STRATEGIE nr. 0/2004

PREAMBUL - Întrucât viitoarea aderare la Uniunea Europeană va avea ca efect libera circulație a cetățenilor statelor membre pe teritoriul României, cât și a cetățenilor din țări terțe având drept de ședere într-un stat membru, - Întrucât se remarcă nevoia unei continue definiri a intereselor naționale în ceea ce privește admisia, șederea și returnarea străinilor, precum și pentru consolidarea cadrului legal și instituțional intern în scopul monitorizării cât mai eficiente a fluxurilor migratorii, - Întrucât în multe circumstanțe imigrația are un efect benefic atât asupra țării de origine, cât și asupra celei de destinație a imigranților și asupra imigrantului însuși, - Întrucât imigrația controlată permite o selecție în funcție de necesități și criterii adecvate și are, în același timp ca scop reducerea imigrației ilegale, - Întrucât poate fi necesară acoperirea temporară a anumitor nevoi de forță de muncă în România de către străini, în special de către experți cu înaltă calificare, - Întrucât absența personalului calificat ar trebui compensată/prevenită preponderent prin programe educaționale și vocaționale corespunzătoare pentru forța de muncă autohtonă, indiferent de vârstă, în loc să se folosească forță de muncă străină, - Întrucât absența personalului necalificat ar trebui compensată/prevenită preponderent prin asigurarea accesului optim pe piața muncii pentru persoanele din grupurile sociale dezavantajate, cetățeni români sau străini cu ședere legală pe teritoriul României, - Întrucât solidaritatea internațională impune anumite restricții morale în ceea ce privește atragerea persoanelor cu anumite calificări din țările în curs de dezvoltare, - Întrucât România dorește să beneficieze de investiții străine, - Întrucât o relație strânsă cu Diaspora română, inclusiv persoane de altă origine etnică decât cea română, servește interesul național și luând în considerare contribuția economică, socială și culturală pe care ar putea-o aduce la dezvoltarea României, - Întrucât România și-a asumat obligații bazate pe dreptul umanitar și al drepturilor omului, inclusiv legislația în domeniul azilului și refugiaților, - Întrucât este necesară tratarea domeniului azilului în concordanță cu standardele europene și internaționale și returnarea persoanelor cărora nu li se acordă o formă de protecție se consideră un element cheie în menținerea sistemului internațional de protecție, - Întrucât cooperarea internațională în domeniu este considerată o condiție prealabilă pentru o implementare eficientă a oricărei strategii în domeniul imigrației, - Întrucât adoptarea acestei strategii va fi urmată de stabilirea unor planuri de acțiune în domeniile specifice incluse în document și a unor mecanisme de evaluare a nivelului de realizare a obiectivelor strategice, - Întrucât această strategie este rezultatul unor discuții intense cu toate instituțiile și organizațiile interesate și a fost elaborată în strânsă cooperare cu societatea civilă, - Întrucât imigrația este un fenomen global, iar România, în acest context, s-a confruntat și continuă să se confrunte cu diferite fluxuri migratorii, este necesară adoptarea prezentei Strategii Naționale privind Migrația.

Capitolul 1 – SCOP, DEFINIȚIE, PRINCIPII 1.1 Scop Strategia Națională a României privind Migratia are ca principal scop elaborarea unor politici unitare în domeniile migrației, azilului și integrării sociale a străinilor, care să asigure: ● Armonizarea cadrului legislativ intern în concordanță cu dreptul internațional și acquis-ul Uniunii Europene. ● Dezvoltarea și modernizarea cadrului instituțional, necesar implementării politicilor în domeniu. ● Adoptarea unui management modern în domeniul resurselor umane, materiale, financiare și coordonarea unitară a instituțiilor cu atribuții în domeniu în vederea eliminării situațiilor de suprapunere a competențelor și utilizarea eficientă a acestor resurse. Strategia Națională a României privind Migratia nu vizează politicile în domeniul emigrației propriilor cetățeni. 1.2 Definiție Strategia Națională a României privind Migratia exprimă principiile generale și liniile directoare pentru stabilirea politicii statului român în ceea ce privește admisia, șederea, părăsirea teritoriului de către străini, imigrația forței de muncă, acordarea formelor de protecție precum și combaterea imigrației ilegale. 1.3 Principii 1. Principiul suveranității - reflectă dreptul statului român de a reglementa admisia, șederea și returnarea străinilor în scopul promovării intereselor politice, economice și sociale, luând în același timp în considerare și respectând obligațiile asumate prin tratate, convenții, acorduri și înțelegeri încheiate cu alte state; 2. Principiul legalității - presupune respectarea prevederilor Constituției și legislației naționale în materie, precum și tuturor prevederilor relevante din legislația și jurisprudența internațională, acordând o atenție deosebită garantării drepturilor omului; 3. Principiul cooperării active cu Uniunea Europeană - presupune cooperarea activă în procesul de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană și apoi asigurarea unui rol activ al României la nivel european în elaborarea unei politici comune a Uniunii Europene în domeniul azilului și migratiei, precum și în identificarea unor soluții durabile la nivel internațional; 4. Principiul acțiunii unitare - vizează implementarea unitară a politicii statului și a prevederilor legale în domeniul imigrației, precum și o implementare concertată la toate nivelurile; 5. Principiul nediscriminării - presupune implementarea prezentei strategii cu respectarea egalități, excluderii privilegiilor și discriminării între persoane; 6. Principiul flexibilității - presupune o adaptarea periodică a politicii și a măsurilor de implementare în domeniul imigrației, acordând considerația necesară realităților economice sociale și culturale, la nivel intern, regional și internațional; 7. Principiul transparenței - presupune implementarea unei politici active de informare și, după caz, consultare a societății civile cu privire la deciziile și procedurile aplicate în contextul imigrației; 8. Principiul cooperării internaționale - presupune dezvoltarea și intensificarea cooperării cu autoritățile străine cu competență în domeniul migratiei, precum și cu organizații internaționale specializate, atât guvernamentale cât și ne-guvernamentale.

Capitolul 2 – POLITICI 2.1 Politica privind imigrația controlată Obiective Promovarea admisiei și șederii legale a străinilor pe teritoriul României, prin implementarea adecvată a prevederilor legale aliniate la standardele Uniunii Europene și internaționale, fără afectarea dreptului la libera circulație a persoanelor. Atragerea investitorilor străini capabili să contribuie la dezvoltarea economică a României, prin crearea de locuri de muncă și introducerea unor tehnologii moderne. Elaborarea de programe privind accesul anumitor categorii profesionale de străini pe piața muncii, în funcție de cerințele pieței în conformitate cu standardele Uniunii Europene, precum și cu cele prevăzute în tratatele, convențiile și acordurile la care România este parte. Promovarea intereselor și a imaginii sistemului educațional românesc, prin atragerea anumitor categorii de studenți străini. Crearea unor proceduri eficiente pentru admisia și ulterior reglementarea șederii în scopul reîntregirii familiei, în concordanță cu standardele europene și cu prevederile instrumentelor juridice internaționale în domeniu. Politica în domeniu România adoptă o politică activă și flexibilă în domeniul imigrației controlate, adaptată la condițiile naționale, regionale și internaționale, inclusiv prin atenta monitorizare a admisiei și șederii străinilor. Un statut special se acordă cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European. Pentru străinii proveniți din țări cu potențial migrator ridicat sunt elaborate proceduri specifice, care includ încheierea de acorduri și convenții internaționale. Pentru o dezvoltare economică durabilă, în concordanță cu interesul național al României, politica în domeniul imigrației controlate urmărește atragerea și accesul investitorilor străini. În consecință, politica privind admisia și reglementarea șederii în scopul desfășurării de activități comerciale este adresată cu prioritate investitorilor cu potențial economic ridicat și implementată de către instituțiile guvernamentale competente în cooperare cu organizațiile relevante în acest domeniu. Politica privind admisia în scop de muncă oferă posibilitatea accesului pe piața muncii a străinilor, luând în considerare atât necesitatea protejării pieței interne a muncii cat și interesele de ordin economic ale României, folosind o abordare utilitaristă. În funcție de cerințele pieței muncii, periodic, se elaborează programe speciale vizând facilitarea accesul anumitor categorii profesionale de străini, pentru perioade determinate. Participarea străinilor pe piața muncii este susținută de un set de măsuri de protecție socială adecvate, în conformitate cu legislația română armonizată la standardele Uniunii Europene, precum și cu cele prevăzute în tratatele, convențiile și acordurile la care România este parte. Sistemul educațional românesc promovează în străinătate interesele și imaginea României prin atragerea studenților străini capabili să suporte costurile școlarizării sau prin acordarea de burse în domeniile de interes, atât pentru studenții străini cât și pentru cei de origine română. Implementarea politicii în domeniul admisiei în scop de studii necesită cooperarea între instituțiile guvernamentale responsabile și instituțiile de învățământ din țară sau străinătate. Politica privind imigrația controlată vizează și domeniul reîntregirii și formării familiei, asigurând dreptul străinilor de intra și de a rămâne pe teritoriul României în acest scop și, totodată, creează instrumentele juridice necesare prevenirii imigrației mascate sub forma căsătoriei de conveniență. Elaborarea politicii în acest domeniu are la bază experiența statelor membre ale Uniunii Europene, din care rezultă că admisia în scopul reîntregirii și formării familiei constituie principala componentă actuală a fluxului migraționist legal. 2.2 Politica privind prevenirea și combaterea imigrației ilegale Obiective Promovarea de soluții viabile pentru prevenirea imigrării pe scară largă a persoanelor din regiuni dezavantajate ale lumii - zone afectate de conflicte interne și internaționale, crize umanitare etc. - către continentul european. Perfecționarea cadrului legal și instituțional existent, precum și a mecanismelor de cooperare inter-instituțională în vederea creșterii eficienței activităților de control pentru prevenirea și combaterea șederii ilegale a străinilor. Monitorizarea fluxurilor migratorii ilegale ce afectează teritoriul României prin intensificarea eforturilor autorităților competente, în vederea identificării și îndepărtării străinilor cu ședere ilegală de pe teritoriul României. Coordonarea unitară a instituțiilor cu atribuții în domeniu pentru prevenirea și limitarea imigrației ilegale, inclusiv prin securizarea frontierei de stat. Politica în domeniu Soluțiile durabile de prevenire a imigrării pe scară largă din regiuni dezavantajate ale lumii către continentul european pot implica oferirea de asistență în procesul de dezvoltare, acorduri comerciale favorabile pentru țările cu potențial migrator ridicat și creșterea respectului pentru drepturile omului. Autoritățile competente trebuie să implementeze măsuri specifice pentru a crește nivelul de monitorizare a fluxurilor migratoare ilegale ce afectează teritoriul României. Politica în domeniul prevenirii imigrației ilegale include măsuri ferme de îmbunătățire a capacității autorităților relevante de a reduce economia subterană, caracterizată prin desfășurarea de activități ilegale, angajare în muncă fără forme legale, posibilitatea obținerii de servicii de sănătate și educație prin mijloace ilicite și posibilitatea folosirii documentelor false și falsificate. Ținând cont de progresele tehnice în domeniul securizării documentelor de călătorie și identitate, România urmărește în permanență asigurarea unui nivel compatibil cu standardele europene. Implementarea politicii în domeniul prevenirii și combaterii migrației ilegale presupune și dotarea misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale României cu aparatura necesară detectării documentelor de călătorie false sau falsificate. Statul român promovează extinderea instituției Ofițerului de Legătură, cu personal specializat, inclusiv în probleme de migrație, în special în țările cu un potențial migrator ridicat. O atenție deosebită se acordă identificării soluțiilor adecvate pentru situația străinilor care, ulterior unei perioade de ședere în România, au fost returnați din alte state europene. Pentru a descuraja imigrația ilegală, atât în ceea ce privește cazurile individuale cât și prin intermediul rețelelor de crimă organizată, politica în domeniu vizează dezvoltarea unor canale de informare a potențialilor migranți asupra condițiilor legale de admisie și ședere în România și a riscurilor la care se expun prin alegerea unor canale ilegale de imigrație. 2.3 Politica privind azilul Obiective Asigurarea accesului neîngrădit la procedura de azil și respectarea principiului nereturnării, în conformitate cu standardele internaționale pe care România și le-a asumat prin tratatele și convențiile la care este parte. Dezvoltarea sistemului de azil pe baza criteriilor eficienței și calității procedurilor și adaptarea politicilor și practicilor în domeniu pentru a preveni, descuraja și sancționa abuzurile la procedura de azil. Asigurarea și menținerea capacității României de asumare a responsabilităților și obligațiilor de stat membru al Uniunii Europene, în domeniul azilului. Asumarea unui rol activ în cadrul cooperării regionale și internaționale în domeniul azilului și contribuirea la dezvoltarea unor sisteme de azil funcționale în Estul și Sud - Estul Europei. Politica în domeniu Politica privind azilul reprezintă o componentă importantă în cadrul managementului imigrației. Prin domeniul azilului se înțeleg toate aspectele legate de procedura de acordare a unei forme de protecție, regimul juridic al străinilor pe parcursul procedurii de acordare a unei forme de protecție, precum și după obținerea acesteia. Instituțiile statului, în colaborare cu societatea civilă, au obligația de a implementa politicile privind azilul astfel încât să se asigure respectarea drepturilor individuale ale persoanelor îndreptățite să primească o formă de protecție în cadrul sistemului de azil, adaptând permanent mijloacele de combatere a abuzurilor la sistemul de azil. Politica în domeniul azilului se aplică astfel încât imigranții economici să nu poată obține o formă de protecție în România prin procedura de azil. Fiecare solicitare de azil trebuie procesată și analizată individual, menținând durata redusă a procesării solicitărilor. Intervievarea atentă a solicitanților de azil de către personal specializat, cu un grad ridicat de experiență și având acces la informații detaliate despre condițiile în țările de origine ale solicitanților, precum și soluționarea cererilor de azil în etapa judiciară de către judecători deplin calificați reprezintă condiții vitale. Acordarea unei forme de protecție prin intermediul sistemului de azil se face doar pe baza evaluării individuale a circumstanțelor specifice fiecărui caz. Mecanisme de asigurare a protecției împotriva returnării pot fi activate în cazul unor conflicte internaționale la care România nu este parte, în astfel de situații excepționale autoritățile competente pot abdica de la principiul analizării individuale a cazurilor. Autoritățile cu competență în domeniul azilului cooperează pentru asigurarea accesului neîngrădit la procedura de azil, pentru a se asigura că nici o persoană nu e returnată înainte de finalizarea procedurii de azil, pentru respectarea principiului confidențialității și asigurarea protecției datelor personale, pentru identificarea solicitanților de azil care nu dețin documente de identitate, pentru a contribui la combaterea terorismului, pentru identificarea și asigurarea asistenței necesare a solicitanților de azil, în special categoriilor de persoane vulnerabile (victimele persecuției pe bază de gen/sex, minori neinsotiti, victime ale torturii, persoane în vârsta etc.), pentru a contribui la returnarea în siguranță și demnitate a solicitanților de azil respinși definitiv și irevocabil, precum și în alte domenii relevante ale azilului. Garantarea accesului neîngrădit la procedura de azil și respectarea principiului nereturnării ca fundament al sistemului de azil, se realizează prin asumarea responsabilităților ce revin instituțiilor cu competențe în domeniu și asigurarea instruirii personalului cu competențe în legătură cu procedura de azil din cadrul poliției de frontieră, a Autorității pentru Străini, a poliției naționale precum și a magistraților. Pe termen scurt și mediu, o atenție deosebită se acordă asigurării capacității instituționale și a logisticii necesare asumării obligațiilor ce revin ca stat membru al Uniunii Europene, în special prin participarea la Reglementările Dublin II și mecanismele EURODAC, precum și la alte forme de cooperare la nivelul Uniunii Europene. România contribuie activ la mecanismele de împărțire a responsabilității între țările ce primesc solicitanți de azil și refugiați și se alătură eforturilor comunității internaționale de a identifica soluții durabile pentru situația refugiaților, inclusiv prin Agenda pentru Protecție a înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați. România contribuie activ la dezvoltarea cadrului legislativ și instituțional și la construirea unor sisteme de azil funcționale în Estul și Sud - Estul Europei. O atenție deosebită este acordată modului de informare și sensibilizare a publicului larg cu privire la problematica primirii în România a persoanelor ce au nevoie de protecție internațională. Prin politica în domeniul azilului se urmărește și asigurarea transparenței sistemului de azil și a participării înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și a organizațiilor neguvernamentale la sistemul de azil în condițiile prevăzute de lege și de documentele internaționale la care România este parte. 2.4 Politica privind integrarea socială a străinilor Obiective Susținerea participării active a străinilor care domiciliază sau au reședința legală pe teritoriul statului român la viața economică, socială și culturală, respectând în același timp identitatea culturala a acestora. Asigurarea că acele categorii relevante de străini depun eforturile necesare pentru a se integra suficient în societate românească, inclusiv prin participarea la programele organizate în acest scop de statul român. Conștientizarea tuturor persoanelor implicate în acest domeniu, fie ei funcționari publici la toate nivelurile, publicul larg sau străinii înșiși, cu privire la importanța sprijinirii procesului de integrare. Politica în domeniu Prin legislația în domeniul integrării sunt definite categoriile de străini care beneficiază de programe speciale de integrare. Toate măsurile în domeniu urmăresc susținerea participării active a străinilor care domiciliază sau au reședința pe teritoriul României, la viața socială, economică și culturală a țării, contribuind astfel la dezvoltarea unei relații bazate pe încredere și responsabilitate reciprocă între aceștia și societatea românească. Măsurile luate în domeniul integrării străinilor urmăresc, în principal, angajarea în muncă, accesul la sistemul de asigurări sociale și asigurări sociale de sănătate, accesul la o locuință, accesul la servicii medicale, la educație și învățarea limbii române și facilitarea integrării culturale, menținând în același timp identitatea culturala a străinilor. Politica în acest domeniu exprima dorința statului român de a susține potențialul individual al persoanelor interesate, pentru ca străinii să devină membrii activi ai comunităților locale și să contribuie la dezvoltarea societății românești în general. O atenție deosebită se acordă persoanelor ce aparțin categoriilor de persoane vulnerabile (victime ale persecuției pe bază de gen/sex, minori neînsoțiți, victime ale torturii, persoane în vârsta etc.). Responsabilitatea pentru coordonarea programelor de integrare pentru refugiați și alte persoane cărora le-a fost acordată o formă de protecție revine Oficiului Național pentru Refugiați, ca structura specializată, responsabilă de implementarea politicilor Guvernului României în domeniul azilului, în timp ce implementarea practică a programelor de integrare este realizată de către această structură în colaborare cu autorități centrale, autoritățile locale și organizațiile ne-guvernamentale. Funcționarii publici, precum și persoanele în funcție de conducere și personalul angajat în domeniul serviciilor de sănătate, educație și angajare în muncă sunt pregătiți adecvat pentru a respecta diferențele de limbă, culturale, religioase, fizice și psihologice ale persoanelor aflate în proces de integrare. Recunoscând faptul că dobândirea cetățeniei române poate facilita procesul de integrare a străinilor, statul român asigură accesul tuturor străinilor care domiciliază sau au reședința pe teritoriul României la procedura de obținere a cetățeniei române. Este de o importanță majoră ca persoanele implicate în acest domeniu, fie ele funcționari publici la toate nivelurile, publicul larg sau străinii înșiși, să fie conștiente în permanență de importanța sprijinirii procesului de integrare. Gradul de integrare a străinilor în societatea românească va avea un impact considerabil asupra atitudinii publicului față de actualii și viitorii imigranți. 2.5 Politica privind returnarea străinilor/repatrierea voluntară. Obiective Obiectivul general al politicii în acest domeniu urmărește creșterea nivelului de acțiune al statului în combaterea imigrației ilegale, având în vedere că o politică eficientă privind returnarea reprezintă o componentă integrantă de bază a managementului imigrației. Promovarea repatrierii voluntare ca variantă preferată returnării forțate, inclusiv prin consilierea adecvată a străinilor interesați, precum și stabilirea de programe specifice pentru returnarea voluntară asistată. Facilitarea întoarcerii străinilor în țara de origine sau de domiciliu prin încheierea de acorduri de readmisie cu alte state, în special cu statele cu potențial migrator ridicat. Identificarea și atragerea de surse de finanțare externe, în special prin co-interesarea statelor membre ale Uniunii Europene, necesare pentru returnarea străinilor de pe teritoriul României. Politica în domeniu Determinarea străinilor cu ședere ilegală, precum și a celor ale căror cereri de azil au fost respinse, să părăsească teritoriul României, prin măsuri stimulative sau restrictive, după caz. Aplicarea procedurilor legale de returnare se face, cu respectarea opiniei și specificului propriu al străinilor în materie religioasă, filozofică și culturală, precum și a dreptului de acces la justiție în condiții de siguranță și demnitate personală. În perspectiva aderării României la Uniunea Europeană se impune dezvoltarea capacității de returnare a solicitanților de azil care au fost respinși în urma unei proceduri complete, inclusiv a celor preluați potrivit principiului de țară terță sigură sau în cadrul mecanismului Dublin. Politica în domeniu impune ca autoritățile române competente să ia în considerare, încă din primele etape ale procedurii de azil, consilierea privind posibilitatea unei eventuale întoarceri în țările de origine sau de domiciliu, prin oferirea de informații despre procedurile relevante și despre drepturile și obligațiile solicitanților în timpul acestei proceduri. Autoritățile abilitate cooperează cu organizațiile internaționale și organizații ne-guvernamentale pentru dezvoltarea unor programe specifice în vederea repatrierii voluntare asistate. Asistența pentru repatrierea voluntară este acordată inclusiv persoanelor care beneficiază de protecție și doresc să se întoarcă în țările lor de origine.

Capitolul 3 – IMPLEMENTARE 3.1 Implementare Ministerul Administrației și Internelor asigură coordonarea tuturor activităților în legătură cu implementarea Strategiei Naționale a României privind Migrația. În scopul implementării prevederilor Strategiei Naționale a României privind Migrația se va stabili un mecanism de cooperare interinstituțională. Mijloacele de implementare practică a Strategiei Naționale a României privind Migrația vor fi cuprinse într-un plan de acțiune care stabilește activitățile concrete și responsabilitățile ce revin tuturor ministerelor și instituțiilor cu atribuții în domeniu. Pentru realizarea activităților cuprinse în planul de acțiune fiecare dintre ministerele și instituțiile cu competență în materie va elabora propriile planuri de măsuri, detaliind acțiunile a căror responsabilitate de implementare le revine, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei Strategii în Monitorul Oficial al României, Ministerul Administrației și Internelor prin Autoritatea pentru Străini și Oficiul Național pentru Refugiați va elabora și prezenta spre aprobare Guvernului României componentele și structura mecanismului de cooperare interinstituțională, precum și un plan de acțiune pentru o perioadă de 12 luni pe baza consultării tuturor ministerelor și instituțiilor cu competență în materie. 3.2 Cooperare interinstituțională Cooperarea interinstituțională asigură o concepție unitară de acțiune în domeniul migrației și buna colaborare dintre Ministerul Administrației și Internelor și celelalte autorități publice centrale și locale, organizații internaționale și neguvernamentale relevante în materie, în vederea aplicării politicilor respective. Acest mecanism de cooperare interinstituțională va asigura următoarele: ● Coordonarea acțiunilor instituțiilor cu atribuții în domeniul migrației, asigurând astfel implementarea obiectivelor Strategiei Naționale a României privind Migrația, precum și respectarea obligațiilor și angajamentelor asumate de România. ● Monitorizarea procesului de armonizare a cadrului legislativ intern cu legislația și practicile comunitare și internaționale în domeniu. ● Avizarea proiectelor de acte normative cu aplicabilitate în domeniu. ● Evaluarea, semestrial sau ori de câte ori se impune, a stadiului implementării politicilor și programelor ce decurg din Strategia Națională a României privind Migrația. ● Avizarea proiectelor de modificare a prezentei strategii. ● Elaborarea anuală, pe baza datelor statistice furnizate de autoritățile competente, a unor studii cu privire la evoluția fenomenului migraționist, în raport de care se emit decizii și recomandări și se stabilesc direcții de acțiune. ● Coordonarea procesului de realizare și interconectare a sistemelor informatice ale instituțiilor competente, urmărind creșterea gradului de operabilitate și facilitarea schimbului de date și informații necesare procesului decizional. Cooperare între instituții are un caracter permanent și constituie un element esențial pentru implementarea eficientă a strategiei, politicilor și legislației în domeniu, fiind parte integrantă a procesului de dezvoltare și modernizare a cadrului instituțional al autorităților cu atribuții în domeniul migrației. Cooperarea interinstituțională urmărește creșterea gradului de interoperabilitate și reducerea costurilor materiale și umane prin utilizarea eficientă a bazelor de date existente și schimbul de informații relevante de natură să susțină luarea celor mai bune decizii sectoriale. Un segment important al acestei cooperări îl reprezintă dezvoltarea programelor de colaborare cu organizațiile neguvernamentale și internaționale relevante în domeniu în scopul conștientizării societății civile cu privire la consecințele de ordin economic și social ce decurg din fenomenul migrației. Pe lângă cooperarea la nivel național, este necesară intensificarea cooperării la nivel regional pentru stabilirea unor sisteme administrative funcționale în domeniul migrației și azilului și dezvoltarea cadrului legislativ și instituțional în Estul și Sud-Estul Europei. În perspectiva aderării la Uniunea Europeană, se dezvoltă și se intensifică cooperarea dintre autoritățile naționale cu competență în materie și cele similare din statele membre asigurând-se astfel capacitățile și condițiile optime de implementare anticipată a Reglementărilor Dublin II, Sistemului EURODAC și Sistemului de Informații Schengen. La nivel internațional, România promovează cooperare activă cu organizații internaționale, cu scopul de a îmbunătăți managementul global al fluxurilor migratorii. 3.3 Acorduri de readmisie În scopul combaterii migrației ilegale și a facilitării readmisiei persoanelor cu statut ilegal și pentru asigurarea unei mai bune aplicări a dispozițiilor legale privind circulația persoanelor, respectarea drepturilor omului și garanțiilor prevăzute în legislațiile naționale și internaționale, România susține necesitatea încheierii de acorduri bilaterale privind readmisia cetățenilor proprii și a celor din state terțe. România a încheiat acorduri de readmisie cu toate statele membre ale Uniunii Europene, cu țările limitrofe precum și cu alte țări, stabilindu-se proceduri simplificate pentru readmisia naționalilor proprii și a cetățenilor statelor terțe contribuind astfel în mod substanțial la prevenirea și reducerea migrației ilegale în și din România. Pe baza rezultatelor înregistrate și dat fiind că acordurile de readmisie reprezintă un instrument important în eficientizarea combaterii migrației ilegale România dezvoltă acest sistem de acorduri, vizând, în special, statele cu potențial migrator ridicat și cu țările de tranzit. Pe lângă soluționarea considerentelor de ordin practic privind combaterea migrației ilegale prin încheierea acordurilor de readmisie, România dezvoltă relațiile de colaborare în plan regional, european și internațional. 3.4 Cadrul legal Realizarea obiectivelor prevăzute în Strategia Națională a României privind Migrația implică alinierea deplină a legislației naționale la cea a statelor membre, în concordanță cu obligațiile asumate de Guvernul României în cadrul Capitolelor de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană. Alinierea actelor normative interne la acquis-ul Uniunii Europene urmărește și crearea unui cadru legislativ flexibil, în limitele căruia Guvernul României să poată reacționa prompt, în funcție de mutațiile survenite la nivel național regional, european și internațional în ceea ce privește managementul fenomenului migraționist. Pe lângă adaptarea legislației la acquis-ul Uniunii Europene, România vizează și simplificarea procedurilor și practicilor naționale în concordanță cu cele mai bune practici ale Uniunii Europene. 3.5 Management instituțional, resurse umane, infrastructură și modalități de finanțare Managementul instituțional se concentrează asupra stabilirii unei distribuții clare a sarcinilor, asigurând astfel descentralizarea mecanismelor de luare a deciziilor, reducerea birocrației și îmbunătățirea tratamentului acordat persoanelor care intră în contact cu autoritățile. 3.5.1 Resurse umane și perfecționarea pregătirii Atingerea obiectivelor Strategiei Naționale a României privind Migrația presupune, în mod obligatoriu, asigurarea resurselor umane atât din punct de vedere numeric cât și al pregătirii profesionale și necesită: ● Asigurarea necesarului de personal în cadrul tuturor instituțiilor cu atribuții în managementul migrației, după efectuarea unor analize și evaluări referitoare la suficiența numărului acestuia. ● Recrutarea personalului după criterii riguroase și asigurarea transparenței procesului de selecționare și angajare. ● Elaborarea unei concepții unitare de formare a personalului fundamentată pe nevoile de pregătire în domeniile sectoriale și realizarea unor deprinderi practice specifice. ● Formarea inițială și pregătirea ulterioară a personalului în ceea ce privește cunoașterea legislației, procedurilor, limbilor străine, folosirea aparaturii și în domeniul informaticii. ● Alinierea sistemului de formare inițială și de perfecționare continuă a pregătirii personalului la politicile managementului carierei profesionale. ● Implementarea unui management modern pentru dezvoltarea și evaluarea personalului pe baza criteriilor evoluției în carieră, performanței profesionale, satisfacției în muncă, eficienței, bunelor condiții sociale și a promovării loialității. ● Organizarea de seminarii, conferințe și schimburi de experiență, cu participarea, în special, a unor experți din state membre ale Uniunii Europene. ● Inițierea și derularea de programe de înfrățire instituțională privind alinierea la cele mai bune practici ale Uniunii Europene în ceea ce privește pregătirea personalului. ● Asigurarea unor mecanisme adecvate de monitorizare și evaluare a activităților de instruire. 3.5.2 Infrastructura Instituțiile abilitate să implementeze Strategia Națională a României privind Migrația trebuie să beneficieze de o infrastructură modernă adaptată la cerințele unui management eficient în acest domeniu, capabil să asigure un grad ridicat de compatibilitate, complementaritate și interoperabilitate. Aceste cerințe implică asigurarea unor locații corespunzătoare pentru sediile centrale și formațiunile subordonate și dotarea logistică diferențiată a instituțiilor cu competență în materie cu categoriile și tipurile de echipamente necesare în funcție de specificul atribuțiilor acestora. Pentru realizarea unei cooperări interinstituționale adecvate și asigurarea unui nivel înalt de interoperabilitate, este necesară crearea unui sistem informatic integrat în domeniul managementului migratiei, care să asigure accesul tuturor instituțiilor cu competență în domeniu, atât la nivel central cât și teritorial. Sistemul va fi actualizat permanent cu informații relevante de către toate instituțiile utilizatoare, în scopul valorificării acestora la elaborarea politicilor în domeniu și în procesul de emitere a deciziilor sectoriale. 3.5.3 Modalități de finanțare Resursele financiare necesare implementării Strategiei Naționale a României privind Migrația provin, în principal, din: ● Fonduri de la bugetul de stat alocate fiecărui minister și instituții cu competență în materie. ● Fonduri din partea Uniunii Europene, alocate în cadrul programelor de asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene. ● Credite externe garantate de Guvernul României. ● Credite externe care nu implică garanții guvernamentale. ● Donații și sponsorizări, oferite/acceptate în condițiile legii. ● Alte surse. Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale a României privind Migrația, constituit pe baza planurilor sectoriale, va specifică sursele de finanțare necesare îndeplinirii fiecărui obiectiv stabilit.