de granita relevante din România și Bulgaria, incluzând:. presedinti ai consiliilor județene;. directori ai unităților de gestionare a proiectelor de tip cooperare transfrontaliera din România și Bulgaria;. directori ai agentiilor de dezvoltare regionala din zona de granita;. reprezentanți ai asociațiilor regionale ale municipalitatilor de pe ambele părți ale granitei;. parteneri sociali, reprezentanți ai camerelor de comerț, camerelor de industrie, centrelor mass-media, centrelor de informare etc.;. experți desemnați în grupul comun de lucru;. reprezentanți ai Comisiei Europene. Proiectul RO0002.04.02 - Asistența pentru implementarea unei strategii multianuale agreate între România și Bulgaria Prin încheierea acestui proiect personalul român al unității de gestionare a proiectelor tip cooperare transfrontaliera din cadrul Agenției Naționale de Dezvoltare Regionala va fi pregătit și va fi în măsura sa coordoneze acțiunile care privesc programul în desfășurare și sa stabilească legăturile necesare între toți actorii interesați în pregătirea și implementarea proiectelor de cooperare transfrontaliera, la nivel central și local. Va fi stabilită o rețea de oficiali bine pregatiti din cadrul agentiilor de dezvoltare regionala, ministerelor de resort și al autorităților locale competente pentru pregătirea și implementarea proiectului. 2. Buget

Codul proiectului Priorități/Titlul proiectului PHARE Cofinanțare națională (milioane euro) IFI Total (milioane euro)

Construcție instituțională Investiții Total

Subprogram 01 0 7,00 7,00 2,77 0 9,77

RO0002.01.01 Dezvoltarea infrastructurii de telecomunicații a companiilor de electricitate bulgare și române 0 2,00 2,00 0,67 0 2,67

BG0007.01.01 Dezvoltarea infrastructurii de telecomunicații a companiilor de electricitate bulgare și române 0 1,50 1,50 0,50 0 2,0

BG0007.01.02 Construirea unei baze de iarnă pentru traversarea Dunării pe timp de iarnă (faza 2) 0 3,50 3,50 1,60 0 5,10

Subprogram 02 0,04 2,76 2,80 0,93 0 3,73

RO0002.02.01 Ecologizarea Dunării și facilități de transport 0,04 2,76 2,8 0,93 0 3,73

Subprogram 03 2,80 2,20 5,0 1,05 3,40 9,45

RO0002.03.01 Facilitarea traversării frontierei pe Dunăre 1,40 1,10 2,50 0,80 3,00 6,30

BG0007.03.01 Facilitarea traversării frontierei pe Dunăre 1,40 1,10 2,50 0,25 0,40 3,15

Subprogram 04 0,60 0,60 1,20 0,20 0 1,40

RO0002.04.01 Fondul comun pentru proiecte mici 0,20 0,30 0,50 0,10 0 0,60

BG0007.04.01 Fondul comun pentru proiecte mici 0,20 0,30 0,50 0,10 0 0,60

RO0002.04.02 Asistență pentru implementarea unei strategii multianuale 0,20 0 0,20 0 0 0,20

Subtotal România: 1,84 6,16 8,0 2,50 3,00 13,50

Subtotal Bulgaria: 1,60 6,40 8,0 2,45 0,40 10,85

TOTAL: 3,44 12,56 16,0 4,95 3,40 24,35

3. Aranjamente de implementare Un comitet mixt de cooperare a fost înființat pe baza cerințelor Reglementării CE nr. 2.760/98, art. 7 (1). Copresedintii comitetului mixt de cooperare sunt la nivel de:. președinte - Agenția Naționala pentru Dezvoltare Regionala din România;. ministru adjunct - Ministerul pentru Dezvoltare Regionala și Lucrări Publice din Bulgaria. Copresedintii stabilesc componenta delegatiilor lor la comitetul mixt de cooperare, la nivelul administrației publice centrale și locale, și pot stabili grupuri de lucru pe domenii, formate din reprezentanții autorităților locale și experți din ministere și din alte instituții implicate. Aceste grupuri de lucru vor revizui în detaliu evoluția fiecărui proiect, avansand recomandări în legătură cu aspectele de management și evaluare, raportand comitetului mixt de cooperare. Reprezentanții Comisiei Europene iau parte ca membri la ședințele comitetului mixt de cooperare. Ei examinează conformitatea cu regulile UE, cu cerințele măsurilor și proiectelor propuse și ale aranjamentelor de implementare, având în vedere concordanta propunerilor de proiect cu componenta partenerului în cadrul PHARE CBC. Ședințele ordinare ale comitetului mixt de cooperare se vor tine la fiecare 6 luni, pentru a analiza programul, în oricare dintre țările implicate, pentru a evalua progresele în atingerea obiectivelor stabilite. Ședințele extraordinare pot fi convocate în timpul perioadei de pregătire a programelor și a propunerilor de finanțare anuale sau în cazul oricărei probleme speciale privind implementarea. Asemenea întruniri pot fi convocate oricând, cu acordul copresedintilor sau al Comisiei. Ședințele extraordinare convocate la cererea Comisiei se pot desfășura și la Bruxelles. Pregătirea rapoartelor, a programelor și a minutelor ședințelor comitetului mixt de cooperare sunt organizate de copresedinti și de serviciile acestora. Comitetul mixt de cooperare ar trebui sa decidă prin consens următoarele:. să își exprime opinia cu privire la prioritățile, obiectivele și măsurile propuse privind cooperarea transfrontaliera, care să fie incluse în documentul comun de programare;. sa aprobe selectarea anuală finala a propunerilor de proiecte;. sa primească rapoarte, revizuiri și evaluări ale programelor deja aprobate și ale părților lor componente;. sa initieze și sa sprijine activitățile care pot promova măsurile de cooperare transfrontaliera și să facă mai eficiente programele de cooperare transfrontaliera actuale și viitoare. 3.1. România Programul va fi gestionat conform procedurilor Sistemului de implementare descentralizat (SID) PHARE. Coordonatorul național al asistenței (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programarea, monitorizarea și implementarea programelor PHARE. Agenția de implementare (AI) a programului, în ceea ce privește partea română, este Oficiul de Plati și Contractare PHARE din cadrul Ministerului Finanțelor. Autoritatea de implementare care coordonează programul este Agenția Naționala pentru Dezvoltare Regionala. Fondul Național (FN) din cadrul Ministerului Finanțelor, condus de responsabilul național cu autorizarea plăților (RNA), va superviza administrarea financiară a programului și va fi responsabil pentru toate aspectele legate de controlul financiar și de raportarea către Comisia Europeană. Autoritatea naționala pentru controlul financiar va asigura efectuarea unui control financiar adecvat pentru implementarea programului. Comisia va transfera fonduri către Fondul Național în conformitate cu Memorandumul de înțelegere semnat între Comisie și Guvernul României. Fondurile vor fi transferate la cererea RNA. O transa de până la 20% din valoarea fondurilor va fi transferata la Fondul Național după semnarea memorandumului de finanțare și a regulilor de finanțare dintre FN și Agenția de implementare (AI/OPCP). Prevederile art. 2 și 13 din Memorandumul de înțelegere privind Fondul Național trebuie să fie respectate. Mai mult, RNA trebuie să prezinte Comisiei nominalizarea responsabilului cu autorizarea programului (RAP) și descrierea sistemului legat de fluxul tranzactional între FN și AI/OPCP. Se vor face fie patru trageri de până la 20% din fonduri pentru a fi gestionate local, fie până la întreaga valoare a bugetului, în varianta care presupune cea mai mica suma. Prima transa va fi data atunci când AI/OPCP a plătit 10% din buget. A doua transa poate fi cerută când s-au făcut plati în valoare de 30% din bugetul total alocat. Momentul efectuării celei de-a treia trageri este atunci când s-a plătit 50% și pentru a 4-a și ultima, atunci când s-a plătit 70% din buget. Cu excepția autorizării exprese primite de la sediul central al Comisiei, nici o cerere de transa nu va fi facuta dacă fondurile depozitate în FN și OPCP depășesc 10% din bugetul total actual al angajamentului. În mod excepțional RNA poate cere în avans plata a mai mult de 20%, conform procedurilor stabilite în memorandumul de înțelegere menționat mai sus. Fondul Național va transfera fonduri către AI în conformitate cu Acordul de finanțare (AF) semnat între FN și AI. AF va fi aprobat în prealabil de către Comisia Europeană. În cazul în care FN este agentul de plată pentru AI nu va avea loc nici un transfer de fonduri de la FN la AI. Un RAP numit de RNA după consultări cu CNA va conduce AI. RAP va fi responsabil pentru toate operațiunile făcute de AI. Se va deschide un cont bancar purtător de dobânda, în euro, care va fi gestionat de FN într-un sistem contabil separat la banca centrala sau la o banca aprobată în avans de CE. Dobânda va fi raportată la CE. Dacă Comisia decide astfel, pe baza propunerilor RNA, dobânda poate fi reinvestita în program. Aceleași proceduri se vor aplica tuturor fondurilor transferate de FN către AI. RNA și RAP se vor asigura ca toate contractele sunt pregătite în conformitate cu procedurile Manualului SID. Toate contractele trebuie încheiate înainte de 31 decembrie 2002. Toate plățile trebuie făcute înainte de 31 decembrie 2003. Comisia va recupera toate fondurile nefolosite înainte de datele sus-menționate. Pentru acele contracte care au fonduri reținute pentru o perioadă de garanție care se prelungește după încheierea perioadei de efectuare a plăților, toate fondurile legate de aceste contracte, asa cum au fost calculate de RNA și stabilite de Comisie, vor fi plătite către Agenția de implementare înainte de încheierea oficială a programului. Agenția de implementare își asuma întreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor până când se va face plata finala și pentru a se asigura ca fondurile în cauza vor fi folosite numai pentru a face plățile legate de clauzele de reținere. Agenția de implementare va fi responsabilă cu îndeplinirea obligațiilor contractorilor prevăzute în clauzele privind retinerile de bani. Dobânzile acumulate de la fondurile depozitate vor fi plătite Comisiei după efectuarea plății finale către contractori. Fondurile neplătite contractorilor după efectuarea plății finale vor fi rambursate Comisiei. O raportare a modului de folosire a fondurilor depozitate în conturile de garanție, a plăților făcute din acestea și a dobânzilor acumulate va fi facuta anual de către RNA către Comisie. Agenția de implementare (OPCP) deține responsabilitatea generală pentru implementarea programului, incluzând: aprobarea termenilor de referința, a documentelor de licitație, criteriilor de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea și plata facturilor. Aceasta va lucra împreună cu Agenția Naționala pentru Dezvoltare Regionala (ANDR), nominalizată recent de Guvernul României drept coordonator național al programelor CBC, și cu instituțiile beneficiare menționate mai jos, pentru a pregati termenii de referința, documentele de licitație, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, negocierea contractelor, plata facturilor etc. Pentru contractele de lucrări realizate respectându-se regulile FIDIC, un oficial, în numele beneficiarului contractului, va acționa ca angajator, iar facturile trebuie să fie certificate de un inginer independent, angajat și plătit prin program. Pentru a asigura coordonarea zilnica (cu excepția aspectelor financiare) a tuturor activităților legate de program, ANDR a înființat o unitate de coordonare a programului. Aceasta unitate își va îndeplini sarcinile specifice în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 52/1999 privind crearea unui cadru unitar pentru administrarea împrumuturilor străine contractate sau garantate de stat, rambursabile sau nerambursabile. Întreaga responsabilitate pentru aceste activități a fost asumată de secretarul general al ANDR, nominalizat drept responsabil al programului. Instituțiile beneficiare ale proiectului vor raporta lunar către Agenția de implementare CBC, transmitand un exemplar al raportului delegației CE, cu planificari pentru contractare și plata și detalii suficiente pentru a permite evaluarea progreselor înregistrate și a activității care mai trebuie realizată. Instituțiile beneficiare ale proiectului sunt:. Ministerul Industriei și Comerțului;. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului;. Ministerul Transporturilor;. Compania Naționala de Electricitate (CONEL);. Ministerul de Interne/Direcția Generală a Vamilor din cadrul Ministerului Finanțelor;. autoritățile locale și regionale;. unitatea de coordonare a Programului PHARE CBC din cadrul Agenției Naționale pentru Dezvoltare Regionala. 3.2. Bulgaria Programul va fi gestionat în conformitate cu procedurile Sistemului de implementare descentralizat SID PHARE. Coordonatorul național al asistenței (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programarea, monitorizarea și implementarea programelor PHARE. Agenția de implementare (AI) a programului este Ministerul Dezvoltării Regionale și al Lucrărilor Publice. Fondul Național (FN) din Ministerul de Finanțe, condus de responsabilul național cu autorizarea plăților (RNA), va superviza administrarea financiară a programului și va fi responsabil pentru toate aspectele de control financiar și pentru raportarea financiară către Comisia Europeană. Autoritatea naționala pentru controlul financiar va face controlul financiar adecvat pentru implementarea programului. Comisia va transfera fonduri către Fondul Național în conformitate cu Memorandumul de înțelegere semnat între Comisie și Guvernul Bulgariei. Fondurile vor fi transferate la cererea RNA. O transa de până la 20% din valoarea fondurilor va fi transferata la Fondul Național după semnarea memorandumului de finanțare și a regulilor de finanțare dintre FN și Agenția de implementare (AI/OPCP). Prevederile art. 2 și 13 din Memorandumul de înțelegere privind Fondul Național trebuie să fie respectate. Mai mult, RNA trebuie să prezinte Comisiei nominalizarea responsabilului cu autorizarea programului (RAP) și descrierea sistemului legat de fluxul tranzactional între FN și AI/OPCP. Se vor face fie patru trageri de până la 20% din fonduri pentru a fi gestionate local, fie până la întreaga valoare a bugetului, în varianta care presupune cea mai mica suma. Prima transa va fi data atunci când AI/OPCP a plătit 10% din buget. A doua transa poate fi cerută când s-au făcut plati în valoare de 30 % din bugetul total alocat. Momentul efectuării celei de a treia trageri este atunci când s-a plătit 50 % și pentru a 4-a și ultima, atunci când s-au plătit 70 % din buget. Cu excepția autorizării exprese primite de la sediul central al Comisiei, nici o cerere de transa nu va fi facuta dacă fondurile depozitate în FN și OPCP depășesc 10% din bugetul total actual al angajamentului. În mod excepțional RNA poate cere în avans plata a mai mult de 20%, conform procedurilor stabilite în memorandumul de înțelegere menționat mai sus. Fondul Național va transfera fonduri către AI în conformitate cu Acordul de finanțare (AF) semnat între FN și AI. AF va fi aprobat în avans de Comisia Europeană. În cazul în care FN este agentul de plată pentru AI, nu va avea loc nici un transfer de fonduri de la FN la AI. AI va fi condusă de un responsabil cu autorizarea programului (RAP), numit de RNA după consultări cu CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operațiunile făcute de AI. Se va deschide un cont bancar purtător de dobânda, în euro, care va fi gestionat de FN într-un sistem contabil separat la banca centrala sau la o banca aprobată în avans de CE. Dobânda va fi raportată de CE. Dacă Comisia decide astfel, pe baza propunerilor RNA, dobânda poate fi reinvestita în program. Aceleași proceduri se vor aplica tuturor fondurilor transferate de FN către AI. RNA și RAP se vor asigura ca toate contractele sunt pregătite în conformitate cu procedurile Manualului SID. Toate contractele trebuie încheiate înainte de 31 decembrie 2002. Toate plățile trebuie făcute înainte de 31 decembrie 2003. Comisia va recupera toate fondurile nefolosite înainte de datele sus-menționate. Pentru acele contracte care au fonduri reținute pentru o perioadă de garanție care se prelungește după încheierea perioadei de efectuare a plăților, toate fondurile legate de aceste contracte, asa cum au fost calculate de RNA și stabilite de Comisie, vor fi plătite către Agenția de implementare înainte de încheierea oficială a programului. Agenția de implementare își asuma întreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor până când se va face plata finala și pentru a se asigura ca fondurile în cauza vor fi folosite numai pentru a face plățile legate de clauzele de păstrare. Agenția de implementare își asuma și întreaga responsabilitate către contractanți pentru îndeplinirea obligațiilor legate de clauzele de păstrare. Dobânzile acumulate de la fondurile depozitate vor fi plătite Comisiei după efectuarea plății finale către contractanți. Fondurile neplătite contractanților după efectuarea plății finale vor fi rambursate Comisiei. O raportare a modului de folosire a fondurilor depozitate în conturile de garanție, a plăților făcute din acestea și a dobânzilor acumulate va fi facuta anual de către RNA către Comisie. Agenția de implementare CBC deține responsabilitatea generală pentru implementarea întregului program, incluzând: aprobarea termenilor de referința, documentele de licitație, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea și plata facturilor. Instituțiile beneficiare ale proiectului sunt responsabile față de Agenția de implementare CBC pentru administrarea operationala a proiectelor: pregătirea termenilor de referința, a documentelor de licitație, criteriilor de evaluare, evaluarea ofertelor, contractelor, facturilor pentru plata. Pentru contractele de lucrări realizate în conformitate cu regulile FIDIC, un oficial din partea beneficiarului contractului va acționa ca angajator, iar facturile trebuie să fie certificate de un inginer independent angajat și plătit de program. Instituțiile beneficiare ale proiectului vor raporta lunar către Agenția de implementare CBC incluzând copii directe către delegația CE, cu planificarea lunară a contractarilor și plăților și cu detalii suficiente pentru a permite evaluarea progreselor înregistrate și a activității care mai trebuie realizată. Instituțiile beneficiare ale proiectului mențin legătură direct cu delegația CE pentru toate problemele legate de managementul operational al proiectului. Acestea sunt după cum urmează:. Compania Naționala de Electricitate (NEK EAD) din cadrul Agenției de Stat pentru Energie și Resurse Energetice pentru Proiectul BG0007.01.01. Echipa proiectului din cadrul NEK are doi experți calificați. Prin program se va asigura și se va finanta asistența tehnica corespunzătoare pentru echipa proiectului.. Departamentul pentru Politici în Domeniul Transporturilor din Ministerul Transporturilor pentru Proiectul BG0007.01.02. Echipa existenta în departament este formată din doi experți calificați. Prin program se va asigura și se va finanta asistența tehnica corespunzătoare pentru echipa proiectului.. Poliția de frontieră din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Direcția Generală a Vamilor din cadrul Ministerului de Finanțe pentru Proiectul BG0007.03.01. Echipa proiectului din cadrul instituțiilor beneficiare va fi formată din experți calificați. Prin program se va asigura și se va finanta asistența tehnica corespunzătoare pentru echipa proiectului. 4. Monitorizare și evaluare Se va înființa un comitet mixt de monitorizare (CMM). El va include RNA și CNA din cele doua tari și CE. CMM se va întruni cel puțin o dată pe an pentru a analiza programele finanțate prin PHARE pentru a evalua progresele în atingerea obiectivelor stabilite în memorandumul de finanțare și în Parteneriatul pentru aderare al fiecărei tari beneficiare. CMM poate recomanda o schimbare a prioritatilor și/sau realocarea fondurilor PHARE. CMM va fi asistat de subcomitetele de monitorizare (SCM), care vor include CNA, RAP ai programelor CBC și personalul CE. CMC va acționa ca SCM pentru programele CBC. CMC va revizui în detaliu progresele programului, incluzând componentele și contractele sale, pe baza rapoartelor de monitorizare și evaluare periodice, realizate cu ajutorul unui consultant extern (în conformitate cu prevederile Manualului SID), și va inainta recomandări privind aspectele de management și proiectare, asigurându-se ca acestea sunt îndeplinite. CMC va raporta către CMM, căruia îi va inainta rapoarte detaliate despre toate programele PHARE CBC. 5. Audit și evaluare Conturile și operațiunile FN din Bulgaria și România și, acolo unde este aplicabil, OPCP și toate agențiile de implementare relevante pot fi controlate oricând dorește CE de un auditor extern angajat de CE fără prejudicierea responsabilităților CE și Curții de Auditori a Uniunii Europene, asa cum se specifică în Condițiile generale referitoare la memorandumul de finanțare, anexate la Acordul-cadru semnat cu guvernele țărilor beneficiare. Serviciile Comisiei vor asigura ca este îndeplinită o evaluare ex-post după încheierea programului. 6. Transparenta și publicitate RAP din cele doua tari vor răspunde de luarea măsurilor necesare pentru o publicitate corespunzătoare a tuturor activităților finanțate din program. Aceasta se va face în strânsă legătură cu delegatiile CE în țara beneficiara respectiva. Alte detalii sunt prezentate în anexa nr. 3 "Informare și publicitate". 7. Condiții speciale În cazul în care angajamentele asumate nu sunt îndeplinite din motive care pot fi controlate de Guvernul României și de Guvernul Bulgariei, Comisia poate revizui programul, rămânând la latitudinea Comisiei sa decidă anularea lui totală sau parțială și/sau sa realoce fondurile nefolosite pentru alte scopuri, în conformitate cu obiectivele Programului PHARE. Aproape toate structurile corespunzătoare implementarii și administrării au fost deja stabilite în ambele tari pe parcursul Programului CBC anterior, dovedind ca părțile implicate sunt capabile sa coopereze pentru îndeplinirea obiectivelor propuse. O scrisoare de angajament va însoți fiecare proiect aprobat de CMC, stipuland faptul ca beneficiarii vor asigura cofinantarea locală. Fiecare proiect de construcții va include un proiect independent de supervizare. Lucarile vor fi licitate de contractanți precalificati care au capacitatea financiară necesară și experienta tehnica și în procedurile FIDIC.

Anexa 3

INFORMARE ȘI PUBLICITATE pentru Programul PHARE al Uniunii Europene 1. Scop și obiective Informațiile și activitățile de publicitate privind asistența Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creșterii gradului de constientizare a publicului și a transparenței acțiunilor UE, precum și creării unei imagini consistente privind activitățile respective în toate țările beneficiare. Informarea și publicitatea privesc activitățile care primesc o contribuție de la Programul PHARE al Uniunii Europene. 2. Principii generale Fiecare RAP responsabil cu implementarea memorandumurilor de finanțare, precum și a altor forme de asistența va fi responsabil cu publicitatea la fața locului. Aceasta acțiune se va desfășura în cooperare cu delegația Comisiei Europene, care va fi informată asupra demersurilor făcute în acest scop. Autoritățile naționale și regionale competente vor desfășura activitățile necesare unei aplicari efective a acestor prevederi, în colaborare cu delegația Comisiei Europene din țara respectiva. Informarea și măsurile publicitare descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor și deciziilor care se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt: - art. 32 din Reglementarea Comisiei Europene nr. 4.253/88, amendata de Reglementarea Comisiei Europene nr. 2.082/93; Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 193/20 din 31 iulie 1993; - Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994. Informarea și măsurile publicitare trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor și deciziilor sus-menționate. Ghidul informativ primit de la delegația Comisiei Europene din țara respectiva este disponibil la autoritățile naționale, regionale și locale. 3. Informarea și publicitatea privind Programul PHARE Informarea și măsurile publicitare vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autoritățile naționale, regionale și locale competente, în colaborare cu delegatiile Comisiei Europene, pentru toată durata memorandumului de finanțare, și vor privi atât programele, cat și alte forme de asistența. Costul informării și publicității privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective. În cazul implementarii Programului PHARE se vor aplica măsurile menționate mai jos la lit. a) și b):

a) Autoritățile competente din țara beneficiara trebuie să publice conținutul programelor și al altor forme de asistența în forma cea mai potrivita. Aceste documente trebuie distribuite corespunzător și trebuie puse la dispoziție părților interesate. Trebuie asigurata prezentarea în teritoriul tarii beneficiare a informațiilor și a materialelor publicitare produse.

b) Informarea și măsurile publicitare la fața locului trebuie să cuprindă următoarele:

(i) pentru investițiile de infrastructura ce depășesc 1 milion euro: - panouri ridicate la fața locului, instalate în concordanta cu prevederile reglementărilor și deciziilor menționate în paragraful 2, cu specificățiile tehnice prezentate în manualul pus la dispoziție de delegația Comisiei Europene din țara beneficiara; - panouri informative pentru lucrările de infrastructura accesibile publicului, instalate conform prevederilor reglementărilor și deciziilor menționate în paragraful 2 și în concordanta cu specificățiile tehnice prevăzute în manualul pus la dispoziție de delegația Comisiei Europene din țara beneficiara; (îi) în cazul investițiilor de producție, măsuri pentru dezvoltarea potențialului local și alte măsuri beneficiind de finanțare PHARE: - măsuri care să conducă la constientizarea beneficiarilor potențiali și a opiniei publice cu privire la asistența PHARE, în concordanta cu reglementările paragrafului 3b)(i); - măsuri adresate solicitanților de ajutoare de stat, parțial finanțate de PHARE, ISPA și SAPARD, sub forma unei indicații în formularul care trebuie completat de acești solicitanți, care să indice faptul ca o parte a acestui ajutor provine de la U.E., mai ales prin Programul PHARE, în concordanta cu reglementările de mai sus. 4. Transparenta asistenței U.E. în cercurile de afaceri, printre potentialii beneficiari și publicul larg 4.1. Cercurile de afaceri Cercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare măsura în asistența care le privește direct. Autoritățile responsabile cu implementarea asistenței vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informațiilor către potentialii beneficiari, în special către întreprinderile mici și mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă și indicații privind procedurile administrative care trebuie urmate. 4.2. Alți beneficiari potențiali Autoritățile responsabile cu implementarea asistenței vor asigura existenta canalelor relevante pentru diseminarea informațiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de pregătire profesională implicate în angajare, grupurile de afaceri, centrele de formare și organizațiile neguvernamentale. Formulare Formularele emise de autoritățile locale, naționale sau regionale privind anunțarea și solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entități eligibile pentru acest fel de asistența vor trebui sa indice faptul ca U.E. și, în mod special, Programul PHARE asigura aceste surse financiare. Notificarea de asistența transmisă beneficiarilor trebuie să menționeze procentul sau volumul de asistența finanțat de Programul PHARE. În cazul în care astfel de documente poarta stema naționala sau regionala, trebuie să poarte și sigla U.E. de aceeași mărime. 4.3. Publicul larg Mass-media Autoritățile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acțiunile cofinantate de U.E., PHARE în special. Contribuția PHARE va fi reflectată corespunzător în aceasta informare. În acest context demararea operațiunilor (o dată adoptate de Comisie) și fazele importante ale implementarii vor face subiectul unor acțiuni de publicitate, cu precădere în massmedia regionala (presa, radio, televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu delegația Comisiei din țara respectiva. Cele doua principii menționate mai sus se aplică anunțurilor, precum și comunicatelor de presa și comunicatelor publice. Acțiuni informative Organizarea de acțiuni informative, cum ar fi: conferințe, seminarii, târguri și expoziții, în legătură cu implementarea operațiunilor parțial finanțate de Programul PHARE, va urmări să facă explicita participarea U.E. În acest context vor fi expuse steagurile U.E. în camerele unde au loc intalniri și se va pune sigla U.E. pe documente, în funcție de situație. Delegația Comisiei din țara beneficiara va ajuta, după necesitați, la pregătirea și implementarea acestui tip de acțiuni. Materiale informative Publicațiile (cum ar fi broșuri și pliante) despre programe și măsuri similare, finanțate sau cofinantate de PHARE, trebuie să conțină pe prima pagina o indicare clara a participării U.E., precum și sigla U.E., în cazul în care este folosită stema naționala sau regionala. În cazul în care aceste publicații au o prefata, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în țara beneficiara, cat și de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a demonstra clar participarea U.E. Aceste publicații trebuie să se refere la organismele naționale și regionale responsabile cu informarea părților interesate. 5. Prevederi privind panouri, postere și plăci comemorative Țările beneficiare vor asigura transparenta măsurilor parțial finanțate de Programul PHARE, în concordanta cu următoarele măsuri și informații publicitare: Panouri Panourile cu informații privind participarea U.E. la finanțarea investiției trebuie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare U.E. în valoare de 1 milion euro sau mai mult. Chiar dacă autoritățile locale sau regionale nu ridica un panou care să menționeze propria lor implicare, finanțarea U.E. trebuie menționată pe un panou special. Aceste panouri trebuie să aibă o mărime corespunzătoare anvergurii (ținându-se seama de mărimea contribuției U.E.) și trebuie să corespundă instrucțiunilor prevăzute în Ghidul informativ ce se poate obține de la delegatiile Comisiei Europene. Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrării și în măsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu plăci comemorative, în concordanta cu prevederile Ghidului informativ. Plăci comemorative Aceste plăci vor trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferințe, aeroporturi, stații etc.). Plăcile trebuie să cuprindă pe lângă sigla U.E. și o mențiune privind Programul PHARE și cofinantarea U.E. În cazurile în care autoritățile locale, regionale sau naționale, precum și orice alt beneficiar monteaza un asemenea panou, placa comemorativa ori poster sau fac orice alt demers menit să asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion euro, trebuie indicată participarea U.E. 6. Prevederi finale Autoritățile naționale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situație măsuri suplimentare, dacă se considera necesar. În aceste cazuri trebuie consultata și informată delegația Comisiei, astfel încât aceasta să poată participa, dacă considera necesar, la realizarea acestor măsuri. Pentru a facilita implementarea acestor prevederi Comisia, prin intermediul delegației din țara respectiva, va asigura asistența tehnica sub forma îndrumării asupra cerințelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un Ghid informativ, redactat în limba tarii respective, care va conține indicații detaliate referitoare la cerințele de design.