STRATEGIE nr. 0/2002

Notă

Aprobată de Hotărârea nr. 1440/2002 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 19 decembrie 2002.

ANEXĂ ")

S

T

R

A

T

E

G

I

A

N

A

Ț

I

O

N

A

L

Ă

pentru

promovarea

noii

economii

și

implementarea

societății

informaționale

*)

Anexa

este

reprodusă

în

facsimil.

Aceste evoluții s-au datorat în mare masură atât progreselor tehnologice cât și promovării unor politici noi privind privatizarea și promovarea competiției pe piața TIC, noilor reglementări tehnice și juridice în do1neniu, noilor strategii naționale și regionale de dezvoltare a societății informaționale. Toate țările dezvoltate și-au elaborat și implementat politici guvernamentale susținute privind cercetarea, dezvoltarea

și

adoptarea

noilor

tehnologii,

consolidarea

infrastructurilor informaționale naționale, formarea și atragerea de specialiști in domeniul TIC (inclusiv din alte țări), educarea populației adulte, cooperarea cu sectorul privat și încurajarea investițiilor în această nouă ramură economică, promovarea de proiecte guvernamentale n1enite să demonstreze utilitatea serviciilor specifice societății informaționale.

Fenomenul "digital divide" face obiectul multor dezbateri și progra1ne Ia scară internațională ( G7, G8, ONU, UNESCO, OECD, Banca Mondială etc.) fiind recunoscut faptul că pentru țările în curs de dezvoltare provocarea este majoră. Diferențele dintre țările cu venituri ridicate și cele cu venituri scăzute se pot amplifica, iar spectrul "digital divide" poate deveni tot mai larg. Nu este vorba numai de conectivitatea propriu-zisă la infrastructura informațională, ci și de implicațiile conectivității (sau lipsei sale) asupra creșterii economice și a dezvoltării durabile. "Digital divide" poate redeschide noi divergențe atât la scară internațională, cât și între țări.

Construirea noului model de societate ridică astfel

probleme socio-politice 111ajore - atât la scară națională, cât și internațională - de atenuare a fenomenului de excludere de Ia beneficiile noilor tehnologii a unor categorii sociale și a unor regiuni/ zone geografice și de coeziune socială, de conservare și promovare a culturii specifice fiecărei națiuni și comunități locale, de protecție a cetățeanului și consumatorului. Soluționarea acestor probleme nu se poate realiza decât printr-un

dialog larg

între autoritățile guvernamentale, reprezentanții mediului de afaceri, ai mediului acade1nic și societatea civilă, atât Ia nivel național, regional, cât și global.

Guvernele și instituțiile acestora au rolul de a stimula, conduce, controla și participa activ la acest proces de tranziție către Societatea Informațională prin programe de acțiune concrete și prin inițierea unui nou cadru de reglementări specifice. Prin noile legi, norme, standarde și reglementări care vor fi elaborate, se va stin1l1la, pe de o parte, dezvoltarea noilor servicii specifice Societății Informaționale (comerț și tranzacții electronice, informatizarea serviciilor publice, accesul cetățeanului și agenților economici la informația publică etc.), iar pe de altă parte, se vor asiguraregulile etice de a munci și trăi într-un nou tip de societate (protecția vieții private și a datelor personale, confidențialitatea tranzacțiilor, protecția consumatorului etc.).

La rândul său,

comunitatea de afaceri

din domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor oferă produse și servicii de înalt nivel tehnologic,accesibile ca prețuri și tarife. Totodată se formează o nouă cultură a competitivității agenților economici din toate sectoarele în noul tip de economie, econmnia digitală. Prin complexitatea fenomenelor pe care le implică dezvoltarea societății informaționale, prin necesitatea formării unei noi culturi a cunoașterii și a învățării în condițiile utilizării noilor tehnologii, a cercetării-dezvoltării și inovării tehnologice, participarea activă a

coniunității academice ( instituții de cercetare, de educație și de cultură) devine de asemenea esențială.

Societatea civilă are de asemenea atât un rol proactiv prin formularea de cerințe și priorități privind modul de utilizare al noilor tehnologii în folosul întregii

societăți, cât și reactiv față de politicile și reglementările guvernamentale. Aceste roluri pot fi exercitate atât la nivel de grup (organizații non guvernamentale, asociații profesionale etc.), cât și la nivel individual. Drepturile

cetățeanului

și

co11su1natorului

în societatea informațională au noi dimensiuni și se pot manifesta sub noi forme.

1.2 Inițiativele Uniunii Europene privind dezvoltarea Societății Informaționale și trecerea la noua economie bazată pe cunoaștere.

Modelul societății viitorului - Societatea Informațională - a pus în fața Uniunii Europene probleme de maximă prioritate și urgență: crearea unui nou cadru de reglementări, promovarea unei noi culturi și a spiritului întreprinzător în afaceri, obținerea poziției de lider în noile tehnologii, educarea și instruirea cetățenilor, in:1ple111.entarea unor noi metode de a face afaceri.

In acest context Uniunea Europeană,

prin

organismele sale politice și executive a acționat începând din 1993 printr-o serie de decizii strategice și programe, cel 1nai recent docu111.ent strategic fiind

eEurope - O Societate Informațională pentru

toți. Comisia Europeană a luat această inițiativă prin adoptarea Co111.unicării "eEurope an information Society for Alt"

la 8 decembrie 1999, prin care se propune accelerarea imple111.entării tehnologiilor digitale în Europa și asigurarea c0111.petențelor necesare pentru utilizarea acestora pe scară largă. Această inițiativă are un rol central în agenda reînnoirii economico-sociale pe care și-o propune UE, constituind totodată elementul cheie pentru nîodernizarea economiei europene, pentru tranziția la noua economie bazată pe cunoaștere în perspectiva anului 201 O.

Aplicarea tehnologiilor digitale a devenit un factor vital al creșterii și al asigurării de locuri de muncă în noua economie. Deși Europa este lider tehnologic în nîulte donîenii (ex. comunicații mobile, televiziune digitală), în altele - în special în utilizarea Intenîet-ului - a rămas în urmă comparativ cu S.U.A. și Canada.

Un recent studiu EITO-2002 (European Information Technology Observatory) precizează că piața TI pentru Europa a fost de 333 mld.Euro în anul 2001, conîparativ cu 483 111.ld. Euro în Statele Unite și 145 mld. Euro în Japonia. Piața globală TI în 2001 a fost de 1133 mld. Euro. Conform aceluiași studiu, rata de creștere a pieței TI pentru Europa, inclusiv țările central și est europene, va fi de 5,2% în 2002 și de 8,8% în 2003.

In consecință inițiativa eEurope își propune să aducă Europa în situația de a beneficia din plin de avantajele economiei digitale, de a valorifica la maxinî prioritățile sale tehnologice, de a-și crește potențialul educațional și antreprenorial necesar.

Obiectivele cheie ale eEurope sunt:

• asigurarea comunicării on-line pentru fiecare locuință, școală, întreprindere ș1 instituție din administrația publică; • crearea culturii digitale și antreprenoriale a Europei, de care să beneficieze investitorii dinamici,care vor finanța și dezvolta aceste idei noi; • asigurarea principiului conform căruia tranziția la era digitală să fie un proces care să includă întreaga societate, să asigure încrederea consumatorilor și să întărească coeziunea socială. Pentru i1nplernentarea acestor obiective a fost adoptat planul de acțiune

eEurope (Feira, 2000), actualizat în 2002, la Sevilia (prin planul de acțiune eEurope 2005). Planul de acțiuni eEurope conține o serie de acțiuni pentru asigurarea accesului ieftin, sigur și rapid la Internet, pentru asigurarea resurselor umane capabile să dezvolte și să utilizeze noile tehnologii și pentru stimularea utilizării Internet-ului la nivel european. Progresele importante ale țărilor membre UE din anii 2000-2001 au penn.is definirea unui nou plan de acțiune având ca orizont anul 2005. eEurope 2005 se bazează pe progresele tehnologice din d01neniuJ comunicațiilor în bandă largă și al multi­ platfonnelor de acces, mizând totodată pe sinergia dintre dezvoltarea infrastructurii de bandă largă și industria de servicii TI și de conținut digital. Obiectivele e-Europe sunt de maximă importanță nu nun1ai pentru țările 1ne1nbre UE, ci și pentru țările din Europa Centrală și de Est candidate la aderare. Ritrnurile de dezvoltare și utilizare a TIC în toate sectoarele econornico-sociale vor influența în rnod direct ritmul procesului de integrare europeană și vor oferi totodată noi oportunități de depășire a dificultăților întâmpinate de țările în plin proces de 1-eforn1ă. Conrerința 1ninisterială a țărilor din Europa Centrală și de Est, organizată sub patronajul și cu participarea

Comisiei Europene (Varșovia, mai 2000) a decis elaborarea unui Plan de acțiune

eEurope

pentru țările în curs de aderare, con:1ple1nentar cu cel al țărilor me1nbre UE, dar convergent ca obiective.

eEurope

a fost lansat oficial de primii miniștri ai țărilor candidate la aderare cu ocazia sununit-ului european de la Goteborg din 15-16 iunie 2001. Față de obiectivele și acțiunile prevăzute pentru țările UE, planul eEurope

conține un obiectiv supli1nentar, care se rereră la

accelerarea asigurarn elementelor fundamentale pentru Societatea Informațională în țările candidate la aderare, prin dezvoltarea și asigurarea accesibilității serviciilor de comunicație și prin adoptarea elementelor din acquis-ul comunitar specifice societății informaționale. Realizarea obiectivelor eEurope

necesită o angajare politică susținută din partea țărilor candidate, având în vedere că implementarea acquis-ului comunitar este considerată insuficientă pentru a progresa către Societatea Informațională și a reduce decalajele existente rață de țările UE. CAPITOLUL2 SOCIETATEA INFORMAȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 2.1 Viziune generală Societatea inrormațională este un obiectiv al dezvoltării și nu un deziderat în sine, este o componentă esențială a programului politic și economic de dezvoltare și o condiție rnajoră pentru integrarea Ro1nâniei în structurile euro-atlantice. Trecerea la Societatea InfonnaționaJa este unul din obiectivele strategice ale Guvernului Rorr1aniei pentru perioda 2001-2004 și una din condițiile de preaderare la Uniunea Europeana. O condiție esențială în procesul de creare a Societății Infonnaționale îl constituie existența și dezvoltarea continuă a

infrastructurii inforFnaționale și de coFnunicații,

care înglobează, în sens larg: ► infrastructura de comunicații; ► calculatoarele și software-ul de bază; ►

resursele informaționale de interes general (nomenclatoare, registre generale, bănci de date de interes public); și sunt susținute de: ►

cadrul nonnativ și instituțional necesar pentru construirea și asigurarea accesului larg la infrastructura infonnațională în condiții de maximă perfonnanță, securitate, confidențialitate și la prețuri accesibile; ►

schimbarea

culturală

orientată

spre

utilizarea

serviciilor

societății inronnaționale, facilitatea de dezvoltare a capabilităților, prin educație și con-iun1care. Proiectele și aplicațiile inforlllatice realizate pe baza acestei infrast,-ucruri trebuie să susțină urrnătoarele procese de reformă politică economică și socială:

per:recționarea sistemului politic și a instituțiilor den:iocratice prin asigurarea accesului cetățenilor la informația publică; •

inforn:iatizarea sistemului bancar, crearea unei case de compensație pentru accelerarea decontărilor în economie, asigurarea infrastructurii electronice a procesării cardurilor de plată; relansarea economică, creșterea competitivității și stimularea concurenței în toate sectoarele economice dezvoltarea regională și locală; cu sprijinrea prioritară a !MM-urilor, •

reforrnele în sistemul protecției și asigurărilor sociale, asistenței medicale și a educației;

reforrna adrriinistrației publice centrale și locale.

Dezvoltarea progresivă a societății inforrnaționale în România se realizează o dată cu:

1)

Extinderea și rnodernizarea infrastructurii informaționale în vede,-ea reducerii decalajelor existente față de țările vest-europene și din regiune, cât și a interoperabilității cu acestea; 2) Elaborarea politicilor de restructurare, privatizare și susținere a domeniului TIC prin măsuri legislative, fiscale și ad1ninistrative; transformarea treptată a industriei de produse și servicii TIC, cu prioritate a producției de software, într-un sector economic important; 3)

Realizarea de sisteme și aplicații informatice menite să susțină procesele de re:Fonnă politică, socială și economică din România; 4)

Menținerea și creșterea expertizei profesionale în dorneniul TIC și în special educarea tineretului pentru trecerea la Societatea Infonnațională - societate bazată pe cunoaștere; 5) Conștientizarea și:Formarea încrederii cetățenilor în TIC; 6) Faclitarea accesului cetățenilor la infonnații publice și la tehnologia inf'orrnațiilor și a comunicațiilor.

2.2. Dezvolt:area infrast:ruct:urii informaționale și de comunicații 2.2.1. Infrastructura de colllunicații "l'elecomunicațiile din România s-au dezvoltat într-un ritm lent, ca urmare a 1T1.on.opolului existent până la I ianuarie 2003, în domeniul telefoniei fixe. Acolo un.de cornpetiția a fost deschisă, rezultatele sunt remarcabile_ Operatorii GSM au creat un nou n-iodel de afacere în telecomunicații, contribuind substanțial la dezvoltarea acestui sector. Piața telecon-iunicațiilor pentru 2001 *

în țările candidate la aderare a reprezentat 25,9 miliarde Euro, România având 1,9 miliarde Euro, ocupând locul 4, după Turcia (7,6 1niliarde Euro), Polonia (5,94 miliarde Euro), Cehia (2,99 miliarde Euro) și Ungaria (2,88 miliarde Euro).

Telct~onia

vocală

Ron1.ân.ia are 36 de linii telefonice la 100 de locuitori, rață de o medie de 45 în țările Europei Centrale și de Est La sfârșitul anului 2001 indicatorii lini fixe la 100 locuitori linii fixe la 100 gospodării sintetici prezentau următoarele valori: 18 50 Rata de digitizare a rețelei fixe de telecomunicații a atins 65% în 2001. Radiocom unicat:iile Societatea Națională de Radiocomunicații S.A. este operatorul național pentru radioco1nunicații de bază care cuprinde, conf"orm licenței de operare, ti-ansportul și difuzarea programelor naționale de radio și televiziune, transmisii prin radiorelee de mare capacitate și telecomunicațiile naționale prin satelit. SNR S.A. a realizat o rețea de acces "wireless ", de bandă largă, în tehnologie punct - multipun.ct DMS, LMDS, pentru crearea unui siste1n național de transport date multi-n1edia. De asernenea, au demarat investițiile de modernizare a emițătoarelor pentru posturile pi-oprii de radio și TV. *) Sursa: European Commission Studies, PVVC Consulting (1st Report on Monitoring EUCC­ Telecomrnunication Services Sector), July, 2002

Telecomunicatiile

mobile

Telemobil a fost primul operator român de telefonie mobilă care și-a lansat serviciul NMT 450 în aprilie 1993. La sfârșitul anului 1996 au fost acordate două licențe GSM 900: MobiFon, un consorțiu condus de Telesystem International Wireless din Canada (62%), împreună cu AirTouch din SUA (10%), care a lansat serviciul Connex pe 15 aprilie 1997. MobilRom, un consorțiu condus de France Telecon1 Mobile International (71%), a lansat serviciul Dialog pe 6 iunie 1997. Pri1nul operator

de telefonie mobilă GSM 1800 este CosmoRom subsidiar al ROMTELECOM. Numărul de linii telefonice mobile a crescut în anii 1999-2001 cu o rată de peste 1 00%, superioară mediei de 73% din țările UE(august 2001), ajungând la 18 linii n1obile la 100 locuitori.

Televiziunea

prin

cablu

În România televiziunea prin cablu a avut o evoluție deosebită de la liberalizarea sa în 1992. Cu aproximativ 2,2 milioane de abonați, România se află pe locul 6 în Europa datorită tarifelor scăzute (3,5 USD), nealiniate la tarifele europene. În 2001 numărul gospodăriilor conectate la CaTV a fost de 55%, România plasându­ se pe locul 4 în cadrul EUCC, după Malta (71%), Bulgaria și Slovacia (cu 63%).

Transmisiunile

de date

Principalii competitori care au primit licențe pentru instalarea, operarea și întreținerea unor rețele publice pentru comunicații de date sunt: Global One, Logic Telecom,

MobilRom, S.N. Radiocomunicații, MobiFon, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Informatică (l.C.l.),

PC NET Data Network, TotalNet, Astral Telecon1, IIRUC-Digicom, INES Advertising, Media SAT. Majoritatea au acoperire națională. 2.2.2. Calculatore (hardware și software) Echipamentele de calcul (hardware) În segn1entul de echipamente de calcul-hardware, calculatoarele personale continuă să fie forța promotoare a TI în România, ca în toate celelalte țări central și est europene. Numărul total de PC-uri în România era la sfârșitul anului 2001 de 835.000 unități, cu o creștere anuală, în perioada 1999-2001, de 31%, comparabilă ratei medii din țările Europei Centrale și de Est (34%). Deși numărul de 4 PC-uri la 100 de locuitori, este scăzut comparativ cu media de 13 din țările CEE,acest indicator va crește datorită programelor de informatizare,

ce se află în derulare în România:

program de implementare a centrelor de inforamare a cetățenilor prin n1ijloace TIC, instalate în locuri publice, pentru a pern1ite accesul cetățenilor la informații și tehnologie; program de dotare a tuturor unităților școlare din România cu labortoare infon11atizate la cheie. Prin acesta, în perioada 2002-2003 se realizează dotarea tuturor liceelor cu echipamente TI, incluzând calculatoare personale, servere, echipamente de rețea, conexiune la Internet; programe de modernizare a administrației publice centrale și locale. O analiză a distribuției de PC-uri, arată că 69% din ele sunt utilizate în administrație, bănci, societăți de asigurare, servicii financiare, marea industrie, acolo unde există și o creștere economică vizibilă. Restul, sunt proprietate personală, fiind utilizate pentru educația copiilor, gestiunea afacerilor, accesul la Internet. Cererea de resurse sporite, administrarea rețelelor, accesul la Internet și, nu în cele din urmă, implementarea de aplicații informatice în economie, au generat o cerere sporită de servere și sisteme de calcul mari și în România. In țările CEE, piața de servere și sisteme mari a atins 830 mii. Euro la sfârșitul anului 2001, reprezentând 23,6% din piața de hardware. In țară, cererea de astfel de echipamente a fost în 2001 de 39 n1il.Euro, reprezentând 21% din cererea de hardware.

Produsele

software

Deși se remarcă o rată de creștere continuă de 22% în 2000 și de 83% in 2001, valoarea produselor software față de valoarea echipamentelor hardware achiziționate în România, rămâne scăzută în raport cu cifrele similare din țările CEE. Reducerea ratei de piraterie software (de la 77% în 2000, la 71% în 2001) contribuie la dezvoltarea armonioasă a pieței de produse software.

Serviciile

informatice

Piața de servicii informatice a avut o creștere semnificativă în anul 2001, unde a atins un prag valoric de 48 mii.Euro, ceea ce reprezintă cca. 10% din piața TI, cifră apropiată de cea a țărilor CEE (12,3%). Incepând cu anul 2002, achizițiile publice din domeniul TIC se realizează preponderent pentru soluții informatice integrate. Pe piața globală TI, unde ponderea cea mai mare o au serviciile TI (40%), unnate de hardware (36%) și produsele software (24%), acest seg1nent de piață este considerat ca fiind foarte dinamic, dată fiind apariția noilor tehnologii și a noilor paradigme ale societății informaționale. In 1nomentul actual în România sunt înregistrate circa 4800 de societăți cu activitate principală în domeniul serviciilor informatice. Numărul de societăți de servicii informatice active pe piața românească este în ultimii doi ani în continuă creștere, cu o rată anuală de 20%. Cifra de afaceri a pieței este concentrată în proporție de 70-75% la București. În provincie, în fiecare județ, primele 10 societăți realizează mai mult de 50% din cifra de afaceri a județului, în ti1np ce la București, primele 25 de societăți realizează mai mult de 50% din cifra de afaceri a pieții de servicii infonnatice a capitalei. Societățile de servicii informatice din România care au mai mult de 100 salariați sunt mai ales filiale ale unor grupuri străine, care lucrează total sau parțial pentru piețe externe. Media de mărime a societăților de servicii informatice din Ron1ânia este sub « pragul critic » necesar pentru a oferi toate serviciile de care ar avea nevoie piața.

Serviciile

și aplicatiile Internet

Serviciile Internet în R01nânia, (spre deosebire de serviciile telefoniei fixe), sunt deschise competiției pentru un număr foarte mare de furnizori de servicii Inten1et (ISP). • In prezent, operează în țară, cca.400 de firme specializate de tip ISP, din care peste 50 oferă servicii la nivel național; •

Numărul înregistrat de calculatoare gazdă (host) era, la sfârșitul anului 2001, de 70.000, pe cca. 30.000 de domenii înregistrate (6% din site-urile web din țările CEE); numărul de persoane cu acces la Internet este estimat la cca. 2.000.000 •

Accesul cel mai răpândit este dial-up-ul, dar sunt utilizate și legăturile prin linii închiriate, radio și cablu TV; •

Un număr semnificativ de furnizori ISP au acces internațional prin satelit (VSAT) sau prin fibră optică, printr-un furnizor internațional de servicii Internet. Utilizarea Internet-ului se poate prezenta prm următorii indicatori (Studiul PWC - July 2002): • procentul populației cu acces la Internet 9% • numărul de calculatoare de tip host la 1OOO locuitori 3,1 2.3. Proiecte, aplicații și sisteme informatice Unele ministere, băncile, camerele de comerț, marile companii și unele societăți dispun de sisteme informatice performante. În IMM-uri tehnologia informației este încă utilizată în mod preponderent pentru aplicații financiar-contabile și birotică.

Proiecte Naționale - perioada 2001- 2002

Proiecte naționale în derulare ■

Ministerul de Interne - Evidența informatizată a populației, Sistemul informatic al Poliției de frontieră ■

Ministerul de Interne - Înmatricularea autovehicolelor, Eliberarea pașapoartelor ■

Ministerul sănătății - SI al administrației centrale și al unor Direcții Sanitare Județene ■ Sistemul integrat al asigurărilor de sănătate din România (contract în derulare) ■ SI al principalelor bănci cu filiale în țară ■ Rețeaua cercetării și educației

Proiecte naționale în perspectivă ■ Sistemul informatic cadastral și registrul propietăților agrare ■ Ministerul Muncii și Solidarității Sociale - Sistemul național al forțelor de muncă; Sistemul național de pensii ■

Sistemul Informatic al Ministerului Justiției ■

Ministerul de Interne - Rețeaua metropolitană de comunicații voce-date; Rețeaua națională de comunicații voce- date ■

Ministerul Apărării Naționale - Rețeaua de Transmisiuni Permanentă Digitală Securizată Strategică ■ Ministerul Apărării Naționale - Rețeaua de Radio Digitală Securizată Operativ- Strategică ■

Sistemul Informatic al Min. Adm. Publice -( e-administration - HG1007/2001) ■

SI ale marilor societăți naționale (Petrom, Conel, Romgaz etc.) ■ Portaluri B2B ale sectorului privat ■

Ministerul Apărării Naționale - Sistemul Informatizat de Asigurare a Securității Aeriene (ASOC) ■ Ministerul Apărării Naționale - Rețeaua Intranet Digitală ■ Ministerul Apărării Naționale - Sistemul ■ Parcuri tehnologice de software ■ Ministerul Apărării Naționale - Sistemul Informatic pentru Managementul resurselor Umane ■

Ministerul Apărării Naționale - Sistemul Informatic pentru Coordonarea

Informatic și de comunicații pentru forțele desfășurate în zonele de menținere a păcii • Ministerul Apărării Naționale - Sistemul ■

lnfonnatic Logistic •

Ministerul de Interne - Sistemul informatic de management al străinilor • Sistemul informatic de procesare on-on-line ■

a cererilor de viză •

Asistarea întregului proces de planificare bugetara si de executie bugetara, inclusiv ■ realizarea bugetelor pe programe (ordonatorii ■ principali de credite fiind conectati in Intranet-ul Ministerului Finantelor Publice) ■ • Trezorerie si contabilitate publica in toate unitatile teritoriale si la nivel central •

Datorie publica externa pe termen mediu si • lung (partajand baza de date cu Banca

Nationala a Romaniei pentru datoria pe • termen scurt) •

Registrul contribuabililor persoane juridice - • emiterea Codului Unic de Identificare (colaborare cu Oficiul National al Registrului Comertului in cadrul Biroului Unic) •

Mișcării pe Căile de Comunicații, integrat în sistemul NATO (ADAMS) Ministerul Apărării Naționale - Sistemul Informatic pentru supravegherea traficului pe Marea Neagră (SCOMAR) Ministerul Apărării Naționale - Sisteme Informatice pentru asigurarea securitătii perimetrelor și obiectivelor,

Sistemul Informatic al Poliției Române Sistemul de comunicat, ii al Polit, iei de Frontieră Sistemul Informatic al oficiului National pentru Refugiați •

Componenta Națională a Sistemului Informatic Schengen Intarirea colectarii veniturilor statului (Phare, twinning cu Spania - in curs) Intarirea controlului prin introducerea analizei factorilor de risc (Phare, twinning cu Olanda - in curs) Monitorizarea investitiilor din fonduri • Gestiunea

declaratiilor

fiscale

persoanelor juridice ale publice si a procesului de achizitii publice (twinning cu Italia si Franta - in • • Gestiunea platilor impozitelor si taxelor persoanelor juridice • Gestiunea

impozitului

pe

veniturile persoanelor fizice (impozitul pe venitul global) - colaborare cu Ministerul de Interne privind Registrul contribuabililor persoane fizice • • Gestionarea

raportarilor

indicatorilor

economico-financiari ale agentilor economici • • Raportarea

indicatorilor

economico­ financiari prin Inten1et, certificat si securizat - pilot pentru 50 de mari contribuabili • Mesagerie, doc mgmt - funcționeaza mesageri parțial doc mgmt • • • ■ curs) ' Implementarea sistemelor de asistenta reciproca si comunicare cu celelalate State Membre ale Uniunii Europene in probleme de TVA si accize - VIES SEED, CCN-CSI Schimbarea

sistemului

Trezoreriei pentru a putea participa la TransFonD Integrarea

sistemelor

informatice privind colectarea contributiilor la fondurile de sanațate, asigurari sociale, pensii etc. in cadrul sistemului de administrare fiscala Introducerea

declaratiilor

fiscale electronice, prin Internet Introducerea platilor electronice Realizarea strategiei de securitate a informatiilor, a politicilor, standardelor si procedurilor in domeniul securitatii informatiilor si implementarea acestora Centralizarea bazelor de date distribuite Proiecte și aplicații, finalizate în perioada 2001 -2002 • Sistem electronic de licitații pentru achizitii publice (e-Procurement) - proiect pilot • Sistem electronic pentru achiziții de bunuri și servicii - eMarket- proiect pilot • Sistem Informatic e-Job pentru căutarea de locuri de muncă • Centre Multimedia pentru cetățeni- proiect pilot •

Extinderea sistemului informatic de urmărirea bilanțului și obligațiilor fiscale ale agenților economici cu capabilități de preluare pe WEB a documentelor- proiect pilot •

Identificarea unică a funcționarilor publici prin semnătura electronică și s1nart- carduri- proiect pilot • Managen1entul cashflow-ului în cadrul MCTI • Managementul documentelor în cadrul MCTI • Plata taxelor și impozitelor prin mijloace electronice (e-Tax) - proiect pilot • Sistem Infonnatic pentru auditul securității infonnatice și a rețelelor de comunicații • Servicii de informare electronică pentru cetățeni - Infochioșc - proiect pilot • Sisten1 de preluare pe web a facturilor furnizorilor-proiect pilot • Sisten1 electronic de sondare a opiniei publice • Sistem Informatic pentru notificarea schimbării adresei de domiciliu • Sistem informațional integrat privind comunicațiile naționale Infocom • Sistem informațional privind stadiul de implementare a planului e-Europe

ș1 a dezvoltării TI • Sistem financiar integrat ca instrument de management pentru conducerea MCTI • Video conferințe organizate pe web • Sistem Intranet pentru Ministerul Administrației Publice (în derulare în 2002) •

Sistem electronic de admitere a elevilor în licee, școli profesionale și școli de ucenici - ADLIC (derulat în 2001 și 2002) •

Portaluri ale ad1ninistrației publice pentru informarea cetățenilor sau comunicarea cu aceștia ( ex.portalul educațional SEI al MEC) • Sisten1 electronic - suport al evaluării și avizării manualelor alternative folosite în învățământul preuniversitar ( proiectul EvalMan 2002) • Dezvoltarea sistemului de gestiune a Finantelor Publice (achizitie de infrastructură, calculatoare, retea, sistem de comunicatii) - Ministerul Finanțelor Publice

Pe baza analizei rezultatelor proiectelor pilot realizate, GPTI aprobă strategia de extindere la nivel național a acestora. 2.4. Programele naționale de Cercetare Dezvoltare (CD) și Inovare în sprijinul dezvoltării Societății Informaționale în România Planul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare până în 2005, coordonat de Ministerul Educației și Cercetării și aprobat de Guvern, cuprinde 14 programe. Dintre acestea, 3 programe au obiective specifice direct legate de dezvoltarea în România a Societății Informaționale și a noii economii bazate pe cunoaștere:

1. Societatea Informațională (INFOSOC), care susține activitățile de CD și inovare în sprijinul realizării infrastructurilor, sistemelor și serviciilor necesare dezvoltării societății infonnaționale, în corelare cu orientările strategice din domeniu și cu prevederile recentelor documente ale UE privind "e-Europe";

2. Materiale noi, micro și nanotehnologii (MATNANTEC:H), care sprijină cercetarea fundamentală și aplicativă pentru materiale noi, micro și nano-structuri, microsiste1ne integrate, aparatură, dispozitive și instrumente miniaturizate, de înaltă precizie;

3. Tehnologii în domeniul aeronautic și spațial (AEROSPAȚIAL), care promovează cercetarea și dezvoltarea tehnologică în domeniile respective, inclusiv în direcții legate de integrarea sistemelor digitale de poziționare globală și de navigație cu cele de transmisii de date și comunicații.

La nivelul anului 2001, sumele alocate pentru realizarea celor trei programe au reprezentat cca. 10% din totalul fondurilor bugetare alocate Planului Național CDI. În perioada 1999-2001, pentru cercetarea în domeniul tehnologiilor informației, comunicațiilor și microtehnologiilor s-au alocat cca. 4,5% din fondurile bugetare de cercetare, orientate cu prioritate pentru dezvoltarea de produse software și sisteme infonnatice, prin programele INFOSOC, RELANSIN, MATNANTECH etc. 2.5. Concluzii privind starea Societății Informaționale în România (pe baza analizei SWOT) 2.5.1. Puncte tari

1. Politica actuală favorabilă dezvoltării domeniului TIC și Societații Informaționale: crearea cadrului instituțional (înființarea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, înființarea Comisiei de Tehnologii Avansate, Comunicații și Tehnologia Informației la nivelul Parlamentului României, înființarea Grupului pentru Pr01novarea Tehnologiei Informației), a cadrului de reglementare (adopatarea a o serie de acte normative specifice Societății înformaționale și cerințelor aquis-ului comunitar), prezența activă a domeniului TIC în dezvoltarea cooperarii internaționale, crearea unor facilități pentru dezvoltarea TIC;

2. Resursele

și

potențialul uman

de înaltă calificare recunoscute pe plan internațional (cultură generală, creativitate, cunoașterea de limbi străine);

3. Consolidarea și creșterea personalității comunității TI

manifestată prin creșterea gradului de implicare a companiilor TI, experților și asociațiilor profesionale în trecerea la SI;

4. Ritmuri de creștere,

în ultimii 2-3 ani comparabile sau superioare țărilor candidate la aderare, privind achiziția de PC-uri și numărul de utilizatori de telefonie mobilă. Rata medie de dezvoltare a sectorului TIC în România este de 15% față de rata mondială de 8%;

5. Posibilitatea extinderii accesului la Internet datorită ponderii mari a abonaților la TV prin cablu (71%) și a telefoniei mobile;

6. Consolidarea pieței operatorilor de telecomunicații

și dezvoltarea unei infrastructuri naționale pe fibră optică ( 16.500 Km. In 2001 și prognozat 19.570 kn1. în 2002);

7. Suportul acordat de către autorități investițiilor din domeniul TIC. 2.5.2. Puncte slabe

1. Nivelul scăzut al accesului la magistralele de comunicații și Internet, datorită politicii de prețuri, a monopolului în domeniul telefoniei fixe până la 1 ianuarie 2003 și a nivelului scăzut al investițiilor în infrastructura de acces;

2. Nivelul indicatorului PIB/locuitor, influențează nivelul de dotare (hardware, software, mijloace de comunicații) al instituțiilor și al cetățenilor și implicit, asigurarea eficientă a serviciilor și aplicațiilor specifice SI;

3. Slaba aplicare a legislației

privind respectarea dreptului de autor

în domeniul TI, cu unnări asupra nivelului pirateriei software;

4. Nivelul mediu al salariilor specialiștilor din domeniul TIC este mic, comparativ cu țările dezvoltate;

5. Numărul de PC-uri și penetrarea Internet-ului în școli generale și licee se mențin încă scăzute față de media din țările candidate la aderare în UE;

6. Rata de penetrare a telefoniei fixe 20%, față de o medie de 36% în țările CEE;

7. Numărul de utilizatori Internet înregistrați (adrese IP) în Rmnânia, este de 33 utilizatori înregistrați/1000 de locuitori la sfârșitul anului 2001, față de o medie de 145 în țările CEE. 2.5.3. Oportunități

1. Ex_istența unui cadru internațional, care susține cultivarea potențialului uman, cultural

și a deciziei politice în scopul valorificarii oportunităților oferite de trecerea la SI - bazată pe cunoaștere - și la noua economie;

2. Posibilitatea asigurării unei

creșteri economice durabile,

bazată pe noile tehnologii, prin realizarea de produse și servicii cu valoare adăugată mare;

3. Posibilitatea atragerii unor fonduri externe de la organisme internaționale (cu prioritate UE) pentru proiecte care să asigure modernizarea administrației publice, accesul cetățenilor la informația publică, dezvoltarea mediului de afaceri și creșterea calității vieții;

4. Posibilitatea încadrării în ritmurile de dezvoltare ale SI cerute de integrarea în UE,

pe

baza

politicilor

și

planurilor

de

acțiune

adoptate ( eEurope2002,eEurope

,eEurope2005);

5. Creșterea accelerată a cererii de produse și servicii în domeniul TIC, în întreaga lun1e. 2.5.4. Amenințări

1. Piața forței de munca 1n domeniul TIC, salariile mari în țările dezvoltate, conduc la migrația tinerilor specialiști spre aceste țări;

2. Numărul redus de

politici

de atragere a partenerilor și investitorilor strategici, comparativ cu alte țări europene, (cu capital, tehnologie, piață), care să permiă dezvoltarea în țară a unor competențe pentru realizarea de sisteme, produse-program complexe și a dezvoltării infrastructurii informaționale, pe baza unor tehnologii avansate;

3. Decalajul tehnologic existent față de țările dezvoltate în domeniul cercetării, inovării. În concluzie, prin strategia adoptată, trebuie să se învingă punctele slabe pe care Ron1ân ia le are în acest domeniu, comparativ cu alte țări, și să se fructifice oportunitățile existente. Amenințările sunt acele elemente care ar putea fi evitate prin sporirea și întărirea "punctelor tari" prezentate mai sus și prin alegerea unei strategii adecvate.

CAPITOLUL3 - - DOMENIUL TEHNOLOGIEI INFORMAȚIEI ȘI COMUNICAȚIILOR,

CA RAMURA ECONOMICA IN ROMANIA Tranziția către Societatea Informațională presupune dezvoltarea domeniului TIC, care capătă o perspectivă de importanță vitală pentru dezvoltarea României. Pe baza unor cercetări privind evoluția economiei în România în ultimii 150 ani, în 1995 s-a definit "paradoxul economiei românești". Acest paradox a rezultat din faptul că, deși în perioadele ascendente ale ciclurilor economice, precum și în perioadele descendente ale acestor cicluri, la nivel global și European, România a avut ritmuri mai mari, respectiv mai mici, de dezvoltare, decalajul față de țările dezvoltate a crescut. Acest decalaj, exprimat prin criterii de eficiență, productivitate și nivel de trai, are o explicație posibilă și plauzibilă, în faptul că România, în momentele de răscruce ale evoluției nu s-a orientat spre realizarea de produse și servicii de perspectivă, bazate pe cele mai noi tehnologii disponibile pe piață. Perioada pe care o parcurgem, care marchează trecerea la Societatea Informațională, definită ca societate a cunoașterii, presupune realizarea unor opțiuni strategice privind realizarea de produse și servicii, cerute de evoluția societății moderne, bazate pe TIC, caracterizate de valoare adăugată mare și consumuri reduse de materii prime și energie. 3.1. Firmele și producția din domeniul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor

Numărul de societăți TIC* 1997 1998 1999 2000 2001

Hardware 286 205 224 232 288

Software 2093 2955 3408 4025 4864

Aceast domeniu a trecut printr-un

proces dificil de adaptare și restructurare, care a evoluat satisfăcător spre acele zone ale pieții în care suntem competitivi, ca de exemplu, industria de software. Tabelul de mai jos confirmă acestă evolut, ie: *societăți care au depus bilanțurile contabile Sursa: Registrul Comerțului, Ministerul Finanțelor, aprilie 2002

Intre anii 1997 și 200 I industria TIC din România a produs echipamente de calcul, transmisii date, telecomunicații, software și servicii cu o rată de creștere pozitivă - care a atins 66% în anul 2001, fată de 1999 - ajungând la peste 2 mld. $ în 2001, confom1 tabelului de mai jos: Tabel: Producția TIC în România (milioane $) 1997 1998 1999 2000 2001

Echipamente de calcul Echipan1ente de transn1isii date 225 198 218 400 460

Sen1iconductori 7 13 14 15 16

Echipamente de telecomunicații 407 510 440 515 570

Alte componente/subansamble 429 531 402 632 711

Echipamente de birotică 14 17 15 16 24

Aparate de măsură și control 88 81 81 122 132

Software și servicii informatice 50 60 100 150 200

Total 1220 1410 1270 1850 2119

Sursă: Ministerul Industriei și Resurselor, 2001

O analiză a datelor din tabelul de mai sus, relevă o serie de aspecte specifice. Astfel, întreprinderile din domeniul hardware, care au cunoscut o cădere puternică după 1989, au devenit profitabile prin asamblarea locală de echipamente, in1portate în principal din surse asiatice. Calitatea producției, eficiența procesului de asa1nblare, o proiectare inteligentă și un management eficient au dus la realizarea unor echipamente de calcul și transmisii date suficient de performante, care au fost realizate în Rmnânia. Multe firme TIC au primit certificat ISO 9001, pentru acest tip de activitate, producând cca. 50.000 PC-uri anual. Serviciile de configurare sisteme, vânzare de hardware, instalare, școlarizare și service sunt preluate de un număr de firme integratoare, din domeniul privat, care oferă aceste servicii inclusiv pentru produse software. Aceste firme au în jur de l 0-50 salariați și cifre de afaceri ridicate, datorită faptului că respectivele societăți prestează servicii și pentru firme de succes pe piața internațională. Firmele străine, din domeniu, au o prezență activă în România, având cca. 50% din piața de echipamente hardware, pe care le vând prin distribuitori sau asan1blori locali.

Industria de software cunoaște o dezvoltare deosebită, existând aproxi1nativ 4800 de fin11e cu acestă activitate declarată. Problemele cu care se confruntă sunt legate de cadrul legislativ, precum și de migrarea personalului înalt calificat. Se estimează că în sectorul software și servicii în informatică lucrau 15.000 angajați în 1999, 17.600 angajați

în anul 2000 și peste 25.000 în 2001. Efectivul de informaticieni din România este în continuă creștere fiind determinat de creșterea pieței IT. Industria de software și servicii informatice dispune de resurse umane de înaltă calificare, dar trebuie să suporte o rotație de personal de cca. 40% din efectiv, datorită emigrării masive a specialiștilor.

Există un număr mic de mari societăți de software, cu aproape 400 de salariați și un număr mare de societăți mici cu max. 10 salariați. În termeni procentuali, 76% din firme au mai puțin de 1O salariați, 14% au între 1O și 50 de salariați, 8% au între 50 și 100 de salariați și numai 2% au peste 100 de salariați. Totuși, această industrie a realizat din producția de software și servicii infonnatice aproximativ 150 mii.$ în 2000 și peste 200 mil. $ în 2001. Necesitatea de a implementa In aplicații infonnatice legislația românească, folosirea limbii române în interfețele cu utilizatorii, practicile administrative locale și mediul de afaceri au dezvoltat această industrie și pentru soluții autohtone. Piața de software și servicii infon11atice a fost în anul 2000 de 83 mil.$, comparativ cu 56 mil.$ în 1999, cu o creștere de 48% (în valori absolute 102 mii.$) în 2001. Activitatea miciilor societăți se referă la dezvoltarea de software dedicat pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii, construirea și încărcarea de baze de date cu un motor de căutare cunoscut și interfețe românești, vânzarea de software importat. In completare, firmele mari oferă servicii diversificate de consultanță, modelare, dezvoltare, implementare, integrare, testare, reinginerie, întreținere. Aceste finne dezvoltă aplicații și instrumente bazate pe tehnologii web, aplicații de cmnerț electronic, afaceri electronice, proiectare, dezvoltare pentru arhitecturi distribuite etc. Astfel, în aceste firme s-a concentrat segmentul majoritar al producției de software și servicii TIC. Industria de software a cunoscut o creștere exponențială și datorită faptului că mari le corporații producătoare de software au folosit mâna de lucru ieftină și profesional elevată din România, pentru dezvoltarea de software offshore. Toate marile companii internaționale de software sunt reprezentate în țară și folosesc serviciile unor distribuitori sau dezvoltatori de produse pentru vânzarea și irn. ple1nentarea în România de produse software. Acesta este un segment de piață care ocupă o parte semnificativă _ a forței de muncă specializată în domeniul TIC. Totuși, rămâne un potențial de forță de muncă superior calificată, care este capabil să dezvolte produse competitive și de înaltă tehnicitate. Industria de software are o perspectivă certă de dezvoltare în România. 3.2. Piața în domeniul Tehnologiei Informației și a Comunicațiilor

Piața de TIC în anul 200 I pentru România a fost de 2627 milioane euro și este evaluată la 3078 milioane euro în 2002, cu o rată a creșterii de 17%, cu unnătoarea structură: Piața românească de TIC (Valoarea în mil.euro)

Nr.

PRODUS

ANUL

Crt. 1999 2000 2001 2002* 2003* 1

Echipamente de calcul Hardware Servere PC-uri și stații de lucru/alte asemănătoare 141 33 108 153 32 120 180 38 142 190 44 146 201 49 152 2

Echipamente de transmisii date Hardware LAN Hardware Alte echipamente pentru transmisii date 74 11 63 91 12 79 114 14 100 145 15 130 160 16 144 3

Software și Servicii Produse Software Servicii informatice 58 28 30 76 34 42 90 42 48 105 50 55 121 56 65

4. Echipamente de telecomunicații (centrale PBX, echipainente de

rutare, etc) 384 503 622 708 738

5. Echipamente terminale Seturi telefoane mobile Alte echipamente ten11inale 153 86 67 193 115 87 215 128 87 208 109 99 208 106 102

6. Servicii carrier 943 1188 1472 1816 2158

7. Servicii telefonice (incluzând servicii Internet și on-line) Servicii de telefonie mobilă Servicii pentru linii închiriate și comutare de date Servicii CATV 477 528 613 747 847 319 476 644 824 1030 19 26 34 43 55 128 158 181 202 226

Echipamente de birotică Copiatoare

Alte echipainente birotică 50 17 33 45 15 30 48 16 32 51 17 34 55 17 38

TOTAL 1729 2158 2627 3078 3481 * Valori estimate Sursa: Electronic Year Book, European Information Technology Observatory­ EITO, 2002 In anul 2001, piața de calculatoare (hardware) a fost de 180 mil.Euro, cu o creștere de 17% față de anul 2000. Piața pentru software standard a fost evaluată la 42 rnil.Euro în 200 I, iar piața de servicii informatice la 48 1nil.Euro. Pentru anul 2002 se estimează o creștere de 14-15% pentru acest sector, respectiv la cca. 52 -55 rnil. Euro. 3.3. Estimarea evoluției pieței Tehnologiei Informației și Comunicațiilor din România Piața de TIC în România trebuie evaluată în perspectiva a cel puțin 2-3ani, până în 2004-2005, pentru a defini orientările și opțiunile strategice, asociate cu direcțiile de acțiune necesare pentru realizarea obiectivelor prioritare, legate de dezvoltarea acestui sector în țară. În termeni generali, factorii determinanți ce definesc piața sunt:

1. Cerintele (cererea),

definite prin așteptările consumatorilor de TIC, satisfăcute prin cumpărarea și utilizarea de servicii și produse. Cererile există în fiecare potențial utilizator de TIC sau pot fi stimulate prin educație și prin alte metode specifice pieței;

2. Competitia,

a cărei existență conduce la scăderea prețurilor, creșterea calității produselor și serviciilor și implicit a satisfacției cetățenilor;

3. Dimensiunea

pietei,

definită prin volumul vânzărilor 1

care se pot realiza, exprimat atât prin numărul de cumpărători, cât și prin cantitatea sau frecvența în cumpărarea de bunuri și servicii TIC pe o anumită perioadă.

În evaluarea de ansamblu a pieței TIC ca piață industrială, trebuie să fie avută în vedere proporția diferitelor categorii de consumatori/utilizatori. In cadrul țărilor dezvoltate aceasta este de: cca 25% pentru fiecare din domeniile industrial și financiar-bancar (îtnpreună 50%), cca 17% pentru domeniile comerț și sector public (împreună 34%). În România, datele preliminare furnizate de INSE pentru 2001 aferente dotării tehnice și numărului de utilizatori Internet din întreprinderile cu peste 50 de salariați sunt prezentate în continuare: 1) (Volumul vânzărilor= Nr. cumpărătorilor x Rata de cumpărare).

Activitate

Utilizatori Internet ( număr)

Dotare la 31 decembrie 2001 (număr PC, servere, calculatoare personale) 1998 2001 1998 2001

Industrie-construcții 3774 30502 57383 101159

Comert 1085 7427 9171 21753

Servicii 4989 20214 27534 50153

Asigurări și bănci 1026 6034 29586 34620 (sursa: date preliminate INSE, 2001)

Astfel, numărul de utilizatori Internet în cadrul întreprinderilor cu peste 50 de angajați a crescut de 6 ori, față de 1998, iar numărul de PC-uri, servere și calculatoare a crescut, pentru aceeași categorie de întreprinderi, cu 70%, față de 1998. Utilizatorii Internet din cadrul întreprinderilor cu peste 50 de angajați sunt structurați după cum urmează: 48% în industrie și construcții, 12% în comerț, 31%

în industria de servicii, 9% în domeniul bancar și de asigurări. Dotările cu calculatoare personale, servere sau PC-uri este structurată, (pentru întreprinderi cu peste 50 de angajați), pe domenii după cum urmează: 49% în industrie și construcții, 10% în comerț, 24% în industria de servicii și 17% în domeniul bancar și de asigurări. O dezvoltare cu participare semnificativă la PIB a domeniului TIC nu poate fi concepută fără o penetrare pe piața externă, dominată de firmele localizate în țările dezvoltate în prinipal, fapt ce impune ca stategie trei opțiuni: • cooperarea cu firmele prezente pe piața ext rnă, oferind acestora avantaje competitive în special prin valorificarea forței de muncă cu pregătire superioară, cât mai bine plasată în ierarhia valorii adăugate la produsele și serviciile folosind TIC; • ocuparea unor nișe ale pieței externe, prin oferte atractive, în condițiile asigurării unei infrastructuri de comunicații la nivelul celor existente în țările dezvoltate; •

concentrarea pe realizări în domenii care presupun valorificarea superioară a cunoștințelor și forței intelectuale ("Knowledge - intensive fields"), care pot transforma aptitudinile intelectuale în valoare adăugată pentru produse și servicii specifice societății informaționale, cu obținerea unui profit și a unei poziții favorabile pe plan internațional (ca țară exportatoare de "bunuri cultural-intensive").

Piața internă poate fi analizată cantitativ prin statisticile existente*, până în anul 200 I și prin ritmuri posibile de dezvoltare fie la nivelul mediu prognozat pentru țările vecine și cele din UE, fie cu ritmuri de 2-3 ori mai mari. Volumul total al cheltuielilor în domeniu TIC în Europa Centrală și de Est (ECE) în 2001 a fost de cca 9.153 mii. EURO, cu o creștere maximă în zona serviciilor de cca 19%. La acest indicator, se pot prevede următoarele niveluri și ritn1uri pentru Ron1ânia:

Cheltuieli TIC ca% din PIB în 2001

Cheltuieli TIC pe cap de locuitor (EURO) 2001 2002 2003 2004

Cu rată de creștere 20% 1,3 19 22,8 27,4 32,9

Cu rată de creștere 50% 1,3 19 28,5 42,75 64,12

Piața TIC din România este evaluată pentru anul 2001 (EITO-2002) la 2627 mii.Euro, iar piața serviciilor Internet în 2001, este evaluată la 37,2 mii. Euro, urmând să atingă 38 mii. Euro în 2002. In ipoteza unor ritmuri de 20% și respectiv 50% creștere anuală se poate.. 20% 50% 2001 2002 2003 2004 2001 2002 2003 2004

Adrese Internet înregistrate (Web site) 1,2 1,44 1,73 2,08 1,2 1,8 2,7 4,05

Utilizatori Internet înregistrați (IP) 33 39,6 47,52 57,03 33 49,5 74,25 111,4

Calculatoare de tip PC 39 46,8 56,16 67,4 39 58,5 87,75 131,6

Linii telefonice 177 212,4 254,9 305,9 177 265,5 398,2 597,3

Telefoane mobile 162 194,4 233,3 279,96 162 243 364,5 546,8

ajunge la: I (nr. /1OOO locuitori) • Surse: IDC, Banca Mondială, ANISP, Studiul Roland Berger. În condițiile creșterii anuale cu rata 50%, în 2004, România poate depăși nivelul mediu pe ansamblul statelor CEE..În valori absolute (mii de calculatoare de tip PC) piața românească poate depăși piețele țărilor amintite cu mențiunea că acestea au un număr mai mic de locuitori: (mii PC)

Ani Rată de creștere 2001 2002 2003 2004 20% 880 1056 1237,2 1485 50% 880 1056 1980 2970

La acest indicator (CAGR: 50%), în 2003, România depășește ca dimensiune a pieței nivelurile atinse de Republica Cehă și Ungaria din anul 2002, cu un CAGR de 20%. Proiectele guvernamentale anunțate în 2001, asociate cu cadrul legal și de reglementări prevăzut cu creșterea economică în domeniile mari consumatore de TIC (industrie, inclusiv IMM-uri, finanțe-bănci, comerț etc.) pot asigura ritmuri de recuperare a rămânerii în urmă a țării în acest domeniu la cei mai mulți indicatori. Cerințele în domeniul B2B se preconizează a reprezenta cca. 95,6% din valoarea totală a pieței de e-Business în țările amintite, cu o rată de creștere anuală de cca 50%, depășită însă de creșterea aplicațiilor B2C ca ritm (cca. 170% în următorii trei ani), însă nu în valori absolute. In 2001, s-au realizat tranzacții B2C în valoare de cca. 2 inil. EURO, față de 16 mil. EURO în Republica Cehă, 7,4 în Slovacia și 8,6 în Ungaria. Se apreciază că domeniul comerțului electronic va reprezenta un segment important al pieței interne și externe, impunându-se măsuri și acțiuni ferme de susținere și stimulare a domeniului. Dacă se consideră datele din Yearbook of World Electronic, ale Ministerului Industriei și Resurselor din 2000 și cu estimările pentru 2001, se pot evalua următoarele dimensiuni ale ofertei în domeniul TIC: Produse și servicii TIC (mil. USD)

Ani și rate de creștere

Produse și servicii 2001 2002 2003 2004 20% 50% 20% 50% 20% 50%

Echipamente de calcul 460 552 690 662,4 1035 794,9 1242

Componente active 16 19,2 24 23,4 28,8 28 34,56

Echipamente de telecomunicații 570 684 855 820,8 1282,5 984,9 1923,7

Componente și subansamble 711 853,2 1066,5 1023,8 1605 1228,6 1867,4

Echipamente de birotică 24 28,8 36 34,56 54 41,5 81

Aparate de măsură și control 132 396 198 475,2 297 570,2 445,5

Software și servicii inforn1atice 200 240 300 288 450 345,6 675

TOTAL 2119 2773,2 3169,5 3328,2 4752,3 3993,7 6269,16

Considerând un ritm mediu anual de 50% și pornind de la un volum al produselor și serviciilor estimat în 2001 de 2119 mii. USD, se ajunge în 2004 la un total de 6269 mil. USD. La această dimensiune a pieței interne (cca. 6300 mil. USD) ar trebui obținut un volum la export de produse și servicii, în special în domeniul aplicațiilor și software-ului, de minimum 3000 mil. USD (::::: 50%), în vederea acoperirii eforturilor care se fac pentru dezvoltarea infrastructurii informaționale și de comunicații, precum și în domeniul educației și formării de specialiști pentru a fi Ia nivelul cerințelor din UE. 3.4. Evaluarea potențialului de export în domeniul Tehnologiei Informației și Cornunicațiilor

Domeniul TIC va trebui susținut să atingă,parametrii de performanță corespunzători unui volum de export ridicat. In notația de la 1 la 1 O,

acești parametri au, pentru România, comparativ cu alte țări din diferite zone geografice, următoarele valori*:

•

lnternational Trade Center, Martie 2002, Bucharest, anexa 8 din volumul Information Technology - Country Profil Export Potential (Romănia)

Nr crt

Țara Parametrul =

. ( a

o

. - " C " !J ' · =.. C. !. J. = rl'.l. = "0 = - C!J

.

rFJ ț:)

Q) Q) " o "'.. C. J.;,< QÎ

1. Avansul tehnologic (capacitatea de C&D, inovare, marketing și comercializare pentru C&D) 6 4 8 7 10 8 7

2. Mediul de afaceri (stabilitatea economică și legislativă, transparența legislației, infrastructura informațională și de comunicații 5 4 5 8 9 7 8

3. Dreptul de proprietate intelectuală (nivel de protecție, sancțiuni) 4 2 5 9 9 8 7

4. Deschiderea pieței (barierele non-tarif pentru produse și servicii TIC din alte țări) 8 8 5 6 7 5 7

5. Pregătirea/deschiderea pentru e-Business (legi privind semnatura digitală, certificarea și autentificarea, securitatea informațională) 4 3 5 8 10 5 5

6. Competitivitatea națională în domeniul TIC (calitate, preț, timp de livrare, imagine pe piață - brand image) 5 4 5 9 10 9 8

7. Avantaje naționale specifice (cultură, creativitate, acces la capital, limbi străine folosite, acorduri cu OMC) 7 6 5 8 10 7 7

8. Indicele de clasificare după potențialul de export 6 4 8 9 10 9 8

1-4 capacitate redusă

5-6 capacitate medie 7-1 O capacitate mare Se poate observa că principalii parametri care determină potențialul de export sunt:

1. Avansul tehnologic, obținut prin efort de Cercetare/Dezvoltare propriu sau în alianțe cu parteneri strategici (exemplul Rusiei, Koreeii, Mexicului, Finlandei);

2. Mediul de afaceri ( exemplul Finlandei, Koreeii, Mexicului)

3. Dreptul de propietate ( exemplu: Finlanda, Koreea, Mexic)

4. Pregătirea pentru e-business (exemplu: Finlanda)

5. Competitivitatea națională în TIC (exemplu: Finlanda, Koreea, Mexic)

6. Avantaje naționale specifice (exemplu: Finlanda, România, Koreea, Mexic).

CAPITOLUL4

ORIENTĂRI ȘI OPTIUNI STRATEGICE ÎN DEZVOLTAREA TEHNOLOGIEI INFORMAȚIEI ȘI DE COMUNICAȚII ÎN ROMÂNIA

Societatea Informațională se bazează pe o abordare orientată către cetățeni. Această abordare trebuie să asigure integrarea cunoașterii și experienței cetățenilor în acest proces, ca o forță conducătoare către o nouă societate, bazată pe cunoaștere.

Societatea Informațională este bazată pe partajarea informației și participarea în condiții egale a tuturor componentelor societății, Guvern, sector privat și societate civilă. Contribuția acestor componente este vitală în eforturile de a permite tuturor cetățenilor să beneficieze de serviciile Societății Informaționale.

Definirea direcțiilor principale pentru strategia de dezvoltare a Societății Informaționale are la bază unnătoarele cerințe:

■ Asigurarea accesului la informații și la cunoaștere Indivizii și organizațiile trebuie să beneficieze de accesul la informație și la cunoaștere, cu precădere în domeniul public. Informația trebuie să fie ușor accesibilă. Statul trebuie să extindă oportunitățile de furnizare a informațiilor pentru toți, pnn crearea de conținut digital. ■ Dezvoltarea capacității umane prin educație, instruire și formare Cetățenii trebuie să aibă acces la dobândirea noilor abilități în scopul de a participa activ la Societatea Informațională și să beneficieze pe deplin de posibilitățile pe care aceasta le oferă. Aceste abilități vor fi obținute în școala primară, generală și în liceu, în cadrul formării Ia locul de muncă, dar pot fi obținute și prin educație continuă și la distanță. ■ Dezvoltarea capacității naționale de cercetare-dezvoltare și inovare în domeniul TIC Politicile guverna1nentale trebuie să susțină întărirea capacității de CD și inovare în domeniul TIC, pentru a pennite realizarea unor progrese semnificative pe plan național, ca și creșterea capacității de integrare și a competitivității pe plan internațional în aceste domenii cu impact major în dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere. ■ Crearea unui mediu favorabil de dezvoltare, inclusiv cadrul legal, de reglementări și politici generale Pentru a maximiza beneficiile sociale și economice ale Societății Infonnaționale, Statul trebuie să creeze un mediu de încredere, transparent și un cadru legal și de regle1nentare ne-discreționar, care să încurajeze inovația tehnologică și competiția, și astfel să încurajeze investițiile necesare, în principal din partea sectorului privat, pentru dezvoltarea infrastructurii și a noilor servicii. ■ Promovarea serviciului universal la un preț accesibil O infrastructură dezvoltată în mod adecvat reprezintă o precondiție pentru accesul sigur și ieftin la informație, de către toate componentele societății. Imbunătățirea conectivității prezintă o importanță specială și este atât responsabilitatea sectorului privat cât și a sectorului public, între care se pot dezvolta parteneriate, inclusiv pentru dezvoltarea comunităților locale. ■ Imbunătățirea securității informației la nivel global și a rețelelor de comunicații

Societatea Infonnațională presupune îmbunătățirea potențialului creativ al oamenilor și a modului în care circulă informația. În același timp, siste1nele globale de comunicații și de informare pot fi utilizate și în scopuri incompatibile cu cele pentru care au fost dezvoltate. Este necesar ca Statul să acționeze hotărât pentru a preveni utilizarea rău-intenționată a resurselor informaționale și a tehnologiilor.

4.1 Obiective globale și priorități Utilizarea largă a tehnologiilor informaționale și de comunicații (TIC) conduce la implicații profunde în viața social-economică și la transformări fundamentale în modul de a realiza produsele și serviciile, în comportamentul uman. Valorificarea superioară a acestor tehnologii poate asigura un progres economic-social ce caracterizează Societatea Informațională, cu condiția îndeplinirii unor obiective și orientări de natură strategică și prin politici adecvate stării societății în care trăim:

1. Consolidarea democrației și a institiuțiilor statului de drept prin participarea cetățenilor la viața politică și facilitarea accesului nediscriminatoriu la informația publică, i1nbunătațirea calității serviciilor publice și modernizarea administrației publice ( e-govern1nent, e-administration);

2. Dezvoltarea economiei de piață și trecerea progresivă la noua economie creșterea competitivității agenților economici și crearea de noi locuri de muncă în sectoare de înaltă tehnologie prin dezvoltarea comerțului electronic, tele-lucrului, a unor noi 1netode de management a afacerilor, de management financiar și a resurselor umane, integrarea capabilităților TIC în noi produse și servicii, dezvoltarea sectorului TIC.

3. Creșterea calității vieții prin utilizarea noilor tehnologii în domenii precum: protecția socială, asistența medicală, educație, protecția mediului și monitorizarea dezastrelor, siguranța transporturilor etc. și pe această cale integrarea în structurile euro-atlantice și în Societatea Informațională Globală.

4. Consolidarea și dezvoltarea unei ramuri a economiei naționale care să asigure realizarea de produse și servicii competitive pe piața internă și externă, cerute de evoluția lumii contemporane. O ramură a economiei bazată pe produse și servicii care valorifică TIC pe piața internă și, mai ales, la export, ar permite ocuparea resursei umane în activitățile caracterizate de eficiență maximă, comparativ cu alte ramuri, prin faptul că produsele și serviciile specifice SI conțin o cotă ridicată a valorii adăugate, asociată cu consumuri minime de resurse materiale și de energie. O asem·enea opțiune corespunde previziunilor privind evoluția societății umane în secolul XXI, fiind susținută de experiența ultimilor zece ani în țări de dimensiuni n1ici, cun1 sunt Irlanda, Finlanda sau Israelul.

In ulti1nii ani au intervenit schimbări importante în evoluția societății, cu un in1pact n1ajor asupra modului în care gândim, muncim, interacționăm, petrecem timpul liber și în mod special, asupra modului în care realizăm lucrurile și serviciile. Schimbările majore care au impus acest impact și care vor marca evoluția societății în perspectiva noului mileniu sunt legate în principal de globalizarea competiției și a piețelor și de progresele obținute în domeniul TIC. In acest context ce definește Societatea Informațională, asistăm la i1npunerea cunoașterii ca un factor critic, determinant, al creșterii economice și al standardului de viață, fapt susținut prin consens în declarațiile din ultimii ani ai OECD și WB. Cunoașterea acumulată în lume poate fi transformată în bunuri și servicii de către cei care au acces la această cunoaștere prin noile TIC. De la o diviziune a lumii în raport cu accesul la cunoaștere și la utilizarea noilor TIC ("global digital divide") se poate ajunge prin strategii adecvate, elaborate la nivel național și global, la noi oportunități oferite dezvoltării societății la nivel planetar ("global digital opportunity"), așa cum se arată la "The Okinawa Summit of the G7/G8", în iulie 2000. Cunoscutul dicton "cunoașterea este putere" devine o realitate în condițiile Societății Infonnaționale și a globalizării. Globalizarea și noile TIC impun realizarea produselor și serviciilor la nivelul standardelor existente pe piața externă/globală, în special pe piața internă a UE, în care aceste standarde sunt la nivelul cel mai ridicat.

5. Realizarea produselor și serviciilor inovative la acest nivel nu se poate asigura decât prin menținerea și dezvoltarea unei capacități de cercetare-dezvoltare­ inovare susținută de un transfer tehnologic activ către producătorii de bunuri și servicii. Conștientizarea acestei stări impune elaborarea unei strategii a dezvoltării econorn_iei naționale și a unor sectoare viabile ale acesteia care să facă față c01npetiției pe piața internă și externă, mai ales a UE.

Având exe1nplul țărilor amintite mai sus (Irlanda, Israel, Finlanda), România trebuie să facă o opțiune fundamentală pentru dezvoltarea unei ramuri a econom1e1 care să realizeze produse și serv1c11 bazate pe TIC, cerute de Societatea Informațională. 4.2 Opțiuni strategice pentru dezvoltarea domeniului Tehnologiei Informației și

Comunicațiilor Plecând de la poz1ț1a actuală a României în statisticile privind Societatea Informațională, realizate pentru țările candidate la aderarea în UE, se impun opțiuni majore și rapide, care să permită recuperarea rămânerilor în unnă și obținerea unei poziții pe măsura potențialului de care dispune țara. 4.2.1.0pțiuni în domeniul hardware In domeniul hardware este greu de conceput o dezvoltare altfel decât alături de un investitor strategic (dispunând de capital pentru echipamente, tehnologii avansate, piață) care să fie motivat, în primul rând printr-o prezență semnificativă pe piața internă, departe de a fi saturată. În acest domeniu pot fi alese unele nișe pe piața internă sau la export, pentru produse care pot fi menținute prin cercetare-dezvoltare­ inovare, la un nivel competitiv ridicat, pe durate medii-lungi. O altă opțiune în domeniul fabricației ar fi aceea pentru o poziție de furnizor pentru anumite componente și subansamble, cu un nivel de competitivitate corespunzător, susținut de asemenea prin activități de cercetare-dezvoltare-inovare. În concluzie, pentru acest do1neniu, se poate continua fabricația de asamblare, cu componente și subansainble de import, pentru cerințele pieței interne și, eventual, un export nesemnificativ pentru produse complexe, însă cu o poziție satisfăcătoare de subfurnizor pentru anumite componente și subansamble. 4.2.2. Opțiuni în domeniul software

In domeniul software există un potențial deosebit și o perspectivă ce poate fi atinsă numai printr-o abordare realistă, pragmatică. Plecând și de la evaluările unor experți străini* asupra stării acestui domeniu, se pot recomanda câteva căi de urmat, ținând cont de piață (internă, externă) și tipul activității cerute pentru a satisface cererea (activități de tipul serviciilor și activități mai complexe care urmăresc realizarea de produse-program standard, pe domenii de aplicație). În acest cadru se pot defini patru opțiuni:

A. Servicii la cerere pentru piața internă

B. Produse-program complexe pentru piața internă

C. Servicii la cerere pentru piața externă

D. Produse-program complexe pentru export

Pe baza acestor opțiuni se pot defini mai multe strategii, cu scenarii posibile de realizare:

1. O strategie orientată pe cererea pieței interne, bazată pe opțiunile A și B, care presupune înlăturarea unor bariere care se opun dezvoltării acestei orientări, cu1n ar fi:

costurile mari presupuse de realizarea de produse program complexe, cu o pregătire corespunzătoare a specialiștilor implicați (analiști și proiectanți de aplicații și sisteme complexe, alături de programatori-codificatori), inclusiv a n: ianagementului de proiect; preferința pentru software de import; pirateria și di1nensiunea încă redusă a pieței interne pentru produse program complexe; insuficiența educare a consumatorilor în domeniul comerțului electronic; absența unor informații de piață suficiente și seminificative, care să permită planificarea și realizarea, mai ales de produse program complexe.

2. O strategie orientată pe export, bazată pe benefică și pieței interne, însă cu necesitatea opun și dezvoltării acestei orientări, cum ar fi:

opțiunile C și D, care poate fi înlăturării unor bariere care se asigurarea

unei infrastructuri informaționale naționale la nivelul țărilor dezvoltate;

asigurarea unor cercetări de piață și a unor contacte cu parteneri externi; dezvoltarea pieței interne la nivelul cerințelor pieței externe; susținerea obținerii unor profituri care să permită dezvoltarea mai rapidă, datorită intrării mai târziu pe piață (time-to-market întârziat față de cornpetitori); restructurarea pregătirii specialiștilor pentru activități presupuse de cele două opțiuni.

Richard Heeks & Mihaiela Grundey: "România, Hardware and Software lndustry", 1998, IDPM-UK "Remania at the Cuting Edge of Information Technology", World Bank Groups, May 2000, Washington DC. Oportunități și limitări în dezvoltarea economiei Internet în România. Roland Berger Strategy Consultants, Oct. 2000. În concluzie,

pentru acest domeniu, se pot proiecta mai multe căi de unnat cu următoarea ordine de priorități:

1. Consolidarea elaborării de Servicii la cerere pentru piața internă pentru acele servicii care sunt competitive pe piața internă;

2. Trecerea la Export de servicii, în diferite formule, care să permită cunoașterea pieței și acumularea de know-how;

3. Trecerea la elaborarea de Produse-program complexe pentru piața internă, ceea ce presupune consolidarea firmelor românești pe piața internă și asigurarea pregătirii unui număr mai mare de specialiști în domeniu (analiști și proiectanți de aplicații complexe, manageri de proiecte), dezvoltarea activităților CD și de inovare, în special la nivelul agenților economici de profil, dezvoltarea parteneriatelor strategice

4. Trecerea la elaborarea de Produse-program complexe pentru export,

ceea ce presupune consolidarea firmelor românești pe piața externă și asigurarea pregătirii unui număr mai mare de specialiști în domeniu (analiști și proiectanți de aplicații complexe, manageri de proiecte), dezvoltarea activităților CD și de inovare, în special la nivelul agenților economici de profil, dezvoltarea parteneriatelor strategice pe plan internațional, în special în nișe de piață care pot oferi avantaje competitive României;

Se remarcă faptul că pentru primele trei căi prezentate (1,2,3), există o experiență pozitivă în țară, care trebuie stimulată și generalizată, inclusiv prin crearea de parcuri științifice și tehnologice în domeniul software în marile orașe și centre universitare, pentru a valorifica și stabiliza tânăra generație de specialiști, care se pot forma și afirma în țară. 4.3 Scenarii privind dezvoltarea domeniului Tehnologiei Informației și Cornunicațiilor

Pe ansamblul celor două domenii prezentate, fabricația de echipamente și software, din punctul de vedere al strategiei și politicii guvernamentale există mai multe scenarii de sprijin, cu tot atâtea căi de urmat:

Scenariul cu acțiuni "în forță", de tipul economiilor centralizate;

Scenariul cu acțiuni de urmărire pasivă ("laisser faire") a evoluției dmneniilor considerate, care se poate numi al "statului minimal" (ca intervenție);

Scenariul cu acțiuni promoționale, de incurajare și motivare prin mecanisme de piață

a realizării obiectivelor urmărite, care se poate numi al "statului promoțional".

Calea scenariului "în forță" este de neconceput în cadrul noii orientări a țării, iar calea scenariului "statului minimal" ar însemna o desconsiderare a interesului național, România urmând a face ceea ce nu au făcut economiile cele mai liberale, în USA, Japonia, UK, care au sprijinit începând cu anii '50-'60 domeniul TIC prin progran1e speciale și fonduri pentru cerecetarea-dezvoltarea universitară și de firmă cu fonduri i1npresionante. Calea "statului minimal" ar însemna o rămânere în unnă inadimisibilă cu pierderea de timp la scară istorică. Se pune deci problema urmării unei căi a statului promoțional, care să valorifice la maximum ceea ce poate oferi statul și piața într-o perioadă de timp cât mai scurtă.

Pentru a urn--ia această cale, trebuie să se plece de la o evaluare corectă / obiectivă a stării indicatorilor ce definesc SI și să se asigure la nivelul factorilor con--ipetenți (Guvern, Parlament, Asociații profesionale si patronale), intervent11 pro1noționale pentru dezvoltarea unei ramuri a economiei bazate pe TIC prin:

• asigurarea unei infrastructuri informaționale naționale la nivelul țărilor dezvoltate • sti1nularea invesțiilor în domeniul TIC; • asigurarea pregătirii și competențelor cerute pentru opțiunile strategice din don--ieniul software-ului; • stin--iularea cercetării - dezvoltării pentru a susține exportul în domeniul TIC și cooperarea internațională; • realizarea de studii de piață în domeniul TIC; •

acțiuni promoționale pe piața externă și încurajarea producției destinate exportului; • asigurarea dreptului la proprietate intelectuală și reducerea pirateriei software; • sprijinirea firmelor autohtone de produse și servicu TIC

și încurajarea pa1·teneriatelor care să faciliteze transferul de tehnologie (know-how), inclusiv externalizarea anumitor servicii (outsourcing); • asigurarea restructurării și privatizării:firmelor de stat din don--ieniul TIC și crearea unor parcuri științifice și tehonologice în domeniu; • asigurarea cadrului legal și al reglementărilor cerute de utilizarea TIC și de dezvoltarea SL În concluzie, se poate spune că trecerea de la "statul proprietar/autoritar" la "statul pro1noțional'' trebuie să se facă direct, evitând faza intermediară a "statului 1ninin--ial'\ care ar însemna pierderea unui timp prețios în consolidarea și dezvoltarea unei ra1nuri a economiei care sa realizeze produse și servicii competitive în condițiile globalizării, cerute de Societatea Informațională. În aceste condiții, urmărind și natura intervențiilor protnoționale prezentate n--iai sus, rezultă câteva orientări care, la rândul lor, generează acțiuni și proiecte, cu responsabilități, resurse și indicatori de urmărire și evaluare, cu prioritate privind: - •

dezvoltarea in.fi astructurii ieforrnaționale într-un rit1n accelerat, însă asociat cu realizarea condițiilor de valorificare a infrastructurii prin servicn cu valoare adăugată care să motiveze investițiile, mai ales dacă sunt de stat sau cu garanții guvernan--ientale;

con1,pletarea și consolidarea cadrului legislativ și de don,eniului TIC

și a

i1npactului

acestor tehnologii econo1nică; reglen1,entări specifice în dezvoltarea social- • stinn,tlarea cererii pe piața internă din partea agenților economici, sectorului public(prin cerere agregată) și la nivel de fan--iilie/persoană,

în paralel

cu fncuraJarea exportului și pătrunderii pe piața externă, inclusiv în parteneriat cu firme de prestigiu care dispun de capital, tehnologii avansate și piață; • orientarea forn1,ării de specialiști pentru a permite in--iplicarea într-un tin--ip minin--i Ia realizarea de produse și servicii specifice TIC, în partea superioară a ierarhiei valorii adăugate (fazele de specificare-concepție-proiectare), scutind firmele rornâncști de cheltuieli suplimentare și pierdere de timp în raport cu competiția, la livrarea de produse și servicii pe piața internă și la export.

Pe acest fundal de sprijin și condiții favorabile promovării domeniului TIC, fin--i--iele pot adopta diferite s1:ra1:egii de dezvol1:are:

1. Realizarea de produse complexe, de un interes mai larg în utilizare, pe baza unor activități de cercetare-dezvoltare propru și în cadrul unor proiecte costisitoare, însă cu o valoare adăugată n--iare;

2. Realizarea de produse și servicii adaptate nevoilor beneficiarilor, în urma analizei realizate în--ipreună cu aceștia;

3. Realizarea de produse prin generalizarea unor soluții rezultate dintr-o experiență anterioară, prin ceea ce s-ar nurni "servicii transfon--i--iate în produse", care satisfac o cerere curentă a unui client;

4. Realizarea și dezvoltarea de aplicații pe baza unor tehnologii și orientări noi, a unei inovări ce rezultă dintr-o cercetare proprie sau valorificată de la instituții de cercetare-dezvoltare prin costuri mai mici, dacă cercetarea­ dezvoltarea a fost susținută de programe guvernatnentale (de exemplu progran--iul INFOSOC).

Pe baza obiectivelor globale specifice evoluției societății moderne către o societate infonnațională ca societate bazată pe cunoaștere, precu1n și a opțiunilor strategice posibile a fi adoptate în Ro1nânia, se poate trece la definirea și selectarea unor obiective prioritare, specifice/adaptate țării noastre, susținute de direcții de acțiune, cu responsabilități, ter1nene și resurse necesare, cu un sistem adecvat de evaluare și urmărire a obiectivelor propuse.

CAPITOLULS

OBIECTIVE PRIORITARE ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE

5.1 Consolidarea infrastructurii informaționale naționale și a industriei TIC

Consolidarea infrastructurii informaționale naționale, va unnări cu prioritate dezvoltarea infrastructurii de comunicații la nivelul cerințelor actuale.

a) Furnizarea de servicii de comunicații pe scară largă Expansiunea economiei bazate pe cunoaștere are loc în contextul în care majoritatea țărilor candidate la integrarea în UE nu au liberalizat încă sectorul de telecomunicații și înaintea transpunerii și implementării aquis-ului, nu numai pentru telecon1unicații, ci și pentru alte sectoare. Există o nevoie primară de a asigura tuturor cetățenilor posibilitatea serviciilor de comunicații accesibile, așa încât, info­ excluderea să fie evitată. România trebuie să asigure tuturor cetățenilor accesul la servicii de telecomunicații de bună calitate și accesibile tuturor. Soluția nu se va baza probabil numai pe rețele fixe, ci pe o varietate de tehnologii (fixe, mobile, cablu TV). Jn acest scop direcțiile de acțiune, pe termen scurt și mediu sunt:

Nr. crt. a. l a.2 a.3 a.4 a.5 a.6 a.7 a.8 Promovarea și susținerea unei piețe

Ministere de deschise și concurențiale pentru servicii

resort, ANRC, ale societății informaționale și de

Sector privat comunicații, care să poată asigura prestații de calitate la tarife avantajoase, coerente și accesibile Dezvoltarea de tehnologii și servicii noi

Ministere de ale societății informaționale

resort, ANRC, Sector privat Accelerarea și liberalizarea completă a

Ministere de sectorului de telecomunicații

resort, ANRC, Sector privat Dezvoltarea accelerată a rețelei publice

MCTI,, de telefonie, prin asigurarea unui ritm

ANRC, Sector anual de 500.000 noi abonați telefonici

privat Asigurarea serviciului universal de

MCTI, ANRC, telefonie, prin telefonizarea localitățiilor

Sector privat cu o populație de peste 1OOO de locuitori Asigurarea disponibilității serviciilor

MCTI, ANRC, telefonice de baza capabile să permită

Sector privat accesul la Internet Inființarea de centre publice de acces la

MCTI, MAP, resurse Internet și multimedia, având în

MEC, Sector vedere și zonele mai puțin favorizate

privat Inființarea rețelei naționale de

MAP, MCTI, infochioșcuri pentru a permite cetățenilor Administrația Acțiune continuă 2001-2007 2001-2003 2001-2004 2002-2004 2001-2004 2002-2004 2002-2004

care nu posedă la domiciliu calculator cu conexiune Internet, accesul la resursele de informații și servicii ale ad1ninistrației publice

locală, Sector privat

b) Dezvoltarea industriei naționale de produse și servicii TIC

Opțiunea pentru dezvoltarea unei ramuri a economiei în d01neniul TIC trebuie să se bazeze pe avantajul concurențial specific acestei ramuri pornind de la o realitate exprimată prin:

1. Dezvoltarea sectorului IT din România care să fie competitiv pe piața externă. Se va pune accent pe dezvoltarea de produse complexe și inovative, cu valoare adăugată mare;

2. Alinierea pieței interne la evoluțiile și exigențele piețelor externe;

3. Posibilitatea dotării cu factori de ordin general sau specializați care să asigure cmnpetitivitatea ramurii (infrastructuri, resurse umane cu specializări diferite, tehnologii noi, know-how, management de proiect,

cercetare- dezvoltare­ inovare etc.).

În perspectiva pe termen mediu, consolidarea poziției României, ca partener credibil și recunoscut pe o piață extrem de competitivă cum este cea din domeniul tehnologiilor informaționale și de comunicații de înaltă performanță, depinde de capacitatea de realizare a unor progrese tehnologice semnificative în acest domeniu. În acest sens se impune dezvoltarea și concentrarea potențialului și a infrastructurii de cercetare existente în domeniu, atât în sectorul public, cât și în cel privat, în vederea realizării de tehnologii, sisteme, instrumente, echipamente și servicii competitive, care să facă față cerințelor pe piața internă și internațională.

Nr. crt.

Acțiune ' •••· ' i Respo11salHld

t: ':: (J]ijQrdo

l:î; tbr

Perioada

b.1

Restructurarea întreprinderilor cu capital de stat din domeniul TIC ș1 dezvoltarea de întreprinderi noi

MIR MCTI, APAPS, MIMMC 2001 - 2004

b.2

Crearea parcurilor științifice ȘI tehnologice ș1 a incubatoarelor de afaceri /parcuri industriale

MCTI, MIR, MAP, MFP, MEC, MDP,Sectorul privat 2001 - 2004

b.3

Elaborarea de politici de realizare a proiectelor la nivel național, pentru a dezvolta industria națională de TIC

GPTI, Ministere de resort 2002 - 2003

b.4

Sti1nularea implementării sistemului de management al calității specifice secorului TIC

MCTI, MIR, MIMMC, Sector privat 2002-2005

b.5

Elaborarea politicilor fiscale și a legislației pentru susținerea dezvoltării sectorului TIC

MCTI, MFP 2001 - 2004

b.6

Stabilirea unui portofoliu de proiecte de investiții prioritare din domeniul TIC sau cu componente TIC pentru care se va urmări atragerea de investitori semnificativi

MDP, MCTI, MAP, MEC 2002-2004

b.7

Stin.ularea realizării de parteneriate strategice pentru proiecte naționale în dorneniul SI

MCTI, MAP, Agenția Română pentru Investitori Străini 2001 - 2004

b.8

Restructurarea pregătirii resurselor u1nane din domeniul TIC la toate nivelurile.

MEC,MCTI 2002-2004

Dezvoltarea activităților de CD și de inovare în domeniul TIC

Nr. crt.

Acțiune

Responsabil /

Coordonator

Perioada

b.9

Dezvoltarea programelor CDI naționale care susțin dezvoltarea Societății Informaționale

MEC, MCTI 2002 - 2004

b.10

Dezvoltarea centrelor de cercetare perfonnane, a centrelor virtuale, a rețelelor de cercetare și a celor de servicii științifice și tehnologice, din domeniul TIC

MEC, MCTI 2002 - 2004

b.11

Stimularea activităților CD proprii aleagenților economici din domeniul TIC

MEC, MCTI, MIR 2002 -2004

b.12

Dezvoltarea capacității de difuzare, aplicare și utilizare a tehnologiilor infonnaționale evoluate la agenții econon11c1

MEC, MCTI 2002-2004

b.13

Dezvoltarea parteneriatelor și a colaborării științifice și tehnologice pe plan internațional în domeniul TIC; participarea la programele internaționale CDI specifice dorneniului TIC (PCVI/ICT, colaborări bilaterale, etc)

MEC, MCTI 2002 -2004 5.2. Asigurarea accesului pe scară largă la serviciile Internet

c) Asigurarea accesului rapid și ieftin la Internet In contextul Societății Informaționale, cetățenii, instituțiile private sau de stat, organizațiile guvernamentale sau neguvernamentale trebuie să aibă acces la rețele de comunicații moderne și la servicii disponibile prin aceste rețele. Strategia pentru trecerea la noua economie și implementarea Societății Informaționale are în vederea introducerea noilor tehnologii TIC și crearea cadrului legislativ, care să încurajeze competiția și să aibă ca efect reducerea prețurilor, creșterea vitezei de acces la serviciile Internet și aplicații multimedia.

Nr. crt

c. l

Crearea unui cadru concurențial pentru fumizarea serviciilor de acces la Internet care să ducă la reduceri se1nnificative de prețuri

MCTI, ANRC, Sector privat 2001-2004

c.2

Introducerea și asigurarea competiției în rețelele locale de acces

MCTI, ANRC, Sector privat 2002-2004

c.3

Dezvoltarea infrastructurii de con1unicații de date, voce și imagini la mare viteză, ca suport pentru realizarea Societății Informaționale

MCTI, ANRC, Operatori publici de servicii de transport de date, Furnizori de conținut informațional și servicii Internet, Asociațiile profesionale 2002-2007

c.4

Realizarea de proiecte pilot în zonele izolate geografic pentru a asigura accesul la informație

MCTI, MAP, MFP, MEC 2002 - 2007

c.5

Creșterea performanțelor tehnice a produselor românești și asigurarea securității sistemelor de comunicații de date

MCTI, MIR, Furnizori de conținut informațional.... ȘI serv1cn

Internet, Asociațiile 2002-2007

profesionale

c.6

Realizarea unui proiect experi1nentare 1Pv6

pilot

de

MCTI, MEC, Sector privat 2002-2004

c.7

Crearea unui cadru concurențial pentru fumizarea de linii închiriate care să ducă la reduceri semnificative de prețuri

MCTI, Operatorii publici de servicii de transport de date, ANRC 2002-2004

c.8

Introducerea serviciilor de televiziune digitală, incluzând capabilități de Internet

MCTI, ANRC, Sectorul privat 2002 - 2010

c.9

Promovarea interoperabilității și standardizării infrastructurii de transport de infonnații

MCTI, ANRC, privat

MAP Sector 2002 - 2004

c.10

Dezvoltarea rețelelor alternative de con1unicatii - interconectarea lor pentru transmisii de date

Ministere de resort, Sector privat 2001 - 2007

d) Dezvoltarea rețelelor de mare viteză pentru cercetare și educație Obiectivul primordial pentru dezvoltarea rețelelor pentru cercetare și educație constă în realizarea unei infrastructuri performante de comunicații de date care să permită participarea unui număr mare de specialiști din institute de cercetare și studenți din universități, la schimbul internațional de informații, la dezvoltarea de aplicații și servicii noi, programe noi de cercetare în concordanță cu Prograinele Uniunii Europene. Se va pune accent pe utilizarea noilor tehnologii pentru comunicații de date care să asigure calitatea accesului la servicii electronice și să răspundă cerințelor de trafic constant pentru aplicații de tip multimedia.

Nr.

Acțiu11.e

crt

d.1 Lansarea de programe de cercetare, vizând tehnologiile Societății

Info rmaționale

d.2 Participarea la rețelele de cercetare, laboratoare/echipe virtuale, institute virtuale MEC, MCTI,,

MAP

MEC, MCTI 2001 - 2004 2002 - 2004

d.3

Realizarea de rețele metropolitane pe

MEC, MCTI, fibră optică în marile orașe, pentru

MAP conectarea institutelor de cercetare și

Academia învățmânt superior la rețeaua națională

Română, de cercetare-dezvoltare, învățământ și

Sector privat mediul academic

d.4 Realizarea infrastructurii de

MEC, MCTI, 2002-2007 2002-2007

comunicații necesare pentru creșterea perfonnanțelor rețelei naționale de cercetare-dezvoltare și educație și conectarea acesteia la rețelele europene de același profil

MAP, Academia Română, Sector privat

d.5

Cresterea performanțelor Rețelei naționale de cercetare -dezvoltare și educație pentru realizarea de echipe virtuale (GRID)

MEC 2002 - 2004

d.6

Subprogram de suport tehnologic pentru activități de înaltă tehnologie în IMM-uri

MIMMC, MEC 2002 - 2004

d.7

Crearea unei rețele de laboratoare de cercetare în domeniul TIC

MEC, Sector privat 2002 - 2004

d.8

I nfi ințarea de centre virtuale de suport tehnologic pentru IMM-uri, accesibile prin Inten1et

MEC, MIMMC, MCTI, Sector privat 2002 - 2004

d.9

Crearea unei baze de date a cercetării ro1nânești

MEC 2002-2003

d.10

Promovarea introducerii TI în instituții publice, instituții de educație, cercetare și cultură

MEC, MCTI, MCC, MAP, Administrația locală 2002 - 2007

d.11

Crearea rețelelor de campus universitar, capabile de comunicare n1ulti1nedia și integrarea unei rețele de ca1npus ro1nânești performante

în

cainpusul virtual european

MEC 2002-2007

d.12

Crearea rețelei informatice naționale educaționale a ad1ninistrației publice, capabilă de comunicare multimedia

MCTI, MAP, MAP 2002-2005 5.3 Educarea și pregătirea resurselor umane pentru Societatea Informațională

e) Educația și instruirea tineretului pentru Societatea Informațională

Unul dintre obiectivele cele mai importante îl constituie conectarea tutun școlilor la Internet. Toate clasele din școli trebuie să aibă acces la Internet, să exis un număr suficient de mare de calculatoare multimedia, conexiuni de mare viteză software adecvat.

Nr. crt.

Acțiune

e.1

Introducerea sistemului de educație asistată de calculator in învătământul preuniversitar și conectarea la standarde educaționale moderne bazate pe TI Asigurarea accesului tuturor profesorilor și elevilor din toate școlile la resursele TI prin dotarea cu laboratoare informatizate la cheie, dotate cu calculatoare, server local, echipamente de comunicatie și Internet, software educațional bazat pe multimedia Dotarea liceelor din România în pri1na parte a anului 2003

MEC, MCTI, Sectorul privat 2002 - 2010

e.2

Asigurarea disponibilității serviciilor și a resurselor educaționale pe Internet, precu1n și a platformelor e­ learning pentru profesori, elevi și părinți (de exemplu: accesul copiilor defavorizați, accesul la patrimoniul cultural digitizat, materiale didactice 1nultin1edia în mai n1ulte limbi, selectarea celor 1nai bune practici)

MEC, MCTI, Sectorul privat 2002 - 2004

e.3

Participarea la programele Uniunii Europene referitoare la educație, instruire, cultură și Societatea Infonnațională

MEC, MCTI, Sectorul privat 2003 - 2007

e.4

Instruirea tuturor cadrelor didactice și adaptarea programelor școlare pentru profesori, în scopul utilizării noilor tehnologii TIC pentru dezvoltarea metodelor de predare inovatoare și practice

MEC, Sectorul privat 2002 - 2007

e.5

Adaptarea programelor școlare prin integrarea noilor metode de învățare bazate pe tehnologia informației și comunicațiilor. Normarea modului

în care se folosește tehnologia informației în invățământ

MEC 2002 - 2004

e.6

Realizarea proiectelor pilot, a schi1nburilor de practici și coordonarea eforturilor de cercetare prin participarea la programele Uniunii Europene privind SI și educația

MEC, MCTI, MIE, Sectorul privat 2002 - 2007

e.7

Stimularea dezvoltării de aplicații și 1nateriale educaționale electronice pentru învățământul preuniversitar. Crearea unei piețe a produselor educaționale electronice. Încurajarea concursurilor de creație între elevi

MEC 2002 - 2010

e.8

Introducerea n1anagementului inforn1atizat la nivel național în siste1nul educațional. Dotarea elevilor cu "s1nart-carduri" și realizarea schi1nbului automat de informații între instituțiile care le acordă facilități (MEC, SNCFR, MI)

MEC 2002 -2007

e.9

Asigurarea accesului tinerilor funcționari publici la resurse educationale pe Internet și la platfonne de e-learning

MAP, INA 2002-2005

e.10

Dezvoltarea culturii manageriale în răndul conducătorilor IMM și angajaților acestora cu privire la utilizarea tehnologiei informației ca instrument de promovare a afacerilor

MIMMC 2002-2006

f) Munca în economia bazată pe cunoaștere Populația activă trebuie să acumuleze cunoștințe de tehnologia informației pentru a se adapta schimbărilor ce apar în cerințele de forță de muncă.

Acțiune Dezvoltarea posibilității de a dobândi cunoștințe în d01neniul tehnologiei informației prin sistemul de învățare continuă MEC, Sectorul privat 2002 - 2010 2002 - 2010 MMSS, Sectorul privat Asigurarea condițiilor pentru perfecționarea organizării muncii prin munca la distanță, munca în regim de program redus, cu acordul partenerilor sociali

f.3

2002 - 2010

MMSS, Sectorul privat

Creșterea semnificativă a numărului centrelor de instruire și a cursurilor în don1eniul IT

f.2

f. 1

Nr.

crt.

Se vor iniția acțiuni largi pentru a asigura permanent cursuri de TI pentru forța de muncă, acordând o atenție deosebită recalificării șomerilor. Eforturile pentru calificarea forței de muncă trebuie să fie combinate cu un cadru de condiții de modernizare a organizării muncii, în special pentru încurajarea „muncii la distanță".

f.4

Pr0111ovarea unei rețele de centre de învățare și instruire pentru instruirea și de formare continuă a absolvenților în domeniul tehnologiei informației și comunicaților

MEC, MMSS, Sectorul privat 2002 - 2010

f.5

Crearea de puncte de acces la Internet în locuri publice și/sau înființarea la nivelul comunităților a centrelor multifuncționale și multimedia, prin care să se asigure accesul la Internet și la facilitățile necesare lucrului cu calculatorul

MAP, MCTI, Sectorul privat 2002 - 2010

g) Crearea condițiilor pentru utilizarea nediscriminatorie a serviciilor specifice Societății Informaționale

Utilizarea pe scară largă a TIC conduce la eliminarea distanțelor; poate distribui mai echitabil resursele cunoașterii și poate genera noi servicii pentru cetățenii cu nevoi speciale, într-o modalitate pro-activă și mult mai flexibilă. Accesibilitatea la informație și servicii on-line este o precondiție pentru asigurarea trecerii la o Societate Informațională deschisă tuturor. Este de asemenea necesară obținerea mai multor informații în ceea ce privește „info-excluderea", pe baza colectării de date, a tendințelor de111ografice, a situației socio-economice, precum și a drepturilor persoanelor cu invalidități și a accesului acestora la tehnologii de asistență.

Nr.

Acțiune

Perioada

crt.

g.1 Întreprinderea de acțiuni vizând

MCTI, MIE, adoptarea standardelor de

MAP, accesibilitate a produselor de Sectorul privat, tehnologia informației ("Design for Organisme de all"), în special pentru îmbunătățirea standardizare gradului de utilizare a forței de muncă și integrarea socială a persoanelor handicapate sau cu nevoi speciale 2002- 2010

g.2

Revizuirea legislației și a standardelor MCTI, MIE, MJ, 2003 - relevante, în scopul de a se asigura MAP, Organisme conformitatea cu principiul

de standardizare 2004

ac cesibilității

g.3

Adoptarea liniilor directoare privind

MCTI, MAP, 2002 - website-urile publice din cadrul

MIP 2003

Inițiativei de Accesibilitate la Web (WAI - Web Accesibility Initiative)

g.4

Asigurarea înființării și conectării în

MCTI, MEC, 2002 - rețea a centrelor naționale de excelență MAP, MIMMC, 2004

de tip "Design for all"

Sectorul privat 5.4 Stimularea realizării și utilizării serviciilor specifice Societății Informaționale

h) Accelerarea comerțului electronic In România, reforma economică, creșterea investițiilor străine, dezvoltarea rapidă a piețelor orientate către Europa, precum și puternicele interconexiuni cu companiile din UE, oferă oportunități de modernizare și avansare rapidă în special în domeniul tranzacțiilor electronice. Dezvoltarea infrastructurii și a asigurării accesului la mijloacele de comunicație la prețuri acceptabile, cât și politicile de susținere a IMM pot duce la o dezvoltare rapidă și la creșterea semnificativă a cererii. Pentru accelerarea comerțului electronic sunt necesare câteva condiții adecvate: utilizarea siste1nelor de plată securizate, o bună logistică de distribuție, aplicarea semnăturii electronice, creșterea încrederii agenților economici ș1 a consumatorilor în acest nou tip de comerț. Se va urmări crearea tuturor acestor condiții pentru a atinge nivelul de dezvoltare corespunzător al comerțului electronic.

Nr.

crt.

h. l

Definitivarea și adoptarea cadrului de

MCTI, MAP, 2001-2003

reglementări și a cadrului instituțional specific comerțului electronic in

alte ministere de resort, Sectorul

concordanță cu acquis-ul comunitar și cu reglementările UE ( Semnătura

privat

electronică, comerțul electronic..)

h.2

Propunerea de facilități pentru încurajarea investițiilor agentilor economici în n1ijloaceTIC și adoptarea comerțului electronic

MCTI, MFP, Sectorul privat 2002-2007

h.3

Organizarea de acțiuni de promovare a comerțului electronic; sprijinirea IMM pentru construirea și întretinerea unui

MCTI, MIMMC, Sector privat 2001-2004

portal ( site web) pentru promovarea

economiei digitale ( e-business,

e-con11nerce)

h.4

Extinderea și perfecționarea sistemului de plăți electronice în sistemul financiar-bancar

MFP, Asociația Națională a Băncilor, MCTI 2002-2007

h.5

Stabilirea cadrului de reglementări pentru prevenire fraudelor și a

MCTI, MI, MJ,

OPC, Sectorul 2002-2004

accesului neautoriozat la informații

privat

h.6

Utilizarea comerțului electronic în

MCTI, MFP, 2001 - proiect

achizițiile publice

celalate

pilot

ministere și instituții din administrația publică 2002 - 2004 generalizare

h.7

Continuarea susținerii la nivel guven1an1ental a proiectelor pilot de comerț electronic și a generalizării acestora ( Piața virtuală, e-achiziții publice, Rețeaua Naținală de Servicii Informatizate, soluție B2B pentru servicii vamale, Cyber Center, etc)

GPTI 2001( proiecte pilot) 2002-2005 ( generalizare)

h.8

Realizarea, la nivelul unor comunități locale de până la 20000 de locuitori, de proiecte pilot pentru introducerea Cărții Electronice de Identitate, care conține și semnătura digitală

MAP,MCTI, MI, MSF, MMSS, CNASS, Administrația locală 2002-2004

h.9

Introducerea la nivel național a Cărții Electronice de Identitate

MAP, MCTI, MI, MSF, MMSS, CNASS, Administrația locală 2002-2007

h.10

Stimularea !MM-urilor pentru realizarea de pagini Web în scopul prezentării activităților și a produselor pron1ovate la export

MIMMC 2002-2006

i) Guvernarea electronică, acces electronic la serviciile publice "e-Government" reprezintă oferirea de servicii publice în format electronic pentru cetățeni și mediul de afaceri. Asigurarea disponibilității informațiilor publice prin Internet, 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână este una dintre prioritățile Guvernului Ron1âniei. "Site"-urile ministeriale vor facilita accesul direct la informații publice sau la angajații diferitelor departamente.

Oferirea de servicii publice în format electronic reprezintă o alternativă mai eficientă și mai ieftină, care permite Guvernului să fie mai aproape de cetățeni și să-și adapteze serviciile conform cerințelor acestora. Strategia de trecere la "e-government" include o combinație a următoarelor ele111ente: • Încurajarea competiției pe piața de telecomunicații; •

Reforma și modernizarea administrației centrale și locale prin metodele tehnologiei informației și prin aplicarea strategiei sectoriale "e-Ad1ninistrație" și a principiilor de e-business.Realizarea achizițiilor publice în forn1at electronic; • Atragerea investițiilor în

domeniul "e-govemn1ent" ș1 pro1novarea parteneriatului public-privat.

e-Government este alcătuit din patru mari componente:

I. interacțiunea dintre Guvern/Administrație și Cetățean ( G2C)

II. interacțiunea dintre Guvern/Administrație și mediul de afaceri( G2B)

III. interacțiunea dintre Guvern/Administrație și angajații acestora (G2E)

IV. interacțiunea dintre diferite instituții ale Guvernului și Administrației Publice (G2G).

Pentru a funcționa eficient, "guvernarea electronică" necesită o infrastructură de comunicații adecvată, precum și asigurarea securității necesare furnizării de servicii publice în fonnat electronic. Eficacitatea "guvernării electronice" va fi determinată de încrederea cetățenilor și a mediului de afaceri în utilizarea Tehnologiei Informației. "e-Govermnent" se bazează pe interoperabilitatea dintre sisteme și eficientizarea costurilor datorită reutilizării componentelor și practicilor. În luna februarie 2001, Comunitatea Europeană a propus o listă de 12 servicii publice ce trebuie să fie incluse în serviciile oferite cetățenilor prm intennediul 1nijloacelor electronice. Furnizarea acestor serv1c11 în format electronic se poate face pe diferite niveluri de co1nplexitate: Nivelul 1 - Informare: furnizarea informațiilor despre serviciile publice;

Nivelul 2 - Interacțiune uni-direcțională: descărcarea de formulare de pe Internet;

Nivelul 3 - Interacțiune bi-direcțională: procesarea formelor, inclusiv autentificare;

Nivelul 4 - Tranzacții: transmiterea informațiilor, luarea deciziilor și a livrării (inclusiv efectuarea plăților prin mijloace electronice).

I) Interacțiunea dintre instituțiile Guvernului/Administrației și cetățeni (G2C) e-Government oferă o alternativă cetățenilor la modul clasic de interacțiune, în sensul că aceștia pot alege unde și când să acceseze serviciile publice care le sunt destinate. Cetățenii doresc ca în procesul de interacțiune electronică cu Guvernul, ușurința și adaptabilitatea serviciilor publice să fie însoțite de protecția datelor cu caracter personal. Ei doresc să poată avea încredere în noua manieră de a interacționa cu Administrația. Lista serviciilor publice de bază propuse de către Comunitatea Europeană pentru a face parte din serviciile oferite prin intermediul mijloacelor electronice, în cadrul "e-government", este următoarea: • taxele pe venit: declarație, notificare; • servicii de căutare a unui loc de muncă prin intermediul oficiilor de n1uncă; •

contribuții la securitatea socială (facilități acordate șomerilor, deduceri pentru copii, costuri medicale, burse pentru studenți); • docun1ente personale (pașaport și licențe pentru conducătorii auto); • înmatricularea mașinilor; • cereri pentru obținerea autorizațiilor de construcție; • declarații către poliție; • biblioteci publice (disponibilitatea cataloagelor, instrumentelor de căutare); • registrele de stare civilă; • înscriere Ia universități/facultăți; • anunțarea schi1nbării de domiciliu; • servicii legate de sănătate (sfaturi interactive referitoare la disponibilitatea serviciilor în diferite spitale, programări la vizita medicală); Interacțiunea dintre Guvern și cetățean are loc atât la nivel central, cât și local și

necesită realizarea interacțiunii electronice dintre cetățean și instituțiile guvernamentale centrale și locale. Pentru eficientizarea interacțiunii dintre cetățean ș1 administrația publică locală, a fost aprobată prin HG 1007/4.10.2001, strategia "e-Administrație" privind informatizarea administrației publice, care este parte a componentei "G2C" din "e­ goven11nent". Strategia e-Administrație are ca obiective principale: • creșterea eficienței operaționale în cadrul administrației publice locale; •

informatizarea serviciilor având ca beneficiari cetățenii fapt ce i1nplică integrarea serviciilor prestate de administrația publică; • asigurarea accesului la informații prin tehnologii informaționale pentru utilizatorii finali ai serviciilor administrației publice. și are în componența sa următoarele acțiuni principale: • realizarea rețelei naționale a administrației publice; • realizarea rețelei extranet a administrațiilor publice locale; • realizarea de portaluri de informare pentru cetățeni; • realizarea de portaluri de servicii pentru cetățeni; • integrarea registrelor de stare civilă; • realizarea registrului de proprietate; • introducerea cărții electronice de identitate(I.D. card); • introducerea semnăturii digitale; • n1anagen1entul fluxului de documente; • instruirea funcționarilor publici. Acțiunile cuprinse în strategia

e-Administrație

sunt prezentate în fonnă detaliată în Anexa

1. II) Interacțiunea dintre instituțiile Guvernului/Administrației (G2G) "e-Governn1ent" presupune utilizarea unui standard pentru schimbul de informații,

prin intermediul căruia utilizatorii pot crea și partaja docmnente ce rulează pe orice rețea locală sau extinsă, ajutând instituțiile guvernamentale să integreze aplicațiile caracterizate de o mare diversitate tehnologică. Pentru in1ple1nentarea cu succes a "e-government" este necesară definirea unei arhitecturi coerente de aplicații și a unui set pre-definit de servicii generice și instrmnente pentru dezvoltarea, implementarea și administrarea ulterioară a aplicațiilor. Această arhitectură trebuie actualizată pentru a asigura corespondența cu cerințele utilizatorilor și cu noile tehnologii care apar. Trecerea la accesibilitatea serviciilor publice prin Internet și tehnologia Web necesită introducerea unor tehnologii noi precum

smart-cardurile, semnătura digitală și certificatele electronice, formulare electronice etc. Pentru a face acest lucru posibil, este necesară o infrastructură sigură și modernă pentru efectuarea de tranzacții electronice. III). Interacțiunea dintre instituțiile Guvernului/Administrației și angajații acestora (G2E)

În calitate de angajator, Guvernul își va îmbunătăți eficiența managementului intern, va putea reduce costurile administrative și va putea determina apariția unei noi culturi "e-government" prin utilizarea mijloacelor electronice în comunicarea și tranzacțiile pe care le are cu angajații săi, funcționarii publici. Fiecare instituție guverna111entală va realiza în cadrul portalului său o componentă "internă", dedicată doar angajaților acestora. Această componentă va conține informații referitoare la statutul,

atribuțiile,

structura

și, forma

de

organizare

a

fiecărei

instituții guven1an1entale. Fiecare funcționar public va putea accesa informații despre fișa postului său, condițiile aferente, precum și posibilitățile de dezvoltare a carierei profesionale. Prin intermediul acestei componente se va realiza și instruirea continuă, în format electronic, a angajaților din instituțiile guvernamentale. IV) Interacțiunea dintre instituțiile Guvernului/Administrației și mediul de afaceri (G2B) Pentru realizarea interacțiunii electronice dintre Guvern și mediul de afaceri, Comunitatea Europeană a propus un set de servicii publice de bază, care trebuie să fie oferite mediului de afecri și prin intermediul mijloacelor electronice. Aceste servicii publice de bază sunt: • Contribuția socială a angajaților; • Taxe ale intreprinderilor: declarație, notificare; • TVA: declarare, notificare; • • În111atricularea unei noi întreprinderi; • Transrn iterea de date către oficiile de statistică; • Declarații vamale; • Pennise legate de n1ediu; • Achiziții publice ("e-procurement");

Furnizarea în format electronic a serviciilor publice mai sus menționate se va face conform cadrului pe patru nivele propus de către Comunitatea Europeană. Pentru atingerea obiectivelor 1nai sus menționate și imple1nentarea celor patru con1ponente ale e-government, este necesară realizarea următoarelor acțiuni:

Nr. crt.

i.1

Realizarea infrastructurii necesare pentru informatizarea administrației publice: realizarea rețelei extranet guverna1nentale care să interconecteze organismele administrației centrale și locale, cu asigurarea interoperabilității rețelelor județene cu rețeaua unică a administrației centrale

MAP, MCTI, SGG, Sector privat 2003 (adm.centrală) 2002-2003 ( rețeaua națională)

i.2

Realizarea de portaluri de informații Ia nivelul administrației centrale, susținute prin acțiuni de creare

prealabilă a arhivelor și bazelor de

MAP, MJ, MCTI, MEC,celelalte 2002 (Portalul Legal Unic,

date relevante pentru cetățeni și agenți economici și de reglementări privind modul de creare și exploatare a portalurilor administrației centrale.Un prim portal va fi cel al reglementărilor juridice

ministere

Portalul educațional. SEI)

i.3

Dezvoltarea sistemului de Web-site- uri interactive la nivelul ad1ninistrației centrale

MAP, MCTI, celelalte n1inistere 2002 - 2004

i.4

Realizarea de portaluri de servicii: pentru cetățeni și pentru agenții econo1nici,bazate pe semnătura electronică și carduri electronice de identificare a utilizatorilor

MAP, MFP, MMSS, MCTI, celelalte ministere 2002 - 2004

i.5

l111ple1nentarea unui sistem de "Ghișee electronice de informare" în spații publice furnizând informații privind: legislatia, manifestarile culturale locale, starea mediului, etc. -proiect pilot -extinderea în toate localitățile cu peste 20.000 de locuitori

MCTI, MAP, Asociații profesionale 2001 - 2007 2001 2002 - 2007

i.6

Informatizarea servicilor administrațiilor publice locale și conectarea acestora la rețelele regionale

MAP, administrația publică locală 2002-2004

i.7

Integrarea registrelor de stare civilă: servicii de certificare, crearea și adn1inistrarea indexului înregistrărilor de stare civilă, crearea serviciului de notificare a evenimentelor de stare civilă

MAP, administrația publică locală 2002-2004

i.8

Crearea și administrarea Registrelor de Proprietate și a serviciilor aferente către cetățeni, agenți economici, tehnicieni, specialiști, finanțiști și notari prin schimburi interactive de date între registrele de proprietate și administrațiile locale (municipialități)

MAP, MFP, administrația publică locală 2003-2004

i.9

Asigurarea coerenței informaționale a registrelor de interes național (unicitatea codificării și a identificării entităților componente, a canalelor de colectare și actualizare a informației, definirea interconexiunilor informaționale și a modurilor de validare a acestora, reguli unitare de acces și securitate )

MCTI, MAP, MI, MFP, MJ, Oficiul Național de Cadastru, celelalte ministere 2002 - 2004

i.1 O

Promovarea semnăturii digitale în serviciile administrației publice

MAP, MCTI, celelalte 2002 - 2003

ministere, administrația locală

i.11

Experimentarea și generalizarea cărții electronice de identitate (ID card)

MAP, administrația locală 2003 - 2004

i.12

Introducerea managementului infonnatizat al documentelor în instituțiile administrației publice centrale și locale Uudețe și orașe mari) și integrarea acestor sisteme

MAP, celelalte ministere, administrația locală din mari județe și..

mun1c1p11 2002 - 2007

i.13

Pregătirea, lansarea și extinderea sistemului de achiziții publice electronice (e-procurement)

MCTI 2001 - 2004

i.14

Instruirea funcționarilor publici pentru utilizarea eficientă a noilor tehnologii inclusiv prin forme de instruire la distanță

MAP, MCTI, administrația publică, laboratoare de instruire 2002 - 2004

i.15

Asigurarea pentru structurile administrației publice a numărului opti1n de specialiști în tehnologia informației, conform standardelor europene

MAP Celelalte ministere Ad1ninistrația publică locală 2002-2004

i.16

Organizarea de cursuri de specializare pentru 1nanagerii de infrastructura TIC, personalul de înregistrare a documentelor și personalul de la ghișeele de lucru cu publicul

MAP, MCTI, MIMMC, Sector privat 2002 - 2004

i.17

Elaborarea cadrului legislativ pentru concesionarea organizării și accesării bazelor de date publice

MCTI, MJ, MAP, MI 2003 - 2004

i.18

Continuarea susținerii la nivel guveniamental a proiectelor de e- govenunent, cu respectarea recomandărilor UE

GPTI, MCTI, Ministere de resort 2001( proiecte pilot) 2004-2005 ( generalizare)

i.19

Identificarea și evaluarea site-urilor web și a interfețelor electronice existente la nivelul instituțiilor guverna1nentale

MCTI,

MAP, MIP 2002-2003

i.20

Definirea ȘI adoptarea UnUI standard de construire a interfețelor electronice cu publicul, existente la nivelul instituțiilor guvernamentale

MCTI, MAP, MIP, 2002-2003

i.21

Crearea unui portal guvernamental

MCTI, DAIS, 2002-2004

central care să permită interacțiunea cu instituțiile guvernamentale

MAP

i.22

Definirea unui standard de interoperabilitate pentru schi1nbul de informații între instituțiile publice

MCTI,

MAP, MIP, MI 2002-2003

i.23

Proiectarea și implementarea de sisten1e informatice pentru asigurarea celor 12 servicii publice de bază în format electronic pentru cetățeni

MCTI, MAP, MI 2002-2005

i.24

Proiectarea și implementarea de sisten1e informatice pentru asigurarea celor 8 servicii publice de bază în fonnat electronic pentru mediul de afaceri

MCTI, MFP, 2002-2005

i.25

In1plen1entarea de centre de apel

MCTI, MAP, MIP 2003-2005

j) Servicii medicale bazate pe TIC Folosirea corespunzătoare a tehnologiilor on-line în vederea creșterii disponibilității informațiilor de calitate despre sănătate printre cetățeni va duce la creșterea ponderii medicinei preventive, reducând substanțial pe termen lung costurile sociale și administrative ale diagnosticării și tratamentului. Mai mult, medicina preventivă impune, ca atât cetățenii, cât și profesioniștii din domeniu, să aibă acces la informații medicale de calitate, ușor disponibile prin Internet. Prin urmare, principalele criterii de calitate pentru dezvoltarea site-urilor web naționale vor trebui adaptate pentru noi implementări de site-uri cu informație medicală.

Nr. crt.

Acțiune

j.1

Infonnatizarea sistemului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

MSF, CNAS, C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. 2002-2006

j.2

Informatizarea domeniului sanitar, a Ministerului Sănătății și Familiei și a unităților direct subordonate acestuia

MSF 2002-2006

j.3

Realizarea rețelei Extranet a instituțiilor sanitare prin acces la rețelele de mare viteză: conectarea spitalelor și clinicilor universitare, conectarea spitalelor de urgență din municipii, conectarea celorlalte spitale și

MSF, CNAS, instituții sanitare,

C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. 2002-2006 2003 2002 - policlinici orășenești, - conectarea centrelor comunale de sănătate 2004 2000 - 2007

j.4

Dezvoltarea unor noi servicii de sănătate asistate de calculator; folosirea cartelelelor inteligente în asistența medicală

MSF, Instituții sanitare, sectorul privat, unități de cercetare, 2001-2004

C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.

j.5

Realizarea indexului serviciilor medicale și a furnizorilor de servicii ( spitale, policlinici, laboratoare, servicii de urgentă, farmacii, medici de familie, etc.)

MSF, Instituții sanitare, sectorul privat, unități de cercetare, C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. 2001-2004

j.6

Dezvoltarea de web-site-uri cu informații de medicină preventivă și educație sanitară, cu respectarea criteriilor de calitate stabilite de UE și integrarea în circuitul internațional

MSF, CNAS, instituții sanitare, unități de cercetare, C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. 2002-2004

k) Stimularea creării și diseminării informațiilor și cunoștințelor cu mijloace electronice Pentru România, preluarea noilor tehnologii IT în mediile și instituțiile culturale (biblioteci, rnuzee, arhive de patrimoniu cultural) în vederea creării de conținut nou, transpunerea în format electronic a informației și a materialelor culturale, asigurarea unui acces larg de masă și dezvoltarea noilor servicii au o importanță deosebită. Mai 1nult, disponibilitatea serviciilor de informare de înaltă calitate oferite de operatorii publici și privați, vor permite tuturor cetățenilor să fie bine informați despre oportunitățile de piață, despre dezvoltările culturale locale, naționale sau europene, sau despre evenimetele artistice. Industria de conținut poate beneficia direct de această bogăție, transformând-o în valoare economică, în același timp cu generarea unor n1ultiple beneficii, contribuid direct la integrarea României în circuitul de valori culturale europene și internaționale. Rornânia va asigura aceste cerințe prin: îmbunătățirea și extinderea accesului la informațiile din sectorul public, creșterea producției de conținut într-un mediu multicultural, creșterea dinamicii pieței de conținut digital, cu respectrea reglementărilor privind protecția dreptului de autor.

Nr. crt.

k.1

Digitizarea colecțiilor de fonduri culturale din biblioteci, arhive, muzee și asigurarea accesului larg la acestea: -conectarea Bibliotecilor Universitare la rețeaua Internet de mare viteză;

MCC, MEC, Academia Română, Sectorul privat 2002 - 2006 -realizarea de pagmi web pentru biblioteci, muzee, teatre și alte unități de cultură; -conectarea bibliotecilor ș1 muzeelor din municipii la rețeaua Internet; -conectarea celorlalte biblioteci

ș1 111uzee -conectarea teatrelor și a celorlalte unități de cultură

k.2

Intensificarea cooperării dintre instituțiile educativ-culturale și industria de conținut

MC, MEC, MCTI, Asociații profesionale 2002 - 2006

k.3

Dezvoltarea și generalizarea proiectelor pilot guvernamentale destinate diseminării informației culturale și facilitarea accesului la cultură și instituțiile culturale

MCC, MCTI 2001 - 2006

k.4

Crearea unei culturi a informației prin conștientizarea mediilor culturale asupra avantajelor folosirii tehnologiilor Societății Informaționale

MCC, MEC, MCTI, Academia Română 2001 - 2004

l) Sisteme inteligente de transport Siste1nul inteligent de transport începe să fie recunoscut ca o nouă opțiune pentru operarea și managementul rețelelor de transport. Implementarea sistemului inteligent de transport și a serviciilor pentru toate tipurile de transport va contribui în mod semnificativ la îmbunătățirea eficienței și siguranței traficului, ca și a' protecției mediului înconjurător. Ro111ânia admite faptul că sistemele inteligente de transport pot fi luate în considerare numai alături de modernizarea infrastructurilor existente sau de crearea unei noi infrastructuri, dar nu ca o etapă separată. Dezvoltarea unor planuri și strategii naționale realiste, pe termen lung, pentru implementarea serviciilor inteligente de transport va fi avută în vedere în perspectivă. Acțiuni avute în vedere: ■ analiza traficului pe principalele artere de circulație, ■ siste111.e de informare în timp real asupra traficului, ■ eliberarea automată a certificatelor de transport, ■ introducerea sistemului hărților GPS, ■ utilizarea tehnologiei GIS în transporturi.

m) Controlul mediului înconjurător (Mediul înconjurător on-line) Una dintre cele mai importante acțiuni pe plan mondial o reprezintă protecția mediului înconjurător. Standardele scăzute privind obligațiile anterioare, precum și absența protecției mediului înconjurător vor necesita strategii ferme pe termen lung. Pe de altă parte, integrarea țării noastre în UE presupune implementarea și respectarea legislației UE privind protecția mediului înconjurător. Țările candidate și UE ratifică în prezent o serie de acorduri privind participarea acestora la European Environment Agency (EEA) și la European Environment Infonnation and Observatory Network (EIONET). Calitatea de membru în EEA este benefică atât pentru țările candidate, cât și pentru țările membre UE. România recunoaște importanța dezvoltării rețelei on-line EIONET pentru monitorizarea și acun1ularea datelor despre n1ediu. În baza Legii 622 din 07 noiembrie 2001, pentru ratificarea actului final al negocierilor dintre Guvernul României și Comunitatea Europeană de adoptare a Acordului privind participarea României la Agenția Europeană de mediu și la Rețeaua europeană de informare și obsevare a mediului (EIONET) adoptat la Brussels la 9 oct01nbrie 2000, România participă cu drepturi depline la Agenția europeană de mediu și la Rețeaua Europeană de informare și observare a mediului (EIONET), în conformitate cu Regulamentul Consiliului (CEE) numărul 1210/90, modificată prin regulamentul Consiliului (CEE) numărul 933/99 și este asociată la Activitățile Comitetului științific al Agenției Europene de mediu, până când România va deveni membră a Uniunii Europene. 5.5. Securizarea rețelelor, antifrauda TIC și promovarea cartelelor inteligente

n) securizarea rețelelor de calculatoare Trebuie avute în vedere cu prioritate două aspecte legate de securitatea rețelelor: I.

integritatea rețelelor:

disponibilitatea acestora;

2. caracterul privat:

dreptul individual de a controla, informațiile referitoare la propria persoană, care pot fi precum și accesul la aceste date.

influența și gestiona memorate și stocate, Modelul de securitate presupune măsuri legate de securitate fizică și măsuri legate de securitatea logică a sistemului: • securitatea fizică,

sau nivelul exterior al modelului de securitate și care presupune: salvările pe copii de rezervă a datelor, siguranța păstrării suporților de salvare, protejarea echipamentelor informatice la furt, prevenirea accesului la echipan1ente a personalului neautorizat etc; • securitatea logică, sau nivelul care asigură controlul accesului la resursele ș1 serviciile sistemului, presupune: • securitatea accesului: la sistem, la cont, drepturile de acces; • securitatea serviciilor: controlul și drepturile. Cerințele de securitate ale rețelelor au la bază analiza vulnerabilităților, evaluarea amenințărilor și analiza riscurilor. Definirea politicii de securitate va răspunde la următoarele întrebări": l.

Care sunt amenințările ce trebuiesc eliminate și care se pot tolera?

2. Care sunt resursele ce trebuiesc protejate și la ce nivel?

3. Cu ce miloace poate fi implementată securitatea?

4. Care este prețul măsurilor de securitate care poate fi acceptat?

o) Planificarea securității sistemelor de telecomunicații Asigurarea securității unui sistem presupune ansamblul măsurilor tehnice ș1 non­ tehnice 1nenite să dezvolte managementul și administrarea sistemelor informatice. Planificarea securității sistemelor de telecomunicații presupune parcurgerea următoarelor etape:

a) Planificarea cerințelor de securitate: confidențialitatea, integritatea datelor, disponibilitatea, controlul și auditul; personalizarea acestei planificări în funcție de domeniul strict de aplicabilitate: în mediul bancar, sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, diplomatic, guvernamental sau universitar.

b) Evidențierea riscurilor este pasul preliminar în proiectarea arhitecturii securității sistemelor.

c) Analiza raportului cost - beneficii, prin care se asociază fiecărui risc identificat, un cost în cazul producerii și un cost al măsurilor luate pentru prevenirea sa.

d) Stabilirea politiciilor de securitate: definirea politicii generale, standarde și recomandări.

p) Comerț electronic și cartele inteligente

Securitatea sistemelor informatice va fi privită sub cele trei aspecte de baza:

1. confidențialitatea - care se referă la protecția infonnațiilor față de pătrunderea neautorizată în rețea;

2. integritatea - care se referă la păstrarea conținutului exact și complet al datelor;

3. accesibilitatea - care se referă la accesul utilizatorilor la informații și servicii de importanță vitală.

Elaborarea de soluții care să asigure securizarea în mediul Internet, va avea în vedere urn1ătoarele c01nponente: • securitatea conexiunii rețelei VPN la rețeaua Internet prin criptare și tunelare; • securizarea peri1netrului prin firewall-uri; • securizarea monitorizării prin detecția intrușilor, scanare perimetru; • identificarea prin autentificare și certificare digitală • 1nanagementul securității, prin elaborarea unor politici eficiente de securitate.

Un alt aspect i1nportant care va fi perfecționat este modul de abordare al infracțiunilor de tipul fraudelor electronice în legătură cu semnatura electronică, cartelele inteligente, hackingul, răspândirea de viruși informatici, comerțul electronic, protecția datelor personale, pirateria informatică etc.

În vederea creșterii încrederii populației în utilizarea serviciilor informatice, România va acorda o mare atenție asigurării securității aplicațiilor in rețele, prin utilizarea cartelelor inteligente, atât în sectorul public, cât și privat.

Nr. crt

Acțiune

Responsabil/ Coordonator

Perioada

Evaluarea securității sistemelor informatice la nivel de instituție, la nivel național, sau re ional

p.1

Promovarea auditării sistemelor informatice, care să conțină: definirea profilurilor de securitate - analize la atac ȘI penetrare din exterior analize de securitate din interior

MCTI, MAP, Instituții din Sistemul Național de Apărare 2002 -201O

Acțiuni antifraudă pentru prevenirea electronice

și

combatarea

criminalității

p.2

Implementarea politicilor de securizare împotriva atacurilor de tip hacker cracker și prevederea de măsuri de restaurare a sistemului informatic afectat; măsuri legislative pentru sancționarea și pedepsirea criminalității electronice de tip hacker cracker.

MCTI,

MI, MJ 2002 - 2010

p.3

Dezvoltarea de programe antivirus specializate pentru contracararea ȘI prevenirea atacurilor cu viruși asupra rețelelor de calculatoare, portal de securitate informatică.

Institute de cercetare, Industria de software 2002 - 2010

p.4

Promovarea de măsuri pentru combaterea criminalității electronice

MCTI,

MJ, Instituții din Sistemul Național de Apărare 2002 - 2010

p.5

In1plementarea de programe combatere a atacurilor în rețelele telecomunicații mobile și fixe.

de de

MCTI, Instituții din Sistemul Național de Apărare, Sectorul privat 2002 -2010

p.6

Securizarea siste1nelor de plăți electronice: asigurarea vitezei, caracterului privat ș1 confidențial, descentralizarea și internaționalizarea acestora: - transferul electronic de fonduri - banii electronici - "e-cash"

MCTI, MFP, Sector bancar 2002-2010

p.7

Promovarea cartelelor inteligente "smart

MSF,CNAS, 2002-2006

card" pentru securizarea accesului

MCTI, MFP,

electronic la serv1cn medicale, la plăți

Asociația

electronice,

acces

mobil

Internet,

Națională

a

serv1c11 de transport public, telefoane

Băncilor

publice

p.8

Promovarea cărților electronice de

MSF,CNAS, 2002-2006

identitate, tip "smart card", ca element

MCTI,

MFP,

de

autentificare

ȘI

acces la servicii

Asociația

publice (ex.:

serviciile administrației

Națională

a

publice, servicii de asigurări sociale)

Băncilor

p.9

Promovarea cardurilor pentru plata electronică a salariilor

funcționarilor publici ȘI încasarea electronică a in1.pozitelor și taxelor

MCTI, MFP, MMSS 2001-2004

Conceptul modern al politicilor de securitate informatică

p.10

Elaborarea de analize privind tipurile de atacuri la securitatea sistemelor informatice; clasificarea tipurilor de atacuri; adoptarea de măsuri pentru evitarea, contracararea efectelor și înlăturarea

consecințe lor

datorate

diferitelor tipuri de atacuri

MCTI, INSSE, MI, Sectorul privat 2002 - 2010

p.11

Determinarea gradului de vulnerabilitate a rețelelor, evaluarea amenințărilor la securitatea sistemului ȘI dezvoltarea mijloacelor de protecție

MCTI, Instituții din Sistemul Național

de Apărare 2002 - 2010

p.12

Promovarea unui management modern

al riscurilor de securitate pentru rețele IT&C și recuperarea din dezastre

MCTI, sector privat 2002 - 2010

p.13

Realizarea de programe pentru in1.plen1.entarea politicilor de securitate la nivel local, regional și național

Institute de cercetare,

Sectorul privat 2002 - 2010

p.14

Introducerea tehnologiilor de securizare Șl

criptare în administrația publică centrală și locală

MCTI, MAP, Prefecturi, Primării 2002 - 2010

p.15

Promovarea ȘI susținerea securității serviciilor Internet: protocoale, arhitectura securității, securitatea serviciilor, servere de autentificare, securitatea poștei electronice, securitatea www

MCTI, Sector privat 2002 - 2010

p.16

Dezvoltarea de sisten1.e de securizare la

MCTI, MAP, 2002 - 2010

nivel de comunicații pnn criptarea

Instituții

din

datelor care circulă în rețelele locale ȘI

Sistemul

rețeaua națională, precum ȘI accesul la

Național de

noduri pe bază de liste de acces

Apărare,

sector privat

p.17

Elaborare ȘI adpatarea unor politici de securitate a sistemelor privind accesul la sistemele infonnatice

MCTI,

MI, MJ, Sector privat 2002 - 2010

p.18

Dezvoltarea de parteneriate cu organismele și institutiile internaționale implicate în pevenirea Șl combaterea evenimentelor de fraudă și criminalitate informatică

MCTI,

MI, MJ, Instituții din Sistemul Național de Apărare 2002 - 2010

p.19

Elaborarea de politici de securitate pentru rețelele marilor companii private

ȘI publice în scopul preven1n1 scurgerilor de informații personale:..

de as1gur - an, operatori de companu telefonie fixă ȘI mobilă, operatori TV, furnizori Internet etc.

MCTI, MIR, Instituții din Sistemul Național de Apărare, Sector privat 2002 - 2010

p.20

Reglementarea regimului de securitate al arhivelor electronice

MCTI, MI, MJ 2002 - 2010

p.21

Dezvoltarea programelor educaționale de pregătire a specialiștilor în domeniul securizării sistemelor informatice

MCTI, MEC, MAP, Sectorul privat 2002 - 2010

CAPITOLUL6

CADRUL LEGAL ȘI INSTITUȚIONAL

6.1 Cadrul legal

Un obiectiv i1nportant al Strategiei este transpunerea și implementarea Aquis-ului corn unitar referitor la Societatea Informațională. De asemenea se vor adopta toate reglementările necesare dezvoltării pieței de TIC și încurajării inițiativei private în do1neniu.

Până în prezent, sub aspect legislativ, s-au realizat progrese în in1plementarea aquis­ ului c01nunitar. Astfel, s-au elaborat și aprobat un număr de acte normative, care reprezintă transpunerea directivelor și deciziilor, care trebuie implementate. România a acceptat Protocolul nr. 4 la Acordul general pentru comerțul cu servicii, prin care se adoptă liberalizarea serviciilor și rețelelor de telecomunicații, inclusiv un calendar de implementare pentru acest proces. Există un număr mare de servicii care sunt deja liberalizate, cum ar fi transmisiunile de date și furnizarea de servicii Internet, serviciile cu valoare adăugată, telefonia mobilă celulară, instalarea și operarea rețelelor de cabloviziune etc. Ultimele restricții, cu privire la telefonia vocală și la furnizarea de circuite închiriate vor fi ridicate începând cu O1 ianuarie 2003, moment în care se va consemna liberalizarea completă a pieței serviciilor și rețelelor de telecomunicații.

În anii 2001-2002 s-au adoptat o serie de acte normative menite să liberalizeze și să in1pulsioneze dezvoltarea unui sector TIC robust și eficient, cât și pentru dezvoltarea serviciilor specifice SI în beneficiul cetățenilor. S-a urmărit realizarea unnătoarelor obiective:

1. Reglen1entarea, dezvoltarea infrastructurii și serviciilor de comunicații: • OG 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor; • OG 527/2002 privind accesul la rețelele publice de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora; • Legea nr. 527/2002 privind aprobarea OG 34/2002 privind accesul la rețelele de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora; • OG 18/2002 privind funcționarea sistemului național unic pentru apeluri de urgență.

2. Dezvoltarea comerțului electronic conform: • Legea nr. 455/18.07.2001 privind semnătura electronică, bazată pe Directiva 1199/93/EC; • Nonnele tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică; • Legea

nr. 365/2002- privind comerțul electronic, bazată pe Directivele 90/619/EEC, 97/7/EC, 98/27/EC și 2000/31/EC; • Normele metodologice pentru aplicarea legii comerțului electronic.

În

elaborarea acestor acte normative s-a urmărit concordanța cu Directivele Europene din domeniul Societății Informaționale. S-au stabilit standarde, s-au clarificat conceptele de produse și servicii, furnizori și clienți, procese de achiziție în contextul Societății Informaționale, și s-a abordat problematica protecției datelor personale și a protecției consumatorului, facilitându-se introducerea și utilizarea semnaturii electronice și dezvoltarea comerțului electronic. De asemenea, s-a ținut cont de condițiile de securitate ale tuturor proceselor și sistemelor implicate.

Se va încuraja și se va susține crearea unui cod de conduită în comerțul electronic. Acest cod trebuie armonizat cu inițiativele europene din domeniu pentru a contribui la creșterea încrederii cetățenilor și mediului de afaceri în utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor.

3. Servicii pentru cetățeni și mediul de afaceri Pentru dezvoltarea și generalizarea unor aplicații care să contribuie la perfecționarea și simplificarea relațiilor cetățenilor și agenților economici cu administrația publică, s-au eleborat următoarele legi: • Legea nr. 468/2002 pentru aprobarea O.G. nr.20/2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice; • Legea nr. 291/2002 pentru aprobarea OG nr. 24/2002 privind încasarea pnn m ij Ioace electronice a impozitelor și taxelor locale; • OG69/2002 privind regimul juridic al cărților electronice de identitate; • Nonnele m.etodologice pentru aplicarea OG69/2002 (proiect)

4. Crearea unei Societăți Informaționale mai sigure. Noile tehnologii informatice au propriile vulnerabilități, cu consecințe economice și sociale importante. În concordanță cu inițiativele europene, se impune adoptarea unor măsuri compatibile de combatere a infracțiunilor digitale. S-au adoptat următoarele acte nonnative: • Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. În elaborarea acestei legi s­ au avut în vedere prevederile directivelor europene 95/46/EC și 97/66/EC. •

Legea nr.676/2001 privind prelucrerea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul telecomunicațiilor. S-au reglementat probleme ca: interceptarea mesajelor transmise, regimul jurnalelor (înregistrarea traficului Inten1et), gradul de anonimat al accesului on-line. Pentru asigurarea securității sistemelor și serviciilor specifice societății informaționale, se află în faza de proiect Legea privind prevenirea și combaterea criminalității informatice, care implementează convenția cu privire la criminalitatea informatică, adoptată la Budapesta, în noiembrie 2001.

ln perspectivă se va aborda și problematica conținutului cu caracter nelegal. În acest sens se are în vedere elaborarea unor acte normative care să trateze aceste aspecte și să le reglementeze în conformitate cu prevederile Consiliului Europei. Securitatea îmbracă două aspecte importante: securitatea informației și securitatea infrastructurii. Se au în vedere un set de standarde și proceduri de audit a securității sistemelor, precum și un portal care să permită raportarea incidentelor cu privire la securitatea sisten1elor infonnatice. Ca și în cazul cmnerțului electronic, măsurile legislative trebuiesc însoțite de măsuri non-legislative, incluzând încurajarea cooperării între consumatori, principalii jucători din sector și organismele statului în sensul sporirii securității, încurajarea cercetării pentru reducerea vulnerabilităților sistemelor.

5. Asigurarea accesului la Internet a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu dizabilități. În conformitate cu inițiativele europene (proiectul WAI-DA al Con1isiei Europene), sunt în curs de elaborare norme care să contribuie la îmbunătățirea accesului persoanelor în vârstă și a persoanelor cu handicap la Internet. S-au avut în vedere următoarele: standarde ce definesc structura, design-ul și conținutul paginilor web ce facilitează accesul Internet pentru categoriile respective; standarde pentru dispozitivele periferice asociate; standarde privind ergonomia aplicațiilor; procesul de audit asociat; încurajarea dezvoltării unei culturi de tip "acces pentru toți".

6. Dezvoltarea altor servicii specifice societății informaționale, între care: elaborarea de standarde privind învățământul la distanță;

reglen1entarea regin1ului cărțiilor electronice de identitate în direcția utilizării acestora pentru accesul la serviciile în slujba cetățeanului prestate de administrația locală și centrală, precum și pentru asigurările sociale, votul electronic; reglementarea regimului smart-cardurilor pentru efectuarea plăților electronice etc sprijinirea dezvoltării unui cod de conduită pentru furnizorii de servicii Internet; dezvoltarea unor regle1nentări tehnice pentru aplicațiile e-Govermnent, care să respecte standardele și reglementările internaționale ( ISO, UE, ETSI etc.) privind arhitectura și interconectarea sistemelor, schimbul de informații; elaborarea cadrului legal și de reglementare a regimului plăților electronice și a banilor electronici.

7. Restructurarea și stimularea investițiilor în sectorul TIC, prin: •

Decizia guven1ului privind strategia de privatizare a companiilor TIC din portofoliul APAPS, la care statul e proprietar. Privatizarea acestor companii va avea loc prin vânzarea părților companiilor deținute de stat exclusiv investitorilor strategici, care au ca obiect principal de activitateTIC; • Cumpărătorii, ca și succesorii lor, trebuie să păstreze desfășurarea de activități TIC cel putin 5 ani; •

Realizarea cadrului legal pentru privatizarea companiilor de stat și stabilirea unei strategii coerente de privatizare și a pedepselor pentru nedesfășurarea de activități TIC ca activități principale.

In plus, atât societățile de TIC, cât și alte societăți din categoria IMM beneficiază de o serie de facilități privind scutiri de taxe vamale, taxele pe profit, stimularea exportu lui, obținerea de credite, etc.

Stimularea investițiilor în domeniul TIC beneficiază de asemenea de legislația generală, în vigoare privind zonele defavorizate, parcurile industriale și parcurile tehnologice.

Acțiunile care vor fi întreprinse pentru completarea și dezvoltarea cadrului legal, ( legislația primară și legislația secundară) sunt prezentate în cele ce urmează:

Nr. crt. • _. •.,-.. _.·-.·.·._:'.·-·,

•.: ··_; _ -_. •• iioâ(la

r.1

Continuarea transpunerii și implementării tuturor acelor părți ale aquis-ului care se referă la Societatea

Infonnațională

Parlament, Guvern, Sector privat 2001-2004

r.2

Transpunerea și implementarea noului pachet de reglementări al UE pentru serviciile de comunicații

Guvern, MCTI 2003

r.3

Crearea cadrului legal pentru asigurarea

liberei

circulații

a informației

Guvern, MCTI 2002-2003

r.4

Definirea statutului juridic al documentului electronic, semnăturii digitale, bazelor de date electronice și comerțului electronic, monedei și plăților electronice

Guvern, MCTI, Sector privat, Sector bancar, MAP 2001-2003

r.5

Stabilirea cadrului legislativ ș1 instituțional

pentru

combaterea fraudelor electronice și accesului neautorizat la informațiile electronice

MCTI,

MJ, Sectorul privat, MI, MAP 2002-2003

r.6

Elaborarea și adoptarea de regle1nentări privind limitarea prezenței în rețele a infonnației cu conținut nelegal (ex: pornografie, interzicerea spălării banilor, organizarea de acțiuni teroriste sau rău intenționate )

MCTI, MCC, Sectorul privat, MI 2001 - 2004

r.7 1Inple1nentarea noilor reglementări pentru realizarea serviciului universal în telecomunicații

MCTI, ANRC, Sector privat 2002 - 2004 · r.8

Elaborarea și implementarea legislației privind reglen1entarea protecției datelor personale: protecția persoanelor față de prelucrarea și transmiterea datelor cu caracter personal; libertatea inforn1ării și co1nunicării, inclusiv pe Internet, respectând normele deontologice și profesionale legate de transmiterea și prelucrarea infonnației în mediul social.

MCTI, MJ, MI,

MAP 2001 - 2003

r.9

Elaborarea și implementarea legislației, reglementărilor precum și asigurarea cadrului instuituțional privind securizarea rețelelor, a sistemelor infonnatice și antifraudă în dorneniu TIC

MCTI, MJ, MI 2001 - 2004 - Auditarea și evaluarea legislatiei existente în do1neniul securității sisten1elor infonnatice prin stabilirea necesității lor de reglen1entare pentru dezvoltarea cazuisticii de criminalitate electronică, precum și prin stabilirea necesității lor de reglen1entare pentru alinierea la legislația europeană și normele NATO, adoptarea criteriilor de preaderare.

MCTI, Instituții din Sistemul Național de Apărare MCTI, ORDA - Susținerea propunerilor legislative referitoare la securitatea sistemelor informatice

- Promovarea și impunerea de reglementări în domeniul drepturilor de autor, pirateriei

software, copierii de programe și distribuirii ilegale.

Dinan1ismul sectorului de activitate va implica reconsiderarea și actualizarea periodică a acestui plan de acțiune.

6.2. Cadrul instituțional

In prezent, cadrul instituțional prvind promovarea Societății Informaționale cuprinde:

•

Grupul de Promovare a Tehnologiei Informației (GPTI) --înființat prin HG 271/ 2001 Grupul de Promovare a Tehnologiei Informației în România este alcătuit din: - primul-ministru - președinte; - ministrul finanțelor publice; - ministrul administrației publice; - ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului; - ministrul educației și cercetării; - ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației; -

ministrul delegat la Ministerul Educației și Cercetării - pentru activitatea de cercetare; - secretar de stat la Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației - secretar.

Grupul de Promovare a Tehnologiei Informației în România are următoarele atribuții principale:

a) stabilirea direcțiilor strategice pentru trecerea la Societatea Informațională în România;

b) aprobarea proiectelor directoare și a bugetelor anuale aferente acestora, din domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației, ale instituțiilor publice, astfel cum sunt definite în Legea nr. 72/1996 privind finanțele publice, și ale companiilor/societăților naționale sau ale societăților comerciale la care statul este acționar majoritar;

c) aprobarea și coordonarea proiectelor mai mari de 100.000 euro, din domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației, ale instituțiilor publice, astfel cum sunt definite în Legea nr. 72/1996;

d) aprobarea proiectelor mai mari de 100.000 euro, din domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației, de care beneficiază companiile/societățile naționale sau societățile cmnerciale la care statul este acționar majoritar;

e) aprobarea proiectelor din domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației care necesită garanții guvernamentale.

Pentru completarea cadrului instituțional în anul 2002 s-au mai înființat:

■ Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informației (HG 180/2002) - ca instituție publică cu personalitate juridică, finanțată integral din venituri extrabugetare, cu atribuții de supraveghere și control a activităților din domeniul comunicațiilor, precmn și implementarea la nivel național a proiectelor de administrație electronică, în conformitate cu strategia națională în domeniul tehnologiei informației, gestionarea frecvențelor radioelectrice cu atribuire neguvernamentală, monitorizarea spectrului de frecvențe radioelectrice cu atribuire neguvernamentală, controlul tehnic și certificarea conformității cu normele tehnice din domeniul comunicațiilor electronice, poștei, audiovizualului și tehnologiei informației, supravegherea și controlul activităților desfășurate prin rn ij loace electronice, operarea Sistemului electronic de achiziții publice și implementarea la nivel național a proiectelor de promovare a administrației electronice. ■

Comisia de supraveghere a funcționării Sistemului electronic de achiziții publice (HG 179/2002) pentru exploatarea eficientă a Sistemului electronic de achiziții publice, respectiv analiza și evaluarea funcționării acestuia, asigurarea respectării principiilor liberei concurențe, eficienței utilizării fondurilor publice, transparenței, tratamentului egal și confidențialității operațiunilor, soluționarea sesizărilor cu privire la funcționarea Sistemului electronic de achiziții publice, validarea regulilor și procedurilor stabilite de operatorul acestui sistem. ■ Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații (OU 79/2002) - pune în aplicare politica națională în domeniul comunicațiilor electronice și al serviciilor poștale; protejează drepturile și interesele utilizatorilor de servicii și rețele de comunicații electronice și de servicii poștale, în ceea ce privește transparența furnizorilor față de utilizatori relativ la tarife și condițiile de utilizare a serviciilor dar și în privința prelucrării datelor cu caracter personal și a asigurării condițiilor de exercitare a dreptului la serviciul universal al tuturor cetățenilor României.

6.3 Asigurarea resurselor

Pentru a sprijini dezvoltarea și implementarea Societății Informaționale se vor aloca resurse financiare specifice, atât pentru realizarea de proiecte, cât și pentru activități de cercetare-inovare.

1. Inițierea, lansarea și finanțarea unor proiecte TIC în aplicații și sisteme de interes național și a unor programe de cercetare-dezvoltare. In acest sens se vor avea în vedere următoarele acțiuni:

Nr. crt. 1

Lansarea și finanțarea de proiecte prioritare de interes național pentru dezvoltarea infrastructurii și aplicațiilor cu in1pact economico- social

MCTI,MEC, MAP 2001-2004 2

Lansarea și finanțarea de proiecte pilot pentru teme de interes larg (eEurope

MCTI, MAP, alte ministere 2001-2004

3

Finanațarea unui program național de cercetare-inovare pentru dezvoltarea Societății Informaționale

MEC 2001-2004 4

Proiecte din domeniul Societății Informaționale rezultate din strategiile sectoriale ale altor instituții, aprobate de GPTI

Ministere, Companii/societăți naționale, societăți naționale la care statul este acționar majoritar 2002-2006

Aceste proiecte vor fi deschise atât pentru instituții de cercetare cu capital majoritar de stat, cât și pentru companii private.

In același timp, se va încuraja atragerea de fonduri din surse externe, precum și participarea specialiștilor români în proiecte internaționale:

A. Programul "eContent" al Comisiei Europene "eContent", ce are trei direcții principale de acțiune:

Imbunătățirea și dezvoltarea utilizării informațiilor din sectorul public; Stimularea producției de conținut informațional într-un mediu multicultural ș1 rnultilingv; Intensificarea dinamicii de dezvoltare a pieței de conținut digital. Proiectele dezvoltate pe structura acestor linii directoare tratează conținutul digital al documentelor ca pe surse indispensabile de informații din sfera de cuprindere a administrației centrale și locale. Totodată transpunerea în format electronic a conținutului materialelor din mediile culturale reprezintă un deziderat actual important. De asemenea, se urmărește crearea unei culturi a informației prin conștientizarea mediilor culturale asupra avantajelor folosirii tehnologiilor societății infonnaționale. In acest sens se preconizează conectarea bibliotecilor, muzeelor și teatrelor la rețeaua Internet, precu1n și crearea de biblioteci virtuale și de librării virtuale (e-librării).

B. Programul „IST" al Comisiei Europene, dedicat tehnologiilor Societății Informaționale ce face parte din Programul-cadru 6 de cercetare-dezvoltare. Acest prograin are patru direcții principale de acțiune:

Dezvoltarea tehnologiilor din Societatea Informațională care răspund unor provocări majore, sociale și economice, incluzând tehnologii sigure și de încredere; Dezvoltarea infrastructurii de comunicații și informații cu caracteristici de ușurință în exploatare, mobilitate și interconectare globală, pentru acces de oriunde și oricând, și furnizarea de aplicații și servicii viabile; Utilizarea materialelor miniaturizate, moleculare, cu scopul încorporării de inteligență în obiectele de fiecare zi, în componente și microsistemele din mediul înconjurător; Dezvoltarea tehnologiei cunoașterii și a interfețelor client inteligente, care permit interacțiunea personalizată și intuitivă cu conținutul digital. Asigurarea securității rețelelor și a tranzacțiilor prin aceste rețele este o cerință esențială pentru tranzacțiile din sectoarele economice care se bazează pe servicii de tip Inten1et. Proiectele ce au ca acțiune introducerea tehnologiilor de securizare și criptare în administrația publică locală, promovarea cartelelor inteligente "smart card"

pentru securizarea accesului, plăți electronice, folosirea cartelelor magnetice sunt de aceea prioritare. Cartea electronică de identitate va reprezenta o aplicație de irn. plementare a noilor tehnologii de tip "smart-card" și conține datele personale de identificare ale cetățeanului, semnătura digitală, certificat digital, precum și licența de conducere auto, certificatul de asigurare socială, cartea de alegător. Una dintre direcțiile prioritare o constituie și dezvoltarea industriei naționale de produse și servicii, iar în acest context se dorește lărgirea capacității de realizare a sisten.elor de calcul, sisten.elor de transmisie a datelor, vocii și i1naginii, siste1nelor de prograrne, servicii și api icați i specifice.

C. Programul IDA al Comisiei Europene, dedicat schimbului de date între administrații publice. Acest program are următoarele obiective principale:

llnplen1entarea sistemelor de tip e-democrație și e-guvernare; Definirea de politici europene cu privire la informația digitală; Realizarea unui portal european pentru informații și servicii; Definirea principiilor de organizare și căutare a informațiilor publice din UE și statele candidate referitoare la cadrul legislativ și de regle1nentări; Definirea unui sistem de votare prin mijloace electronice; Realizarea de cercetări de piață pentru servicii electronice destinate !MM-urilor; Pro1novarea schi1nbului de experiență cu privire la cele mai bune practici de serv1c11 electronice pe plan internațional. In vederea

realizării acestor obiective trebuie să se realizeze

interoperabilitatea sisternelor informatice existente, o buna calitate a serviciilor și monitorizarea feedback-ului după lansarea proiectelor in exploatare.

D. Programul Comisiei Europene ''SaCer Internet Action Plan", destinat abordării problematicii conținutului ilegal și injurios promovat prin Internet. Acest progran1 s-a lansat ca răspuns Ia controversata problemă a conținutului ilegal și injurios de pe Internet. In acest scop s-a realizat o legătură stabilă între utilizatori și dezvoltato1·ii de aplicații software pe fundalul politicilor UE.

În baza cotizației pe care România o plătește pentru participarea sa la aceste programme, con1paniile private din dotneniu, institutele de cercetare, instituții din n.ediul acade1nic și universitar, precum și instituții guvernamentale, pot participa cu propuneri de proiecte, care în urma unui process de evaluare, pot pri1ni finanțări integrale sau parțiale din fonduri comunitare. Astfel, aceste progra1nme con.unitare reprezintă o i1nportantă resursă pentru finanțarea proiectelor din do1neniul TIC, dar și un factor determinant de creștere a competitivității proiectelor ro1nânești. In acest dorneniu, un obiectiv important este dublarea în fiecare an a nu1nărului de proiecte finanțate de Comisia Europeană precum și dublarea fondurilor atrase prin intern.ediul acestor programme.

Alte programe:

Proiectele din domeniul Societății Informaționale, pot primi finanțări

și prin prog1·arne ale unor instituții internaționale: Banca Mondială, USATD, UNDP.

6.4 Proceduri de urmărire, evaluare și raportare

. ·

···:·.;:·

Indicatori privind ' fUhdzar i:

șelf

1 •

2. Procentul fa1niHHor:: c:re,i

tețill

serv...

._

.. _. -•·-·

.. _........

accesul la Internet

procentul familiilor care care dețin

f6 t î1'i i 1 -It: f telecornuttiCa;ți i: dkipabîle

să furrtizeze

•

• •••

• •

3.

4. Lista problemelo · r

Unnărirea realizării acțiunilor propuse se va face pe baza următorului sistem de indicatori, agreat de către statele membre ale UE și de către statele candidate:

Indicatori privind dezvoltarea industri TIC:

5.

6.

7.

8.

9. Venituri în cadrul ramurii.

Nr.

de

firrrie și nr. de angaj

.

Structura veniturilor pe tip

de.activit

Resurse umane și venitul pe angajat, a'rt

Domenii de utilizare a produselor și

țară

(do1neniu, nr. finne)

Indicatori privind asigurare

11. Procentul populației care folosește în

12. Procentul familiilor cu acces Internet

13. Costurile entru accesul Ia: Internet •

Indicatori privind dezvolț educație:

naționale de cercetare și e

15. Numărul de cercetători c

16. Procentul de cercetători c

17. Nurnărul de calculatoare cu acce I 8. Procentul de cercetători cu ace

19. Nmnărul de instituții de cercetare cu conexiuni ție mare viteză la Internet

Indicatori pentru securiz cartelelor cartelelor 'i

20. Numărul de surse

21. Procentul securitate

de

22. Auditul: indicatori cu privire măsuri de contracarare

23. Indicatori cu privire la pirateria informatică.

și

Indicatori privind educația. șiiÎlS Inf'ormațională: 24. Numărul decalculatoarela secundar din ciclul primar/ secundar/ ''"'"'cu 2 7. Procentul ul de profesori ce utili.zea:z.ăiîn tnod pl:tiș.nuit Intetrtet--ul pentru predarea altor materii decât cele de tehndlqgiain:foțtrittție'i,

ANEXA

Nr. 1

11. 1

3

Portaluri de servicii

Studiu de fezabilitate

D

Specțficarea cerințelor și

D

l'VIAP l'VI.C.T.L

Tr. III 2004

integrate către cetățeni

procedurile de licicație

U Unitatea Permanentă de Administrare a Programu.lui

Tr. II 2005

12. 1

4

Dezvolcarea inițiale

serviciilor

LJ

l'VIAP

l'VIFP

Tr. II 2004

13. In1plen1entare

Coscuri pencru anul urnzăcor

Studiu de fezabilitate

l'VI.C.T.I.

D

l'VIJ'VISS,

[J

Unitatea

Pern1anentă de Administrare a Programului

D

l'VIAP

Tr.I 2004

Servicii inițiale

Stabilire servicii

CJ

l'VIFP

]'vLC.T.I.

o:M:MSS,

D

Unitatea

Tr. IV 2004

14. Portaluri de servicii pentru obținerea certificatelor

Faza I.: acces interactiv Faza 2.: acces automat

Permanentă de Administrare a Progran1u.lui

D:MAP

C.=1:MFP

[

l'VIJ

D:MAP

□:MFP

D:M.C.T.I.

o:Ml'VISS,

Tr. IV 2004

Tr. III 2005

r--7 L

Unitatea

15. Portal de prezentare

Serviciul Național de identificare de locuri de

Permanentă de Adn1inistrare a Programu.lui

D

CCIND

D _M_AP

D:MFP

Tr. IV 2004

locuri de

1T1llllCa

muncă

I J:MAP

C:MFP

D:M.C.T.I.

D

J'v:[J'v:[

s,s

LJ

lJnitatea

16. Portalul pentru.

Permanentă de Administrare a Progran1ului

!7:Ml'vISS

l-,

CCIND

l'VIAP

Tr. IV

servicii către agenți ecor1orn.ici

LJ:MFP

D

l'VIAP

D:MFP

D:M.C.T.I.

l i

l'VI:MSS,

Unitatea

2004

Pern1anentă de Administrare a Programu.lui

D

l'VI:MSS

--·- ---------- ----------------------------------

--- D ------- C - C -- IN -- D -- <

17. Interoperabili- Studiu de fezabilitate tate între (Actiun.e 3.1.3)

rețelele

Rețeaua Națională județene

Tr. II 2004

Tr. II 2004

-Tr. II 2005

18.

19.

20. 2

2

Servicii subsidiare și sevicii pentru asigurarea descentralizării c:on1pu.terizare a organismelor adn1inistrației locale

Accesul la serviciul de certificare a în.registrarilor

Servicii de susținere primară

Computerizarea registrelor de stare civilă Computerizarea serviciilor on-line către societatea civilă

D D D

[_J

:MAP

:MCTI

:MI

Unitatea

Tr. IV 2004 -Tr.

II 2005

Tr.II 2004- Tr.IV 2005

Tr.IV2004

-Tr.IV 2006

Tr. II 2004

- -rr. I

2005

de stare civilă

Permanentă de Administrare a Pro=amu.lui