NORMĂ nr. 0/2005

------- Notă

*) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005.

Ordonanță de urgență:

Articolul 1

(1) Imobilele care au aparținut comunităților minorităților naționale din România și care au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, în perioada 6 septembrie 1940-22 decembrie 1989, se restituie foștilor proprietari în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

(2) Sunt imobile, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, construcțiile existente în natură, împreună cu terenurile aferente lor, situate în intravilanul localităților, cu oricare dintre destinațiile avute la data preluării în mod abuziv, precum și terenurile aflate la data preluării abuzive în intravilanul localităților, nerestituite până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Adăugirile aduse construcțiilor se preiau cu plată, numai dacă acestea nu depășesc 50% din aria desfășurată actuală. În caz contrar, nu se va dispune retrocedarea, considerându-se imobil nou în raport cu cel preluat. Nu se includ în această categorie lucrările de reparații curente, capitale, consolidări, modificări ale compartimentării inițiale, îmbunătățiri funcționale și altele asemenea.

(3) Prin comunitatea minorităților naționale se înțelege entitatea juridică de drept privat, constituită și organizată potrivit legii române, care reprezintă interesele cetățenilor unei comunități ale unei minorități naționale ce a deținut în proprietate imobile preluate în mod abuziv și care dovedește că este continuatoarea recunoscută a persoanei juridice titulare de la care s-au preluat bunurile de către stat. Recunoașterea continuității entității juridice de drept privat care se pretinde succesoarea fostului titular al dreptului de proprietate se face de către instanța judecătorească ce a autorizat funcționarea acesteia, în condițiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(4) În toate cazurile, cererile de restituire a imobilelor prevăzute la alin. (1) se pot depune la Comisia specială de retrocedare, instituită în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență. După acest termen nu se mai pot formula cereri de restituire sau retrocedare. Actele doveditoare ale drepturilor solicitate se depun în termenul util stabilit de comisie.

(5) În cazul în care imobilele restituite sunt afectate unor activități de interes public din învățământ sau sănătate, finanțate sau cofinanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, noul proprietar are obligația de a menține afectațiunea pe o perioadă de până la 5 ani de la data emiterii deciziei. În această perioadă noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii în cuantumul stabilit prin hotărâre a Guvernului. În acest interval plata cheltuielilor de întreținere aferente imobilului respectiv revine utilizatorilor.

Norme metodologice: 1. Domeniul de aplicare prevăzut la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999, republicată, este limitat la acele preluări abuzive produse în perioada 6 septembrie 1940-22 decembrie 1989, denumită în continuare perioadă de referință. 2. Sunt considerate abuzive acele preluări de imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, produse în temeiul sau ca efect al unor acte normative ori administrative emise în perioada de referință, dacă nu s-au acordat despăgubiri juste și echitabile în raport cu momentul preluării. În cazul în care s-au plătit despăgubiri, dar acestea sunt considerate neîndestulătoare, restituirea în natură sau, după caz, acordarea despăgubirilor prevăzute de titlul VII din Legea nr. 247/2005 este condiționată de restituirea despăgubirilor primite sau de scăderea valorii acestora, după caz, în condițiile stabilite prin același act normativ. În cazul în care în actul prin care s-a dispus preluarea imobilului se prevedea acordarea de despăgubiri și acestea nu au fost acordate sau nu au fost încasate, persoana îndreptățită va depune o declarație pe propria răspundere, dată în formă autentică, care să ateste acest lucru. Sunt considerate abuzive și preluările fără titlu valabil ale imobilelor care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, în perioada de referință, sau fără respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data preluării, precum și preluările fără temei legal, prin acte de dispoziție ale organelor locale ale puterii sau administrației de stat. 3. Nu intră sub incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/1999, republicată, imobilele care fac sau au făcut obiectul restituirii potrivit altor legi cu caracter reparator, precum și construcțiile demolate. 4. Prin sintagma teren aferent se înțelege suprafața de teren afectată utilizării construcției retrocedabile în limita împrejmuirilor existente. 5. Nu fac obiectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/1999, republicată, imobilele situate, în prezent sau la data preluării abuzive, în extravilanul localităților, întrucât acestea fac obiectul legilor speciale de restituire din domeniul fondului funciar. Dispozițiile art. IV al titlului II din Legea nr. 247/2005 prevăd că cererile de retrocedare având ca obiect terenuri situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive, precum și construcții de orice fel, situate în extravilanul localităților, aparținând exploatațiilor agricole și care au fost trecute în proprietatea statului, construcții de pe terenurile forestiere, care au făcut parte din exploatația forestieră la data trecerii în proprietatea statului, se vor înainta de Comisia specială de retrocedare, în vederea soluționării, în termen de 60 de zile, comisiilor comunale, orășenești și municipale constituite potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare. Termenul de 60 de zile curge de la data la care Comisia specială de retrocedare primește situația juridică din care reiese că imobilul respectiv era sau este situat în extravilan. Aceste prevederi vizează acele cereri de retrocedare formulate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, în termenul prevăzut la art. 1 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999, republicată. Cererile noi având ca obiect imobile de natura celor prevăzute la art. IV al titlului III din Legea nr. 247/2005, având în vedere faptul că nu fac obiectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/1999, republicată, vor fi depuse de către persoanele care se pretind a fi îndreptățite direct la entitățile competente să le soluționeze, potrivit legilor fondului funciar, cu respectarea procedurii și termenelor din acest domeniu. Aceste cereri se vor înainta de Comisia specială de retrocedare, în vederea soluționării, în termen de 60 de zile, comisiilor constituite potrivit legilor fondului funciar. Termenul de 60 de zile curge de la data la care Comisia specială de retrocedare primește situația juridică din care să reiasă incidența acestor dispoziții. 6. Prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/1999, republicată, au caracter de complinire în raport cu alte acte normative reparatorii speciale anterioare. Ținând seama că legiuitorul a avut în vedere și acele imobile care nu au fost încă restituite, prin formularea nerestituite, cuprinsă la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999, republicată, rezultă că domeniul de reglementare al acestei ordonanțe de urgență are și caracter de complinire în raport cu celelalte acte normative cu caracter reparatoriu din domeniul imobiliar, inclusiv al fondului funciar, în sensul că domeniul de reglementare al acesteia acoperă și acele terenuri aflate în intravilanul localităților atât la data preluării abuzive, cât și la data adoptării Legii nr. 247/2005 și care nu au fost restituite integral persoanelor îndreptățite. De asemenea, sintagma terenuri nerestituite, prevăzută la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999, republicată, vizează și situațiile în care persoanele solicitante au beneficiat de prevederile actelor normative reparatorii speciale anterioare (reconstituirea dreptului de proprietate pe alte amplasamente). În aceste cazuri persoanele solicitante care au beneficiat de o reparație potrivit acestor acte normative nu mai beneficiază de prevederile acestei ordonanțe de urgență. În aceste situații persoana îndreptățită va depune o declarație pe propria răspundere, dată în formă autentică, din care să reiasă că nu a beneficiat de măsurile reparatorii prevăzute de actele normative reparatorii speciale anterioare. 7. Prin imobil nou în raport cu cel preluat se înțelege acea construcție căreia, în raport cu forma inițială, i s-au adăugat corpuri de zidărie sau volume din alte materiale, ce reprezintă peste 50% din aria desfășurată actuală (etajări sau/și adăugiri de corpuri noi pe orizontală). Nu este considerat imobil nou în raport cu cel preluat imobilul-construcție căruia i-au fost adăugate, pe orizontală și/sau verticală, în raport cu forma inițială, corpuri suplimentare de sine stătătoare sau care pot fi utilizate distinct. În acest caz se va dispune retrocedarea în natură a suprafeței deținute în proprietate de solicitant la data preluării abuzive. În cazul imobilelor-construcții la care s-au efectuat adăugiri ulterior preluării abuzive, dar care nu depășesc 50% din aria desfășurată actuală, beneficiarul retrocedării va redobândi dreptul de proprietate asupra întregului imobil, cu obligația de a plăti fostului proprietar contravaloarea acestora. Astfel, prin decizia Comisiei speciale de retrocedare sau a unității deținătoare prevăzute la art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999, republicată, fostul deținător va deveni titularul unui drept de creanță în ceea ce privește contravaloarea adăugirilor. Valoarea adăugirilor se stabilește printr-o expertiză extrajudiciară efectuată de beneficiarul retrocedării, la care va participa și fostul deținător. Litigiile se vor soluționa potrivit dreptului comun. 8. Comisia specială de retrocedare, instituită în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată, are plenitudine de competență în soluționarea fazei administrative a cererilor de retrocedare depuse de comunitățile minorităților naționale, cu privire la calificarea preluărilor ca fiind abuzive sau nu, respectiv la calificarea preluărilor ca fiind cu titlu sau fără titlu. 9. Cererile de retrocedare au putut fi depuse la Comisia specială de retrocedare în termen de 6 luni, calculat de la data intrării în vigoare a Legii nr. 66/2004, respectiv până la data de 4 octombrie 2004. Prin art. II al titlului III din Legea nr. 247/2005 a fost acordat un nou termen de 6 luni pentru depunerea de noi cereri de retrocedare, calculat de la data intrării în vigoare a acesteia. Astfel, cererile de retrocedare pot fi depuse la Comisia specială de retrocedare până la data de 25 ianuarie 2006. 10. Prin sintagma actele doveditoare, prevăzută la art. 1 alin. (4) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999, republicată, se înțelege:

a) orice înscrisuri care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra imobilului la data preluării abuzive (act de vânzare-cumpărare, tranzacție, donație, extras de carte funciară, act sub semnătură privată și altele asemenea);

b) orice acte juridice sau declarații care permit încadrarea preluării ca fiind abuzivă, cu titlu sau fără titlu;

c) orice acte care întemeiază prezumția existenței dreptului de proprietate al solicitantului asupra imobilului la data preluării abuzive (extrasul de carte funciară, istoricul de rol fiscal, procesul-verbal întocmit cu ocazia preluării, orice act emanând de la o autoritate din perioada de referință, care atestă direct sau indirect faptul că bunul respectiv aparținea solicitantului, iar pentru mediul rural - extrasul de pe registrul agricol, începuturi de dovadă scrisă, declarații de martori autentificate);

d) acte care permit recunoașterea calității de beneficiar al retrocedării: actul de înființare, statutul de funcționare și organizare al entității solicitante, dovada că entitatea solicitantă a retrocedării este continuatoarea persoanei juridice titulare de la care s-au preluat bunurile de către stat și altele asemenea. Are forță probantă numai originalul sau copia legalizată a hotărârii judecătorești prin care se recunoaște continuitatea entității juridice de drept privat care se pretinde succesoarea fostului titular al dreptului de proprietate. Competența în acest sens aparține instanței judecătorești care a autorizat funcționarea entității solicitante, în condițiile art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001, republicată;

e) expertize judiciare sau extrajudiciare de care solicitantul înțelege să se prevaleze în susținerea cererii sale;

f) orice acte sau înscrisuri pe care solicitantul înțelege să le folosească în dovedirea cererii sale.

11. Se admit numai copii legalizate sau certificate pentru conformitate cu originalul de pe actele doveditoare referitoare la proprietate și la calitatea de comunitate a unei minorități naționale îndreptățite la retrocedare. 12. Pentru anumite situații complexe Comisia specială de retrocedare, în virtutea plenitudinii de competență, poate dispune elaborarea de către istorici și/sau juriști cu experiență de rapoarte și informări cu privire la evoluția istorică și juridică a preluării respective. De asemenea, Comisia specială de retrocedare poate efectua audieri ale unor persoane avizate care pot furniza informații utile și poate dispune deplasări la locul situării imobilului ale unor specialiști și întocmirea unor note de constatare. Actele întocmite cu ocazia efectuării acestor proceduri sunt considerate acte doveditoare pentru soluționarea fazei administrative a retrocedării. 13. Calificarea incidenței prevederilor art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999, republicată, revine Comisiei speciale de retrocedare. În această perioadă noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii stabilite potrivit Hotărârii Guvernului nr. 244/2004 pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România. În cazul în care, în cursul perioadei stabilite, dispare necesitatea menținerii afectațiunii de interes public, utilizatorul poate renunța la beneficiul acordat, nemaifiind obligat la plata chiriei. 14. În situația prevăzută la art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999, republicată, obligația menținerii afectațiunii de interes public va subzista până la punerea în posesie, dar nu mai mult de 5 ani de la data emiterii deciziei. 15. În cazul în care 2 solicitanți pretind a fi reprezentanții aceleiași comunități a unei minorități naționale ce a deținut în proprietate imobile preluate în mod abuziv, soluționarea cererilor de retrocedare se va face numai după expirarea termenului prevăzut la art. 1 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999, republicată, și modificat prin art. II al titlului III din Legea nr. 247/2005. 16. Prin cheltuieli de întreținere, în sensul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/1999, republicată, se înțelege cheltuielile necesare și utile pentru buna funcționare a activităților desfășurate în imobilul respectiv și de natură a conserva aceeași stare a imobilului de la data emiterii deciziei de restituire până la punerea în posesie. Efectuarea unor lucrări de înlocuire sau de schimbare a rețelei de canalizare, a instalației de alimentare cu apă, inclusiv a obiectelor sanitare, a instalației de încălzire centrală sau a sobelor de încălzire, înlocuirea tâmplăriei de lemn uzate - uși și ferestre, repararea șarpantei, a învelitorii, a jgheaburilor și burlanelor, precum și retencuirea pereților interiori sau exteriori se pot face numai cu acordul noului proprietar. 17. Măsurile reparatorii în echivalent se vor acorda potrivit titlului VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005. Ordonanță de urgență:

Articolul 2

(1) Comisia specială de retrocedare sau, după caz, unitatea deținătoare va analiza documentația prezentată de solicitanți pentru fiecare imobil și va dispune, prin decizie motivată, restituirea imobilelor solicitate, respingerea cererii de retrocedare, dacă se apreciază că aceasta nu este întemeiată sau va propune acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, în condițiile stabilite prin legea specială.

(2) Deciziile Comisiei speciale de retrocedare pot fi atacate la instanța de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotărârea pronunțată de instanța de contencios administrativ este supusă căilor de atac potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

(3) Ministerele, prefecturile, primarii, serviciile de cadastru și birourile de carte funciară, precum și celelalte instituții publice au obligația de a furniza, la cererea scrisă a Comisiei speciale de retrocedare și/sau a solicitantului retrocedării, în termen de 30 de zile, informații privind situația juridică a imobilelor care fac obiectul cererilor de restituire, în vederea fundamentării deciziilor.

(4) În situația în care imobilul este înscris în Lista cuprinzând monumentele istorice, în decizia de retrocedare se va menționa că proprietarul are drepturile și obligațiile prevăzute de lege.

Norme metodologice: 1. Dacă odată cu cererea de retrocedare s-au depus acte doveditoare și solicitantul precizează în mod expres faptul că nu mai are alte probe de administrat, Comisia specială de retrocedare va dispune, prin decizie motivată, asupra cererii solicitantului, în termen de 60 de zile de la data depunerii acesteia. 2. În cazul în care se apreciază că documentația este incompletă și că este necesară completarea acesteia, termenul de 60 de zile curge de la data depunerii actelor suplimentare solicitate de Comisia specială de retrocedare. 3. La cererea expresă a Comisiei speciale de retrocedare, pentru motivarea deciziei acesteia, ministerele, prefecturile, primarii, serviciile de cadastru, birourile de carte funciară, precum și celelalte instituții publice sunt obligate ca, în termen de 30 de zile de la data solicitării, să furnizeze informații referitoare la unitățile deținătoare, amplasamentul imobilelor, terenul aferent lor sau orice alte date privind situația juridică și locativă a acestora. În cazul în care persoanele prevăzute la art. 2 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999, republicată, nu furnizează, la cererea scrisă a Comisiei speciale de retrocedare și/sau a solicitantului retrocedării, în termen de 30 de zile, informațiile privind situația juridică a imobilelor care fac obiectul cererilor de restituire, aceasta va atrage răspunderea contravențională a instituției sau, după caz, a conducătorului instituției căreia îi incumbă respectarea acestor obligații. Ordonanța de urgență:

Articolul 3

Prevederile art. 1 alin. (4)-(7) și (11), art. 2, art. 3 alin. (5), (8) și (9), art. 4 alin. (2)-(5) și art. 5-11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată, se aplică în mod corespunzător. Norme metodologice: Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 1 alin. (4)-(7) și (11), art. 2, art. 3 alin. (5), (8) și (9), art. 4 alin. (2)-(5) și art. 5-11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000, republicată, prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.164/2002, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. Ordonanța de urgență:

Articolul 4

(1) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență, Guvernul va emite norme metodologice de aplicare.

(2) În cadrul aceluiași termen, se vor completa în mod corespunzător, prin hotărâre a Guvernului, atribuțiile și regulamentul Comisiei speciale de retrocedare.

(3) În vederea asigurării condițiilor de funcționare și dotare a Comisiei speciale de retrocedare, se suplimentează bugetul Ministerului Administrației și Internelor în mod corespunzător.

(4) În cazul în care, pentru imobilele ce au făcut obiectul procedurilor prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, aprobată prin Legea nr. 458/2003, și în prezenta ordonanță de urgență, din diverse motive nu s-au concretizat procedurile de restituire, soluționarea restituirii acestora se va prelua și se va hotărî de către Comisia specială de retrocedare.

Norme metodologice: Procedurile de restituire inițiate ca urmare a cererilor depuse în temeiul dispozițiilor legale la care face referire art. 4 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999, republicată, și care din diverse motive nu au fost finalizate vor fi îndeplinite conform legislației în vigoare la data depunerii cererilor, de către Comisia specială de retrocedare instituită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000.