HOTĂRÂRE nr. 614/2024

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ARTICOL UNIC

(1) Se aprobă stema municipiului Constanța, județul Constanța, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei municipiului Constanța, județul Constanța, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

București, 6 iunie 2024.

Nr. 614.

Anexa nr. 1*) *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

STEMA

municipiului Constanța, județul Constanța

Anexa nr. 2

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE

elementelor însumate ale stemei

municipiului Constanța, județul Constanța

Descrierea stemei

Stema municipiului Constanța se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, despicat.

În partea dreaptă, în câmp roșu, se află silueta unui far de argint, iar în colțul din dreapta sus un soare de aur, ieșind.

În partea stângă, în câmp verde, se află un personaj feminin îmbrăcat cu un chiton cu mâneci și care poartă un văl; părul este coafat după moda Romei antice și pe cap poartă o diademă. Personajul ține în mâna stângă un corn al abundenței plin cu fructe, iar mâna dreaptă este poziționată pe echea unei corăbii. Personajul feminin are lângă piciorul stâng o imagine simbolică a Pontului Euxin, care reprezintă torsul, mult micșorat, al unui personaj masculin, nud, ieșind din valurile mării. Personajul masculin este încoronat, poartă plete și barbă și se sprijină cu mâna stângă de prova unei corăbii, ieșind. Capul îi este întors trei sferturi spre dreapta, privind spre personajul feminin, parcă cerând ajutorul, totul de aur.

În vârful scutului se află trei fascii subțiri undate de argint, trecând dintr-o partiție în alta.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu șapte turnuri crenelate.

Semnificațiile elementelor însumate

Farul face trimitere la Farul Genovez, monument, de asemenea, de referință pentru evoluția istorică a Constanței. El a fost construit în secolul al XIX-lea pe locul vechiului far, ridicat de negustorii genovezi, ajunși în Marea Neagră, în secolul al XIII-lea. Amplasat pe faleza sudică, el a funcționat până la inaugurarea portului modern, în anul 1913.

Imaginea cu cele două personaje este inspirată de grupul statuar, descoperit la Constanța în anul 1962, grup care o reprezintă pe zeița Fortuna și zeul Ponthos. Această imagine a devenit emblematică pentru continuitatea dintre Tomisul antic și Constanța modernă. Statuia se află la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și reprezintă o imagine a zeiței Fortuna, unică în lume.

Coroana murală de argint cu șapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu reședință de județ.