STATUT nr. 0/2008

Capitolul I – Denumire. Statut juridic

Articolul 1

(1) Federația Comunităților Evreiești din România - Cultul Mozaic, denumită în continuare Federația, este organizația care reunește, în mod liber consimțit, Comunitățile Evreilor - Cultul Mozaic de pe teritoriul țării, denumite în continuare Comunități, fiind recunoscută de statul român. Federația se organizează și funcționează în mod autonom, în baza prevederilor Constituției României și ale Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, ale reglementărilor în vigoare privind minoritățile naționale, precum și ale legislației internaționale la care România este parte.

(2) Potrivit recunoașterii de către statul român, Federația exercită pentru populația evreiască din România un rol spiritual, educațional, social-caritabil, cultural, de parteneriat social și de factor al păcii sociale.

(3) Organizarea populației evreiești în comunități de cult mozaic este cunoscută încă de la începuturile așezării populației evreiești pe teritoriul României.

(4) Comunitățile sunt formate din grupuri de persoane de religie mozaică, cetățeni români, cu interese comune, care se comportă potrivit normelor de viață, obiceiurilor și tradițiilor configurate în identitatea iudaică. Comunitățile au menirea de a împlini nevoile religioase ale credincioșilor de cult mozaic.

Articolul 2

Federația este organizație apolitică, nonprofit, persoană juridică de utilitate publică, cu profil religios de cult mozaic, etnic, cultural, social-caritabil și educațional.

Articolul 3

(1) Federația este organizația de conducere și reprezentare la nivel național a cultului mozaic. În același timp, Federația are calitatea de membru al Consiliului Minorităților Naționale, reprezentând minoritatea națională a evreilor în Parlamentul României, în condițiile legii electorale. Particularitatea acestei minorități naționale este dată de cumularea criteriului etnic cu cel religios în ceea ce privește persoanele care fac parte din aceasta.

(2) Federația acționează pentru păstrarea și dezvoltarea identității iudaice, a patrimoniului istoric iudaic sacru și pentru punerea în valoare a contribuțiilor aduse de populația evreiască la viața economică, politică, socială și culturală din țară și din străinătate.

Articolul 4

Federația este continuatoare de drept a Federației Uniunilor Comunităților Evreiești din România, înființată în anul 1936, reorganizată în anul 1949 potrivit Statutului Cultului Mozaic, aprobat prin Decretul nr. 589/1949.

Articolul 5

(1) Federația reunește, pe bază de adeziune voluntară, Comunitățile. Relațiile dintre Federație și Comunități se bazează pe principiul fraternității și solidarității, cu respectarea normelor de conducere democratică, în comun convenite, în condiții de sprijin reciproc și de valorificare eficientă a resurselor umane, materiale și financiare.

(2) Din cadrul Federației face parte și Organizația Tinerilor Evrei din România (OTER), având reprezentanți de drept în organele de conducere ale Comunităților și ale Federației.

Articolul 6

(1) Federația este afiliată la Congresul European Evreiesc (E.J.C.), organizație regională a Congresului Mondial Evreiesc (W.J.C.), și la Consiliul European al Comunităților Evreiești și se află în relații de parteneriat cu American Jewish Joint Distribution Committee (JOINT).

(2) Federația poate încheia cu autoritățile publice centrale și/sau locale, cu organizațiile de cult religios și cu alte organizații neguvernamentale, din țară și din străinătate, parteneriate în domeniile de interes comun. De asemenea, Federația poate încheia acorduri cu autoritățile publice centrale și/sau locale pentru reglementarea unor aspecte specifice tradiției cultului mozaic.

Articolul 7

(1) Comunitățile sunt persoane juridice de utilitate publică, nonprofit, apolitice, cu profil etnic, cultural și religios mozaic și acționează pe plan local ca reprezentanți ai populației evreiești și ai cultului mozaic.

(2) Comunitățile se constituie și funcționează, de regulă, cu cel puțin 10 bărbați evrei. În cazul în care într-o localitate nu există un număr suficient de bărbați evrei pentru a forma o comunitate, se poate constitui o obște a evreilor, fără personalitate juridică, afiliată la o Comunitate.

(3) Comunitățile au misiunea de a reprezenta cultul mozaic în aria lor teritorială, de a crea, întreține și supraveghea activitățile desfășurate pentru îndeplinirea cerințelor religioase ale credincioșilor lor.

Capitolul II – Scopul și obiectivele activității Federației

Articolul 8

Scopul Federației îl constituie sprijinirea, reprezentarea și promovarea, pe plan național și internațional, a intereselor populației evreiești și a cultului mozaic din România. Pentru îndeplinirea acestui scop, Federația inițiază și desfășoară activități și acțiuni pe plan religios, spiritual, educațional, cultural și social-caritabil. Federația acționează ca partener social și factor de înțelegere interconfesională și interetnică în România.

Articolul 9

În vederea îndeplinirii scopului menționat Federația acționează pentru realizarea următoarelor obiective:

a) păstrarea, dezvoltarea și libera exprimare a identității iudaice, etnice și religioase a membrilor săi;

b) asigurarea funcționării nestingherite a tuturor activităților de cult mozaic, educație, de asistență socială și medicală, precum și a celor inițiate de OTER;

c) educarea populației evreiești în spiritul fidelității față de România și al atașamentului față de Statul Israel, de promovare a intereselor și a imaginii României și a Statului Israel în țară și în lume;

d) desfășurarea activității de asistență socială și medicală conform programelor întocmite în cadrul Federației, precum și celor pe bază de parteneriat cu JOINT și cu alte organizații din țară și din străinătate;

e) reprezentarea intereselor comunitare ale populației evreiești în raporturile cu autoritățile publice centrale și locale, cu organizațiile neguvernamentale, din țară și din străinătate;

f) reprezentarea cultului mozaic și a minorității naționale evreiești în raporturile cu populația majoritară, cu celelalte culte religioase și minorități naționale, colaborarea cu acestea;

g) colaborarea cu evreii din Israel și din întreaga lume, cu comunități, organizații, federații, uniuni evreiești din alte țări sau internaționale, în vederea realizării scopurilor comune;

h) cinstirea memoriei ostașilor evrei căzuți la datorie pentru România, precum și a victimelor Holocaustului;

i) organizarea colectării și distribuirii fondurilor destinate funcționării sistemului de asistență socială și medicală, coordonarea metodologică a funcționării acestui sistem;

j) conceperea și realizarea cadrului de relații privind sprijinul material și financiar cu organizații, persoane juridice și fizice donatoare;

k) organizarea sistemului de echilibrare a bugetelor pe Comunități;

l) asigurarea alocării la comunitățile locale ale evreilor a unei cote din veniturile realizate prin închirierea imobilelor din raza lor teritorială de activitate;

m) administrarea și valorificarea patrimoniului propriu și al Comunităților locale;

n) întocmirea și urmărirea executării programului de reparații și investiții la nivel local și central, în baza solicitărilor de la Comunitățile locale, în limita fondurilor stabilite în bugetul Federației;

o) organizarea sistemului de întreținere, reparare și conservare a sinagogilor și a altor lăcașuri de cult mozaic (băi rituale, abatoare rituale etc.), precum și a cimitirelor evreiești, inclusiv a celor din localitățile în care nu mai există populație evreiască;

p) coordonarea activității unităților proprii (editură, publicații, centre de administrare a patrimoniului, de studii, de instruire și recreere, muzee etc.);

q) asigurarea personalului de cult mozaic pentru Comunități;

r) asigurarea aprovizionării și distribuirii alimentelor rituale;

s) asigurarea transportului de mărfuri și persoane în vederea realizării activităților specifice;

t) informarea publicului privind aportul evreilor la progresul umanității, la dezvoltarea învățământului, culturii, economiei, științei și artelor în România și în lume;

u) luarea de atitudine, inițierea și coordonarea de acțiuni, pe plan intern și internațional, pentru combaterea manifestărilor antisemite, xenofobe și negaționiste privind Holocaustul - participarea la programe privind memoria Holocaustului și sprijinirea supraviețuitorilor acestuia;

v) dezvoltarea unor programe de cercetare, educaționale și de învățământ privind religia, limba, istoria și cultura evreilor din țară și din lume;

w) înființarea și administrarea unor unități de învățământ pentru pregătirea personalului de cult mozaic, a profesorilor de religie mozaică, precum și a altor specialiști necesari activității proprii, în condițiile prevăzute de lege, precum și a unor forme de învățământ confesional mozaic, de toate nivelurile, profilurile și specializările, în condițiile legii;

x) îndrumarea și urmărirea desfășurării activităților din Comunități, conform prezentului statut și normelor adoptate pe baze democratice;

y) soluționarea problemelor care depășesc posibilitățile de rezolvare ale Comunităților.

Articolul 10

Federația are dreptul exclusiv de a produce și valorifica obiectele și bunurile necesare activității de cult mozaic, în condițiile legii.

Articolul 11

Federația poate încheia, cu autoritățile publice, centrale și locale, cu alte culte și organizații ale minorităților naționale sau de altă natură, parteneriate în domenii de interes comun, precum și acorduri pentru reglementarea unor aspecte specifice tradiției cultului mozaic.

Capitolul III – Membrii federației, drepturi și obligații

Articolul 12

Membrii Federației sunt:

a) Comunitățile;

b) membri afiliați, persoane fizice sau juridice din țară și din străinătate;

c) membri de onoare, persoane fizice sau juridice din țară și din străinătate.

Articolul 13

Dintr-o localitate poate fi membru al Federației o singură Comunitate. În cazul constituirii de noi Comunități în localități în care acestea nu există, Adunarea generală a Federației hotărăște asupra primirii acestora ca membri.

Articolul 14

Calitatea de membru afiliat al Federației se poate obține pe bază de cerere scrisă, aprobată de Comitetul director al Federației. Pot obține calitatea de membru afiliat al Federației:

a) persoane fizice, de origine evreiască, din țară sau din străinătate, cu sau fără rezidență permanentă în România, indiferent de cetățenie;

b) persoane fizice de origine neevreiască cu atitudini, opinii și comportament favorabile față de evrei și față de cultul mozaic;

c) persoane juridice din România sau din alte țări care manifestă comportamente și atitudini favorabile față de evrei și față de cultul mozaic.

Articolul 15

Calitatea de membru de onoare se atribuie de către Consiliul de conducere al Federației, la propunerea Comitetului director al Federației, pentru categoriile de persoane fizice și juridice menționate la art. 14.

Articolul 16

(1) Membrii Federației au următoarele drepturi:

a) să participe la activitățile, acțiunile, programele și proiectele Federației;

b) să solicite organelor de conducere ale Federației sprijin pentru realizarea unor activități, acțiuni, proiecte și programe proprii;

c) să beneficieze de informații privind activitățile Federației și ale organelor sale de conducere;

d) să participe la adunările generale ale Federației și la reuniunile organelor de conducere în care au fost aleși;

e) să aleagă și să fie aleși în organele de conducere ale Federației.

(2) Membrii Federației au următoarele obligații:

a) să achite la Federație, la termenele prevăzute, obligațiile financiare, potrivit reglementărilor stabilite pentru Comunități;

b) să informeze Federația cu privire la activitățile, acțiunile, programele și proiectele proprii;

c) să manifeste o atitudine activă în combaterea antisemitismului și a negaționismului Holocaustului;

d) să participe la lucrările organelor de conducere ale Federației, potrivit regulamentelor specifice.

(3) Membrii de onoare și afiliați au drepturile și obligațiile prevăzute la alin. (1) și (2), fără dreptul de a alege și de a fi aleși în organele de conducere ale Federației.

Articolul 17

Membrii de onoare și membrii afiliați contribuie în mod voluntar la susținerea materială și financiară a Federației (donații, contribuții, sponsorizări etc.).

Articolul 18

În cazul neîndeplinirii obligațiilor prevăzute în prezentul statut de către membrii Federației, Adunarea generală a Federației poate adopta deciziile care se impun.

Capitolul IV – Organele de conducere ale Federației

Articolul 19

Organele de conducere ale Federației sunt:

a) Congresul;

b) Adunarea generală;

c) Consiliul de conducere;

d) Comitetul director;

e) președintele;

f) vicepreședintele;

g) secretarul general.

Articolul 20

(1) Organul suprem de conducere al Federației este Congresul.

(2) Congresul se întrunește o dată la 4 ani, fiind convocat de Consiliul de conducere al Federației în funcțiune, care stabilește data și locul său de desfășurare.

(3) În situații deosebite, la cererea a cel puțin o treime din numărul Comunităților componente ale Federației sau al membrilor Consiliului de conducere, Congresul se poate convoca în sesiune extraordinară.

(4) Congresul este constituit din delegați aleși prin vot secret la adunările generale ale Comunităților, cu respectarea principiului reprezentării proporționale, dar cel puțin câte un reprezentant pentru fiecare Comunitate.

(5) Congresul este valabil constituit în prezența majorității delegaților aleși; în cazul în care nu se realizează cvorumul, Congresul se amână cu o zi, când acesta se consideră statutar constituit indiferent de numărul delegaților prezenți.

(6) Hotărârile Congresului sunt valabil adoptate cu majoritatea voturilor exprimate.

Articolul 21

Atribuțiile Congresului sunt următoarele:

a) aprobarea Statutului Federației;

b) dezbaterea și aprobarea raportului de activitate al Consiliului de conducere în funcțiune, pe ultimii 4 ani;

c) descărcarea de sarcini a Consiliului de conducere căruia i-a expirat mandatul;

d) dezbaterea și aprobarea Strategiei generale a Federației pentru următoarea perioadă de 4 ani;

e) alegerea, prin vot secret, a Consiliului de conducere al Federației, a președintelui, a vicepreședintelui, a secretarului general și a Comisiei de cenzori, conform procedurii stabilite prin Regulamentul de organizare și desfășurare a Congresului.

Articolul 22

(1) Adunarea generală asigură conducerea Federației între două Congrese.

(2) Adunarea generală este alcătuită din membrii Consiliului de conducere și din președinți de Comunități care nu fac parte din Consiliul de conducere. Conducătorul Cancelariei Rabinice este membru de drept al Adunării generale. La Adunarea generală pot participa, cu statut de invitați, membrii afiliați, membrii de onoare ai Federației și specialiști din diverse domenii de activitate.

(3) Adunarea Generală, la propunerea Comitetului Director al Federației, adoptă decizii privind participarea invitaților la problemele înscrise pe agenda adunării generale.

(4) Adunarea Generală a Federației se convoacă în sesiune ordinară o dată pe an și în sesiuni extraordinare, atunci când este nevoie (modificări la Statut, alegerea Șef Rabinului Cultului Mozaic, organizarea și reorganizarea unor Comunități etc.).

(5) Adunarea generală este valabil constituită în prezența majorității membrilor săi. În situația în care nu se întrunește cvorumul necesar, Adunarea generală se va ține a doua zi și va fi considerată statutară cu numărul membrilor prezenți.

(6) Hotărârile Adunării generale sunt valabil adoptate cu votul majorității membrilor prezenți.

Articolul 23

Atribuțiile Adunării generale sunt:

a) dezbaterea și aprobarea Raportului de activitate al Consiliului de conducere, pentru perioada dintre două adunări generale;

b) dezbaterea și aprobarea execuției bugetului de venituri și cheltuieli al Federației și al Comunităților, inclusiv pe baza raportului Comisiei de cenzori;

c) dezbaterea și aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al Federației pentru anul următor;

d) dezbaterea și aprobarea de programe și alte documente vizând probleme majore ale populației evreiești din România;

e) alegerea Șef Rabinului Cultului Mozaic;

f) validarea unor hotărâri de importanță majoră adoptate de Consiliul de conducere între două adunări generale;

g) aprobarea constituirii de sarcini și privilegii asupra unor active din patrimoniul Federației;

h) dezbaterea și aprobarea Regulamentului de organizare și desfășurare a Congresului;

i) aprobarea Regulamentului pentru desemnarea candidatului/candidaților Federației pentru Camera Deputaților și analiza îndeplinirii prevederilor regulamentului;

j) aprobarea înființării sau dizolvării de Comunități.

Articolul 24

(1) Consiliul de conducere al Federației este ales de Congres pentru o perioadă de 4 ani și este alcătuit din 31 de membri titulari și 5 membri supleanți. Membrii supleanți participă la ședințe, pot exprima opinii și au drept de vot consultativ. Șef Rabinul Cultului Mozaic din România este membru de drept al Consiliului de conducere, cu vot deliberativ.

(2) Din Consiliul de conducere fac parte cel puțin 12 președinți de Comunități, din care unul supleant, 2 reprezentanți ai OTER (un membru titular și un membru supleant), președintele, vicepreședintele și secretarul general.

(3) Alegerea Consiliului de conducere se desfășoară conform Regulamentului de organizare și desfășurare a Congresului, adoptat de Adunarea generală care precedă Congresul.

(4) Consiliul de conducere se întrunește trimestrial, convocarea fiind făcută de președintele Federației sau, în absența acestuia, de vicepreședintele sau de secretarul general.

(5) Consiliul de conducere este valabil constituit în prezența majorității membrilor săi.

(6) În situații deosebite, Consiliul de conducere se poate convoca în reuniune extraordinară, din inițiativa președintelui sau la cererea a cel puțin o treime din numărul membrilor Consiliului de conducere.

(7) Președintele Consiliului de conducere este președintele Federației.

(8) Hotărârile Consiliului de conducere sunt valabil adoptate cu majoritate de voturi. În caz de paritate, votul președintelui este hotărâtor.

Articolul 25

Atribuțiile Consiliului de conducere sunt:

a) dezbaterea și aprobarea Raportului anual de activitate al Federației, pe care îl supune aprobării Adunării generale a Federației;

b) analiza activității Comitetului director, a departamentelor și a unităților specializate ale Federației;

c) dezbaterea și aprobarea execuției bugetului Federației pe anul de exercițiu, pe care o supune spre validare Adunării generale;

d) dezbaterea și aprobarea, sub formă de proiect, a bugetului anual de venituri și cheltuieli al Federației, pe care îl supune aprobării Adunării generale a Federației;

e) dezbaterea și aprobarea regulamentelor și procedurilor care asigură buna organizare și funcționare a Federației și a componentelor sale;

f) aprobarea structurii de organizare și funcționare a Federației (organigrama), a politicii de salarizare a personalului (criteriile și grila de salarizare);

g) aprobarea participării Federației ca membru în fundații sau asociații care prezintă interes pentru activitatea Federației și pentru valorificarea patrimoniului său;

h) alegerea, o dată la 4 ani, a 7 persoane din rândul membrilor săi titulari (din care 2 președinți de Comunități), care, împreună cu președintele, vicepreședintele, secretarul general și coordonatorul OTER, formează Comitetul director al Federației;

i) alegerea candidatului/candidaților pentru Camera Deputaților; persoana aleasă ca deputat răspunde de activitatea sa în fața Consiliului de conducere;

j) analiza periodică a Programului de participări ale Federației (o dată la 6 luni) la acțiuni și activități în străinătate;

k) dezbaterea și aprobarea proiectului programelor anuale de acțiuni ale Federației, în conformitate cu hotărârile Congresului, și analiza modului de realizare a măsurilor propuse;

l) îndeplinirea oricăror altor sarcini încredințate de Adunarea generală și de Congres.

Articolul 26

Din competența Consiliului de conducere sunt excluse deciziile privind problemele religioase, care sunt soluționate de Cancelaria Rabinică, conform normelor religioase mozaice, halahice.

Articolul 27

(1) Membrii Consiliului de conducere, președinții Comunităților și conducătorii unităților specializate au acces la documente ale Federației și ale Comunităților, cu respectarea regulilor conducerii ierarhice.

(2) Accesul la documentele care privesc activitatea JOINT se poate obține cu aprobarea reprezentantului acestuia în România.

Articolul 28

Membrii Consiliului de conducere pot primi, în raport cu resursele financiare ale Federației, indemnizații de participare la reuniunile Consiliului de conducere.

Articolul 29

(1) Comitetul director este organul operativ care rezolvă problemele curente ale activității Federației.

(2) Președintele Comitetului director este președintele Federației.

(3) Comitetul director se întrunește de două ori pe lună sau ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui Federației sau la cererea unei treimi din numărul membrilor Comitetului director.

(4) La reuniunile Comitetului director pot fi invitați președinți de Comunități, directori de departamente, precum și specialiști din diferite domenii. Aceștia au drept de vot consultativ.

(5) Organizarea și funcționarea Comitetului director se realizează potrivit regulamentului adoptat de membrii săi, validat de Consiliul de conducere al Federației.

(6) În cazuri de urgență, pentru adoptarea unor decizii ale Comitetului director, președintele Federației poate cere un acord telefonic, prin fax sau e-mail membrilor Comitetului director.

(7) Comitetul director prezintă Consiliului de conducere al Federației informări privind activitatea desfășurată în perioada dintre două reuniuni ale acestuia.

Articolul 30

Membrii Comitetului director pot primi, în raport cu resursele financiare ale Federației, indemnizații de participare la reuniunile Comitetului director.

Articolul 31

Atribuțiile Comitetului director sunt:

a) urmărirea îndeplinirii hotărârilor Adunării generale și ale Consiliului de conducere, a sarcinilor rezultate din programele de activitate ale Federației și stabilirea măsurilor în vederea rezolvării problemelor curente;

b) urmărirea realizării prevederilor cuprinse în bugetul Federației;

c) stabilirea soluțiilor pentru problemele pe care conducătorii unităților din organigrama Federației doresc să le supună analizei colective;

d) ajustarea programelor de activitate în funcție de situații neprevăzute;

e) orice alte atribuții stabilite prin hotărâri ale Consiliului de conducere al Federației și ale Adunării generale.

Articolul 32

Președintele, vicepreședintele și secretarul general constituie conducerea executivă a Federației.

Articolul 33

Președintele Federației îndeplinește următoarele atribuții:

a) conducerea lucrărilor adunărilor generale, Consiliului de conducere și Comitetului director;

b) conducerea activității curente a Federației pentru:

- reprezentarea și angajarea Federației în fața instituțiilor statului și în raporturile cu persoane juridice și persoane fizice din țară și din străinătate, în susținerea, apărarea și promovarea intereselor populației evreiești din România, pe plan național și internațional; - încheierea, modificarea și desfacerea, în condițiile legii, a raporturilor de muncă cu angajații Federației; - monitorizarea tuturor activităților Federației și ale unităților sale componente.

Articolul 34

Președintele poate decide, cu contrasemnarea de către vicepreședinte și/sau de către secretarul general, în toate problemele pe care prezentul statut nu le atribuie în competența exclusivă a Congresului, Adunării generale, Consiliului de conducere sau Comitetului director. Președintele poate delega, prin decizie, atribuțiile care îi revin vicepreședintelui, secretarului general sau altei persoane din structura de organizare și funcționare a Federației.

Articolul 35

(1) Președintele Federației îndeplinește atribuțiile sale prin adoptarea de decizii, pe care le supune periodic spre validare Comitetului director.

(2) De asemenea președintele Federației emite decizii pentru punerea în aplicare a hotărârilor adoptate de Congresul Federației, de Adunarea generală, de Consiliul de conducere și de Comitetul director.

Articolul 36

Vicepreședintele este de drept locțiitorul președintelui și, în situații deosebite, de indisponibilitate a președintelui, îl înlocuiește pe acesta până la noi alegeri, care se vor desfășura în termen de maximum 3 luni.

Articolul 37

Secretarul general asigură coordonarea activităților de secretariat și de monitorizare a activităților Federației, inclusiv în relațiile cu Comunitățile. Prin decizii ale președintelui Federației, secretarul general poate primi responsabilități și însărcinări speciale.

Articolul 38

(1) În structura de organizare și funcționare a Federației (organigrama), aprobată ori de câte ori este necesar de către Consiliul de conducere al Federației, sunt cuprinse:

a) departamente, sectoare și oficii;

b) unități specializate, care se înființează, se reorganizează sau se desființează prin hotărâri ale Consiliului de conducere al Federației, aprobate de Adunarea generală a Federației, și care pot fi edituri, publicații, centre de studii, cămine pentru persoane vârstnice, centre și cabinete medicale, centre comunitare, cluburi, centre de instruire și recreere, centre pentru formare și perfecționare profesională, centre pentru îngrijirea sănătății, sport și agrement, centre pentru administrarea patrimoniului Federației etc.;

c) comisii consultative pe domenii de interes, potrivit obiectivelor Federației;

d) OTER, structură pe bază de voluntariat.

(2) În organigramă sunt cuprinse și atribuțiile de coordonare ale membrilor conducerii executive.

Articolul 39

Unitățile specializate ale Federației nu au personalitate juridică și funcționează în baza unor regulamente proprii de lucru, aprobate de Consiliul de conducere al Federației.

Articolul 40

Federația poate iniția, organiza și poate participa la organizarea și funcționarea unor fundații cu personalitate juridică, cu statut propriu.

Articolul 41

(1) Activitatea de cult mozaic este organizată și coordonată de Cancelaria Rabinică, care asigură modalități de îndeplinire a nevoilor religioase ale credincioșilor, potrivit normelor legii mozaice, halaha, și tradiției mozaice.

(2) Cancelaria Rabinică are următoarele atribuții:

a) rezolvarea problemelor cu caracter religios mozaic;

b) sprijinirea Comunităților în toate problemele de cult mozaic;

c) organizarea și coordonarea serviciilor religioase în Comunitățile din țară;

d) îndrumarea privind activitățile în sinagogi, cimitire și băi rituale;

e) organizarea, coordonarea și supravegherea respectării normelor alimentare iudaice (kașrut) în cadrul Federației, Comunităților și unităților subordonate acestora (restaurante rituale, cămine pentru vârstnici etc.);

f) organizarea și coordonarea la nivel național a programelor de educație iudaică;

g) pregătirea personalului deservent de cult mozaic, a instructorilor de educație iudaică, a supraveghetorilor pentru respectarea regulilor alimentației iudaice (mașghiah) și a altor persoane implicate în activitatea religioasă, de cult și educațională a Federației și a Comunităților;

h) soluționarea litigiilor cu caracter religios din cadrul Comunităților;

i) în cazuri deosebite are dreptul să solicite sprijinul unor autorități religioase și rabinice proeminente din alte țări pentru rezolvarea unor probleme de cult cu caracter special.

(3) Cancelaria Rabinică are următoarea componență:

a) Șef Rabinul Cultului Mozaic din România, conducătorul Cancelariei Rabinice;

b) prim-rabin;

c) rabini care își desfășoară activitatea în cadrul Federației și al Comunităților;

d) alte persoane care îndeplinesc diverse funcții de cult mozaic precum cantori, deservenți de cult, hahami, supraveghetori ai kașrut-ului - mașghiahi, instructori de educație iudaică etc.

Articolul 42

În cimitirele evreiești din România nu pot fi înhumate decât persoane de religie mozaică. În cimitirele în care s-au creat zone speciale pentru partenerii din familiile mixte ale evreilor se pot face înhumări ale partenerilor neevrei cu respectarea Regulamentului de organizare și funcționare a cimitirelor evreiești din România, adoptat de Adunarea generală a Federației.

Capitolul V – Patrimoniu, sistem bugetar, control financiar

Articolul 43

(1) Federația și Comunitățile pot avea și pot dobândi, în proprietate sau în administrare, bunuri mobile, imobile și valori mobiliare asupra cărora pot dispune în conformitate cu prezentul statut.

(2) Bunurile sacre, afectate direct cultului mozaic, lăcașuri de cult, cimitire confesionale, băi rituale, abatoare rituale, obiecte de cult, în conformitate cu tradiția și practicile acestui cult, dobândite cu titlu, sunt insesizabile și imprescriptibile, fiind posibilă înstrăinarea lor doar în condițiile prevăzute în prezentul statut.

(3) Înstrăinarea, închirierea sau schimbarea destinației unor așezăminte de cult mozaic (temple, sinagogi, case de rugăciuni, băi rituale, abatoare rituale), precum și închirierea, înstrăinarea, ridicarea unor construcții pe terenurile libere de morminte din incinta cimitirelor evreiești se efectuează numai cu aprobarea scrisă expresă a Cancelariei Rabinice, sub sancțiunea nulității absolute.

(4) Bunurile comunitar-religioase iudaice situate pe teritoriul României, care au o valoare semnificativă pentru istoria, cultura și civilizația națională și universală, fac parte din patrimoniul cultural național, fiindu-le conferit regimul de monument istoric sau, după caz, de bunuri aparținând patrimoniului cultural național mobil, în condițiile legii.

(5) Ridicarea, restaurarea și repararea lăcașurilor de cult, a băilor rituale și abatoarelor rituale, precum și a altor imobile destinate activității cultului mozaic se realizează numai cu avizul Cancelariei Rabinice, cu respectarea tradițiilor și regulilor proprii și a dispozițiilor legale.

(6) Bunurile imobile rămase de pe urma evreilor victime ale unor măsuri de persecuție rasială, religioasă în perioada 1940-1944, decedați, fără moștenitori, sunt proprietate ale Federației, prin exercitarea procedurii speciale instituite de Decretul nr. 113/1948.

(7) Potrivit legislației în vigoare de restituire a proprietăților preluate abuziv de statul român în perioada 1945-1989, bunuri comunitare evreiești au fost și sunt redobândite de Fundația "Caritatea", constituită de Federație și Organizația Mondială Evreiască pentru Restituirea Bunurilor. Acestea, inclusiv despăgubirile primite, nu fac parte din patrimoniul Federației și al Comunităților. Administrarea și valorificarea acestora se realizează conform statutului Fundației "Caritatea".

(8) Administrarea și înstrăinarea bunurilor imobile ale Federației și ale Comunităților se realizează potrivit procedurii aprobate de Consiliul de conducere al Federației.

(9) Pentru valorificarea eficientă a patrimoniului său, cu aprobarea Comitetului director, Federația poate intră în relații de parteneriat, cu respectarea normelor legale în vigoare.

Articolul 44

Cheltuielile pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult mozaic, precum și pentru reparații și construcții noi vor fi acoperite din contribuțiile benevole ale membrilor Comunităților, din veniturile Federației și ale Comunităților obținute din activități poprii, din donații, din alocări de la Fundația "Caritatea" și din contribuții de la bugetul de stat, de la bugetul autorităților publice locale și al altor instituții, în condițiile legii.

Articolul 45

Salarizarea personalului de conducere a cultului mozaic, precum și a personalului clerical și neclerical se face conform normelor generale în vigoare în Federație, prin contribuții de la bugetul propriu al Federației și al Comunităților, prin donații, prin contribuții de la bugetul de stat, de la bugetul administrațiilor publice locale și al altor instituții, în condițiile legii.

Articolul 46

Sistemul bugetar al Federației cuprinde:

a) bugetul propriu;

b) bugetele Comunităților;

c) bugetul de asistență socială și medicală.

Articolul 47

Sistemul bugetar al Federației se bazează pe venituri provenite din:

a) cotizații și contribuții din partea membrilor;

b) contribuții primite de la membrii Comunităților din distribuirea alimentelor și a băuturilor rituale și a obiectelor de cult mozaic;

c) contribuții diverse ale rezidenților din căminele pentru persoanele vârstnice și alte contribuții primite pentru asistență socială și medicală;

d) venituri din activitatea de administrare a bunurilor imobile și mobile, a valorilor mobiliare, a depozitelor bancare;

e) subvenții de la bugetul de stat, de la bugetele locale etc.;

f) alocări de la Fundația "Caritatea";

g) contribuții din difuzarea de cărți, calendare, reviste editate de unități specializate ale Federației;

h) contribuții din funcționarea muzeelor, a centrelor de instruire și recreere, a centrelor comunitare evreiești, a restaurantelor rituale, a centrului de ajutor medical;

i) donații și ajutoare umanitare acordate de instituții, persoane fizice și juridice din țară și din străinătate, venituri din moșteniri;

j) alte resurse (fonduri structurale, granturi, împrumuturi, credite bancare etc.).

Articolul 48

Bugetul Federației stabilește anual utilizarea resurselor financiare pentru:

a) acoperirea nevoilor proprii;

b) subvenții de echilibrare a bugetelor Comunităților;

c) susținerea bugetului de asistență socială și medicală;

d) cotizații la organizații interne și internaționale la care Federația are calitatea de membru;

e) alte destinații, potrivit aprobării organelor de conducere ale Federației.

Articolul 49

(1) Federația este sprijinită, la cerere, de către statul român prin: deduceri din impozitul pe venit și facilități fiscale în condițiile legii, încurajarea sponsorizărilor, contribuții la salarizarea personalului clerical și neclerical pentru funcționarea activităților de cult mozaic, pentru întreținere, reparații și construcții noi.

(2) Utilizarea fondurilor bănești primite de Federație și de Comunități de la bugetul de stat sau bugetele locale, precum și respectarea destinației bunurilor primite în proprietate sau în folosință de la autoritățile publice locale ori centrale se supun controlului statului.

Articolul 50

Organul de control financiar al Federației este Comisia de cenzori, formată din 3 membri titulari (un președinte și 2 membri) și doi membri supleanți. Membrii Comisiei de cenzori sunt aleși de Congresul Federației, odată la 4 ani, cu respectarea prevederilor legii. Cel puțin 2 dintre membrii (un titular și un supleant) trebuie să fie contabili autorizați sau experți contabili. Președintele Comisiei de cenzori este ales de membrii acesteia.

Articolul 51

(1) Atribuțiile Comisiei de cenzori sunt:

a) verificarea activității economico-finaciare anual, ori de câte ori este solicitată sau din inițiativă proprie;

b) întocmirea și prezentarea raportului de activitate pentru perioada dintre două adunări generale;

c) verificarea execuției bugetare și a bilanțului Federației;

d) urmărirea modului în care sunt utilizate fondurile bănești și materiale ale Federației;

e) sesizarea Comitetului director asupra unor aspecte deosebite constatate cu prilejul controalelor;

f) îndeplinirea unor misiuni speciale privind activitatea financiar-contabilă, încredințate de organele de conducere ale Federației.

(2) În cazul în care Comisia de cenzori nu își poate îndeplini atribuțiile ce îi revin, se poate apela la un audit extern.

Capitolul VI – Comunitățile

Articolul 52

(1) Comunitățile sunt constituite și funcționează în conformitate cu prevederile art. 1 și 7.

(2) Comunitățile existente în prezent sunt următoarele: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Bârlad, Bistrița, Botoșani, Brăila, Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Dej, Deva, Dorohoi, Fălticeni, Focșani, Galați, Huși, Iași, Lugoj, Oradea, Piatra-Neamț, Pitești, Ploiești, Rădăuți, Reșița, Roman, Satu Mare, Sibiu, Sighetu Marmației, Suceava, Tecuci, Timișoara, Târgu Mureș, Tulcea, Vatra Dornei.

Articolul 53 — Fiecare Comunitate se va defini după cum urmează: "Comunitatea Evreilor

., cu sediul în

/(localitatea)

., str.

.. nr.

., județul

..; are competența teritorială în județul/județele

.. La această comunitate a evreilor sunt arondate obștile din următoarele localități:

../(după caz)

."

Articolul 54

Scopul Comunității este sprijinirea, reprezentarea, apărarea și promovarea intereselor populației evreiești din aria teritorială de activitate a Comunității, urmărindu-se îndeplinirea următoarelor obiective:

a) asigurarea activității de cult mozaic, conform prescripțiilor religioase, și apărarea libertății religioase a membrilor Comunității;

b) organizarea și desfășurarea sistemului de asistență socială și medicală pe plan local;

c) cultivarea bunelor relații cu autoritățile locale, cu populația majoritară, cu minoritățile naționale și cu celelalte culte religioase, în spiritul respectului reciproc;

d) educarea membrilor Comunității în spiritul fidelității față de România și al atașamentului față de Statul Israel; promovarea intereselor și a imaginii României și a Statului Israel în țară și în lume;

e) combaterea antisemitismului și a negaționismului privind Holocaustul evreilor;

f) cinstirea memoriei ostașilor evrei căzuți la datorie pentru România, precum și a victimelor Holocaustului;

g) organizarea și îndrumarea manifestărilor culturale, științifice, sportive etc. ale Comunității;

h) administrarea eficientă a bunurilor mobile și a valorilor mobiliare proprii (acțiuni, obligațiuni, conturi și depozite bancare, participări la fonduri financiare etc.);

i) administrarea eficientă a bunurilor imobile ale Comunității și ale Federației aflate pe aria teritorială a activității sale, potrivit procedurilor și regulamentelor federației;

j) colectarea și atragerea de contribuții și donații, formularea de proiecte eligibile pentru finanțarea unor acțiuni de către diferite organisme din țară și din străinătate, desfășurarea de activități aducătoare de venituri;

k) alte obiective decurgând din hotărârile Adunării generale proprii și/sau ale Federației.

Articolul 55

(1) Membrii Comunității pot fi evrei cetățeni români, inclusiv cu ascendență evreiască, până la a treia generație, soții și copii acestora, precum și persoanele care au trecut oficial la iudaism, cu domiciliul în aria de competență teritorială a Comunității.

(2) Calitatea de membru se dobândește în baza unei cereri scrise, aprobată de Comitetul de conducere al Comunității.

Articolul 56

Membrii Comunității au următoarele drepturi:

a) să participe la activitățile Comunității;

b) să aibă acces la așezămintele de cult și laice ale Comunității și să beneficieze de serviciile acestora, potrivit normelor stabilite;

c) să aleagă și să fie aleși în conducerea Comunității, în conformitate cu regulamentul de alegeri;

d) să exprime liber opiniile sale față de membrii Comunității, de conducerea acesteia sau/și față de persoane din conducerea Federației;

e) să le fie apărate interesele legitime, în limita competențelor Comunității;

f) să îndeplinească, pe bază de voluntariat, activități în cadrul Comunității, acceptate de conducerea acesteia.

Articolul 57

Membrii Comunității au următoarele obligații:

a) să respecte prevederile prezentului statut și ale regulamentelor Comunității;

b) să participe la cât mai multe activități ale Comunității;

c) să achite contribuția anuală;

d) să ia atitudine împotriva antisemitismului și negaționismului față de Holocaustul evreilor;

e) să respecte tradiția și etica iudaică.

Articolul 58

(1) Din Comunități pot face parte și membri de onoare, precum și membri afiliați ai Comunității.

(2) Calitatea de membru de onoare se conferă prin hotărâre a Comitetului de conducere al Comunității sau a Comitetului director al Federației.

(3) Calitatea de membru afiliat se dobândește prin cerere scrisă, adresată conducerii Comunității, aprobată de Comitetul de conducere.

(4) Calitatea de membru afiliat sau/și de onoare poate fi obținută de către:

a) persoane fizice de origine evreiască, din țară și din străinătate, cu sau fără rezidență permanentă în România, indiferent de cetățenie;

b) persoane fizice de origine neevreiască cu atitudini, opinii și comportament favorabile față de evrei și/sau față de cultul mozaic;

c) persoane juridice din România sau din alte țări, care manifestă comportamente și atitudini favorabile evreilor, precum și opinii în interesul acestora.

(5) Drepturile membrilor de onoare și ale membrilor afiliați sunt:

a) să participe la activitățile Comunității;

b) să aibă acces la așezămintele de cult și laice ale Comunității;

c) să își exprime liber opiniile față de activitatea Comunității și a Federației;

d) să îndeplinească, pe bază de voluntariat, activități în cadrul Comunității, acceptate de conducerea acesteia.

(6) Obligațiile membrilor de onoare și ale membrilor afiliați sunt:

a) să exprime opinii, să manifeste atitudine și să aibă comportamente favorabile față de poporul evreu;

b) să sesizeze conducerea Comunității și să ia atitudine publică atunci când observă manifestări ostile față de evrei;

c) să ia atitudine împotriva antisemitismului și a negaționismului față de Holocaustul evreilor.

Articolul 59

Calitatea de membru al Comunității încetează în următoarele condiții:

a) cerere formulată în scris;

b) deces;

c) retragerea calității de membru de către Adunarea generală a Comunității, la constatarea unor abateri grave, hotărâre care poate fi contestată la Consiliul de conducere al Federației, care va analiza și va decide.

Articolul 60

Organele de conducere ale Comunității sunt:

a) Adunarea generală;

b) Comitetul de conducere;

c) conducerea executivă, formată din: președinte, vicepreședinte (după caz), secretar;

d) președinte de onoare, după caz.

Articolul 61

(1) Adunarea generală este alcătuită din totalitatea membrilor Comunității.

(2) În cazul Comunităților cu un număr mai mare de 700 de membri, Adunarea generală se constituie potrivit Regulamentului de alegeri, aprobat de Consiliul de conducere al Federației.

(3) Adunarea generală poate fi ordinară sau extraordinară.

(4) Adunarea generală este legal constituită în prezența majorității membrilor Comunităților.

(5) În lipsa cvorumului, Adunarea generală se amână cu două ore, iar hotărârile sunt valabile cu votul majorității membrilor prezenți, indiferent de numărul lor.

(6) Hotărârile adoptate sunt opozabile și membrilor Comunității care nu au participat la lucrări.

(7) Adunarea generală ordinară se desfășoară o dată pe an.

(8) Adunările generale extraordinare se desfășoară în situații deosebite, din inițiativa Comitetului de conducere sau la solicitarea a cel puțin unei treimi din numărul membrilor Comunității.

Articolul 62

Atribuțiile Adunării generale:

a) adoptarea statutului Comunității, precum și a unor modificări la statut;

b) alegerea, prin vot secret, o dată la 4 ani, a Comitetului de conducere, a președintelui, a vicepreședintelui (după caz), a secretarului și a cenzorului sau a comisiei de cenzori (după caz);

c) desemnarea președintelui de onoare (după caz);

d) alegerea delegaților la Congresul Federației în cadrul unei adunări generale extraordinare, organizată cu 60 de zile înainte de Congresul Federației;

e) alegerea rabinului Comunității, cu avizul Șef Rabinului Cultului Mozaic din România;

f) dezbaterea și aprobarea regulamentelor de organizare și funcționare (ROF) și a regulamentului de ordine interioară (ROI) ale Comunității;

g) dezbaterea și aprobarea raportului de activitate a Comitetului de conducere și a raportului cenzorului sau comisiei de cenzori (după caz);

h) aprobarea proiectului bugetului de venituri și cheltuieli (BVC) care se va integra în bugetul de venituri și cheltuieli general al Federației.

Articolul 63

(1) Între două adunări generale activitatea Comunității este coordonată de un comitet de conducere, alcătuit din 3-9 membri, în funcție de numărul de membri ai Comunității.

(2) În Comitetul de conducere al Comunității se cooptează responsabilii obștilor afiliate la Comunitate, precum și, după caz, coordonatorul local al OTER.

(3) Reuniunile Comitetului de conducere se desfășoară o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar, la cererea președintelui sau a unei treimi din numărul membrilor. Hotărârile Comitetului de conducere sunt valabile cu votul majorității membrilor săi prezenți. În situația egalității de voturi, votul președintelui este decisiv.

(4) Membrii Comitetului de conducere pot primi, în raport cu resursele financiare ale Comunității, indemnizații de participare la reuniunile Comitetului de conducere.

Articolul 64

Atribuțiile Comitetului de conducere al Comunității sunt următoarele:

a) asigură conducerea Comunității între două adunări generale;

b) duce la îndeplinire hotărârile Adunării generale;

c) decide modul de administrare a bunurilor imobile din aria teritorială a activității, în concordanță cu Regulamentul pentru administrarea proprietăților Federației și ale Comunității;

d) asigură întocmirea bugetului anual al Comunității.

Articolul 65

Atribuțiile președintelui Comunității sunt următoarele:

a) pregătește și conduce reuniunile Comitetului de conducere;

b) duce la îndeplinire hotărârile Comitetului de conducere;

c) convoacă adunările generale ordinare sau extraordinare ale Comunității;

d) reprezintă Comunitatea în fața autorităților publice locale și a altor organizații din țară și din străinătate;

e) încheie acte juridice în numele și pe seama Comunității, în limita împuternicirilor acordate de Comitetul de conducere;

f) aprobă, în limita organigramei, angajarea personalului administrativ necesar desfășurării activității Comunității;

g) decide și rezolvă orice alte probleme date în competența sa de Comitetul de conducere.

Articolul 66

Vicepreședintele (după caz) îndeplinește atribuțiile delegate de către președinte, iar în absența acestuia, preia în totalitate atribuțiile președintelui.

Articolul 67

Secretarul coordonează activitatea administrativă a Comunității conform ROF, iar în comunitățile în care nu există vicepreședinte, preia atribuțiile președintelui în lipsa acestuia.

Articolul 68

Obștile sunt conduse de un responsabil de obște, acceptat de membrii obștii respective, numit de conducerea Comunității la care aceasta este arondată.

Articolul 69

Organul de control financiar al Comunității este cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori, formată din 3 membri. Calitatea de cenzor va fi îndeplinită de persoane care corespund cerințelor legislației în vigoare. Organul de control financiar are următoarele atribuții:

a) verifică semestrial sau ori de câte ori este solicitat activitatea economico-financiară a Comunității;

b) prezintă raport de activitate pentru perioada dintre două adunări generale;

c) verifică execuția bugetară și bilanțul contabil al Comunității;

d) urmărește modul în care sunt utilizate mijloacele materiale și financiare ale Comunității;

e) inspectează, inopinat, casieria și constată existența valorilor;

f) sesizează Comitetul de conducere asupra unor aspecte rezultate la controalele efectuate.

Articolul 70

Veniturile Comunității sunt formate din:

a) contribuțiile membrilor;

b) cote-părți din veniturile rezultate din administrarea bunurilor imobile proprii și ale Federației aflate în raza sa teritorială de activitate;

c) activități specifice (organizare de sărbători, ceremonii religioase, manifestări artistice, publicații etc.);

d) donații;

e) valorificarea bunurilor mobile provenite din moșteniri, potrivit procedurii aprobate de Consiliul de conducere al Federației;

f) subvenții de la bugetul local;

g) subvenții de la bugetul Federației pentru echilibrarea bugetului comunitar;

h) cote-părți din contribuțiile încasate pentru distribuirea de cărți și publicații, de alimente și băuturi rituale;

i) alte surse (de exemplu, dobânzi bancare, acțiuni, fonduri structurale, granturi, împrumuturi etc.);

j) contribuții încasate din activitatea centrelor comunitare, cluburilor, muzeelor, restaurantelor rituale, cabinetelor medicale, căminelor pentru persoane vârstnice.

Articolul 71

Patrimoniul Comunității se compune din bunuri imobile, bunuri mobile, valori mobiliare.

Articolul 72

Comunitatea poate solicita Federației fonduri suplimentare față de bugetul pentru fiecare Comunitate stabilit de adunarea generală a Federației, în situația în care, din motive justificate, cheltuielile depășesc veniturile prevăzute. Solicitările de fonduri se pot referi la:

a) funcționarea restaurantelor rituale, a căminelor de vârstnici, a cluburilor comunitare;

b) asistența socială și medicală;

c) întreținerea lăcașurilor de cult, a cimitirelor, a sediilor Comunităților;

d) alte cheltuieli a căror necesitate se justifică legal.

Articolul 73

Obștile nu au venituri și buget proprii, resursele financiare necesare asigurându-se prin intermediul Comunității la care sunt arondate.

Capitolul VII – Dispoziții finale

Articolul 74

Sigiliile și ștampilele folosite de Federație și de către Comunități trebuie să conțină denumirea oficială și sigla sub care cultul mozaic a fost recunoscut ori inițialele acesteia (FCER).

Articolul 75

Modificarea și completarea Statutului Federației se comunică, ori de câte ori este cazul, spre recunoaștere, Ministerului Culturii și Cultelor.

Articolul 76

Reprezentanții Federației au dreptul de a participa ca invitați în Parlament și în comisiile acestuia, de a prezenta proiectele de acte normative referitoare la viața religioasă, la activitatea cultelor, educație și învățământ confesional, asistență socială și patrimoniu național privind cultele.

Articolul 77

(1) La nivelul Federației și la nivelul Comunităților calitatea de membru al unui organ de conducere încetează:

a) prin demisie;

b) la expirarea perioadei pentru care a fost ales;

c) prin revocare de către organul care l-a ales;

d) prin săvârșirea unei infracțiuni care îl face nedemn de a avea această calitate, la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii de condamnare;

e) din motive de sănătate, aflându-se în imposibilitatea exercitării funcției pe o durată mai mare de 6 luni;

f) din cauza desființării organului de conducere în care a fost ales;

g) prin deces.

(2) Dacă locul a devenit vacant în Consiliul de conducere al Federației, Adunarea generală va coopta un nou membru titular din rândul membrilor supleanți.

Articolul 78

Pentru soluționarea pe cale amiabilă a diferendelor din cadrul Federației, precum și a abaterilor de la etică a membrilor Comunităților din România se organizează Comisia de etică și mediere a Federației, care funcționează pe bază de regulament propriu aprobat de Consiliul de conducere al Federației. Comisia, în baza analizelor efectuate, prezintă propuneri în spețele analizate, după caz, Comitetului director sau Consiliului de conducere al Federației.

Articolul 79

Calitatea de cult a Federației încetează ca efect al legii.

Articolul 80

(1) Federația se dizolvă:

a) ca urmare a neîndeplinirii scopurilor pentru care a fost constituită, pe o perioadă mai mare de un an, fără ca scopurile să fie modificate;

b) prin reducerea numărului Comunităților ce o alcătuiesc la mai puțin de două;

c) prin hotărâre a Adunării generale extraordinare a Federației.

(2) Adunarea generală extraordinară de dizolvare se convoacă la cererea majorității numărului de Comunități, iar hotărârea de dizolvare este valabilă cu votul a două treimi din numărul Comunităților.

Articolul 81

(1) Comunitatea se dizolvă:

a) de drept;

b) prin hotărâre a Adunării generale extraordinare a Comunității.

(2) Dizolvarea de drept are loc:

a) când numărul membrilor Comunității se reduce, nepermițând desfășurarea vieții religioase și comunitare (mai puțin de 10 membri de sex masculin);

b) când scopurile comunitare nu mai pot fi realizate pe o perioadă mai mare de 6 luni.

(3) Adunarea generală extraordinară de dizolvare a Comunității este valabil convocată la cererea majorității membrilor Comunității, iar hotărârea de dizolvare este valabilă cu votul a două treimi din numărul membrilor Comunității.

Articolul 82

(1) Patrimoniul Comunității dizolvate revine de drept Federației.

(2) Patrimoniul Federației care își încetează activitatea va fi preluat de o fundație anume constituită în acest scop.

Articolul 83

Prezentul statut se completează, de drept, cu prevederile legislative în materie ce intervin în perioada valabilității sale.

Articolul 84

Prevederile prezentului statut se cuprind, se dezvoltă și se particularizează în ROF și în alte regulamente specifice ale Federației și ale Comunităților.

Articolul 85

Prezentul statut s-a adoptat la Adunarea generală a Federației din 16-17 decembrie 2007 și intră în vigoare în condițiile stabilite de Legea nr. 489/2006.

Articolul 86

După recunoașterea prezentului statut, conform legii, președintele Federației va emite decizia pentru punerea în aplicare. Decizia va fi publicată în revista "Realitatea Evreiască", în termen de 20 de zile.

Articolul 87 — Fiecare Comunitate elaborează și adoptă statutul propriu, cu dezvoltarea prevederilor din prezentul statut referitoare la Comunități. _________