HOTĂRÂRE nr. 162/2002

HOTĂRÂRE nr. 162 din 20 februarie 2002 privind depozitarea deșeurilor

Emitent GUVERNUL
Publicare Monitorul Oficial nr. 164 din 7 martie 2002
Intrare în vigoare 6 aprilie 2002

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituția României și ale art. 54 pct. 2 lit. b) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2001, Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

Capitolul 1 – Prevederi generale

Articolul 1

(1) Prezenta hotărâre are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru desfășurarea activității de depozitare a deșeurilor, atât pentru realizarea, exploatarea, monitorizarea, închiderea și urmărirea postinchidere a depozitelor noi, cat și pentru închiderea și urmărirea postinchidere a depozitelor existente, în condiții de protecție a mediului și sănătății populației.

(2) Reglementarea acestei activități are drept scop prevenirea sau reducerea pe cat posibil a efectelor negative asupra mediului, în special poluarea apelor de suprafața, subterane, a solului, aerului, inclusiv a efectului de sera, precum și a oricărui risc pentru sănătatea populației, pe întreaga durata de viața a depozitului, cat și după expirarea acesteia.

(3) Semnificatia termenilor specifici utilizați este prevăzută în anexa nr. 1.

Articolul 2

Prevederile prezentei hotărâri se aplică oricărui depozit definit conform lit. b) din anexa nr. 1.

Articolul 3

Prezenta hotărâre nu se aplică următoarelor activități:

a) împrăștierea pe sol, în scopul ameliorării calității sau fertilizarii, a namolurilor de la stațiile de epurare orășenești, a namolurilor de dragare sau a altor tipuri de namoluri similare;

b) folosirea unor deșeuri inerte la lucrări de reamenajare/restaurare, umplere sau pentru construcții în depozite de deșeuri;

c) depunerea namolurilor de dragare nepericuloase în lungul apelor din care au fost extrase sau în albia râurilor;

d) depozitarea solului necontaminat sau a deșeurilor inerte rezultate în urma activităților de prospectare și extracție, a tratarii și stocării resurselor minerale, precum și a celor din exploatarea carierelor.

Articolul 4

Depozitele se clasifica în funcție de natura deșeurilor depozitate, astfel:

a) depozite pentru deșeuri periculoase;

b) depozite pentru deșeuri nepericuloase;

c) depozite pentru deșeuri inerte.

Articolul 5

(1) Deșeurile care nu se accepta la depozitare într-un depozit sunt:

a) deșeurile lichide;

b) deșeurile explozive, corosive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile, proprietăți ce sunt definite în anexa nr. I E la Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 426/2001;

c) deșeurile periculoase spitalicești sau alte deșeuri clinice periculoase de la unități medicale sau veterinare cu proprietatea H9, definită în anexa nr. I E la Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2001, și având categoria prevăzută la lit. A pct. 14 din anexa nr. I C la aceeași ordonanța de urgență;

d) anvelopele uzate întregi, excluzând anvelopele uzate tăiate și cele folosite ca materiale în construcții;

e) orice alt tip de deseu care nu îndeplinește criteriile de acceptare, conform prevederilor anexei nr. 3.

(2) Autoritatea centrala pentru protecția mediului are obligația sa elaboreze strategia naționala privind reducerea cantității de deșeuri biodegradabile depozitate, care este parte integrantă din Strategia naționala privind gestiunea deșeurilor. Strategia naționala privind reducerea cantității de deșeuri biodegradabile cuprinde măsuri referitoare la colectarea selectiva, reciclarea, compostarea, producerea de biogaz și/sau recuperarea materialelor și energiei, astfel încât să se realizeze următoarele obiective:

a) cantitatea de deșeuri biodegradabile municipale depozitate se va reduce la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 2001 și raportată în anul 2002, în maximum 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri;

b) cantitatea de deșeuri biodegradabile municipale depozitate se va reduce la 50% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 2001 și raportată în anul 2002, în maximum 8 ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri;

c) cantitatea de deșeuri biodegradabile municipale depozitate se va reduce la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 2001 și raportată în anul 2002, în maximum 15 ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(3) Termenele prevăzute la alin. (2) lit. a), b) și c) se pot prelungi cu maximum 4 ani.

Articolul 6

(1) În depozitele de deșeuri periculoase este permisă numai depozitarea deșeurilor periculoase care îndeplinesc condițiile prevăzute în anexa nr. 3.

(2) În depozitele de deșeuri nepericuloase este permisă depozitarea următoarelor deșeuri:

a) deșeuri municipale;

b) deșeuri nepericuloase de orice alta origine, care îndeplinesc criteriile de acceptare a deșeurilor la depozitul pentru deșeuri nepericuloase stabilite în anexa nr. 3;

c) deșeuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate, care la levigare au o comportare echivalenta cu a celor menționate la lit. b) și care îndeplinesc criteriile relevante de acceptare stabilite în anexa nr. 3; aceste deșeuri periculoase nu se depozitează în celule destinate deșeurilor biodegradabile nepericuloase, ci în celule separate.

(3) În depozitele de deșeuri inerte este permisă numai depozitarea deșeurilor inerte.

(4) În scopul de a îndeplini criteriile de acceptare la o anumită clasa de depozite este interzisă amestecarea deșeurilor.

(5) Lista naționala de deșeuri acceptate pentru fiecare clasa de depozit și definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deșeuri pentru a se regasi pe lista specifică unui depozit se aproba prin ordin al ministrului autorității centrale pentru protecția mediului, care se emite în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Articolul 7

(1) Depozitarea deșeurilor conform prevederilor art. 6 alin. (1) și (2) este permisă numai dacă deșeurile sunt supuse în prealabil unor operațiuni de tratare.

(2) Lista operațiunilor de tratare a deșeurilor este inclusă în Normativul tehnic privind depozitarea deșeurilor - exploatarea, monitorizarea și închiderea depozitelor de deșeuri, care se aproba prin ordin al ministrului autorității centrale pentru protecția mediului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Articolul 8

(1) În situația în care depozitele sunt localizate pe teritoriul a doua sau mai multe județe și/sau deservesc mai mult decât o localitate, programul operațiunilor de depozitare se stabilește de comun acord cu toate autoritățile administrației publice locale implicate.

(2) În cazul localităților cu populație mai mica de 20.000 de locuitori se realizează câte un depozit care să deserveasca mai multe astfel de localități.

Articolul 9

(1) Costurile aferente activității de depozitare se suporta de către generatorii și deținătorii de deșeuri.

(2) Autoritățile administrației publice locale vor lua măsuri ca toate costurile implicate în organizarea și exploatarea unui depozit de deșeuri, precum și costurile estimate ale închiderii și urmăririi postinchidere a depozitului să fie acoperite de prețul practicat de operator pentru depozitarea fiecărui tip de deseu în acel depozit.

Articolul 10

Operatorul depozitului, care solicită un acord de mediu pentru un depozit de deșeuri, trebuie să facă dovada depunerii unei garanții bancare de buna execuție, conform legislației în vigoare.

Articolul 11

(1) Operatorul depozitului este obligat să își constituie un fond pentru închiderea și urmărirea postinchidere a depozitului, denumit "Fond pentru închiderea depozitului de deșeuri și urmărirea acestuia postinchidere".

(2) Fondul se păstrează într-un cont deschis la una dintre băncile comerciale agreate de autoritățile administrației publice locale. În situația în care operatorul depozitului are calitatea de instituție publică, fondul se păstrează într-un cont deschis la unitatea de trezorerie și contabilitate publică în a carei raza acesta își are sediul fiscal.

(3) Fondul se constituie în limita sumei stabilite prin proiect pentru închiderea și urmărirea postinchidere a depozitului, din cota-parte din tarifele de depozitare percepute de operator din prima zi a intrării în funcțiune a depozitului.

(4) Cota-parte din tarifele de depozitare care alimentează fondul se stabilește prin proiect.

(5) Fondul constituit este purtător de dobânda, iar dobânda obținută constituie sursa suplimentară de alimentare a fondului.

(6) Fondul prevăzut la alin. (1) nu se include la masa credala în caz de lichidare judiciară, el urmând să fie folosit doar în scopul pentru care a fost constituit.

(7) Controlul alimentarii și utilizării fondului se realizează de către autoritatea publică locală, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

(8) Autoritățile administrației publice locale vor asigura transparenta informatiei privind costul depozitarii deșeurilor și al implicatiilor realizării depozitului de deșeuri.

Capitolul 2 – Procedura de emitere a acordului și a autorizației de mediu pentru un depozit de deșeuri

Articolul 12

(1) Autorizarea activității privind depozitarea deșeurilor se face cu respectarea prevederilor legislației de mediu în vigoare, respectiv prin emiterea acordului și/sau a autorizației de mediu.

(2) Procedura specifică de autorizare pentru desfășurarea activității de depozitare a deșeurilor se elaborează de autoritatea centrala pentru protecția mediului și se adoptă prin ordin al ministrului acestei autorități, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(3) Documentația care se înaintează autorității teritoriale de protecție a mediului, în vederea obținerii acordului de mediu, trebuie să cuprindă:

a) clasa depozitului;

b) lista cuprinzând tipurile de deșeuri, conform art. 6 alin. (5), și cantitatea totală de deșeuri care este autorizata să fie depozitata în depozit;

c) cerințele pentru pregătirea depozitului, operațiunile de depozitare, procedurile de monitorizare și control, inclusiv planuri de intervenție în caz de accidente, precum și prevederile pentru operațiunile de închidere și urmărire postinchidere, cu respectarea prevederilor anexelor nr. 2, 3 și 4 în elaborarea documentației;

d) dovada depunerii unei garanții bancare, conform prevederilor art. 10, ca asigurare ca depozitul se realizează conform proiectului;

e) încredințarea managementului depozitului unui operator cu atribuții în acest domeniu, care să exploateze depozitul în condiții de maxima siguranța pentru mediu și sănătatea populației;

f) obligația operatorului depozitului de a raporta la autoritatea competentă tipurile și cantitățile de deșeuri eliminate și rezultatele programului de monitorizare.

Articolul 13

Autoritatea teritorială pentru protecția mediului inspecteaza depozitul înainte de începerea exploatării, pentru a stabili conformitatea cu datele prevăzute în acordul de mediu, în vederea emiterii autorizației de mediu.

Articolul 14

Informațiile cuprinse în autorizațiile de mediu emise pentru depozitele de deșeuri sunt prezentate, la cerere, Institutului Național de Statistica.

Capitolul 3 – Proceduri de acceptare a deșeurilor în depozitul de deșeuri

Articolul 15

(1) Operatorii depozitelor de deșeuri sunt obligați să respecte, la primirea deșeurilor în depozit, următoarele proceduri de recepție:

a) verificarea documentației privind cantitățile și caracteristicile deșeurilor, originea și natura lor, inclusiv a buletinelor de analiza pentru deșeuri industriale periculoase și pentru deșeuri urbane unde exista suspiciuni, precum și privind identitatea producătorului și/sau a deținătorului deșeurilor;

b) inspecția vizuala a deșeurilor la intrare și la punctul de depozitare și, după caz, verificarea conformitatii cu descrierea prezentată în documentația înaintată de deținător, conform procedurii stabilite la pct. 3 nivelul 3 din anexa nr. 3;

c) păstrarea cel puțin o luna a probelor prelevate pentru verificările impuse conform prevederilor pct. 3 nivelul 1 sau 2 din anexa nr. 3, precum și înregistrarea rezultatelor determinarilor;

d) păstrarea unui registru cu înregistrările privind cantitățile și caracteristicile deșeurilor depozitate, originea și natura, data livrării, identitatea producătorului, a deținătorului sau, după caz, a colectorului - în cazul deșeurilor municipale, iar în cazul deșeurilor periculoase, localizarea precisa a acestora în depozit. Pentru depozitele zonale sau municipale datele se introduc și pe suport informatic tip baza de date.

(2) Operatorul depozitului eliberează celui care preda deșeurile, în mod obligatoriu, o confirmare scrisă a recepției fiecărei cantități livrate acceptate la depozit.

Articolul 16

La controlul efectuat de autoritatea competentă pentru protecția mediului operatorul depozitului este obligat sa demonstreze cu documente ca deșeurile au fost acceptate în conformitate cu condițiile cuprinse în autorizația de mediu și ca îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa nr. 3 pentru clasa de depozit respectiva.

Capitolul 4 – Proceduri de control și urmărire în faza de exploatare a depozitului de deșeuri

Articolul 17

Operatorul depozitului este obligat sa instituie un sistem de automonitorizare a depozitului de deșeuri și sa suporte costurile acestuia. Procedurile de control și monitorizare în faza de exploatare a unui depozit de deșeuri cuprind:

a) automonitorizarea tehnologică;

b) automonitorizarea calității factorilor de mediu;

Articolul 18

(1) Automonitorizarea tehnologică consta în verificarea permanenta a stării și funcționarii următoarelor amenajări și dotări posibile din depozite:

a) starea drumului de acces și a drumurilor din incinta;

b) starea impermeabilizarii depozitului;

c) funcționarea sistemelor de drenaj;

d) comportarea taluzurilor și a digurilor;

e) urmărirea anuală a gradului de tasare a zonelor deja acoperite;

f) funcționarea instalațiilor de epurare a apelor uzate;

g) funcționarea instalațiilor de captare și ardere a gazelor rezultate de la fermentarea deșeurilor;

h) funcționarea instalațiilor de evacuarea a apelor pluviale;

i) starea altor utilaje și instalații existente în cadrul depozitului, cum ar fi cele de compostare, sortare de materiale reciclabile, spalare/dezinfecție auto, incinerare.

(2) Automonitorizarea tehnologică are ca scop reducerea riscurilor de accidente prin incendii și explozii, distrugerea stratului de impermeabilizare, colmatarea sistemelor de drenaj și tasari inegale ale deșeurilor în corpul depozitului.

Articolul 19

(1) Automonitozarea calității factorilor de mediu pentru faza de exploatare se realizează conform prevederilor anexei nr. 4.

(2) Determinarile prevăzute în anexa nr. 4 se efectuează de laboratoare acreditate, conform prevederilor legale în vigoare, iar rezultatele acestor determinări se păstrează într-un registru pe toată perioada de monitorizare.

Articolul 20

Operatorul depozitului este obligat să raporteze autorității teritoriale pentru protecția mediului, după cum urmează:

a) semestrial, datele acumulate în urma monitorizarii, pentru a demonstra conformitatea cu prevederile cuprinse în autorizația de mediu, precum și stadiul îndeplinirii măsurilor de remediere din programul pentru conformare;

b) în maximum 12 ore, orice efecte ecologice negative semnificative constatate prin programul de monitorizare.

Articolul 21

Autoritatea teritorială pentru protecția mediului decide măsurile de remediere ce se impun în urma analizei informărilor prezentate de operatorul depozitului, iar costul acestora este suportat de operator.

Capitolul 5 – Proceduri de închidere a depozitelor de deșeuri și urmărirea postinchidere a acestora

Articolul 22

Depozitul sau o secțiune a acestuia se închide după cum urmează:

a) când sunt îndeplinite condițiile cuprinse în autorizația de mediu referitoare la perioada de funcționare;

b) la cererea operatorului depozitului și după analiza și decizia de acceptare a cererii, emisă de autoritatea teritorială pentru protecția mediului;

c) prin decizie motivată a autorității teritoriale pentru protecția mediului.

Articolul 23

Procedura de aprobare a închiderii depozitului sau a unei părți a acestuia consta în următoarele etape:

a) autoritatea teritorială pentru protecția mediului evalueaza toate rapoartele înaintate de operatorul depozitului și efectuează o inspecție finala la amplasament;

b) autoritatea teritorială pentru protecția mediului hotărăște închiderea depozitului. Aceasta decizie nu afectează responsabilitatea operatorului depozitului, prevăzută în autorizația de mediu;

c) autoritatea teritorială pentru protecția mediului comunică operatorului depozitului aprobarea pentru închidere.

Articolul 24

(1) Depozitul este închis conform unui plan care face parte din proiectul depozitului și este inclus în autorizația de mediu, conform prevederilor anexei nr. 2.

(2) Suprafețele care au fost ocupate de depozite de deșeuri se înregistrează în registrul de cadastru și se marcheaza vizibil pe documentele cadastrale.

Articolul 25

(1) Operatorul depozitului este responsabil de întreținerea, supravegherea, monitorizarea și controlul postinchidere al depozitului, conform autorizației de mediu.

(2) Perioada de urmărire postinchidere este stabilită de autoritatea teritorială pentru protecția mediului. Aceasta perioada este de minimum 30 de ani și poate fi prelungită dacă prin programul de monitorizare postinchidere se constată că depozitul nu este încă stabil și prezintă un risc potențial pentru factorii de mediu.

(3) Monitorizarea postinchidere va fi efectuată conform procedurilor prevăzute în anexa nr. 4, iar rezultatele determinarilor efectuate sunt păstrate de operatorul depozitului într-un registru pe toată perioada de monitorizare.

(4) Operatorul depozitului este obligat sa anunțe în mod operativ autoritatea teritorială pentru protecția mediului despre producerea de efecte semnificativ negative asupra mediului, relevate prin procedurile de control, și să respecte decizia autorității teritoriale pentru protecția mediului privind măsurile de remediere impuse în perioada postinchidere.

Capitolul 6 – Depozite existente

Articolul 26

(1) Pentru rămânerea în funcțiune a depozitelor existente la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, în maximum un an de la această dată operatorii depozitelor trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

a) sa întocmească bilanțul de mediu nivel II și, dacă este cazul, evaluarea de risc, conform prevederilor legale în vigoare;

b) să prezinte autorității teritoriale pentru protecția mediului programul pentru conformare al depozitului, inclusiv sursele de finanțare pentru realizarea obiectivelor propuse, dacă în urma evaluărilor de mediu autoritatea prevăzută mai sus stabilește ca depozitul poate continua sa funcționeze.

(2) Autoritatea teritorială pentru protecția mediului avizează lucrările din programul pentru conformare necesare pentru remedierea deficiențelor, precum și termenele prevăzute pentru realizarea lor și stabilește o perioadă maxima, de la data acordării autorizației de mediu, pentru realizarea acestui program.

(3) Autoritatea teritorială pentru protecția mediului comunică autorității administrației publice locale, în funcție de concluziile evaluărilor de mediu pentru un depozit, decizia de continuare sau de încetare a activității de depozitare a deșeurilor la acel depozit.

Articolul 27

Operatorii depozitelor care sunt în exploatare la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri și care primesc autorizație de mediu în funcție de rezultatele evaluărilor de mediu au obligația să își constituie un fond pentru închiderea și urmărirea postinchidere a depozitului, denumit "Fond pentru închiderea depozitului de deșeuri și urmărirea acestuia postinchidere", conform prevederilor art. 11.

Articolul 28

Pentru depozitele care sunt în exploatare la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri și care nu primesc autorizație de mediu autoritatea teritorială pentru protecția mediului hotărăște ca acestea să își înceteze activitatea în conformitate cu prevederile cuprinse în cap. V privind procedurile de închidere. Pentru depozitele de deșeuri municipale aflate în aceasta situație autoritățile administrației publice locale vor lua măsuri pentru realizarea unui nou depozit.

Articolul 29

Autoritățile administrației publice locale vor iniția acțiuni pentru deschiderea unui nou depozit în situația în care depozitul existent atinge circa 75% din capacitatea proiectata.

Articolul 30

(1) Depozitele de deșeuri periculoase existente în evidenta autorității teritoriale pentru protecția mediului se supun următoarelor prevederi:

a) se clasifica conform prevederilor art. 4, au interdicția de a primi la depozitare deșeurile enumerate la art. 5 și operatorii acestora respecta procedura de primire a deșeurilor în depozit, conform prevederilor art. 15 și anexei nr. 3, în maximum 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri;

b) operatorul depozitului accepta la depozitare doar deșeuri periculoase tratate conform prevederilor art. 6 și 7, în maximum 8 ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(2) Pentru depozitele existente operatorul depozitului elaborează un program pentru conformare, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1).

Articolul 31

În maximum 8 ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri orice depozit de deșeuri existent se conformează cerințelor acesteia, inclusiv ale anexelor, exceptând prevederile pct. 1 din anexa nr. 2.

Capitolul 7 – Sancțiuni

Articolul 32

Constituie contravenții următoarele fapte și se sancționează după cum urmează:

a) nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (2) și ale art. 20 lit. a) de către operatorii depozitelor, cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei;

b) nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (8) de către primari și consiliile locale, cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei;

c) nerespectarea prevederilor art. 17 și a celor referitoare la respectarea termenului stabilit conform art. 26 alin. (1) de către operatorii depozitelor, cu amendă de la 15.000.000 lei la 30.000.000 lei;

d) nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (1) lit. a)-d), art. 25 alin. (3), art. 26 alin. (1) lit. a) și ale art. 30 alin. (1) lit. a) de către operatorii depozitelor, cu amendă de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei;

e) neîndeplinirea atribuțiilor și a responsabilităților conform prevederilor art. 9 alin. (2) și ale art. 28 de către primari și consiliile locale, cu amendă de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei;

f) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (1), art. 6 alin. (1)-(4) și ale art. 7 alin. (1) de către operatorii depozitelor, cu amendă de la 50.000.000 lei la 75.000.000 lei;

g) neîndeplinirea prevederilor art. 10, art. 11 alin. (1)-(4), art. 16, 19, art. 20 lit. b), art. 22 lit. a), art. 24 alin. (1), art. 25 alin. (1), (2) și (4), art. 26 alin. (1) lit. b), art. 27 și ale art. 30 alin. (1) lit. b) și alin. (2) de către operatorii depozitelor, cu amendă de la 75.000.000 lei la 100.000.000 lei;

h) nerespectarea prevederilor art. 8 alin. (2) și ale art. 29 de către primari și consiliile locale, cu amendă de la 75.000.000 lei la 100.000.000 lei.

Articolul 33

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 32 se fac de către personalul împuternicit din cadrul autorității centrale pentru protecția mediului și al autorității teritoriale pentru protecția mediului, precum și din cadrul administrației publice centrale sau locale, conform atribuțiilor stabilite de legislația în vigoare.

Articolul 34

Prevederile art. 32 se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Capitolul 8 – Dispoziții finale

Articolul 35

Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Articolul 36

Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

=====
PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE
Contrasemnează: --------------- p.
Ministrul apelor și protecției mediului Florin Stadiu,
secretar de stat
Ministrul sănătății și familiei, Daniela Bartos
Ministrul administrației publice, Octav Cozmanca
Ministrul finanțelor publice, Mihai Nicolae Tanasescu
Anexa 1
SEMNIFICATIA unor termeni în înțelesul prezentei hotărâri
a) Autoritate competența - autoritatea căreia îi revin atribuții și responsabilități ce decurg din prezenta hotărâre
b) Depozit - amplasament pentru eliminarea finala a deșeurilor prin depozitare pe sol sau în subteran, inclusiv:
- spații interne de depozitare a deșeurilor, adică depozite în care un producător de deșeuri executa propria eliminare a deșeurilor la locul de producere, - un loc stabilit pentru o perioadă de peste un an pentru stocarea temporară a deșeurilor, dar exclusiv: - spațiul unde deșeurile sunt descărcate pentru a permite pregătirea lor pentru un transport ulterior în scopul recuperării, tratarii sau eliminării finale în altă parte, - spațiul de stocare a deșeurilor înainte de recuperare sau tratare, pentru o perioadă mai mica de 3 ani, ca regula generală, sau spațiul de stocare a deșeurilor înainte de depozitare, pentru o perioadă mai mica de un an
c) Depozitare subterana - mod de depozitare permanenta a deșeurilor într-o cavitate geologica adanca
d) Deseu - definit în anexa nr. I A la Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2001
e) Deșeuri biodegradabile - deșeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deșeurile alimentare sau de gradina, hârtia și cartonul
f) Deșeuri inerte - deșeuri care nu suferă nici o transformare semnificativă fizica, chimica sau biologica, nu se dizolva, nu ard ori nu reactioneaza în nici un fel fizic sau chimic, nu sunt biodegradabile și nu afectează materialele cu care vin în contact într-un mod care să poată duce la poluarea mediului sau sa dăuneze sănătății omului. Levigabilitatea totală și conținutul de poluanti ai deșeurilor, ca și ecotoxicitatea levigatului trebuie să fie nesemnificative și, în special, sa nu pericliteze calitatea apei de suprafața și/sau subterane
g) Deșeuri lichide - orice deșeuri în forma lichidă, inclusiv apele uzate, dar exclusiv namolurile
h) Deșeuri municipale - deșeuri menajere și alte deșeuri care, prin natura sau compoziție, sunt similare cu deșeurile menajere și care sunt generate pe raza localităților
i) Deșeuri nepericuloase - deșeuri care nu sunt incluse în categoria deșeurilor periculoase conform lit. j)
j) Deșeuri periculoase - deșeuri definite în anexa nr. I C, I D și I E la Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2001
k) Deținător - definit în anexa nr. I A la Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2001
l) Eluat - soluția obținută printr-un test de levigare a deșeurilor, efectuat în laborator
m) Gaz de depozit - amestecul de compuși în stare gazoasa, generat de deșeurile depozitate
n) Levigat - orice lichid care a percolat deșeurile depozitate și este eliminat sau menținut în depozit
o) Operatorul depozitului - orice persoană fizica sau juridică autorizata, investită cu atribuții și responsabilități pentru un depozit, care se poate schimba de la faza de pregătire la cea de exploatare și urmărire postinchidere
p) Program pentru conformare - definit în Ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanțurilor de mediu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997
r) Prag de alerta - nivelul peste care exista un risc pentru sănătatea oamenilor în urma unei expuneri de scurta durata și față de care trebuie să se ia măsuri imediate conform legislației în vigoare
s) Solicitant - orice persoană care solicită o autorizație pentru depozitarea deșeurilor, conform prevederilor prezentei hotărâri
t) Tratare - definită în anexa nr. I A la Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2001.
Anexa 2
CERINȚE GENERALE pentru toate clasele de depozite de deșeuri 1. Cerințe generale la amplasarea și proiectarea unui depozit 1.1. Cerințe generale pentru amplasarea unui depozit 1.1.1. Amplasarea unui depozit de deșeuri se face ținându-se seama de planurile de urbanism general și planurile de urbanism zonal. 1.1.2. Alegerea unui amplasament se face conform următoarei scheme:
a) se defineste clasa de depozit care se intenționează să se realizeze;
b) se identifica și se inventariaza amplasamentele posibile;
c) se analizează amplasamentele, în funcție de clasa de depozit și de tipurile de deșeuri ce vor fi acceptate la depozitare, pe baza unei comparatii pluricriteriale;
d) amplasamentul considerat în urma analizei pluricriteriale ca fiind cel mai favorabil realizării obiectivului propus trebuie evaluat din punct de vedere ecologic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, prin întocmirea studiului de impact, după care solicitantul va parcurge etapele legale pentru obținerea acordului de mediu;
e) autoritatea competentă analizează studiul de impact și stabilește în colectivul de analiza tehnica oportunitatea alegerii amplasamentului, în funcție de care se ia decizia realizării obiectivului.
1.1.3. Analiza amplasamentelor posibile se face în funcție de:
a) topografia și structura hidrogeologica a terenului, luându-se în considerare în special adâncimea panzei freatice și folosintele de apa;
b) configurația terenului, forma depozitului și încadrarea în peisaj;
c) fluxul de ape spre amplasament, precum și poziția față de apele și instalațiile de canalizare și epurare existente;
d) direcția vanturilor dominante și efectul lor în raport cu poziția față de zonele locuite;
e) folosință terenului;
f) existenta unor zone protejate, culturale sau ecologice;
g) distanta față de centrele de producere a deșeurilor și față de infrastructura existenta;
h) pericole de inundare, de alunecare, tasare sau de avalanse;
i) riscuri seismice majore;
j) existenta în zona a unor aeroporturi, linii de înaltă tensiune sau obiective militare.
1.1.4. Distanțele minime de amplasare față de anumite repere se stabilesc pentru fiecare caz pe baza analizarii emisiilor și a altor reglementări existente, în cadrul unor studii de impact asupra mediului și sănătății. 1.1.5. Criteriile pentru analiza amplasamentelor sunt: Criterii geologice, pedologice și hidrogeologice:
a) caracteristicile și dispunerea în adancime a straturilor geologice;
b) folosintele actuale ale terenurilor și clasa de fertilitate, evaluarea lor economică, financiară și socială pentru populația din zona;
c) structura, adâncimea și direcția de curgere a apei subterane;
d) distanta față de cursurile de apa, față de albia minora și majoră a acestora, față de ape stătătoare, față de ape cu regim special și surse de alimentare cu apa;
e) starea de inundabilitate a zonei;
f) aportul de apa de pe versanți la precipitatii.
Criterii climatice:
a) direcția dominantă a vanturilor în raport cu asezarile umane sau cu alte obiective ce pot fi afectate de emisii de poluanti în atmosfera;
b) regimul precipitatiilor.
Criterii economice:
a) capacitatea depozitului și durata de exploatare;
b) distanta pe care sunt transportate deșeurile de la sursa de producere la locul de depozitare;
c) necesitatea unor amenajări secundare pentru depozit (drumuri de acces, utilități).
Criterii suplimentare:
a) vizibilitatea amplasamentului;
b) accesul la amplasament.
1.1.6. Depozitul poate fi autorizat numai în cazul în care caracteristicile amplasamentului din punct de vedere al condițiilor sus-menționate sau al măsurilor de remediere ce trebuie luate respecta legislația de mediu în vigoare. 1.2. Cerințe generale la proiectarea și realizarea unui depozit 1.2.1. Proiectul depozitului trebuie să respecte următoarele:
a) dimensiunile depozitului trebuie să fie corelate cu volumul total de deșeuri ce urmează a fi acceptat la depozitare din zona sau zonele deservite, pe baza prognozelor de dezvoltare municipala sau zonala;
b) perioada de exploatare să fie de minimum 10 ani.
1.2.2. Proiectul unui depozit trebuie să prezinte:
a) natura și proveniență deșeurilor ce urmează să fie depozitate;
b) cantitățile de deșeuri;
c) tehnologii de tratare a deșeurilor înainte de depozitare și/sau în incinta depozitului;
d) modul de realizare a bazei depozitului, adică:
- modul de impermeabilizare a cuvetei depozitului (baza și pereți laterali); - modul de protecție a sistemului de impermeabilizare; - sistemul de drenare, colectare, epurare și evacuare a apelor exfiltrate;
e) sistemul de colectare, inmagazinare și valorificare a gazelor de fermentare, unde este cazul;
f) organizarea tehnica a depozitului, utilități;
g) instrucțiuni de exploatare a depozitului;
h) procedura de închidere a depozitului;
i) sistemul de control și supraveghere a depozitului;
j) măsurile de siguranță în timpul exploatării, cum ar fi: prevenirea incendiilor, prevenirea și combaterea exploziilor și planul de intervenție în caz de accidente sau avarii într-un depozit;
k) măsuri pentru asigurarea condițiilor igienico-sanitare: deratizare, dezinsecție;
l) măsuri de protecție a muncii.
Soluția tehnologică ce va fi adoptată este opțiunea proiectantului, acesta asumându-și răspunderea ca depozitul nu va prezenta riscuri pentru factorii de mediu. 1.2.3. După atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizată acoperirea finala, cu continuarea acțiunii de captare a gazelor de fermentare și a drenarii apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal. 1.2.4. Materiale folosite
a) Pentru impermeabilizare se folosesc argile sau alte materiale minerale cu caracteristici similare argilei și o impermeabilizare artificiala cu geomembrana sau alt material similar, care trebuie să asigure un coeficient de permeabilitate K ≤ 1 x 10^-9 m/s și condițiile de rezistenta fizico-chimica și de stabilitate în timp cerute de proiectant. Se va folosi geomembrana neteda la baza depozitului și rugoasa pe taluzuri și pentru acoperirea finala.
b) Pentru separarea straturilor de drenare și impermeabilizare de corpul depozitului se vor folosi geotextile cu rol de protecție.
c) Tuburile de drenaj folosite pentru drenarea levigatului trebuie să fie de polietilena și trebuie să fie prevăzute cu fante.
d) Stratul drenant consta dintr-un strat de pietriș cu diametrul granulelor între 16 și 32 mm.
1.3. Cerințe generale pentru impermeabilizarea depozitelor 1.3.1. În vederea protecției solului și a apei subterane și de suprafața baza, pereții laterali și acoperisul depozitelor trebuie impermeabilizate. Soluțiile de impermeabilizare se stabilesc de către proiectant, astfel încât depozitul sa răspundă cerințelor prezentei hotărâri, inclusiv ale anexelor. 1.3.2. Un depozit trebuie să fie amplasat și proiectat astfel încât sa satisfacă condițiile necesare pentru a preveni poluarea solului, apei subterane sau de suprafața și a asigura colectarea eficienta a levigatului în conformitate cu prevederile pct. 2.1 "Controlul apei și gestiunea levigatului"; aceasta se realizează prin combinarea barierei geologice naturale cu o impermeabilizare a bazei depozitului în timpul fazei de exploatare/active și prin combinarea unei bariere geologice cu o impermeabilizare superioară în cursul fazei pasive/postinchidere. 1.3.3. Bariera geologica este creata de condițiile geologice și hidrogeologice de sub și din vecinătatea unui depozit și trebuie să confere o capacitate suficienta de atenuare și prevenire a unui potențial risc ecologic pentru sol și apa subterana. Bariera geologica a bazei și taluzurilor depozitului va consta dintr-un strat mineral care îndeplinește cerințele de permeabilitate și grosime, cu un efect cel puțin echivalent cu cel rezultat din următoarele condiții: - depozit pentru deșeuri periculoase: K ≤ 1,0 x 10^-9 m/s; grosime ≥ 5 m; - depozit pentru deșeuri nepericuloase: K ≤ 1,0 x 10^-9 m/s; grosime ≥ 1 m; - depozit pentru deșeuri inerte: K ≤ 1,0 x 10^-7 m/s; grosime ≥ 1 m. 1.3.4. Metoda folosită pentru determinarea coeficientului de permeabilitate pentru depozite, pe suprafața analizata și pentru tot amplasamentul, trebuie să fie metoda standardizata sau recunoscută internațional. 1.3.5. Acolo unde bariera geologica nu îndeplinește în mod natural condițiile de mai sus, ea poate fi completată cu argila (sau cu alt material natural cu proprietăți de impermeabilizare echivalente), oferind o protecție echivalenta. O bariera geologica de impermeabilizare naturala nu trebuie să fie mai subtire de 0,5 m (tabelul 2.1). 1.3.6. În afară barierei geologice descrise mai sus, depozitul este prevăzut cu o impermeabilizare artificiala care îndeplinește condițiile de rezistenta fizico-chimica și de stabilitate în timp, corespunzător condițiilor de etansare cerute, și un sistem etans de colectare a levigatului, pentru a se asigura ca acumularea de levigat la baza depozitului se menține la un nivel minim.
Tabelul 2.1.
Categoria depozitului
Deșeuri nepericuloase
Deșeuri periculoase
Impermeabilizare artificiala
necesară
necesară
Strat drenant ≥ 0,5 m
necesar
necesar
1.3.7. Dacă autoritatea centrala sau teritorială pentru protecția mediului, după evaluarea potentialelor pericole față de mediu, considera ca este necesară prevenirea formării de levigat, se poate prescrie o impermeabilizare a suprafeței superioare. Recomandările pentru etansarea suprafeței sunt:
Tabelul 2.2. ┌─────────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────┐ │
Categoria depozitului │ Deșeuri nepericuloase │ Deșeuri periculoase │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤ │Strat filtrant gaze │
necesar │ nu este necesar │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤ │Impermeabilizare artificiala │ nu este necesară │
necesară │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤ │Impermeabilizare naturala │
necesară │
necesară │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤ │Strat drenant > 0,5 m │
necesar │
necesar │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤ │Acoperire superioară cu │
necesară │
necesară │ │pământ > 1 m (din care sol │ │ │ │vegetal ≥ 0,3 m) │ │ │ └─────────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────┘ 1.3.8. Autoritatea centrala sau teritorială pentru protecția mediului stabilește condiții generale sau specifice pentru depozitele de deșeuri inerte și pentru caracteristicile mijloacelor tehnice sus-menționate. 1.3.9. Autoritatea centrala stabilește condițiile generale sau specifice pentru depozitele de deșeuri subterane și pentru caracteristicile mijloacelor tehnice sus-menționate. 2. Cerințe generale de control și protecția factorilor de mediu 2.1. Controlul apei și gestiunea levigatului 2.1.1. În corelatie cu caracteristicile depozitului și condițiile meteorologice, vor fi luate măsurile corespunzătoare pentru:
a) controlul cantității de apa din precipitatiile care patrund în corpul depozitului;
b) prevenirea patrunderii apei de suprafața și/sau subterane în deșeurile depozitate;
c) colectarea apei contaminate și a levigatului;
d) epurarea apei contaminate și a levigatului colectat din depozit la standardul corespunzător cerut pentru evacuarea lor din depozit.
2.1.2. Prevederile de mai sus nu se aplică la depozitele de deșeuri inerte; decizia este luată de autoritatea teritorială pentru protecția mediului, dacă evaluarea, ținându-se seama de amplasarea depozitului și a deșeurilor care trebuie acceptate, arata ca depozitul nu reprezintă un pericol potențial pentru mediu. 2.1.3. Levigatul colectat la baza depozitului prin intermediul sistemului de drenaj se evacueaza conform următoarelor variante:
a) la o statie de epurare proprie și apoi într-un receptor natural;
b) la o statie de epurare oraseneasca;
c) într-un bazin și apoi este transportat periodic la o statie de epurare.
2.1.4. Șanțurile de garda trebuie prevăzute pe tot conturul depozitului pentru colectarea apelor meteorice care cad pe suprafețele invecinate depozitului. 2.1.5. Dacă autoritatea competentă, pe baza unui studiu de impact și/sau bilanț de mediu, decide, în conformitate cu prevederile pct. 2.1 "Controlul apei și gestiunea levigatului", că nu sunt necesare colectarea și tratarea levigatului sau a stabilit ca depozitul nu prezintă pericol potențial pentru sol, apa freatica sau de suprafața, condițiile prevăzute la pct. 1.3.3-1.3.7 nu se aplică. 2.2. Controlul gazului 2.2.1. Sistemul de colectare și de evacuare a gazelor de fermentare consta din conducte, puțuri, drenuri, dispozitive de colectare ce conduc la instalații de prelucrare/valorificare. 2.2.2. Gazul de depozit se colectează în toate depozitele care accepta deșeuri biodegradabile. Dacă gazul colectat nu poate fi folosit pentru a produce energie, el trebuie ars. 2.2.3. Colectarea, tratarea și folosirea gazului de depozit conform pct. 2.2.2 se efectuează astfel încât sa nu se producă pagube sau distrugerea mediului și să se reducă riscurile pentru sănătatea populației. 2.2.4. Controlul acumularii și migrarii gazului de depozit, precum și cantitatea și compozitia gazului se realizează conform prevederilor pct. 2.2.4 și tabelului 4.2 din anexa nr. 4. 2.3. Asigurarea stabilitatii 2.3.1. Repartizarea deșeurilor în depozit trebuie facuta astfel încât să se asigure stabilitatea masei de deșeuri și a structurilor asociate (sistemele de impermeabilizare, sistemele de colectare și evacuare a apelor exfiltrate și a gazelor etc.), în special pentru evitarea alunecarilor. 2.3.2. Dacă exista impermeabilizare artificiala, trebuie apreciat dacă substratul geologic - ținându-se seama de morfologia depozitului - este suficient de stabil pentru a preveni deteriorarea impermeabilizarii. 2.4. Sisteme de siguranță și paza 2.4.1. Depozitele se imprejmuiesc și se instituie paza lor, pentru reducerea posibilităților de patrundere ilegala pe amplasament a oamenilor și animalelor. 2.4.2. Porțile se inchid în afară orelor de lucru. 2.4.3. Sistemul de control și acces la fiecare depozit trebuie să conțină un program de măsuri pentru a detecta și descuraja aruncarea ilegala de deșeuri în depozit. 2.5. Combaterea altor inconveniente și riscuri 2.5.1. La amenajarea depozitelor trebuie luate măsuri pentru diminuarea și a altor noxe și riscuri, precum:
a) emisia de mirosuri și praf;
b) particule materiale antrenate de vant;
c) zgomot și trafic;
d) păsări, paraziti și insecte;
e) formarea de aerosoli;
f) incendii, explozii, alunecări.
2.5.2. Depozitul trebuie echipat astfel încât noxele provenite de pe amplasament sa nu fie dispersate pe drumurile publice și în zonele invecinate. 2.6. Încadrarea în peisaj Amenajările pentru reducerea impactului vizual determinat de amplasarea unui depozit de deșeuri se realizează în funcție de folosintele terenurilor adiacente, prin:
a) realizarea unei perdele vegetale de protecție cu o latime ce se va stabili în proiect și, dacă este cazul, plantarea unei perdele formate din mai multe etaje de arbori și arbuști repede crescatori;
b) amplasarea în frontul vizual a construcțiilor social-administrative;
c) amplasarea unor panouri metalice pentru diverse reclame;
d) inierbarea cu plante ierboase - graminee- și plantarea unor specii rezistente la poluanti pe suprafețele acoperite ale depozitului, care au ajuns la cota finala, pentru refacerea structurii solului și a biocenozei, în paralel cu eliminarea poluantilor și cu introducerea treptata a acestor terenuri în peisajul natural al zonei.
Prin executarea lucrărilor tehnice de închidere a depozitului trebuie să i se confere terenului încadrarea în peisajul zonal.
Anexa 3
CRITERII ȘI PROCEDURI de acceptare a deșeurilor în depozit 1. Principii generale 1.1. Criteriile pentru acceptarea deșeurilor la o anumită clasa de depozite trebuie să țină seama în special de:
a) protecția factorilor de mediu, în special a apei subterane și de suprafața;
b) sistemele de impermeabilizare a depozitelor, sistemele de colectare și de tratare a levigatului, sistemele de colectare și de evacuare a gazului de depozit;
c) asigurarea desfășurării normale a proceselor de stabilizare a deșeurilor în depozit;
d) protecția sănătății umane.
1.2. Acceptarea deșeurilor la o anumită clasa de depozite se bazează pe:
a) listele de deșeuri acceptate, definite după natura și origine;
b) caracteristicile deșeurilor, determinate prin metode de analiza standardizate.
2. Criterii de acceptare 2.1. Autoritatea centrala pentru protecția mediului, conform prevederilor art. 6 alin. (5) din hotărâre, stabilește listele naționale de deșeuri acceptate (sau refuzate) pentru fiecare clasa de depozite și defineste criteriile ce trebuie îndeplinite de deșeuri pentru a se regasi pe liste. 2.2. Lista naționala de deșeuri acceptate pe fiecare clasa de depozite și criteriile de acceptare servesc la întocmirea listei specifice fiecărui depozit sau a listei cu deșeuri acceptate ce vor fi specificate în autorizația de mediu a depozitului. 2.3. Criteriile de acceptare a deșeurilor într-o clasa de depozite, bazate pe caracteristicile deșeurilor, se vor referi la:
a) compozitia fizico-chimica;
b) conținutul de materie organică;
c) biodegradabilitatea compusilor organici din deșeuri;
d) concentrația compusilor potențial periculosi/toxici în relație cu criteriile enunțate anterior;
e) levigabilitatea prognozata sau testata a compusilor potențial periculosi/toxici în relație cu criteriile enunțate mai sus;
f) proprietățile ecotoxicologice ale deșeurilor și ale levigatului rezultat.
2.4. Criteriile de acceptare la depozitare a deșeurilor inerte, bazate pe caracteristicile deșeurilor, vor fi corelate cu nivelul scăzut al dotărilor și amenajărilor pentru protecția factorilor de mediu ale depozitelor de deșeuri inerte. 3. Proceduri generale pentru testarea și acceptarea deșeurilor 3.1. Procedurile generale pentru caracterizarea și testarea deșeurilor în vederea acceptării la depozitare se stabilesc pe 3 niveluri ierarhice: Nivelul 1: Caracterizare generală, realizată cu metode de analiza standardizate pentru determinarea compoziției fizicochimice a deșeurilor și pentru testarea comportării la levigare și/sau a variației caracteristicilor deșeurilor pe termen scurt și lung. Nivelul 2: Testarea încadrării corecte a deșeurilor într-un depozit, care se realizează prin verificări periodice efectuate prin analize simple, standardizate și prin metode de caracterizare a comportării, pentru a se determina dacă un deseu își menține încadrarea în condițiile prevăzute în autorizația de mediu și/sau în criteriile specifice de referința. Testele se vor concentra pe variabile-cheie (indicatori variabili) și pe comportarea identificata prin caracterizarea generală. Nivelul 3: Verificarea la fața locului printr-un control rapid pentru a se confirma ca deseul depozitat este același cu cel care a fost supus la testarea de nivel 2 și ca este cel descris în documentele de însoțire. Ea poate consta într-o inspecție vizuala a încărcăturii de deșeuri înainte și după descărcarea la depozit. 3.2. Pentru a se regasi pe o lista de referința un deseu este caracterizat la nivelul 1 și trebuie să satisfacă criteriile corespunzătoare, care vor fi stabilite pentru fiecare tip de depozit. 3.3. Pentru a rămâne pe o lista specifică a depozitului un deseu se testeaza la nivelul 2 la intervale regulate de timp, semestrial sau anual, și trebuie să satisfacă criteriile corespunzătoare pentru fiecare tip de depozit. 3.4. Toate incarcaturile de deșeuri ce intra într-un depozit se supun nivelului 3 de verificare. Nivelurile 1 și 2 se realizează în măsura în care este posibil. 3.5. În situația în care testarea nu se poate realiza, nu sunt accesibile procedurile de testare sau exista alte prevederi legislative ce prevalează, anumite deșeuri pot fi exceptate permanent sau temporar de la testarea la nivelul 1. 3.6. Informațiile furnizate de determinarile efectuate pot fi completate cu informații de la producătorii deșeurilor, de la laboratoare de cercetare și din literatura de specialitate. 4. Recomandări pentru criteriile preliminare de acceptare a deșeurilor 4.1. În aceasta faza preliminară deșeurile acceptate într-o anumită clasa de depozite trebuie să fie nominalizate pe o lista naționala ori sa îndeplinească criterii similare cu cele impuse pentru includerea pe lista. 4.2. Pentru cele 3 clase principale de depozite pot fi folosite următoarele recomandări generale pentru a stabili criterii preliminare de acceptare a deșeurilor la depozitare sau pe listele corespunzătoare: (i) depozite de deșeuri inerte: pe lista prevăzută în autorizația de mediu a depozitului pot fi acceptate numai deșeurile definite conform anexei nr. 1 lit. f) la hotărâre; (îi) depozite pentru deșeuri nepericuloase: pe listele de acceptare nu trebuie să se regaseasca deșeuri definite conform anexei nr. I E la Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2001; (iii) depozite de deșeuri periculoase: lista preliminară pentru deșeurile periculoase acceptate conține doar acele tipuri de deșeuri definite în anexa nr. I E la Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 426/2001. Deșeurile care conțin compuși potențial toxici în concentratii ridicate și constituie un risc profesional și/sau ecologic ori care ar împiedica stabilizarea deșeurilor în cadrul ciclului proiectat de viața al depozitului nu vor fi acceptate pe liste fără o tratare prealabilă.
Anexa 4
PROCEDURI de control și urmărire a depozitelor de deșeuri 1. Prevederi generale 1.1. Procedurile de control și urmărire se aplică:
a) amplasamentelor viitoarelor depozite de deșeuri, pentru obținerea unor date de referința pe factori de mediu, anterior construcției și exploatării acestora;
b) depozitelor în exploatare;
c) depozitelor după închidere.
1.2. Prin activitatea de urmărire și control se garantează ca:
a) depozitul este realizat conform proiectului și sistemele de protecție a mediului funcționează integral;
b) depozitul existent, care funcționează în baza unui program pentru conformare, îndeplinește măsurile de remediere la termenele prevăzute;
c) depozitul îndeplinește condițiile prevăzute în autorizația de mediu;
d) deșeurile acceptate la depozitare sunt cele care îndeplinesc criteriile pentru categoria respectiva de depozit.
1.3. Metodele aplicate pentru controlul, prelevarea și analiza probelor sunt cele standardizate la nivel național ori european sau sunt metodologii cuprinse în Normativul tehnic privind depozitarea deșeurilor - exploatarea, monitorizarea și închiderea depozitelor de deșeuri, care se aproba prin ordin al ministrului autorității centrale pentru protecția mediului. 1.4. Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, în vederea definirii nivelului de afectare a calității factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoare acreditate. 2. Sistemul de control și urmărire a calității factorilor de mediu Sistemul de control și urmărire a calității factorilor de mediu cuprinde: 2.1. Datele meteorologice 2.1.1. Datele meteorologice servesc la realizarea balanței apei din depozit și implicit la evaluarea volumului de levigat ce se acumuleaza la baza depozitului sau se deverseaza din depozit. 2.1.2. Datele necesare întocmirii balanței apei se colectează de la cea mai apropiată statie meteorologica sau prin monitorizarea depozitului. Frecventa urmăririi în faza de exploatare, precum și în cea de urmărire postinchidere este prezentată în tabelul 4.1.
Tabelul 4.1.

Nr.

crt.

Date meteorologice

În faza de

funcționare

În faza de urmărire

postinchidere

1. Cantitatea de precipitatii

zilnic

zilnic, dar și ca

valori lunare medii

2. Temperatura minima și maxima

la ora 15,00

zilnic

medie lunară

3. Direcția și viteza dominante ale

vantului

zilnic

nu este necesar

4. Evapotranspiratia

zilnic

zilnic, dar și ca

valori lunare medii

5. Umiditatea atmosferica la ora 15,00

zilnic

medie lunară

2.2. Controlul apei de suprafața, al levigatului și al gazului de depozit 2.2.1. Controlul calității apei de suprafața, a levigatului, a gazului de depozit și frecventa determinarilor se realizează conform tabelului 4.2. 2.2.2. Măsurarea volumului levigatului, prelevarea și analizarea probelor de levigat se efectuează pentru fiecare punct de evacuare a acestuia din depozit. 2.2.3. Urmărirea calității apei de suprafața, aflată în vecinătatea unui depozit, se efectuează în cel puțin două puncte, unul în amonte și unul în aval de depozit. 2.2.4. Urmărirea cantității și calității gazului de depozit se efectuează pe secțiuni reprezentative ale depozitului. 2.2.5. Frecventa prelevarii probelor se adapteaza morfologiei depozitului (rambleu, debleu etc.).

Tabelul 4.2.

Nr.

crt.

Parametrii urmăriți

În faza de

funcționare

În faza de urmărire

postinchidere*3)

1. Volumul levigatului

lunar*1),*3)

la 6 luni

2. Compozitia levigatului*2)

trimestri- al*3)

la 6 luni

3. Volumul și compozitia apei de

suprafața*7)

trimestri- al*3)

la 6 luni

4. Posibile emisii de gaz și presiune

atmosferica*4), CH(4), CO(2), H(2)S,

H(2) etc.

lunar*3),*5)

la 6 luni*6)

*1) Frecventa prelevarii poate fi adaptată pe baza morfologiei depozitului (rambleu, debleu etc.). Aceasta trebuie specificată în autorizația de mediu. *2) Parametrii și indicatorii analizati variaza în funcție de compozitia deșeurilor depozitate; ele trebuie stabilite în autorizația de mediu și trebuie să reflecte caracteristicile deșeurilor. *3) Dacă în punctele de prelevare volumul și compozitia apei de suprafața sunt relativ constante, măsurătorile se pot face la intervale mai mari de timp. *4) Măsurătorile sunt legate în special de conținutul de materie organică din deșeuri. *5) CH(4), CO(2), O(2) - regulat, alte gaze după necesitate, în funcție de compozitia deșeurilor depozitate, în scopul de a reflecta afectarea levigatului. *6) Sistemul de colectare a gazului trebuie verificat regulat. *7) Pe baza caracteristicilor amplasamentului depozitului autoritatea competentă poate decide dacă aceste măsurători nu sunt necesare. 2.3. Protecția apei subterane 2.3.1. Urmărirea calității apei subterane oferă informații privind contaminarea acesteia, datorată depozitarii deșeurilor. 2.3.2. Controlul calității apei subterane se realizează prin foraje de control în cel puțin 3 puncte, un punct amplasat în amonte și doua în aval față de depozit, pe direcția de curgere. 2.3.3. Numărul punctelor de urmărire se poate mari pe baza unor prospecțiuni hidrogeologice și a necesității depistarii urgente a infiltratiilor accidentale de levigat în apa. 2.3.4. Înaintea intrării în exploatare a depozitelor noi se preleveaza probe din cel puțin 3 puncte pentru a se stabili valori de referința pentru prelevarile ulterioare. 2.3.5. Indicatorii care sunt analizati în probele prelevate sunt aleși pe baza calității apei freatice din zona și a compoziției prognozate a levigatului (tabelul 4.3). Alegerea corecta a indicatorilor de analizat și datele privind mobilitatea apei subterane în zona asigura identificarea rapida a schimbării calității apei.

Tabelul 4.3.

Nr.

crt.

Parametrii urmăriți

În faza de

funcționare

În faza de urmărire

postinchidere

1. Nivelul apei subterane

la fiecare 6

luni*1)

la 6 luni*1)

2. Compozitia apei subterane

frecventa în

funcție de

viteza de

curgere*2),

*3)

frecventa în funcție de

viteza de curgere*2),*3

*1) Dacă nivelul apei freatice variaza, se mărește frecventa prelevarii probelor. *2) Frecventa se stabilește pe baza cunoștințelor și a evaluării vitezei fluxului de apa subterana. *3) Când prin determinarile efectuate pe probele prelevate se constata atingerea unui prag de alerta, se repeta prelevarea și se reiau determinarile efectuate. Dacă nivelul de poluare este confirmat, trebuie urmat planul de intervenție specificat în autorizația de mediu. 2.3.6. Pragurile de alerta se determina ținându-se seama de formațiunile hidrogeologice specifice zonei în care este amplasat depozitul și de calitatea apei. Nivelul de control al poluarii se bazează pe compozitia medie determinata din variatiile locale ale calității apei subterane pentru fiecare foraj de control. Dacă exista date și este posibil, pragul de alerta se specifică în autorizația de mediu. 2.4. Topografia depozitului Urmărirea topografiei depozitului se realizează conform datelor înscrise în tabelul 4.4.

Tabelul 4.4.

Nr.

crt.

Parametrii

În faza de

funcționare

În faza de urmărire

postinchidere

1. Structura și compozitia

depozitului*1)

anual

2. Comportarea la tasare și urmărirea

nivelului depozitului

anual

citire anuală

*1) Date pentru planul de situație al depozitului: suprafața ocupată de deșeuri, volumul și compozitia deșeurilor, metodele de depozitare, timpul și durata depozitarii, calculul capacității remanente de depozitare.

Alte acte din Monitorul Oficial din data de 7 martie 2002