PLAN nr. 0/2008
PLANUL NAȚIONAL din 16 ianuarie 2008 de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 și 2008-2012*)
Notă
Aprobat de Hotararea nr. 60 din 16 ianuarie 2008, Publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 126 din 18 februarie 2008.
PLANUL NAȚIONAL
ANEXĂ
de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 și 2008—2012
Pentru implementarea Planului național de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 și 2008—2012, denumit în continuare Plan național de alocare, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificații:
Activitatea de proiect — implementarea unui proiect dezvoltat prin utilizarea mecanismelor flexibile ale Protocolului de la Kyoto, în conformitate cu art. 6 sau art. 12 din Protocolul de la Kyoto la Convenția- cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat prin Legea nr. 3/2001, și deciziile conferințelor părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice sau la Protocolul de la Kyoto.
Acreditare — atestarea de către o terță parte referitoare la un organism de verificare, care semnifică demonstrarea oficială a competențelor și capabilităților de a efectua verificarea raportului de monitorizare privind emisiile de gaze cu efect de seră, a datelor și informațiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum și evaluarea aplicării metodologiei de monitorizare, prevăzută în autorizația privind emisiile de gaze cu efect de seră, și a altor cerințe relevante, pe domenii de acreditare.
Alocare — stabilirea plafonului național, a plafoanelor sectoriale și a numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de instalație.
Anexa nr. 1 la Directiva 87/2003/CE — cuprinde categoriile de activități și instalații care generează emisii specifice de gaze cu efect de seră.
Banking — posibilitatea reportării certificatelor între perioade.
Cantitate atribuită (AA) — cantitatea de emisii de GES pe care o țară inclusă în anexa B la Protocolul de la Kyoto (România) o poate genera în prima perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto (2008—2012).
Certificat de emisii de gaze cu efect de seră — titlul care conferă dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon echivalent într-o perioadă definită, valabil numai pentru îndeplinirea scopului Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind înființarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și care este transferabil în condițiile prevăzute de această hotărâre.
Cogenerare — producția combinată și simultană de căldură și energie electrică.
Determinarea (verificarea) ERU-urilor — evaluarea și verificarea de către o entitate independentă acreditată (AIE) a rapoartelor de monitorizare anuale privind ERU-urile obținute în cadrul unui proiect JI, prezentate de participanții la proiect, conform cerințelor relevante prevăzute de liniile directoare pentru aplicarea mecanismului JI.
Determinare — evaluarea ulterioară a cantității de reduceri de emisii de gaze cu efect de seră generate prin proiecte JI și CDM, ținându-se seama de cerințele asociate mecanismelor JI și CDM.
Dioxid de carbon echivalent (CO 2 eq.) — unitatea de măsură universală utilizată pentru a indica potențialul global de încălzire a celor 6 GES. Dioxidul de carbon este gazul de referință cu ajutorul căruia sunt calculate și raportate celelalte GES.
Gaze cu efect de seră (GES) — cele 6 gaze cu efect de seră reglementate de Protocolul de la Kyoto și prevăzute în anexa A la acesta sunt:
• dioxid de carbon — CO2 (1); • metan — CH4 (21); • protoxid de azot — N2O (310); • hidrofluorocarburi — HFC-uri (140—11.700); • perfluorocarburi — PFC-uri (6.500—9.200); • hexafluorură de sulf — SF6 (23.900).
NOTĂ: Potențialele de încălzire globală (GWP) ale acestor gaze sunt prezentate în paranteză, în conformitate cu Decizia 2/CP3. Potențialul de încălzire globală reprezintă un index al efectului asupra încălzirii globale a fiecărui GES remanent în atmosferă și puterea acestuia în absorbția radiațiilor infraroșii emise de Pământ.
Intrabanking — reportarea certificatelor în cadrul aceleiași perioade.
Mecanisme flexibile ale Protocolului de la Kyoto — Protocolul de la Kyoto permite părților care l-au ratificat să-și îndeplinească angajamentele de reducere a emisiilor de GES combinând politicile și măsurile interne cu 3 mecanisme flexibile, și anume: implementare în comun — Joint Implementation (JI) — art. 6; mecanism de dezvoltare curată — Clean Development Mechanism (CDM) — art. 12; comercializarea internațională a emisiilor — International Emissions Trading — art. 17. Primele două mecanisme au la bază proiecte reale de investiții prin care părțile pot reduce costurile de realizare a angajamentelor de reducere a emisiilor proprii de GES, profitând de oportunitățile de realizare a acestor proiecte JI și CDM în alte țări, proiecte ce vor avea ca efect reducerea emisiilor de GES sau intensificarea absorbției și sechestrării CO 2 din atmosferă cu costuri mai mici comparativ cu realizarea unor reduceri similare în țările respective. Astfel, beneficiarii proiectelor de investiții care au ca efect reducerea emisiilor de GES au posibilitatea de a acoperi o parte a schemei financiare din transferul unităților de reducere a emisiilor (ERU) către o țară dezvoltată care participă la dezvoltarea proiectului.
Parte aflată pe anexa I la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice — țară înscrisă în anexa I la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, care a ratificat Protocolul de la Kyoto așa cum se prevede în art. 1 alin. (7) din Protocolul de la Kyoto.
Parte aflată pe anexa B la Protocolul de la Kyoto (aproape identică cu anexa I la UNFCCC) — țările cuprinse în această anexă au acceptat reduceri de emisii în perioada 2008—2012. Aceasta include țările dezvoltate (membrii OECD, UE) și țările cu economie în tranziție.
Perioadă — intervalul de timp pentru care se întocmește fiecare plan național de alocare.
Perioadă subsecventă — oricare perioadă de 5 ani, după anul 2012, pentru care se întocmește fiecare plan național de alocare.
Perioadă de angajament — perioada prevăzută de Protocolul de la Kyoto în timpul căreia emisiile de GES ale părților incluse în anexa B (ca medie în această perioadă) trebuie să se încadreze în limita cantitativă prevăzută. Prima perioadă de angajament acoperă intervalul 2008—2012.
Planul național de alocare — documentul prin care se stabilește numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, alocate la nivel național, precum și la nivelul fiecărei instalații care intră sub incidența prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
Protocolul de la Kyoto — în anul 1997, la cea de-a treia Conferință a părților la Convenție, a fost aprobat Protocolul de la Kyoto, în vederea stabilirii unor măsuri, ținte și perioade clare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES).
Unitate de reducere a emisiilor (ERU — Emission Reduction Unit) — unitatea de măsură pentru reducerile de emisii de GES rezultate în urma dezvoltării unui proiect JI și este egală cu o tonă metrică de CO 2 echivalent, calculată pe baza potențialului de încălzire globală al fiecărui GES reglementat de Protocolul de la Kyoto.
Reducere de emisii certificate (CER — Certified Emission Reduction) — unitatea de măsură pentru reducerile de emisii de GES rezultate în urma dezvoltării unui proiect CDM și este egală cu o tonă metrică de CO 2 echivalent, calculată pe baza potențialului de încălzire globală al fiecărui GES reglementat de Protocolul de la Kyoto.
Registru național — bază de date electronică unică, standardizată și securizată, care înregistrează și urmărește toate operațiunile cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră, în aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind înființarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, și cu unități de emisii de gaze cu efect de seră prevăzute prin Protocolul de la Kyoto, definite conform Hotărârii Guvernului nr. 645/2005 pentru aprobarea Strategiei naționale privind schimbările climatice; toate operațiunile se realizează pe cale electronică.
Schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU ETS) — mecanism de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, aplicat la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, care se bazează pe principiul „limitare — tranzacționare”.
PRINCIPIILE DE ALOCARE
Principiul
Informații
Plafon național 74.836.235 certificate de emisii de gaze cu efect de seră vor fi alocate în cadrul schemei în anul 2007. 379.721.760 total pentru 5 ani, 75.944.352 anual, certificate de emisii de gaze cu efect de seră vor fi alocate în perioada 2008—2012.
Secțiunea 1 Anexa A – Proiecțiile de sus în jos
Numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră stabilit la nivel național este determinat pe baza proiecțiilor „de sus în jos” ale emisiilor de dioxid de carbon.
Secțiunea 1 Anexa A – Emisii istorice și prognozate
Metoda folosită pentru determinarea proiecțiilor emisiilor de dioxid de carbon este o combinație între metoda istorică și cea a prognozei. Anul de bază pentru proiecțiile emisiilor de dioxid de carbon este 2003.
Secțiunea 1 Anexa A – Alocare în doi pași
Alocarea în doi pași: alocarea numărului de certificate la nivelul fiecărui sector, apoi alocarea certificatelor la nivel de instalație.
Secțiunile 2 și 3 Anexele A și B
Sectoare
Sectoarele aflate sub incidența schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru care s-a realizat alocarea sunt: energie; rafinare produse petroliere; producție și prelucrare metale feroase; ciment; var; sticlă; ceramică; celuloză și hârtie.
Secțiunea 2 Anexa B – Plafoanele sectoriale
Plafoanele sectoriale se determină pe baza proiecțiilor de sus în jos ale emisiilor de dioxid de carbon, iar aceste proiecții se bazează pe evoluția producției sectorului respectiv și pe reducerea intensității carbonului.
Secțiunea 2 Anexa B – Perioada de referință și emisii relevante
Se va utiliza ca perioadă de referință 2001—2004, pentru fiecare instalație determinându-se emisiile relevante ca medie între 2 ani cu emisiile cele mai mari din perioada de referință.
Secțiunea 3 Anexa C – Alocarea la nivelul instalației
Alocarea la nivelul instalației se face pe baza ponderii emisiilor instalației în cadrul sectorului, respectiv a emisiilor relevante ale instalației în totalul emisiilor relevante ale sectorului
Secțiunea 3 Anexa C – Alocarea pentru instalații fără date istorice
Pentru instalațiile ce nu au date istorice în perioada de referință (inclusiv cele ce au început să funcționeze în 2005) emisiile relevante se determină folosindu-se formula: emisii relevante = emisia specifică medie a subsectorului x producția prognozată pentru 2007 x 95%
Secțiunea 3 Anexa C – Principiul
Informații
Acțiuni timpurii
Se constituie o rezervă pentru acțiunile timpurii, în scopul atribuirii unor bonusuri instalațiilor care au raportat astfel de acțiuni. Rezerva pentru acțiuni timpurii cuprinde un număr de 3.895.034 certificate pentru anul 2007 și 17.017.256 total pentru 5 ani, 3.403.451 anual pentru perioada 2008—2012, reprezentând 5,16% și, respectiv, 4,48% din numărul total de certificate aferente fiecărei perioade. Rezerva pentru acordarea bonusului pentru acțiuni timpurii se extrage din numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră stabilit la nivel național.
Secțiunile 3 și 4 Anexa G
Rezerva JI
Pentru evitarea dublei contabilizări, se constituie o rezervă JI pentru perioada 2007, pe baza „early credits” pentru reducerile de emisii generate înainte de anul 2008 și o altă rezervă JI pentru perioada 2008—2012, așa cum este prevăzut în Decizia 2006/780/CE. Rezerva JI cuprinde un număr de 492.879 certificate, reprezentând 0,66% pentru perioada 2007, și un număr de 7.266.860 pentru perioada 2008—2012, reprezentând 1,91% din numărul total de certificate.
Secțiunea 3 Anexa E – Tehnologii curate și eficiență energetică
Se acordă un bonus instalațiilor de cogenerare în condițiile eficienței globale a instalației de minimum 65%. Rezerva pentru cogenerare cuprinde un număr de 819.136 certificate pentru anul 2007 și 3.619.565 total pentru 5 ani, 723.913 anual pentru perioada 2008—2012, reprezentând 1,09% și, respectiv, 0,95% din numărul total de certificate aferente fiecărei perioade.
Secțiunile 3 și 4 Anexa F
Rezerva pentru instalațiile nou-intrate
Alocarea certificatelor pentru instalațiile nou-intrate în schemă se va face gratuit din rezerva pentru nou-intrați (RNI). Se constituie o RNI pentru perioada 2008—2012, care cuprinde 22.783.307 certificate pentru 5 ani, respectiv 6% din numărul total de certificate. Instalațiile nou-intrate în schemă care folosesc sisteme de cogenerare vor primi 99% din numărul de certificate solicitat din RNI (atât pentru a contrabalansa faptul că instalațiile de cogenerare existente primesc un bonus, cât și pentru promovarea tehnologiei cogenerării), în timp ce toate celelalte tipuri de instalații primesc 95%. Certificatele neutilizate la sfârșitul trimestrului III 2012 vor fi scoase la licitație.
Secțiunea 5 Anexa D – Închiderea instalațiilor
O instalație este considerată închisă definitiv atunci când pentru o perioadă de minimum un an — de la 1 ianuarie până la 31 decembrie — următoarele condiții sunt întrunite simultan:
a) nu mai desfășoară niciuna dintre activitățile prevăzute în anexa I la directivă; b) producția este egală cu zero; c) emisiile de dioxid de carbon sunt egale cu zero; d) instalația respectivă nu se mai deschide în viitor.
Anexa D
Emiterea certificatelor
Certificatele sunt emise anual cel mai târziu până la data de 28 februarie. Pentru anul 2007, emiterea certificatelor este făcută în termen de 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Guvernului de aprobare a Planul național de alocare.
Bankingul
România nu permite reportarea certificatelor între prima și cea de-a doua perioadă a schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
Anexa H
0. Introducere 0.1. Schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în România Prezentul document reprezintă Planul național de alocare (PNA) al României necesar participării în cadrul schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (denumită în prezentul document schemă), pentru anul 2007 și pentru perioada 2008—2012. Schema UE este stabilită prin Directiva 2003/87/CE 1 privind înființarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Schema se aplică în prima fază pentru perioada 1 ianuarie 2005 — 31 decembrie 2007, iar a doua fază a schemei se desfășoară în perioada 2008—2012, corespunzând cu prima perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto. În cazul României, prevederile Directivei 2003/87/CE devin obligatorii odată cu intrarea în UE în 2007. PNA este elaborat pentru anul 2007, ultimul an al perioadei 2005—2007 și pentru perioada 2008—2012, fiind transmis Comisiei Europene într-un singur document consolidat. Planul național de alocare devine operațional pentru România după aprobarea lui prin hotărâre a Guvernului României, ca urmare a notificării aprobării acestuia de către Comisia Europeană. Cadrul legal pentru funcționarea schemei este asigurat de Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind înființarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, care transpune atât Directiva 2003/87/CE, cât și Directiva 2004/101/CE 2. 0.2. Planul național de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 și 2008—2012 Planul național de alocare reprezintă documentul prin care se stabilește numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, alocate la nivel național, precum și la nivelul fiecărei instalații care intră sub incidența prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 3. 1 Directiva Consiliului și Parlamentului European stabilind o schemă pentru comerțul cu certificate de GES în cadrul Comunității și amendând Directiva 1996/61/CE. 2 Linking Directive. 3
Articolul 9(1) din Directiva 2003/87/CE.
La elaborarea Planului național de alocare, atât pentru prima perioadă, cât și pentru cea de-a doua perioadă, se ține seama de cel de-al doilea ghid al Comisiei Europene 4 privind elaborarea Planului național de alocare (COM (2005)703), care are rolul de a asista statele membre în implementarea criteriilor din anexa III la Directiva 2003/87/CE. Documentul a fost elaborat pe baza formatului comun sugerat de liniile directoare ale directivei. Acest format se constituie într-o serie de întrebări corespunzătoare criteriilor obligatorii din anexa III la Directiva 2003/87/CE. Răspunsurile la întrebări, listate în secțiunile de sub acestea, reprezintă modul în care România a răspuns solicitărilor acestor criterii. 0.3. Documentul de față Planul național de alocare al României pentru anul 2007 și perioada 2008—2012 descrie metodologia și principiile pe baza cărora se face alocarea certificatelor, prezintă numărul total de certificate ce urmează a fi alocate, precum și numărul de certificate ce se alocă fiecărui sector, precum și fiecărei instalații.
1. Determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, alocate la nivel național 1.1. Limita de emisii și obligația României de reducere a emisiilor 1.1. Care este limita de emisii sau obligația de reducere a emisiilor impusă statului membru sub incidența Deciziei 2002/358/CE sau a Protocolului de la Kyoto? (după caz)
România a semnat Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) în 1992 la Summitul de la Rio de Janeiro și a ratificat-o prin Legea nr. 24/1994.
România a fost prima țară înscrisă în anexa I 5 a UNFCCC care a ratificat Protocolul de la Kyoto, angajându-se astfel să-și reducă emisiile de GES cu 8% față de nivelul anului 1989, în timpul primei perioade de angajament, 2008—2012. Anul 1989 a fost acceptat ca an de referință pentru reducerea emisiilor de GES în baza deciziilor 9/CP2 și 11/CP4, deoarece acest an exprimă cel mai bine legătura directă dintre rezultatele economice ale României și emisiile de GES.
1.2. Principii, ipoteze și date 1.2. Ce principii, ipoteze și date au fost luate în considerare la stabilirea contribuției instalațiilor aflate sub incidența schemei la îndeplinirea obligației de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (emisii istorice totale și sectoriale, emisii prognozate totale și sectoriale, abordarea costului minim)? Dacă s-au folosit emisii totale și sectoriale prognozate, vă rugăm descrieți ipotezele și metodologia folosite pentru prognozarea valorilor.
1.2.1. Evoluția emisiilor gazelor cu efect de seră Conform datelor cuprinse în ultimul inventar național al emisiilor de GES, în anul 2004 valoarea totală a emisiilor de GES directe 6 și indirecte 7 (excluzând sechestrările prin absorbție LULUCF 8 ) a fost de 154,627 milioane tone CO 2 echivalent. Acest nivel este cu mai mult de 40% sub nivelul de reducere a emisiilor asumat prin Protocolul de la Kyoto.
Figura 1 prezintă evoluția istorică a emisiilor de GES în perioada 1989—2004. Figura 1. Total emisii de gaze cu efect de seră comparativ cu ținta Kyoto 4 COM(2005)703. 5 Economii în dezvoltare și țări în tranziție. 6 CO 2, CH 4, N 2 O, HFC, PFC, SF 6. 7 NOx, CO, NMVOC, SO 2. 8 Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură.
Evoluția emisiilor GES reflectă tendința principală de evoluție a economiei naționale, evidențiată și de evoluția PIB. După anul 1999, cantitatea de emisii a început să crească ca urmare a revitalizării economiei. Pentru anul 2004, emisiile de CO 2 reprezintă 75,25% din totalul emisiilor de GES. Ponderea emisiilor CH 4 este de 17,42%, a emisiilor de N 2 O este de 7%, iar a emisiilor de gaze fluorurate de 0,3%. 1.2.2. Contribuția instalațiilor aflate sub incidența schemei În ceea ce privește politicile și măsurile de reducere a intensității carbonului, România tratează în mod egal atât sectoarele aflate sub incidența schemei, cât și celelalte sectoare, denumite în continuare sectoare non-ETS, așteptând în consecință eforturi egale din partea acestora. Strategia națională privind schimbările climatice și Planul de acțiune privind schimbările climatice, aprobate în anul 2005, prezintă politicile și măsurile adoptate și propuse în vederea reducerii emisiilor de GES pentru toate sectoarele de activitate ale economiei. Un rezumat al acestor politici și măsuri este prezentat în continuare: • creșterea participării României în cadrul programului „Inteligent Energy Europe”; • promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile; • promovarea eficienței energetice la consumatorul final; • promovarea cogenerării și a eficienței energetice în cadrul sistemelor centralizate de alimentare cu căldură; • controlul emisiilor de GES provenite din sectorul de transport; • promovarea recuperării energiei provenite de la depozitele de deșeuri; • utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură; introducerea sistemelor integrate de utilizare a terenurilor. A se vedea secțiunea 1.3 pentru mai multe informații asupra politicilor și măsurilor adoptate în vederea reducerii emisiilor de GES atât pentru sectoarele ETS, cât și pentru sectoarele non-ETS. 1.2.3. Proiecția emisiilor de GES Pentru sectorul energie, proiecțiile emisiilor de GES s-au stabilit cu ajutorul pachetului de programe ENPEP (Energy and Power Evaluation Program), dezvoltat de Laboratorul Național de la Argonne (SUA) al Departamentului de Energie al SUA (DOE) și distribuit de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Principalele module folosite au fost MAED (Model for Analyses of Energy Demand), WASP (Wiener Automatic Simulation Program), BALANCE și IMPACTS. În cadrul sectorului energie au fost analizate următoarele subsectoare: • producția și importul de energie primară; • conversia energiei — rafinării, producere de cocs, producere de energie electrică și căldură; • consumatori de energie. Pentru restul sectoarelor, proiecțiile emisiilor de GES au fost determinate ținându-se seama de următoarele domenii de activitate: • agricultură — emisiile de CH 4 datorate fermentației dejecțiilor animalelor și managementului dejecțiilor animaliere și emisiile de N 2 O datorate folosirii îngrășămintelor naturale și chimice; • industrie — emisii rezultate în urma proceselor industriale; • solvenți și alte produse — emisiile au fost determinate corelat cu dezvoltarea tehnico-economică; • deșeuri — opțiuni de management al deșeurilor solide și lichide. La elaborarea proiecțiilor emisiilor de GES s-a ținut seama de următorii factori: • produsul intern brut (PIB) și structura sa; • evoluția producției, la nivel de economie, precum și pentru sectoarele aflate sub incidența schemei; • politicile și măsurile de reducere a emisiilor atât în sectoarele ETS, cât și în sectoarele non-ETS, fiind specificată reducerea intensității carbonului pentru fiecare sector; • evoluția cererii de energie electrică și căldură, bazată pe evoluția intensității energetice și evoluția populației; • îmbunătățiri ale structurii de furnizare (producere și transport) a energiei termice și electrice ce conduc la modificări ale intensității carbonului în producerea de energie. Ipotezele de bază sunt descrise detaliat în secțiunile următoare. 1.2.4. Ipoteze pentru evoluția PIB Guvernul României sprijină activ un ritm accelerat de creștere a PIB în vederea reducerii decalajului economic dintre România și statele membre UE. Tabelul 1 prezintă creșterea și structura estimată a PIB pentru perioada 2003—2012. Creșterea estimată a PIB se datorează creșterii cererii interne și mai ales a investițiilor, sprijinite prin fonduri guvernamentale și fonduri structurale UE. În aceste condiții, este așteptată o creștere a PIB pe locuitor de la 2720 euro, la nivelul anului 2004, la 3880 euro în 2010. Prognoza creșterii economice până în 2012 are la bază următoarele considerente: • modificarea structurii și modernizarea economiei; • diversificarea surselor de energie primară și dezvoltarea sectorului de producere a energiei electrice; • reducerea intensității energetice prin: • reducerea pierderilor de căldură și energie electrică în rețelele de transport și distribuție; • capacități noi de producție eficiente; • izolarea termică a clădirilor; • creșterea eficienței energetice în sectorul rezidențial și în cel al serviciilor; • promovarea vehiculelor cu emisii reduse; • dezvoltarea transportului în comun. Tabel 1. Evoluția produsului intern brut și ponderea sectoarelor în PIB
Tranziția economiei românești de la economia centralizată la economia de piață s-a realizat în urma unei reforme economice radicale, la toate nivelurile și în toate sectoarele economice. Se observă că evoluția ponderii diferitelor sectoare în produsul intern brut se află într-o permanentă dinamică în perioada 1991—1999 și se observă o stabilizare după anul 2000. Totodată, se remarcă o scădere a ponderii industriei în PIB cu aproximativ 29% în perioada 1991—2005 și o creștere a ponderii serviciilor în PIB cu aproximativ 33% în aceeași perioadă (tabelul 1.1). Avându-se în vedere tiparul privind creșterile înregistrate în perioada 2000—2005, prognoza privind ritmul de creștere al sectoarelor pentru perioada 2007—2012 a fost realizată pe baza ipotezei în care rata de creștere a sectorului servicii va avea același ritm cu creșterea PIB. În același timp, a fost luat în considerare faptul că integrarea în UE începând cu 2007 determină schimbări ce influențează procesul de restructurare economică, precum și faptul că veniturile populației nu permit încă accesul la anumite servicii, care sunt foarte dezvoltate în alte țări UE. De altfel, în ceea ce privește ponderea industriei și serviciilor, din documentele UE „European Energy and Transport Trends to 2030” se poate vedea că există diferențe esențiale între țările cu tradiție în UE (15), țările integrate în 2004 (10) și Bulgaria și România (tabelul 1. 2). Tabelul 1.1 Structura PIB în perioada 1991—2005
Tabelul 1.2 Evoluția structurii economiei în Europa 1990 2000 2010 2020 2030 % din valoarea adăugată totală
Valoarea
UE-15 21,5 20,8 19,8 19,8 19,8
adăugată brută
NMS-10 26,4 25,4 25,8 25,1 23,4
în industrie
Bulgaria&România Norvegia&Elveția 31,0 20,0 30,0 25,3 29,3 25,1 28,8 25,1 28,7 24,9
Total Europa (29 de țări) 21,8 20,6 20,4 20,4 20,3
Valoarea
UE-15 66,2 68,8 70,2 70,9 71,5
adăugată brută
NMS-10 51,3 57,4 59,8 62,3 65,2
în servicii
Bulgaria&România Norvegia&Elveția 36,2 68,2 43,7 63,9 50,3 65,0 52,2 65,8 53,0 66,6
Total Europa (29 de țări) 65,4 68,0 69,4 70,0 70,8
Sursa: European Energy and Transport Trends to 2030 1.2.5. Decuplarea ratei de creștere a PIB de rata de creștere a emisiilor de GES În tabelul 2 se prezintă atât evoluția prognozată a PIB, cât și cea a emisiilor de GES pentru perioada 2006—2012, precum și realizările pentru 2003—2005. Pentru perioada 2006—2012, rata medie de creștere a PIB este de 5,86%, în timp ce rata medie de creștere a emisiilor de GES este de 4,2%. Tabelul 2. Evoluția PIB și a emisiilor de gaze cu efect de seră pe perioada 2003–2012
U.M. 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Realizări
Prognoză
PIB
Mld. euro 2000 47,1 51,0 53,4 56,2 59,7 63,5 67,2 71,0 75,0 79,1
Rata de creștere PIB % 5,4 8,3 4,7 5,2 6,2 6,3 5,8 5,7 5,6 5,5
Emisii GES
Mil t CO 2echiv. 148,62 154,63 160,08 167,51 177,69 187,4 198,17 205,41 210,99 215,06
Rata de creștere emisii GES % — 4,0 3,5 4,6 6,0 5,4 5,7 3,6 2,7 1,9
În tabelul 3 și figura 2 sunt prezentate evoluția PIB și cea a emisiilor GES pentru economie ca întreg și pentru sectoarele care cad sub incidența schemei. Este evident faptul că rata de creștere a PIB este mai mare decât cea a emisiilor de GES. Acest fapt este rezultatul scăderii intensității carbonului pe economie.
Tabelul 3. Evoluția PIB și a GES pe economie și pe sectoarele aflate sub incidența schemei
UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Emisii GES
Mil t CO 2ecciv. 149,00 155,00 160,08 167,5 177,5 187,4 198,17 205,41 210,99 215,06
Emisii CO 2 în sectoare sub ETS
Mil t CO 2 70,97 68,8 70,81 76,81 83,91 89,17 92,98 95,74 99,00 101,61
Sector energie
Mil t CO 2 52,18 48,71 50,24 53,62 59,98 61,55 63,56 64,62 66,72 68,13
Sector industrial
Mil t CO 2 18,79 20,09 20,57 22,48 23,93 27,62 29,42 31,12 32,28 33,49
Ponderea sectoarelor EU-ETS în totalul emisiilor de GES % 47,75 44,49 44,23 45,43 47,27 47,58 46,92 46,61 46,92 47,25
PIB 1000 mil euro 2000 47,10 51,00 53,40 56,20 59,70 63,50 67,20 71,00 75,00 79,10
Emisiile totale de GES generate la nivelul anilor 2003 și 2004 s-au calculat pe baza balanței energetice, conform metodologiei IPCC, revizuită în 1996. Pentru proiecțiile emisiilor de GES realizate pentru intervalul 2005—2012 s-a avut în vedere metodologia prezentată în anexa A, secțiunea A3. Emisiile estimate din Inventarul național al GES se calculează pe baza indicatorilor macroeconomici furnizați de Institutul Național de Statistică (balanța energetică, Anuarul Statistic al României) și a datelor provenite de la diferite instituții naționale). Ponderea emisiilor generate de instalațiile EU-ETS a fost calculată utilizându-se factorii de emisie IPCC, pe baza prognozelor de producție furnizate de Ministerul Economiei și Finanțelor, precum și a Strategiei României privind eficiența energetică. Figura 2. Evoluția Produsului intern brut și a emisiilor de gaze cu efect de seră, pe sectoare 1.2.6. Surse de date Principalele surse de date folosite pentru determinarea emisiilor istorice și prognozate, totale și pe sectoare sunt: • Prognoza Comisiei Naționale de Statistică pentru perioada 2006—2010 (prelungită până în 2012), transmisă recent Comisiei Europene, de unde au fost extrase principalele proiecții macroeconomice; • Inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră (inclusiv tabelele CRF și NIR) ce cuprinde date până la nivelul anului 2004, folosit pentru a extrage date referitoare la emisiile istorice, atât pentru sectoarele ETS, cât și pentru cele non-ETS; •A treia Comunicare națională cu privire la schimbările climatice, 2005; • Planul național de dezvoltare 2006—2013, pentru politici și măsuri avute în vedere atât pentru sectoarele ETS, cât și pentru cele non-ETS; • Foaia de parcurs pentru sectorul energetic, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2003; • Politica energetică a României 2006—2009; • The 1990—2030 Climate Change Policy Scenarios Modulation for EU Members and Candidates, National Technical University din Atena, Grecia; • Anuarul Statistic al României — Institutul Național de Statistică; • Balanța Energetică — Institutul Național de Statistică, utilizată pentru datele istorice privind sectorul energetic; • Prognozele privind producțiile sectoarelor EU-ETS furnizate de Ministerul Economiei și Finanțelor. 1.3. Numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră și ponderea pe care acestea o reprezintă în totalul emisiilor naționale 1.3. Care este numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră ce urmează a fi alocate (gratuit și prin licitație)?
Numărul de certificate ce urmează a fi alocate în anul 2007 este de 74.836.235. Numărul de certificate ce urmează a fi alocate în cea de-a doua perioadă (2008—2012) este 379.721.760 (întreaga perioadă), cu o valoare medie de 75.944.352 anual.
Metodologia pentru stabilirea numărului total de certificate, precum și pentru stabilirea numărului de certificate alocate la nivelul sectoarelor ETS este descrisă detaliat în anexa A.
Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 780/2006, România alocă certificatele de emisii de gaze cu efect de seră cu titlu gratuit.
Rezerva pentru nou-intrați rămasă neutilizată la sfârșitul perioadei 2008—2012 este valorificată prin scoatere la licitație.
Care este ponderea emisiilor totale reprezentată de aceste certificate comparativ cu emisiile din surse ce nu se află sub incidența schemei? Este această proporție cu mult diferită de proporția curentă a emisiilor provenite de la instalațiile aflate sub incidența Directivei ? Dacă da, vă rugăm justificați această diferență cu referire la unul sau mai multe dintre criteriile cuprinse în anexa III la Directiva 2003/87/CE și/sau alte criterii, obiective și transparente.
În figura 3 se prezintă ponderea emisiilor sectoarelor aflate sub incidența schemei și a sectoarelor non-ETS în totalul emisiilor de GES:
Figura 3. Ponderea emisiei de dioxid de carbon a sectoarelor ETS și non-ETS
Astfel, în anul de bază 2003, ponderea emisiilor sectoarelor ETS este de aproximativ 47,75%. Această valoare scade ușor până la 44,23% în perioada 2004—2005, pentru a crește din nou până la 47,25% în anul 2012.
Această variație se datorează faptului că anii 2004 și 2005 au fost ani hidrologici deosebiți, acoperirea cererii de energie electrică realizându-se în proporție mai mare din centralele hidroelectrice. Astfel, producția de energie hidroelectrică și alte surse regenerabile a crescut de la 13,26 TWh în 2003 la 20,21 TWh în 2005.
Guvernul României intenționează să echilibreze creșterea numărului de automobile prin îmbunătățirea calității lor, respectiv înlocuirea automobilelor vechi și poluante. În acest sens, în 2005 a fost inițiat programul de reînnoire a parcului auto. În cadrul acestui program Guvernul oferă în schimbul fiecărui automobil vechi predat o sumă de bani ce constituie avansul pentru achiziționarea unui automobil nou, mai puțin poluant.
Emisiile altor sectoare non-ETS, cum este cel rezidențial sau cel al serviciilor, sunt de asemenea controlate prin intermediul politicilor de mediu, deoarece România nu dorește să facă deosebiri între sectoarele ETS și non-ETS. Majoritatea acestor politici sunt prezentate în Strategia națională privind schimbările climatice și în Planul național de acțiune privind schimbările climatice. Reglementările cu privire la protecția mediului sunt aplicate în același fel pentru sectoarele ETS și cele non-ETS. Ambele trebuie să se conformeze acelorași criterii, necondiționat de participarea la schemă. Există și politici ce se aplică numai sectoarelor non-ETS, pentru a asigura același grad de participare la reducerea emisiilor de GES ca și al sectoarelor aflate sub incidența schemei. A se vedea secțiunea 1.4 pentru detalii.
1.4. Politici și măsuri aplicate surselor ce nu intră sub incidența Directivei 1.4. Ce politici și măsuri vor fi aplicate surselor de emisii de gaze cu efect de seră ce nu intră sub incidența Directivei 2003/87/CE?
Politicile și măsurile ce vor fi aplicate surselor de emisii de gaze cu efect de seră ce nu intră sub incidența Directivei sunt cele menționate în principalele documente strategice ale României, ce țin cont de dezvoltarea economică și obligațiile asumate privind reducerea emisiilor.
Principalele documente strategice care cuprind politici și măsuri aplicabile la nivelul întregii economii, inclusiv sectoarelor ce nu intră sub incidența schemei, sunt:
Strategia națională privind schimbările climatice, urmată de Planul național de acțiune privind schimbările climatice, ilustrează politicile naționale adoptate în vederea atingerii obligațiilor internaționale asumate, precum și prioritățile în domeniu. Planul național de acțiune subliniază politicile și măsurile individuale ce urmează a fi implementate, precum și măsuri de raportare a progreselor înregistrate. Sunt identificate autoritățile competente pentru fiecare acțiune, termenele de implementare și posibile surse de finanțare.
Planul național de dezvoltare 2006—2013, document de planificare strategică și financiară în vederea stimulării creșterii sociale și economice, corelat cu politica de coeziune a UE. Pentru fiecare sector de activitate sunt stabilite direcțiile strategice, astfel încât creșterea economică dorită să fie atinsă, în condițiile respectării restricțiilor financiare și de mediu.
Foaia de parcurs pentru sectorul energetic, reprezentând liniile directoare ale politicii energetice pe termen mediu. Sunt identificate obiectivele și țintele specifice, duratele lor de implementare, precum și
nevoile financiare și posibilele surse de acoperire a acestora. Impactul acestui document asupra schimbărilor climatice se datorează menționării în cadrul său a intenției României de a construi noi capacități de producere a energiei, folosind drept combustibil gazul natural.
În condițiile creșterii spectaculoase a prețului gazului natural în ultima vreme, „Politica Energetică a României 2006—2009”, document aflat în discuție, menționează cărbunele ca fiind combustibilul de bază pentru sectorul energetic.
Strategia pentru sectorul energetic și eficiență energetică reprezintă documentul-cadru pentru aplicarea măsurilor de eficiență energetică, fiind bazat pe obiective pe termen lung, ce reflectă nevoia economiei pentru siguranță în alimentarea cu energie, eficiență energetică, utilizarea surselor regenerabile de energie și protecția mediului. Totodată, documentul stă la baza măsurilor aplicate în programele de reabilitare a eficienței energetice a clădirilor. Prin Legea nr. 260/2006 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 187/2005 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2004 privind instituirea unor măsuri speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate s-au instituit măsuri speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate.
Hotărârea Guvernului nr. 443/2003 privind promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile de energie, cu modificările ulterioare, reprezintă documentul de bază pentru dezvoltarea utilizării SRE în producția de energie, servind drept cadru întregului sistem de promovare a SRE, inclusiv sistemului certificatelor verzi.
Planul de implementare a Directivei 96/61/CE privind prevenirea și controlul integrat al poluării (IPPC), transpusă prin Legea nr. 84/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării, are influențe indirecte asupra politicilor privind schimbările climatice; parte din măsurile promovate în cadrul acestui document pot avea drept rezultat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Trebuie menționat că instalațiile industriale aflate sub incidența acestei directive beneficiază de perioade de tranziție ce influențează emisiile de GES.
Planul de implementare a Directivei 1999/31/CE privind managementul deșeurilor, transpusă prin Hotărârea Guvernului nr. 349/2005. Documentul stabilește condițiile pentru operarea și monitorizarea zonelor de depozitare a deșeurilor, inclusiv obligativitatea operatorilor de a recupera emisiile de GES (CH 4 ) și, în cazul în care nu le utilizează la producerea energiei, să le ardă la flacără. În acest fel emisiile de GES de la depozitele de deșeuri urbane vor scădea.
Se vor folosi mecanismele flexibile promovate de Protocolul de la Kyoto? Dacă da, în ce măsură și ce demersuri au fost făcute până în prezent (de exemplu, legislație relevantă, alocarea de resurse de la buget)?
Datorită faptului că emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 50% comparativ cu nivelul anului de bază 1989, România își va îndeplini cu siguranță obligațiile asumate prin Protocolul de la Kyoto, prin urmare nu intenționează să folosească mecanismele flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto în scopul respectării acestor obligații.
România a decis să stabilească o limită până la care instalațiile pot folosi reducerile de emisii rezultate din proiecte tip JI sau CDM, în cazul în care operatorii vor dori să investească în astfel de proiecte în alte țări, la 10% din numărul total alocat instalației pentru ambele perioade. Astfel, operatorii din România vor avea posibilitatea de a utiliza mecanismele flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto în concordanță cu prevederile directivei.
În ceea ce privește găzduirea proiectelor JI 9, România păstrează o rezervă JI în scopul evitării dublei contabilizări. A se vedea anexa E pentru detalii privind rezerva JI.
1.5. Considerarea politicii energetice naționale în stabilirea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră 1.5. Cum a fost luată în considerare politica energetică națională la determinarea cantității totale de certificate de emisii de gaze cu efect de seră ce urmează a fi alocate?
În determinarea numărului total de certificate ce urmează a fi alocate, proiecțiile „de sus în jos” (top — down) au fost stabilite pe baza combinației între metoda istorică și cea a prognozei, conform descrierii din Secțiunea 1.2.
Principalele politici cu referire la sectorul energie avute în vedere sunt:
• Foaia de parcurs pentru sectorul energetic: — implementarea de noi capacități de producție convenționale care funcționează pe bază de gaz natural; — implementarea de noi capacități nucleare; — dezvoltarea de noi capacități din SRE. • Strategia pentru sectorul energetic și eficiență energetică: — măsuri pentru promovarea eficienței energetice în sectoarele industriale și în sectorul rezidențial. 9 România este inclusă în anexa I, țări dezvoltate sau cu economie în tranziție. • Hotărârea Guvernului nr. 882/2004 pentru aprobarea Strategiei naționale privind alimentarea cu energie termică a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate: — promovarea producerii și furnizării eficiente de căldură. • Hotărârea Guvernului nr. 443/2003:
— stabilește cadrul pentru dezvoltarea utilizării SRE (se constituie ca bază pentru Strategia națională de utilizare a SRE, sistemul certificatelor verzi etc.)
Proiecțiile emisiilor, precum și determinarea cantității totale de certificate ce urmează a fi alocate au fost stabilite ținându-se cont de toate aceste politici și măsuri pentru sectorul energetic.
Cum este garantat faptul că aceast număr total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră ce urmează a fi alocate se înscrie în linia atingerii țintei impuse statului membru prin Decizia 2002/358/CE sau prin Protocolul de la Kyoto?
Conform prognozei emisiilor de gaze cu efect de seră prezentate în cel mai recent inventar național al emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și în Raportul progreselor 10, România își va îndeplini angajamentul asumat prin Protocolul de la Kyoto.
Graficul de mai jos prezintă evoluția emisiilor de GES din România comparativ cu angajamentul asumat prin Protocolul de la Kyoto.
Figura 4. Emisii de gaze cu efect de seră comparativ cu ținta Kyoto
Numărul total de certificate a fost determinat pe baza proiecțiilor de sus în jos (top-down), determinate la rândul lor pe baza indicatorilor macroeconomici. Scenariul considerat a fost „afaceri ca de obicei”, ce nu presupune implementarea unor măsuri suplimentare de reducere a emisiilor de GES.
Evoluția cererii și a structurii producției de energie a fost analizată în baza politicilor existente și verificată de autoritatea competentă (MEF).
Proiecțiile emisiilor au ținut seama și de reducerea intensității carbonului în sectoarele aflate sub incidența schemei ca urmare a noilor investiții.
Măsurile de reducere a emisiilor de GES au fost stabilite pentru fiecare sector în parte, ținându-se seama de opțiuni și diferite măsuri indirecte viitoare ce ar putea avea un impact semnificativ asupra emisiilor de GES ale României.
Numărul total de certificate a fost determinat folosindu-se datele prezentate în cel mai recent Inventar național al emisiilor de gaze cu efect de seră precum și în Raportul progreselor 2006.
1.6. Garantarea faptului că numărul total de certificate nu este mai mare decât cel necesar 1.6. Cum este garantat faptul că aceast număr total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră ce urmează a fi alocate nu este mai mare decât necesarul ce rezultă din aplicarea strictă a criteriilor din anexa III a Directivei 2003/87/CE?
Numărul total de certificate este determinat pe baza proiecțiilor care au în vedere efectele politicilor și măsurilor, la nivel național și al sectoarelor, pentru a asigura conformarea cu cerințele referitoare la reducerea și controlul emisiilor de GES. Numărul total de certificate pentru 2007 este de 74.836.235, iar pentru 2008-2012 este de 75.944.352 anual, valoare care se situează sub plafonul prognozat al emisiilor aferente sectoarelor aflate sub incidența schemei, prin urmare acest criteriu se consideră îndeplinit.
10 Raportul României privind progresele în implementarea Protocolului de la Kyoto, transmis în ianuarie 2006 la UNFCCC.
A se vedea și secțiunea 1.5.
Cum este asigurată consistența datelor privind emisiile actuale și prognozate ca urmare a Deciziei 93/389/CEE?
Datele cu privire la emisiile actuale și prognozate, prezentate în Planul național de alocare sunt în concordanță cu informațiile existente în:
a) Raportul privind progresele în implementarea Protocolului de la Kyoto (RDP 2006);
b) Inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră transmis la UE în mai 2006, cuprinzând inventarul emisiilor de GES pentru perioada 1990 — 2004.
A se vedea anexa A pentru detalii.
1.7. Considerarea potențialului de reducere a emisiilor în determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră 1.7. Vă rugăm explicați în paragraful 4.1 cum s-a ținut seama de potențialul de reducere a emisiilor (inclusiv cel tehnologic) la determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră.
În conformitate cu cel de-al doilea Ghid al Comisiei Europene privind elaborarea Planului național de alocare, în analiza potențialului economic și tehnologic de reducere a emisiilor sunt considerate creșterea anuală a PIB, precum și scăderea intensității carbonului la nivelul fiecărui sector. Efectul combinat al acestor doi indicatori reprezintă rata anuală a potențialului de reducere a emisiilor.
Pornindu-se de la emisiile anului relevant și presupunându-se că sectoarele au ponderi constante în totalul emisiilor și un potențial de reducere a emisiilor similar cu cel al întregii economii, se poate determina un „plafon indicativ”, în conformitate cu prevederile criteriului 3 din anexa III a Directivei 2003/87/CE.
A se vedea secțiunea 4.1 și anexa A pentru detalii.
1.8. Considerarea politicii comunitare 1.8. Vă rugăm listați în paragraful 5.3 instrumentele legislative și politice comunitare luate în considerare la determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, precizând în ce mod s-a ținut cont de acestea.
A se vedea secțiunea 5.3.
1.9. Licitarea certificatelo r 1.9. În cazul în care statul membru intenționează să tranzacționeze o parte din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră prin licitație, vă rugăm specificați procentul din numărul total de certificate ce va fi tranzacționat astfel și descrieți procedura de implementare a licitației.
România nu intenționează să scoată la licitație certificate în perioada 2007.
România nu intenționează să scoată la licitație certificate în perioada 2008 — 2012, cu excepția certificatelor din RNI rămase neutilizate la finele acestei perioade.
2. Determinarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de sector ETS 2.1. Metodologia de alocare la nivel de sector ETS 2.1. Ce metodologie a fost folosită în determinarea plafoanelor la nivelul fiecărui sector ETS? A fost folosită aceeași metodologie pentru toate sectoarele? În cazul în care metodologia folosită nu a fost aceeași pentru toate sectoarele, vă rugăm argumentați de ce folosirea de metodologii diferite a fost necesară, cum s-a făcut această diferențiere și prezentați dovezi ale faptului că prin folosirea de metodologii diferite nu sunt favorizate anumite sectoare.
Pentru alocarea certificatelor instalațiilor aflate sub incidența schemei, România a folosit abordarea în 2 pași: în primul pas este stabilit plafonul național, din care se extrag certificatele corespunzătoare rezervei pentru nou-intrați și rezervei pentru acordarea bonusului pentru acțiuni timpurii. Apoi, numărul de certificate rămas este alocat la nivelul sectoarelor ETS. În cel de-al doilea pas, certificatele sunt distribuite fiecărei instalații din cadrul fiecărui sector ETS.
Plafonul la nivel de sector ETS se determină astfel:
• pentru anul 2007, pe baza ponderilor deținute de fiecare sector ETS în plafonul pentru anul 2007, ponderi calculate ca raport între totalul emisiilor fiecărui sector (determinate pe baza proiecțiilor „de sus în jos”) și totalul emisiilor sectoarelor care intră sub incidența schemei; • pentru perioada 2008 — 2012, pe baza mediei ponderilor deținute de fiecare sector în plafonul pentru perioada 2008 — 2012, ponderi calculate ca raport între totalul emisiilor fiecărui sector (determinate pe baza proiecțiilor „de sus în jos”) și totalul emisiilor sectoarelor care intră sub incidența schemei. În cadrul alocării la nivel de sector se disting următoarele etape: • definirea sectoarelor; • determinarea emisiilor sectorului; • determinarea ponderii emisiilor sectorului în totalul emisiilor provenite din activități ETS; • corecția alocării pentru sectorul energie.
Au fost definite următoarele 8 sectoare (de alocare) ETS: sectorul energie, sectorul rafinare produse petroliere, sectorul producție și prelucrare metale feroase, sectorul ciment, sectorul var, sectorul sticlă, sectorul ceramică, sectorul celuloză și hârtie.
Factorul de creștere al emisiilor sectorului este determinat pe baza producției sectorului, creșterii PIB și a evoluției intensității carbonului. Numărul total de certificate se alocă sectoarelor în conformitate cu ponderea emisiilor acestora în totalul emisiilor viitoare. În final, din numărul de certificate aferent sectorului energie sunt extrase numărul corespunzător rezervei pentru acordarea bonusului pentru cogenerare, precum și cel corespunzător rezervei pentru proiecte de tip JI cu efect indirect asupra emisiilor din sectorul energetic.
Privatizarea timpurie a unor sectoare și investițiile deja realizate ca urmare a procesului de privatizare determină un potențial mai scăzut de reducere a emisiilor în primii ani de participare în cadrul schemei.
A se vedea anexa B pentru detalii cu privire la alocarea la nivel de sector.
2.2. Considerarea potențialului tehnologic de reducere a emisiilor 2.2. În cazul în care pentru determinarea plafoanelor sectoriale s-a ținut seama de potențialul (inclusiv cel tehnologic) activităților de reducere a emisiilor, vă rugăm precizați în ce mod a fost luat în calcul acest potențial, oferind detalii în paragraful 4.1 de mai jos.
La nivel de sector, reducerea intensității carbonului a fost determinată ținându-se seama de potențialul (inclusiv cel tehnologic) activităților de reducere a emisiilor.
A se vedea anexa B pentru detalii.
2.3. Considerarea cadrului legislativ și al politicilor comunitare 2.3. Vă rugăm listați în paragraful 5.3 cadrul legislativ și politicile luate în considerare la determinarea plafoanelor sectoriale, precizând în ce mod s-a ținut cont de acestea.
A se vedea secțiunea 5.3 pentru detalii cu privire la considerarea cadrului legislativ și a politicilor comunitare în determinarea plafoanelor sectoriale.
2.4. Mediul concurențial 2.4. În cazul în care pentru determinarea plafoanelor sectoriale s-a ținut seama de concurență din partea unor țări sau entități din afara Uniunii Europene, vă rugăm explicați în acest paragraf în ce mod.
Concurența din partea unor țări sau entități din afara Uniunii Europene nu a fost luată în considerare în determinarea plafoanelor sectoriale pentru perioada 2007, respectiv pentru perioada 2008 — 2012.
3. Determinarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de instalație 3.1. Metodologia de alocare la nivel de instalație 3.1. Ce metodologie a fost folosită în determinarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de instalație? A fost folosită aceeași metodologie pentru toate instalațiile? În cazul în care metodologia folosită nu a fost aceeași pentru toate instalațiile, vă rugăm argumentați necesitatea folosirii de metodologii diferite pentru instalații în cadrul aceluiași sector, prezentați în detaliu modul în care s-a făcut această diferențiere, precum și dovezi ale faptului că prin folosirea de metodologii diferite nu sunt favorizate/favorizați anumite instalații/anumiți operatori.
Odată stabilit numărul de certificate ce revine fiecăruia dintre cele 8 sectoare, acestea sunt alocate instalațiilor din cadrul sectorului. Pentru această alocare s-a folosit abordarea istorică, conform căreia numărul de certificate ce revine fiecărei instalații este determinat pe baza ponderii emisiilor relevante ale instalației din anul relevant în totalul emisiilor sectorului. Această metodologie se aplică atât pentru perioada 2007, cât și pentru perioada 2008—2012.
Alegerea acestei metodologii se bazează pe ipoteza că ponderea emisiilor unei instalații în cadrul sectorului nu se modifică substanțial în perioada 2005-2012. Pentru a ține cont de fluctuațiile în activitatea instalației nu se consideră un an istoric, ci o perioadă istorică, denumită perioadă de referință. Pentru
fiecare instalație se determină anul relevant, respectiv emisiile relevante ca medie între 2 ani cu cel mai ridicat nivel al emisiilor din cadrul perioadei de referință.
În cadrul alocării certificatelor la nivel de instalație se disting următoarele etape:
1. determinarea ponderii emisiilor instalației în totalul emisiilor sectorului în anul relevant; pentru perioada 2007, precum și pentru perioada 2008—2012; ponderea certificatelor alocate instalației din totalul sectorului este egală cu ponderea emisiilor instalației din anul relevant;
2. determinarea numărului de certificate ce revine fiecărei instalații.
În condițiile îndeplinirii criteriilor de eligibilitate, așa cum sunt acestea prezentate în secțiunea 4 și în anexele F și G, instalațiile pot primi un bonus, sub forma unui număr de certificate, pentru cogenerare sau pentru acțiuni timpurii. În cazul în care o instalație este eligibilă pentru ambele bonusuri, va primi numai bonusul aferent cogenerării.
Bonusul pentru cogenerare este acordat datorită faptului că România urmărește stimularea eficienței energetice și a folosirii tehnologiilor curate prin implementarea schemei ETS. Astfel, Planul național de alocare pentru prima, respectiv pentru cea de-a doua perioadă, ține seama de beneficiile cogenerării eficiente prin acordarea unui număr suplimentar de certificate instalațiilor de cogenerare ce îndeplinesc criteriile de eligibilitate listate în anexa F.
Bonusul pentru acțiuni timpurii se acordă pe baza faptului că utilizarea perioadei de referință avantajează operatorii care și-au redus emisiile după 2003. Există companii care, înainte de anul 2003, după privatizare, au investit voluntar în măsuri care au avut ca rezultat reducerea emisiilor de GES. România dorește să evite penalizarea operatorilor care, în perioada 1998—2002, au investit voluntar în măsuri ce au avut ca rezultat reducerea emisiilor. Acțiunile timpurii din această perioadă sunt luate în considerare prin acordarea unui număr suplimentar de certificate, sub forma unui bonus pentru acțiuni timpurii, instalațiilor ce îndeplinesc criteriile de eligibilitate listate în anexa G, atât pentru perioada 2007, cât și pentru perioada 2008—2012.
A se vedea anexa C pentru detalii asupra metodologiei de alocare la nivel de instalație. A se vedea anexele F și G pentru detalii asupra acordării acestui bonus.
3.2. Folosirea emisiilor istorice 3.2. În cazul în care determinarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de instalație a fost făcută pe baza emisiilor istorice, vă rugăm precizați dacă emisiile istorice au fost determinate conform liniilor directoare pentru monitorizare și raportare, în baza art. 14 al Directivei 2003/87/CE, și/sau dacă au fost supuse verificării independente.
Emisiile istorice au fost folosite pentru determinarea ponderii emisiilor instalației în totalul emisiilor sectorului. În acest scop, prin intermediul unui chestionar, operatorilor le-au fost solicitate următoarele informații:
• informații generale cu privire la instalație (adresă, date de contact etc.); • diagrama procesului; • producția istorică și prognozată a instalației; • consumul istoric și prognozat de combustibil și materii prime.
Solicitarea informațiilor s-a făcut astfel încât să servească la determinarea emisiilor de GES în conformitate cu prevederile ghidurilor pentru monitorizarea și raportarea emisiilor de GES elaborate de Comisia Europeană.
Datele furnizate de către operatori au fost supuse verificării independente de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), astfel:
1. informațiile istorice au fost comparate cu informații existente în alte surse disponibile (rapoarte sectoriale, rapoarte de companie etc.);
2. au fost verificate caracterul complet, acuratețea, corectitudinea și consistența datelor;
3. consumurile de combustibil și materii prime au fost analizate comparativ cu evoluția producției și a emisiilor, ținându-se seama de creșterea capacității sau închiderea parțială a instalațiilor.
În cazul chestionarelor incomplete sau incorect completate, acestea au fost retransmise operatorilor sau informația a fost obținută prin contact direct cu aceștia.
Factorii de emisie folosiți pentru calculul emisiilor sunt cei listați în liniile directoare IPCC — 1996. Există și excepții datorate faptului că aceste linii directoare nu includ factori de emisie pentru o serie de materii prime folosite în anumite activități aflate sub incidența ETS. În aceste cazuri particulare au fost folosiți factori de emisie proveniți din alte surse oficiale.
A se vedea anexa C pentru detalii.
3.3. Acțiuni timpurii și tehnologii curate 3.3. În cazul în care pentru determinarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de instalație s-a ținut seama de acțiuni timpurii și tehnologii curate, vă rugăm specificați acest lucru în acest paragraf și descrieți în detaliu modul în care au fost luate în considerare în paragraful 4.2 și/sau 4.3.
România ține seama de acțiunile timpurii, sub forma unui bonus pentru acțiuni timpurii, acordat pentru ambele perioade, 2007 și 2008—2012.
A se vedea anexa G pentru detalii.
România ține seama de tehnologiile curate, sub forma unui bonus pentru cogenerare, acordat pentru ambele perioade, 2007 și 2008—2012.
A se vedea anexa F pentru detalii.
3.4. Includerea unilaterală a instalațiilor 3.4. În cazul în care statul membru dorește să includă unilateral instalații din sectoarele listate în anexa I, dar cu capacități sub plafoanele stabilite în această anexă, vă rugăm explicați în paragraful următor motivul includerii acestora, cu referire în special la efectele pe piețele interne și la eventuale distorsiuni ale pieței concurențiale și integrității de mediu a schemei.
România nu dorește să includă unilateral instalații din sectoarele listate în anexa I cu capacități sub plafoanele stabilite în această anexă, în perioada 2007 sau în perioada 2008—2012.
3.5. Excludere temporară 3.5. În cazul în care statul membru dorește să excludă temporar anumite instalații, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2007, vă rugăm explicați în detaliu în paragraful de mai jos cum sunt îndeplinite cerințele art. 27(2)(a) — (c) din Directiva 2003/87/CE.
România nu intenționează să excludă temporar instalații până la data de 31 decembrie 2007.
4. Aspecte tehnice 4.1. Potențialul (inclusiv tehnologic) de reducere a emisiilor 4.1.1. Criteriul (3) a fost folosit numai pentru determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră sau/și în cadrul alocării certificatelor la nivel de sector? Vă rugăm descrieți metodologia (inclusiv ipotezele de bază) folosită pentru evaluarea potențialului activităților de reducere a emisiilor. Care au fost rezultatele obținute? Cum este garantat faptul că numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate este în conformitate cu acest potențial?
Criteriul 3 cere ca numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră ce urmează a fi alocate să fie în conformitate cu potențialul (tehnologic sau de alt tip) de reducere a emisiilor al activităților aflate sub incidența schemei.
La stabilirea numărului de certificate ce urmează a fi alocate sectoarelor ETS, România a ținut seama de potențialul de reducere a emisiilor; acesta a fost luat în considerare și pentru determinarea scăderii emisiilor de GES la nivelul sectoarelor.
A se vedea anexele A și B pentru detalii.
4.1.2. Vă rugăm descrieți metoda sau formula folosită pentru determinarea numărului de cerificate la nivel național sau sectorial, ținând seama de potențialul sectoarelor de a reduce emisiile.
A se vedea anexele A și B.
4.1.3. Dacă pentru stabilirea numărului de certificate alocate fiecărei instalații s-a folosit „benchmarking”, vă rugăm precizați tipul și formula folosite. Ce tip de „benchmark” a fost selectat și cum înglobează acesta progresul realizabil? De ce prognoza rezultată astfel este considerată a fi cea mai probabilă dezvoltare? Vă rugăm justificați răspunsurile.
În cadrul elaborării Planului național de alocare al României, benchmarkingul nu a fost utilizat pentru perioada 2007 sau perioada 2008—2012.
4.2. Acțiuni timpurii 4.2.1. Dacă s-a ținut seama de acțiunile timpurii în cadrul alocării la nivel de instalație, vă rugăm descrieți în ce mod. Vă rugăm enumerați și descrieți criteriile de eligibilitate pentru acțiuni timpurii. Vă rugăm demonstrați faptul că acțiunile considerate au dus la reduceri de emisii suplimentare celor impuse de legislația în vigoare la momentul implementării acestora. Dacă au fost folosite benchmarkuri, vă rugăm descrieți modul de selectare al instalațiilor cărora le-au fost aplicate și criteriul de selectare a tipului de benchmark. De asemenea, vă rugăm justificați rezultatele.
În conformitate cu criteriul 7 prevăzut în anexa III la Directiva 2003/87/CE, România intenționează să acorde bonusuri pentru acțiunile timpurii, atât pentru perioada 2007, cât și pentru perioada 2008—2012.
România dorește să sprijine operatorii care au investit voluntar în măsuri de reducere a emisiilor în perioada 1998—2002. Acțiunile timpurii din această perioadă vor fi luate în considerare prin acordarea unui
număr suplimentar de certificate sub forma unui bonus pentru acțiuni timpurii instalațiilor ce îndeplinesc criteriile de eligibilitate listate în anexa G, atât pentru perioada 2007 cât și pentru perioada 2008—2012.
Pentru a fi eligibilă sub „acțiuni timpurii”, acțiunea trebuie să fi avut ca efect reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră suplimentar măsurilor obligatorii de reducere a emisiilor impuse de legislația în vigoare la momentul implementării.
Operatorii au avut ocazia de a se înscrie pentru obținerea bonusului prin furnizarea ANPM a următoarelor informații:
• emisia specifică înainte și după implementarea proiectului; • descrierea tipului de investiție și a proiectului; • demonstrarea adiționalității proiectului și a faptului că proiectul a fost voluntar.
Datele furnizate de către operatori au fost verificate prin intermediul aceluiași tip de proceduri ca și cele folosite la determinarea emisiilor istorice. Benchmarkingul nu a fost folosit.
Din totalul de 41 de instalații care au solicitat acordarea bonusului pentru acțiuni timpurii, 31 de instalații au primit acest bonus, pe baza criteriilor de eligibilitate
A se vedea anexa G pentru detalii cu privire la calcularea bonusului.
4.3. Tehnologii curate 4.3.1. Cum s-a ținut seama în procesul de alocare de tehnologiile curate, inclusiv eficiență energetică? Ce tip de tehnologie curată a fost considerat și în baza cărui criteriu? Între tehnologiile de producere a energiei considerate se regăsesc și cele ce au primit ajutor de stat pentru protecția mediului de la oricare dintre statele membre? Vă rugăm listați tehnologiile ce reprezintă „cea mai bună tehnologie disponibilă” (best available techniques), așa cum este aceasta definită de Directiva 96/61/CE, și explicați modul în care contribuie la limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră.
România urmărește stimularea eficienței energetice și a folosirii tehnologiilor curate prin implementarea schemei. Astfel, Planul național de alocare pentru prima, respectiv pentru cea de-a doua perioadă, ține seama de beneficiile cogenerării eficiente prin acordarea unui bonus, sub forma unui număr suplimentar de certificate, instalațiilor de cogenerare ce îndeplinesc criteriile de eligibilitate.
Bonusul se acordă atât în perioada 2007, cât și în perioada 2008—2012, cu condiția îndeplinirii următoarelor criterii:
• eficiența producerii simultane și combinate a energiei electrice și energiei termice utile este de minimum 65%; • economia de combustibil aferentă producerii combinate și simultane de energie electrică și termică, comparativ cu producerea separată a acelorași cantități de energie, este mai mare decât zero.
Bonusul este determinat pe baza economiei de combustibil (prin urmare reducerea emisiilor de GES) datorate producerii combinate și simultane de electricitate și căldură, comparativ cu producerea separată a acelorași cantități în centrale convenționale.
Pentru a nu se aplica un tratament discriminatoriu între instalațiile existente și cele nou intrate în ceea ce privește cogenerarea, acestea din urmă se vor supune altor reguli privind RNI (a se vedea anexa D). La alocarea din rezerva pentru nou-intrați (RNI) instalațiile de cogenerare vor beneficia de un regim special comparativ cu celelalte instalații care aplică pentru această rezervă.
Din totalul de 51 de instalații care au solicitat acordarea bonusului pentru cogenerare, 38 de instalații au primit acest bonus, pe baza criteriilor de eligibilitate.
Bonusul pentru cogenerare este extras din numărul total de certificate alocat sectorului energie, cogenerarea fiind parte a acestui sector.
A se vedea anexa F pentru detalii privind calcularea bonusului și criteriilor de eligibilitate.
5. Cadrul legislativ și politica comunitară 5.1. Politica concurențială (art. 81—82 și 87—88 din Tratatul de aderare la UE) 5.1. În cazul în care autoritatea competentă a fost înștiințată oficial cu privire la intenția operatorilor de a forma un grup comun al instalațiilor (pool) și intenționează să permită acest lucru, vă rugăm anexați o copie a solicitării. Ce procent din numărul total de certificate revine acestei asociații? Ce procent din numărul alocat sectorului reprezentat revine acestei asociații?
România a permis operatorilor să formeze grupuri comune ale instalațiilor.
Operatorii au putut solicita formarea unui grup comun al instalațiilor pentru perioada 2008—2012 până la data de 30 septembrie 2006. Nu a fost înregistrată nicio solicitare în acest sens.
5.2. Politica de piață internă — nou-intrați (art. 43 din Tratatul de aderare la UE) 5.2.1. Nou-intrați 5.2.1. Cum este permisă participarea nou-intraților în cadrul schemei ETS? În cazul în care a fost stabilită o rezervă pentru nou-intrați, cum a fost determinat numărul de certificate ce revin acestei rezerve și în ce mod se alocă acestea? Vă rugăm precizați ce se întâmplă cu certificatele din această rezervă rămase neutilizate la finele perioadei. Cum este soluționat cazul în care cererea de certificate din această rezervă este superioară disponibilului?
România permite participarea nou-intraților în cadrul schemei prin constituirea unei rezerve de certificate pentru această categorie de instalații, denumită rezerva pentru nou-intrați (RNI).
RNI este scăzută din numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră stabilit la nivel național și este accesibilă nou-intraților din toate sectoarele aflate sub incidența schemei.
Alocarea certificatelor din această rezervă se va realiza cu titlu gratuit, în baza principiului „primul venit, primul servit”. În cazul în care cererea de certificate din această rezervă depășește disponibilul, operatorii trebuie să cumpere certificatele necesare pe piață. Pentru situația în care o instalație își mărește capacitatea, din RNI vor fi alocate certificate corespunzătoare numai acestei creșteri.
Nou-intrații vor primi 95% din numărul de certificate solicitate din RNI (vezi anexa D pentru detalii cu privire la modul de calcul). Pentru a compensa faptul că instalațiile existente de cogenerare primesc un bonus, s-a decis acordarea a 99% din numărul de certificate solicitat pentru instalațiile nou-intrate care folosesc sisteme de cogenerare. Măsura susține dezvoltarea cogenerării ca tehnologie eficientă.
Certificatele rămase neutilizate din RNI la finele perioadei 2008—2012 vor fi scoase la licitație. A se vedea anexa D pentru detalii cu privire la alocarea de certificate către nou-intrați.
5.2.2. Informații cu privire la numărul nou-intraților 5.2.3. Sunt disponibile informații cu privire la numărul instalațiilor nou-intrate (prin solicitări de cumpărare a terenurilor, avize de construcție, solicitări de obținere a acordului de mediu)? Au fost acordate autorizații privind emisiile de gaze cu efect de seră operatorilor cu instalații aflate în construcție, dar care vor începe operarea lor în perioada 2005—2007?
La data notificării acestui document către Comisia Europeană, un număr de 38 de operatori au exprimat intenția aplicării pentru nou-intrați pentru perioada 2008—2012. Pentru aceste instalații, autorizațiile privind emisiile de gaze cu efect de seră vor fi acordate la punerea în funcțiune a acestora.
Vezi anexa D pentru informații suplimentare cu privire la dimensiunea RNI și metodologia de alocare a certificatelor din această rezervă.
5.3. Alte politici și măsuri legislative 5.3.1. Alte politici și măsuri legislative comunitare 5.3.1. Vă rugăm listați mai jos alte politici și măsuri legislative comunitare avute în vedere la elaborarea Planului național de alocare, explicând ce influență au exercitat acestea asupra alocării și în cadrul căror sectoare.
În tabelul de mai jos sunt listate politici și măsuri legislative comunitare avute în vedere la elaborarea Planului național de alocare:
Reglementare
Transpunere în legislația românească
Efect asupra emisiilor
Directiva 96/61/CE cu privire la controlul și prevenirea integrată a poluării
Legea nr. 84/2006
Prin autorizația integrată (IPPC) sunt impuse limite la emisiile în aer (altele decât emisiile de CO 2 ) conform BREF-BAT, având ca rezultat, implicit, reducerea emisiilor de CO 2.
Directiva 1999/13/CE cu privire la limitarea emisiilor de COV datorate utilizării solvenților organici în anumite activități
Ordinul nr. 859/2005
Impune instalațiilor ce folosesc solvenți organici adoptarea măsurilor de reducere a emisiilor de COV în atmosferă, precum și măsuri de creștere a eficienței.
Directiva 2000/76/CE cu privire la incinerarea deșeurilor
Hotărârea Guvernului nr. 268/2005
Impune condițiile de operare a incineratoarelor începând cu anul 2005, având astfel impact indirect asupra emisiilor de GES.
Directiva 2001/77/CE cu privire la promovarea producției de electri- citate din surse regenerabile pe piața internă
Hotărârea Guvernului nr. 443/2003
Promovează creșterea cotei electricității produse din surse regenerabile, contribuind la reducerea emisiilor prin reducerea cantității de electricitate produsă din surse convenționale de energie.
Directiva 2001/80/CE cu privire la limitarea emisiilor instalațiilor mari de ardere
Hotărârea Guvernului nr. 322/2005
Începând cu anul 2008, limitează emisiile de oxizi de sulf, oxizi de azot și pulberi provenite de la instalațiile de ardere cu putere termică mai mare de 50 MW. Prin sistemul de monitorizare impus pentru aceste instalații se așteaptă ca operatorii să îmbunătățească sistemul de operare, cu efect și asupra emisiilor de CO 2. Posibila creștere a emisiilor de CO 2 datorată impunerii instalațiilor de desulfurare și a instalațiilor de reducere catalitică va fi compensată de cele expuse anterior.
Directiva 2001/81/CE cu privire la stabilirea plafoanelor naționale de emisii în atmosferă
Hotărârea Guvernului nr. 1.856/2005
Stabilește plafoane naționale pentru poluanții ce cauzează acidifierea și eutrofizarea. Prin limitarea emisiilor de oxizi de sulf și de azot proveniți din instalații mari de ardere, limitează durata de folosire a acestora și, prin urmare, emisiile de CO 2 asociate.
5.3.2. Prevederi legislative comunitare noi 5.3.2. La elaboararea Planului național de acțiune au fost avute în vedere măsuri legislative
comunitare noi ce ar putea avea impact inevitabil asupra emisiilor? În cazul în care au fost avute în vedere, vă rugăm explicați de ce impactul acestora este considerat ca fiind inevitabil și în ce mod s-a ținut seama de acest impact.
A se vedea tabelul prezentat în secțiunea anterioară.
6. Consultarea publicului 6.1. Comentarii 6.1. Prin ce modalitate este Planul național de alocare supus consultării publicului?
Consultarea publicului cu privire la metodologia și principiile aplicate în cadrul Planului național de alocare este esențială în vederea asigurării corectitudinii acestuia și a sprijinului necesar implementării sale. În conformitate cu reglementările naționale cu privire la consultarea publicului și cu Directiva ETS a fost adoptată următoarea procedură:
• coordonatorul procedurii de consultare a publicului este Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile (MMDD); • toate documentele de discuție au fost publicate pe website-ul MMDD 11, precum și pe website-ul dedicat implementării ETS în România 12; • comentariile au fost transmise la MMDD, începând cu 30 august 2006, pe o perioadă de 30 de zile.
6.2. Înregistrarea comentariilor 6.2. Cum vor fi luate în considerare comentariile primite înainte de decizia finală asupra alocării?
Prima versiune a PNA a fost publicată pentru dezbatere publică la data de 29 august 2006 pe diferite website-uri ale autorităților pentru protecția mediului
www.mmediu.ro, www.eu-ets.ro, www.anpm.ro). Documentul de discuție a fost publicat pentru consultarea publicului timp de 30 de zile, în perioada 29 august — 30 septembrie 2006. Pe parcursul acestei perioade, au fost înregistrate comentarii din partea tuturor celor implicați, după cum urmează:
• operatori (80); • asociații și organizații profesionale (UNIROM SIDER, CIROM, ROMPAP, STICEF); • organizații neguvernamentale; • autorități publice.
Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, în calitate de autoritate responsabilă pentru elaborarea PNA, a răspuns tuturor comentariilor și observațiilor prin intermediul scrisorilor transmise electronic sau prin poștă și/sau în cadrul întâlnirilor ce au avut loc la sediul său. Comentariile primite au fost înregistrate și structurate pe categorii în funcție de tipul acestora.
O echipă MMDD/ANPM, cu sprijinul consultanților locali, a analizat comentariile primite și a decis asupra acțiunilor ulterioare. Au fost formulate și transmise răspunsuri și au avut loc consultări cu operatorii la sediul MMDD.
A fost organizat un seminar-dezbatere, în data de 22 septembrie 2006, la care au participat 60 de operatori.
A fost luată în considerare posibilitatea existenței unor instalații neidentificate la momentul realizării inventarului instalațiilor, ai căror operatori au transmis ulterior către Agenția Națională pentru Protecția Mediului chestionarele cu datele privind instalațiile deținute. Pe durata perioadei de consultări, s-au identificat 24 de instalații neinventariate inițial.
Ca urmare a comentariilor și observațiilor primite, MMDD a revizuit analiza sa și/sau rezultatele acesteia, la nivel macro- și microeconomic, precum și principiile și metodologia ce au stat la baza elaborării PNA.
6.3. Influența comentariilor asupra Planului național de alocare 6.3. Vă rugăm prezentați un rezumat al comentariilor primite pe parcursul primei perioade de consultare a publicului ce au avut impact asupra planului de alocare, explicând cum au fost acestea luate în considerare.
Pe parcursul celor 30 de zile rezervate consultării publicului, au fost înregistrate 90 de comentarii și solicitări din partea operatorilor, vizând:
• explicații privind metodologia de alocare a certificatelor la nivel de instalație și la nivel de sector; • detalierea aspectelor legate de rezerva pentru nou-intrați și criteriile de încadrare a instalațiilor în această categorie; • modificarea datelor previzionate privind producțiile și consumurile de combustibili și materii prime, atât pentru anul 2007, cât și pentru perioada 2008—2012; • solicitări privind creșterea numărului de certificate alocate, atât pentru anul 2007, cât și pentru perioada 2008—2012; • solicitări privind acordarea bonusului de cogenerare sau a celui pentru acțiuni timpurii.
11
www.numediu.ro
12
www.eu-ets.ro
În urma comentariilor primite din partea operatorilor în cazul unor instalații s-a constatat insuficiența datelor transmise prin intermediul chestionarelor. În aceste situații au fost solicitate informații suplimentare sau clarificări, pentru fiecare caz în parte.
Varianta de lucru a Planului național de alocare a fost supusă revizuirilor, luându-se în calcul datele noi/suplimentare transmise de operatori.
7. Criterii avute în vedere, altele decât cele listate în anexa III a Directivei 2003/87/CE 7.1. Criterii avute în vedere, altele decât cele listate în anexa III 7.1. În cadrul elaborării Planului național de alocare au fost avute în vedere și alte criterii în afara
celor listate în anexa III a Directivei 2003/87/CE. Vă rugăm mentionați-le, specificând cum au fost implementate și de ce nu sunt considerate ca fiind discriminatorii.
În cadrul elaborării Planului național de alocare, pentru perioada 2007, respectiv pentru perioada 2008 — 2012, nu au fost avute în vedere alte criterii în afara celor listate în anexa III a Directivei 2003/87/CE.
8. Lista instalațiilor și alocarea propusă pentru perioadele 2007 și 2008—2012 8.1. Lista instalațiilor și alocarea propusă pentru perioada 2007
Nr.
Denumire instalație
Denumire operator
Județ
Activitate principală
Sector
Alocare 2007
Obs 1
SC Termoelectrica SA - SE Borzești
SC Termoelectrica SA
Bacău
Producere energie electrică
Energie 284691 2
SC Termoelectrica SA - SE Brăila
SC Termoelectrica SA
Brăila
Producere energie electrică
Energie 474476 3
SC Termoelectrica SA - SE Doicești
SC Termoelectrica SA
Dâmbovița
Producere energie electrică
Energie 446332 4
SC Complexul Energetic Craiova SA - SE Ișalnița
SC Complexul Energetic Craiova SA
Dolj
Producere energie electrică
Energie 3085897
(5) 5
SC Complexul Energetic Rovinari SA
SC Complexul Energetic Rovinari SA
Gorj
Producere energie electrică
Energie 5457841
(5) 6
SC Complexul Energetic Turceni SA
SC Complexul Energetic Turceni SA
Gorj
Producere energie electrică
Energie 6393199
(5) 7
SC Electrocentrale București SA-SE Mureș-CTE IERNUT
S.C Electrocentrale București SA
Mureș
Producere energie electrică
Energie 1180699 8
SC CET ARAD SA - CET Lignit
SCCET ARAD SA
Arad
Producere energie electrică și termică
Energie 488896 9
SC CET ARAD SA- CET Hidrocarburi
SC CET ARAD SA
Arad
Producere energie electrică și termică
Energie 39828
(4) 10
SC TERMOFICARE 2000 - Pitești Sud
SC TERMOFICARE 2000
Argeș
Producere energie electrică și termică
Energie 231193 11
SC TERMOFICARE 2000 - Gavana
SC TERMOFICARE 2000
Argeș
Producere energie electrică și termică
Energie 157757
(4) 12
SC TERMON SRL
SC TERMON SRL
Bacău
Producere energie electrică și termică
Energie 129499 13
SC CET SA Bacău - Inst. nr.1
SC CET SA Bacău
Bacău
Producere energie electrică și termică
Energie 338064 14
SC CET SA Bacău - Inst. nr.2
SC CET SA Bacău
Bacău
Producere energie termică
Energie 12193 15
SC UZINA TERMICA COMĂNEȘTI SA
SC UZINA TERMICĂ COMĂNEȘTI SA
Bacău
Producere energie termică
Energie 13645 16
SC Electrocentrale Oradea SA
SC Electrocentrale Oradea SA
Bihor
Producere energie electrică și termică
Energie 1231431
(4) 17
Direcția de Termoficare a Municipiului Bistrița
Direcția de Termoficare a Municipiului Bistrița
Bistrița- Năsăud
Producere energie termică
Energie 5597 18
SC TERMICA SA BOTOȘANI
SC TERMICA SA
Botoșani
Producere energie electrică și termică
Energie 100195
(4) Nr.
Denumire instalație
Denumire operator
Județ
Activitate principală
Sector
Alocare 2007
Obs 19
SC CET Brașov SA - CET Brașov
SC CET Brașov SA
Brașov
Producere energie electrică și termică
Energie 394773 20
SC CET Brașov SA - CT METROM
SC CET Brașov SA
Brașov
Producere energie termică
Energie 32232 21
SC CET SA Brăila
SC CET SA Brăila
Brăila
Producere energie electrică și termică
Energie 158548
(4) 22
Regia Autonomă Municipală ‘’RAM’’Buzău
Regia Autonomă Municipală „RAM’’ Buzău
Buzău
Producere energie termică
Energie 62517 23
SC Electrocentrale București SA- SE București - CET Progresu
SC Electrocentrale București SA
București
Producere energie electrică și termică
Energie 558568
(4) 24
SC Electrocentrale București SA- SE București - CET București Vest
SC Electrocentrale București SA
București
Producere energie electrică și termică
Energie 689306
(4) 25
SC Electrocentrale București SA- SE București - CET Titan
SC Electrocentrale București SA
București
Producere energie electrică și termică
Energie 85202
(4) 26
SC Electrocentrale București SA- SE București - CET Grozăvești
SC Electrocentrale București SA
București
Producere energie electrică și termică
Energie 322230
(4) 27
SC Electrocentrale București SA- SE București - CET București Sud
SC Electrocentrale București SA
București
Producere energie electrică și termică
Energie 1598760
(4) 28
SC VEST ENERGO SA
SC VEST ENERGO SA
București
Producere energie electrică și termică
Energie 39072
(4) 29
RADET - centrala CTZ Casa Presei
RADET BUCUREȘTI
București
Producere energie termică
Energie 34383 30
SC Electrocentrale București - SE Constanța - CET PALAS
SC Electrocentrale București SA
Constanța
Producere energie electrică și termică
Energie 652470
(4) 31
Centrala Termică de Zonă
Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca
Cluj
Producere energie termică
Energie 21650 32
CCNE CT ZONA SOMEȘ NORD
SC COLONIA CLUJ- NAPOCA ENERGY SRL
Cluj
Producere energie electrică și termică
Energie 35142
(4) 33
SC CET ENERGOTERM REȘIȚA SA
SC CET ENERGOTERM REȘIȚA SA
Caraș- Severin
Producere energie electrică și termică
Energie 76456
(4) 34
SC TERMICA SA TÂRGOVIȘTE
SC TERMICA SA TÂRGOVIȘTE
Dâmbovița
Producere energie electrică și termică
Energie 58227
(4) 35
SC Complexul Energetic Craiova SA - SE Craiova II
Complexul Energetic Craiova
Dolj
Producere energie electrică și termică
Energie 1641882
(5) 36
SC Uzina Termică Calafat SA
SC Uzina Termică Calafat SA
Dolj
Producere energie termică
Energie 14946 37
SC ELECTROCENTRALE GALAȚI SA
SC ELECTROCENTRALE GALAȚI SA
Galați
Producere energie electrică și termică
Energie 1085307 38
SC Uzina Termoelectrică Giurgiu SA
SC Uzina Termoelectrică Giurgiu SA
Giurgiu
Producere energie electrică și termică
Energie 252507 39
SC Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă
SC Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă
Gorj
Producere energie termică
Energie 39371 40
SC Termoelectrica SA - SE Paroșeni
SC Termoelectrica SA
Hunedoara
Producere energie electrică și termică
Energie 895537
(4) Nr.
Denumire instalație
Denumire operator
Județ
Activitate principală
Sector
Alocare 2007
Obs 41
SC Electrocentrale Deva SA
SC Electrocentrale Deva SA
Hunedoara
Producere energie electrică și termică
Energie 4201074
(4) 42
SC Acvacalor SA Brad
SC Acvacalor SA Brad
Hunedoara
Producere energie termică
Energie 17382 43
SC CET IAȘI SA CET Iași I
SC CET IAȘI SA
Iași
Producere energie electrică și termică
Energie 296383
(4) 44
SC CET IAȘI SA CET Iași II
SC CET IAȘI SA
Iași
Producere energie electrică și termică
Energie 496359
(4) 45
R.A.A.N. Sucursala ROMAG TERMO
R.A.A.N. Sucursala ROMAG TERMO
Mehedinți
Producere energie electrică și termică
Energie 2600112
(4) 46
SC Energomur SA, Centrala Termică nr. 2 Dâmbul Pietros
SC Energomur SA
Mureș
Producere energie termică
Energie 6357
(5) 47
SC Energomur SA, Centrala Termică nr. 3 Tudor Vladimirescu
SC Energomur SA
Mureș
Producere energie termică
Energie 3911
(2) 48
SC Energomur SA, Centrala Termică nr. 4 Tudor Vladimirescu
SC Energomur SA
Mureș
Producere energie termică
Energie 4118
(2) 49
SC Energomur SA, Centrala Termică nr. 5 Tudor Vladimirescu
SC Energomur SA
Mureș
Producere energie termică
Energie 2837
(2) 50
SC Energomur SA, Centrala Termică nr. 6 Tudor Vladimirescu
SC Energomur SA
Mureș
Producere energie termică
Energie 3946
(2) 51
SC DALKIA TERMO PRAHOVA SRL Punct de lucru Brazi
SC DALKIA TERMO PRAHOVA SRL
Prahova
Producere energie electrică și termică
Energie 514797
(4) 52
SC UZINA ELECTRICĂ ZALĂU SA
SC UZINA ELECTRICĂ ZALĂU SA
Sălaj
Producere energie electrică și termică
Energie 121478 53
SC CET Govora SA
SC CET Govora SA
Vâlcea
Producere energie electrică și termică
Energie 1636678
(4) 54
SC TERMICA VASLUI SA
SC TERMICA VASLUI SA
Vaslui
Producere energie termică
Energie 38497
(5) 55
SC TERMICA SA Suceava - CET pe huilă
SC TERMICA SA Suceava
Suceava
Producere energie electrică și termică
Energie 456932
(5) 56
SC TERMICA SA Suceava - CT pe hidrocarburi
SC TERMICA SA Suceava
Suceava
Producere energie termică
Energie 35818 57
SC SERVICII COMUNALE SA RĂDĂUȚI CENTRALA TERMICĂ
SC SERVICII COMUNALE SA RĂDĂUȚI
Suceava
Producere energie termică
Energie 15534 58
SC Terma-Serv SRL CAF 5M
SC Terma-Serv SRL
Teleorman
Producere energie termică
Energie 12732 59
CET TIMIȘOARA CENTRU
SC COLTERM SA
Timiș
Producere energie electrică și termică
Energie 147729
(4) 60
CT TIMIȘOARA SUD
SC COLTERM SA
Timiș
Producere energie termică
Energie 208957 61
CAF NR. 1
SC ENERGOTERM SA TULCEA
Tulcea
Producere energie termică
Energie 17430 62
SC ENET SA FOCȘANI
SC ENET SA FOCȘANI
Vrancea
Producere energie electrică și termică
Energie 115689
(4) 63
SC GHCL UPSOM ROMÂNIA SA
SC GHCL UPSOM ROMÂNIA SA
Alba
Industria chimică
Energie 149760
(4) 64
SC KRONOSPAN SEBEȘ SA
SC KRONOSPAN SEBEȘ SA
Alba
Industria lemnului
Energie 28704
Nr.
Denumire instalație
Denumire operator
Județ
Activitate principală
Sector
Alocare 2007
Obs 65
SC KRONOSPAN SEPAL SA
SC KRONOSPAN SEPAL SA
Alba
Industria lemnului
Energie 59022 66
SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL
SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL
Alba
Industria lemnului
Energie 0
(3) 67
SC Automobile Dacia SA
SC Automobile Dacia SA
Argeș
Industria autovehicule
Energie 197206
(5) 68
Stația de dezbenzinare Merișani
PETROM SA
Argeș
Industria petrolieră
Energie 24654 69
SC Chimcomplex SA Borzești — Instalații ardere
SC Chimcomplex SA Borzești
Bacău
Industria chimică
Energie 40438
(5) 70
SC AMURCO SRL Bacău
SC AMURCO SRL Bacău
Bacău
Industria chimică
Energie 845374 71
Centrala termică SC AEROSTAR SA BACĂU
SC AEROSTAR SA BACĂU
Bacău
Industria aeronautică
Energie 5569 72
SC DIANA FOREST SA — F.I.L. MĂRGINENI
SC DIANA FOREST SA BACĂU
Bacău
Industria lemnului
Energie 0
(3) 73
SC DIANA FOREST SA — F.I.L. ONEȘTI
SC DIANA FOREST SA BACĂU
Bacău
Industria lemnului
Energie 0
(3) 74
SC European Food SA
SC European Food SA
Bihor
Industria alimentară
Energie 73816 75
SC Electroprecizia SA — Centrala termică
SC Electroprecizia SA
Brașov
Industria electrotehnică
Energie 4650 76
SC Viromet SA
SC Viromet SA
Brașov
Industria chimică
Energie 77744 77
SC IAR SA
SC IAR SA
Brașov
Industria aeronautică
Energie 5132 78
SC Nitrofertilizer SA Făgăraș
SC Nitrofertilizer SA Făgăraș
Brașov
Industria chimică
Energie 18272 79
SC NITROSERVICE SA
SC NITROSERVICE SA
Brașov
Industria chimică
Energie 64659 80
SC PROMEX Brăila
SC PROMEX Brăila
Brăila
Industria metalelor feroase
Energie 6454 81
SC Nusco Imobiliara SRL C.E.T.
SC Nusco Imobiliara SRL
București
Industria lemnului
Energie 87537
(4) 82
SC CET GRIVIȚA SRL
SC CET GRIVIȚA SRL
București
Producere energie electrică și termică
Energie 51063
(4) 83
SC URSUS BREWERIES SA Sucursala Buzău
SC URSUS BREWERIES SA Sucursala Buzău
Buzău
Industria alimentară
Energie 9043 84
SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU
SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU
Buzău
Industria alimentară
Energie 76578
(4) 85
SC UCM Reșița SA Punct de lucru Platforma ABC
SC UCM Reșița SA
Caraș- Severin
Industria construcții mașini
Energie 5481 86
SC UCM Reșița SA Punct de lucru Calnicel
SC UCM Reșița SA
Caraș- Severin
Industria construcții mașini
Energie 3756 87
SC Zahar SA Călărași
SC Zahar SA Călărași
Călărași
Industria alimentară
Energie 22534 88
SC Uzina Termoelectrică Midia SA
SC Uzina Termoelectrică Midia SA
Constanța
Industria petrolieră
Energie 284113
Nr.
Denumire instalație
Denumire operator
Județ
Activitate principală
Sector
Alocare 2007
Obs 89
Societatea Națională „Nuclearelectrica” SA — Direcția CNE Cernavodă
Societatea Națională „Nuclearelectrica” SA — Direcția CNE Cernavodă
Constanța
Producere energie electrică și termică
Energie 12335 90
SC Terapia SA
SC Terapia SA
Cluj
Industria farmaceutică
Energie 9282 91
SC Carbochim SA
SC Carbochim SA
Cluj
Industria produselor abrazive
Energie 3681 92
SC ARGILLON ROMÂNIA SA
SC ARGILLON ROMÂNIA SA
Cluj
Industria ceramică
Energie 27607 93
SC ROMPETROL Petrochemicals SRL
SC ROMPETROL Petrochemicals SRL
Constanța
Industria petrochimică
Energie 111443 94
Secția Terminal Midia
PETROM SA - Membru OMV GRUP
Constanța
Industria petrolieră
Energie 18680 95
Platforma Fixă Centrală de Producție (PFCP), Secția 6 Producție, Secția 7 Producție
PETROM SA - Membru OMV GRUP
Constanța
Industria petrolieră
Energie 80844 96
SC Oțel INOX SA
SC Oțel INOX SA
Dâmbovița
Industria metale feroase
Energie 25502 97
Bateria 6 Gorgoteni
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Dâmbovița
Industria petrolieră
Energie 20296 98
Bateria 1 Moreni
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Dâmbovița
Industria petrolieră
Energie 9876 99
Bateria 30 Pascov
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Dâmbovița
Industria petrolieră
Energie 9514 100
PETROM SA — Combinatul DOLJCHIM Craiova
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Dolj
Industria petrolieră
Energie 565766 101
SC CARGILL OILS SA PODARI
SC CARGILL OILS SA PODARI
Dolj
Industria alimentară
Energie 42593 102
Dezbenzinare Craiova
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Dolj
Industria petrolieră
Energie 15649 103
COMPRESOARE SLAVUTA
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Dolj
Industria petrolieră
Energie 36281 104
COMPRESOARE BĂRBĂTEȘTI
PETROM SA— Membru OMV GRUP
Gorj
Industria petrolieră
Energie 28595 105
COMPRESOARE BULBUCENI
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Gorj
Industria petrolieră
Energie 2642 106
COMPRESOARE BUSTUCHIN
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Gorj
Industria petrolieră
Energie 28718 107
CENTRALA IPROM,
STAȚII COMPRESOARE
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Gorj
Industria petrolieră
Energie 35590 108
DEETANIZARE TURBUREA
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Gorj
Industria petrolieră
Energie 45245 109
SC EXPUR SA URZICENI
SC EXPUR SA URZICENI
Ialomița
Industria alimentară
Energie 9391 110
SC EXPUR SA URZICENI, P.L. Slobozia
SC EXPUR SA URZICENI
Ialomița
Industria alimentară
Energie 14190 111
SC AMONIL SA
SC AMONIL SA
Ialomița
Industria chimică
Energie 178729
Nr.
Denumire instalație
Denumire operator
Județ
Activitate principală
Sector
Alocare 2007
Obs 112
SC MARR SUGAR ROMÂNIA SRL Urziceni
SC MARR SUGAR ROMÂNIA SRL
Ialomița
Industria alimentară
Energie 19862
(4) 113
SC ULTEX SA
SC ULTEX SA
Ialomița
Industria alimentară
Energie 17229 114
SC REMAR SA Pașcani
SC REMAR SA Pașcani
Iași
Industria material rulant
Energie 5391 115
SC DANUBIANA SA
SC DANUBIANA SA
Ilfov
Industria anvelope
Energie 33923 116
United Romanian Breweries Bereprod SRL
United Romanian Breweries Bereprod SRL
Ilfov
Industria alimentară
Energie 6999 117
CUPROM SA București — Sucursala Baia Mare
CUPROM SA București — Sucursala Baia Mare
Maramureș
Industria metale neferoase
Energie 19186 118
SC CILDRO SERVICE SRL
SC CILDRO SERVICE SRL
Mehedinți
Industria lemnului
Energie 2833 119
SC Zahărul SA Luduș
SC Zahărul SA Luduș
Mureș
Industria alimentară
Energie 26565 120
SC Azomureș SA
SC Azomureș SA
Mureș
Industria fertilizatori chimici
Energie 1223751
(4) 121
SC Mobex SA
SC Mobex SA
Mureș
Industria lemnului
Energie 1978 122
SC Prolemn SA
SC Prolemn SA
Mureș
Industria lemnului
Energie 0
(3) 123
SC Yarnea SRL Centrala Termică
SC Yarnea SRL
Neamț
Industria chimică
Energie 41108 124
SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU SUCURSALA ROMAN
SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU SUCURSALA ROMAN
Neamț
Industria alimentară
Energie 125693
(4) 125
ArcelorMittal TUBULAR PRODUCTS Roman SA
ArcelorMittal TUBULAR PRODUCTS Roman SA
Neamț
Industria metale neferoase
Energie 92364 126
SC ZAHĂR CORABIA SA
SC ZAHĂR CORABIA SA
Olt
Industria alimentară
Energie 32694
(4) 127
SC IGO SA CARACAL
SC IGO SA CARACAL
Olt
Producere energie termică
Energie 17920 128
SC ALRO SA (SEDIU SECUNDAR)
SC ALRO SA
Olt
Industria metale neferoase
Energie 104539
(5) 129
SC T.M.K. — ARTROM SA
SC T.M.K. — ARTROM SA
Olt
Industria metalelor feroase
Energie 61209
(5) 130
SC Pirelli Tyres Romania SRL
SC Pirelli Tyres Romania SRL
Olt
Industria anvelope
Energie 27390 131
SC ELECTROCARBON SA
SC ELECTROCARBON SA
Olt
Industria produse carbonoase
Energie 20002 132
SC ALRO SA
SC ALRO SA
Olt
Industria metale neferoase
Energie 79642 133
Stația de Tratare Țiței Icoana, Secția MTT Gaze, Unitatea Ciurești
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Olt
Industria petrolieră
Energie 7280 134
SC VICTORIA SA
SC VICTORIA SA
Prahova
Industria anvelope
Energie 32042
Nr.
Denumire instalație
Denumire operator
Județ
Activitate principală
Sector
Alocare 2007
Obs 135
Unitatea de Producție Petrolieră Boldești, Secția Gaze, Bateria 17 Boldești-Scăeni
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Prahova
Industria petrolieră
Energie 19027 136
SC ARDEALUL SA
SC ARDEALUL SA
Satu Mare
Industria alimentară
Energie 6076 137
SC UNIO SA
SC UNIO SA
Satu Mare
Echipament tehnologic
Energie 31952 138
SILVANIA
SILVANIA
Sălaj
Industria anvelope
Energie 17691 139
SC SILCOTUB SA Zalău
SC SILCOTUB SA Zalău
Sălaj
Industria metalelor feroase
Energie 34364 140
SC Enercompa SRL
SC Enercompa SRL
Sibiu
Producere energie electrică și termică
Energie 13440
(4) 141
Centrala termică SC FACOS SA
SC FACOS SA Suceava
Suceava
Industria alimentară
Energie 23121
(5) 142
SC Mobila SA — Centrala termică
SC Mobila SA
Suceava
Industria lemnului
Energie 2899
(2) 143
SC KOYO România SA
SC KOYO România SA
Teleorman
Industria autovehicule
Energie 22998 144
SC DONAU CHEM SRL
SC DONAU CHEM SRL
Teleorman
Industria chimică
Energie 436651 145
SC Continental AP SRL
SC Continental AP SRL
Timiș
Industria anvelope
Energie 20562 146
CENTRALA TERMICĂ DEZBENZINARE CALACEA
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Timiș
Industria petrolieră
Energie 29172 147
SC Mondial SA
SC Mondial SA
Timiș
Industria ceramică
Energie 23023 148
Secția CET; Instalația CALCINARE Al(OH)3
SC ALUM SA TULCEA
Tulcea
Industria metale neferoase
Energie 854989
(5) 149
SC RULMENȚI SA
SC RULMENȚI SA
Vaslui
Industria autovehicule
Energie 62347
(4) 150
SC Oltchim SA
SC Oltchim SA
Vâlcea
Industria chimică
Energie 98491
(1) 151
SC Laminate SA București — Sucursala Focșani
SC Laminate S.A București — Sucursala Focșani
Vrancea
Industria metalelor feroase
Energie 9179 152
Combinatul Petrochimic ARPECHIM Pitești
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Argeș
Industria petrolieră
Rafinare produse petroliere 1694055 153
SC RAFO SA
SC RAFO SA
Bacău
Industria petrolieră
Rafinare produse petroliere 785915 154
SC Rompetrol Rafinare SA
SC Rompetrol Rafinare SA
Constanța
Industria petrolieră
Rafinare produse petroliere 750910 155
SC Rompetrol Rafinare SA Punct de lucru Rafinăria Vega Ploiești
SC Rompetrol Rafinare SA
Prahova
Industria petrolieră
Rafinare produse petroliere 56887 156
PETROBRAZI
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Prahova
Industria petrolieră
Rafinare produse petroliere 1672607
(4) Nr.
Denumire instalație
Denumire operator
Județ
Activitate principală
Sector
Alocare 2007
Obs 157
SC PETROTEL-LUKOIL SA
SC PETROTEL- LUKOIL SA
Prahova
Industria petrolieră
Rafinare produse petroliere 882171
(4) 158
SC Rafinăria Astra Română SA
SC Rafinăria Astra Română SA
Prahova
Industria petrolieră
Rafinare produse petroliere 166965 159
SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA CÂMPINA
SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA
Prahova
Industria petrolieră
Rafinare produse petroliere 55306 160
SC PETROCHEMICAL TRADING SRL
SC PETROCHEMICAL TRADING SRL
Prahova
Industria petrolieră
Rafinare produse petroliere 221935
(5) 161
SC UVCP SA
SC UVCP SA
Teleorman
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 44228
(2) 162
SC METALURGICA SA
SC METALURGICA SA
Alba
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 12131 163
SC SITINDUSTRIE ROMÂNIA SA
SC SITINDUSTRIE ROMÂNIA SA
Alba
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 4577
(2) 164
SC SATURN SA
SC SATURN SA
Alba
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 4586 165
SC DOOSAN IMGB SA
SC DOOSAN IMGB SA
București
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 130017 166
SC Semifabricate SA
SC Semifabricate SA
Brașov
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 46141 167
SC TRACTORUL UTB SA
SC TRACTORUL UTB SA
Brașov
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 44141 168
SC TMK-REȘIȚA SA
SC TMK-REȘIȚA SA
Caraș- Severin
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 88731 169
SC Ductil Steel SA Buzău — Punct de Lucru Oțelu Roșu
SC Ductil Steel SA Buzău
Caraș- Severin
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 25404 170
SC UCM Turnate SRL
SC UCM Turnate SRL
Caraș- Severin
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 5125 171
SC DONASID SA
SC DONASID SA
Călărași
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 38021
(5) Nr.
Denumire instalație
Denumire operator
Județ
Activitate principală
Sector
Alocare 2007
Obs 172
SC Mechel Câmpia Turzii SA
SC Mechel Câmpia Turzii SA
Cluj
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 161896
(5) 173
ARCELORMITTAL GALAȚI SA
SC ARCELORMITTAL GALAȚI SA
Galați
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 10740947
(5) 174
ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA
SC ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA
Hunedoara
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 210315
(5) 175
SC S.M.R. SA Balș
SC S.M.R. SA Balș
Olt
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 66527 176
SC UPETROM 1 MAI SA
SC UPETROM 1 MAI SA
Prahova
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 7386 177
SC TURNĂTORIA CENTRALĂ ORION SA
SC TURNĂTORIA CENTRALĂ ORION SA
Prahova
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 6575 178
SC Mechel Târgoviște SA
SC Mechel Târgoviște SA
Dâmbovița
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 199015 179
SC Carmeuse Holding SRL Brașov — Punct de lucru Valea Mare - Pravăț
SC Carmeuse Holding SRL Brașov
Argeș
Industria varului
Var 193412 180
SC Prescon BV SA Fabrica de var Stejeriș
SC Prescon BV SA
Brașov
Industria varului
Var 142617 181
SC TMK-REȘIȚA SA
SC TMK-REȘIȚA SA
Caraș- Severin
Industria varului
Var 21337
(2) 182
SC Simcor Var SA Oradea — Punct de lucru Medgidia
SC Simcor Var SA Oradea
Constanța
Industria varului
Var 69557 183
SC Carmeuse Holding S.R.L. Brașov — Punct de lucru Fieni
SC Carmeuse Holding SRL Brașov
Dâmbovița
Industria varului
Var 193057 184
SC Simcor Var SA Oradea Punct de lucru Tg-Jiu
SC Simcor Var SA Oradea
Gorj
Industria varului
Var 84083 185
SC CARMEUSE HOLDING SRL Brașov — Punct de lucru Chiscadaga
SC Carmeuse Holding SRL Brașov
Hunedoara
Industria varului
Var 163693 186
SC CARBID FOX SA
SC CARBID FOX SA
Mureș
Industria varului
Var 72714
(2) 187
ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA
SC ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA
Hunedoara
Industria varului
Var 57844
(5) 188
SC Holcim (România) SA — Ciment Câmpulung
SC Holcim (România) SA
Argeș
Industria cimentului
Ciment 706764
(5) 189
SC Holcim (România) SA — Ciment Aleșd
SC Holcim (România) SA
Bihor
Industria cimentului
Ciment 959974
(5) 190
Lafarge Ciment (România) SA — Punct de lucru Hoghiz
Lafarge Ciment (România) SA
Brașov
Industria cimentului
Ciment 1078285
(5) 191
Lafarge Ciment (România) SA — Punct de lucru Medgidia
Lafarge Ciment (România) SA
Constanța
Industria cimentului
Ciment 2027562
Nr.
Denumire instalație
Denumire operator
Județ
Activitate principală
Sector
Alocare 2007
Obs 192
SC Carpatcement Holding SA — Sucursala Fieni
SC Carpatcement Holding SA
Dâmbovița
Industria cimentului
Ciment 880624
(5) 193
SC Carpatcement Holding SA — Sucursala Deva
SC Carpatcement Holding SA
Hunedoara
Industria cimentului
Ciment 613583
(5) 194
SC Carpatcement Holding SA — Sucursala Bicaz
SC Carpatcement Holding SA
Neamț
Industria cimentului
Ciment 628211
(5) 195
SC STIROM SA
SC STIROM SA
București
Industria sticlei
Sticlă 93365 196
SC FIROS SA
SC FIROS SA
București
Industria sticlei
Sticlă 14157 197
SC SAINT GOBAIN GLASS ROMÂNIA SRL
SC SAINT GOBAIN GLASS ROMÂNIA SRL
Călărași
Industria sticlei
Sticlă 141140 198
SC GECSAT SA
SC GECSAT SA
Mureș
Industria sticlei
Sticlă 22386 199
SC OMEGA PRODCOM SRL
SC OMEGA PRODCOM SRL
Mureș
Industria sticlei
Sticlă 9326
(5) 200
SC STIMET SA
SC STIMET SA
Mureș
Industria sticlei
Sticlă 26230 201
SC GES GLASS SRL — BOLDESTI SCAIENI
SC GES GLASS SRL
Prahova
Industria sticlei
Sticlă 51031 202
SC GEROMED SA
SC GEROMED SA
Sibiu
Industria sticlei
Sticlă 35339
(2) 203
SC Helios SA Punct de lucru Aștileu
SC Helios SA
Bihor
Industria ceramică
Ceramică 11271 204
SC TERAPLAST GP SA
SC TERAPLAST GP SA
Bistrița- Năsăud
Industria ceramică
Ceramică 1954
(5) 205
SC LASSELSBERGER SA BUCUREȘTI
SC LASSELSBERGER SA
București
Industria ceramică
Ceramică 29877 206
KRONBERGER GRUP SA Satuc
SC KRONBERGER GRUP SA
Buzău
Industria ceramică
Ceramică 7548 207
SC EURO CARAMIDA SA
SC EURO CARAMIDA SA
Bihor
Industria ceramică
Ceramică 5436 208
SC REFRACERAM SRL — Punct de lucru Reșița
SC REFRACERAM SRL
Caraș- Severin
Industria ceramică
Ceramică 2216 209
SC SANEX SA
SC SANEX SA
Cluj
Industria ceramică
Ceramică 58421 210
SC IZO TEC SRL
SC IZO TEC SRL
Cluj
Industria ceramică
Ceramică 588
(2) 211
SC CERCON ARIEȘUL SA
SC CERCON ARIEȘUL SA
Cluj
Industria ceramică
Ceramică 12952 212
SC DE PRODUSE CERAMICE SA Gherla
SC DE PRODUSE CERAMICE SA
Cluj
Industria ceramică
Ceramică 3899 213
SC Prefab Construct SRL Cobadin
SC Prefab Construct SRL
Constanța
Industria ceramică
Ceramică 2737 214
SC Soceram SA București — Sucursala Doicești
SC Soceram SA București
Dâmbovița
Industria ceramică
Ceramică 9979 215
SC WIENERBERGER Sisteme de cărămizi S.R.L. — Punct de lucru Gura Ocniței
SC WIENERBERGER Sisteme de cărămizi S.R.L.
Dâmbovița
Industria ceramică
Ceramică 23707 216
SC „C.C.C.F.” SA BUCUREȘTI — Punct de lucru Agenția CCCF Blocuri Ceramice „Dunapor”
SC „C.C.C.F” SA BUCUREȘTI
Giurgiu
Industria ceramică
Ceramică 2680 217
SC Macofil SA
SC Macofil SA
Gorj
Industria ceramică
Ceramică 7263
(5) Nr.
Denumire instalație
Denumire operator
Județ
Activitate principală
Sector
Alocare 2007
Obs 218
SC REFRACERAM S.R.L. Punct de lucru Baru
SC REFRACERAM S.R.L.
Hunedoara
Industria ceramică
Ceramică 2919 219
SC CERAM MATERIAL CONSTRUCT SRL
SC CERAM MATERIAL CONSTRUCT SRL
Ialomița
Industria ceramică
Ceramică 312 220
SC Soceram SA Sucursala Urziceni
SC Soceram SA
Ialomița
Industria ceramică
Ceramică 14851 221
SC Ceramica SA IAȘI
SC Ceramica SA IAȘI
Iași
Industria ceramică
Ceramică 43305
(5) 222
KRONBERGER GRUP SA SATUC SUCURSALA TÂRGU MUREȘ
SC KRONBERGER GRUP SA SATUC SUCURSALA TÂRGU MUREȘ
Mureș
Industria ceramică
Ceramică 18911 223
SC CARS SA — Secția 1 — Hercules
SC CARS SA
Mureș
Industria ceramică
Ceramică 8712 224
SC CARS SA — Secția 2 — Dâmbău
SC CARS SA
Mureș
Industria ceramică
Ceramică 10409 225
SC „SICERAM” SA
SC „SICERAM” SA
Mureș
Industria ceramică
Ceramică 23998 226
SC „VULTURUL” SA
SC „VULTURUL” SA
Prahova
Industria ceramică
Ceramică 2890 227
SC CEMACON S.A
SC CEMACON SA
Sălaj
Industria ceramică
Ceramică 24265 228
SC WIENERBERGER Sisteme de cărămizi SRL — Punct de lucru Sibiu
SC WIENERBERGER Sisteme de cărămizi SRL
Sibiu
Industria ceramică
Ceramică 43863 229
SC DUNAV INTERNAȚIONAL CONSTRUCT SRL
SC DUNAV INTERNAȚIONAL CONSTRUCT SRL
Timiș
Industria ceramică
Ceramică 3947 230
SC LASSELSBERGER SA Punct de lucru Lugoj
SC LASSELSBERGER SA
Timiș
Industria ceramică
Ceramică 10292 231
SC TREMAG SA
SC TREMAG SA
Tulcea
Industria ceramică
Ceramică 13297
(2) 232
SC Fabrica de cărămizi SRL Vaslui
SC Fabrica de cărămizi SRL Vaslui
Vaslui
Industria ceramică
Ceramică 695 233
SC Celhart Donaris SA
SC Celhart Donaris SA
Brăila
Industria celulozei și hârtiei
Celuloză și hârtie 63879 234
SC SOMEȘ SA DEJ
SC SOMEȘ SA DEJ
Cluj
Industria celulozei și hârtiei
Celuloză și hârtie 69239
(4) 235
SC CELROM SA
SC CELROM SA
Mehedinți
Industria celulozei și hârtiei
Celuloză și hârtie 58806 236
SC AMBRO SA
SC AMBRO SA
Suceava
Industria celulozei și hârtiei
Celuloză și hârtie 144273
(4) 237
SC PEHART TEC SA
SC PEHART TEC SA
Alba
Industria celulozei și hârtiei
Celuloză și hârtie 12073 238
SC Letea SA Bacău
SC Letea SA Bacău
Bacău
Industria celulozei și hârtiei
Celuloză și hârtie 35894 239
SC ECOPAPER SA
SC ECOPAPER SA
Brașov
Industria celulozei și hârtiei
Celuloză și hârtie 20429
(5) 240
SC COMCEH SA
SC COMCEH SA
Călărași
Industria celulozei și hârtiei
Celuloză și hârtie 21502 241
SC PETROCART SA
SC PETROCART SA
Neamț
Industria celulozei și hârtiei
Celuloză și hârtie 13468
Nr.
Denumire instalație
Denumire operator
Județ
Activitate principală
Sector
Alocare 2007
Obs 242
SC OMNIMPEX HÂRTIA SA BUȘTENI
SC OMNIMPEX HÂRTIA SA BUȘTENI
Prahova
Industria celulozei și hârtiei
Celuloză și hârtie 6425
(2) 243
SC VRANCART SA
SC VRANCART SA
Vrancea
Industria celulozei și hârtiei
Celuloză și hârtie 16778 244
SC CALOR SERV SRL
SC CALOR SERV SRL
Teleorman
Producere energie termică
Energie 9136
(2) SC Oltchim SA
SC Oltchim SA
Vâlcea
Industria varului
Var 104596
(1) Total alocare 2007 74343356
NOTĂ
(1) Instalații cu alocare în două sectoare: Energie și Var
(2) Instalații care ies din schema din 2008
(3) Instalații cu funcționare pe biomasă
(4) Instalații cu bonus cogenerare
(5) Instalații cu bonus acțiuni timpurii 8.2 Lista instalațiilor și alocarea propusă pentru perioada 2008—2012
Nr.
Denumire instalație
Denumire operator
Județ
Activitate principală
Sector
Alocare 2008—2012
Obs 1
SC Termoelectrica SA — SE Borzești
SC Termoelectrica SA
Bacău
Producere energie electrică
Energie 1249518 2
SC Termoelectrica SA — SE Brăila
SC Termoelectrica SA
Brăila
Producere energie electrică
Energie 2659181 3
SC Termoelectrica SA — SE Doicești
SC Termoelectrică SA
Dâmbovița
Producere energie electrică
Energie 1978746 4
SC Complexul Energetic Craiova SA — SE Ișalnița
SC Complexul Energetic Craiova SA
Dolj
Producere energie electrică
Energie 13526693
(5) 5
SC Complexul Energetic Rovinari SA
SC Complexul Energetic Rovinari SA
Gorj
Producere energie electrică
Energie 24222537
(5) 6
SC Complexul Energetic Turceni SA
SC Complexul Energetic Turceni SA
Gorj
Producere energie electrică
Energie 28183496
(5) 7
S.C Electrocentrale București SA — SE Mureș — CTE IERNUT
S.C Electrocentrale București SA
Mureș
Producere energie electrică
Energie 5159772 8
SC CET ARAD SA — CET Lignit
SC CET ARAD SA
Arad
Producere energie electrică și termică
Energie 2142508 9
SC CET ARAD SA — CET Hidrocarburi
SC CET ARAD SA
Arad
Producere energie electrică și termică
Energie 175181
(4) 10
SC TERMOFICARE 2000 — Pitești Sud
SC TERMOFICARE 2000
Argeș
Producere energie electrică și termică
Energie 1018755 11
SC TERMOFICARE 2000 — Gavana
SC TERMOFICARE 2000
Argeș
Producere energie electrică și termică
Energie 695926
(4) 12
SC TERMON SRL
SC TERMON SRL
Bacău
Producere energie electrică și termică
Energie 567709 13
SC CET SA Bacău — Inst. nr. 1
SC CET SA Bacău
Bacău
Producere energie electrică și termică
Energie 1389809
Nr.
Denumire instalație
Denumire operator
Județ
Activitate principală
Sector
Alocare 2008—2012
Obs 14
SC CET SA Bacău — Inst. nr. 2
SC CET SA Bacău
Bacău
Producere energie termică
Energie 37093 15
SC UZINA TERMICĂ COMĂNEȘTI SA
SC UZINA TERMICĂ COMĂNEȘTI SA
Bacău
Producere energie termică
Energie 64734 16
SC Electrocentrale Oradea SA
SC Electrocentrale Oradea SA
Bihor
Producere energie electrică și termică
Energie 5459362
(4) 17
Direcția de Termoficare a Municipiului Bistrița
Direcția de Termoficare a Municipiului Bistrița
Bistrița- Năsăud
Producere energie termică
Energie 18669 18
SC TERMICA SA BOTOȘANI
SC TERMICA SA
Botoșani
Producere energie electrică și termică
Energie 424490
(4) 19
SC CET Brașov SA — CET Brașov
SC CET Brașov SA
Brașov
Producere energie electrică și termică
Energie 1736507 20
SC CET Brașov SA — CT METROM
SC CET Brașov SA
Brașov
Producere energie termică
Energie 122532 21
SC CET SA Brăila
SC CET SA Brăila
Brăila
Producere energie electrică și termică
Energie 696456
(4) 22
Regia Autonomă Municipală „RAM” Buzău
Regia Autonomă Municipală „RAM” Buzău
Buzău
Producere energie termică
Energie 274896 23
SC Electrocentrale București SA — SE București — CET Progresu
S.C Electrocentrale București. SA
București
Producere energie electrică și termică
Energie 2551615
(4) 24
SC Electrocentrale București SA — SE București — CET București Vest
SC Electrocentrale București S.A
București
Producere energie electrică și termică
Energie 3093315
(4) 25
SC Electrocentrale București SA — SE București — CET Titan
SC Electrocentrale București SA
București
Producere energie electrică și termică
Energie 384881
(4) 26
SC Electrocentrale București SA — SE București — CET Grozăvești
SC Electrocentrale București SA
București
Producere energie electrică și termică
Energie 1471989
(4) 27
SC Electrocentrale București SA — SE București — CET București Sud
SC Electrocentrale București SA
București
Producere energie electrică și termică
Energie 7303352
(4) 28
SC VEST ENERGO SA
SC VEST ENERGO SA
București
Producere energie electrică și termică
Energie 171656
(4) 29
RADET — centrala CTZ Casa Presei
RADET BUCUREȘTI
București
Producere energie termică
Energie 151304 30
SC Electrocentrale București — SE Constanța — CET PALAS
SC Electrocentrale București SA
Constanța
Producere energie electrică și termică
Energie 2854168
(4) 31
Centrala Termică de Zonă
Regia Autonomă de Termoficare Cluj- Napoca
Cluj
Producere energie termică
Energie 94492 32
CCNE CT ZONA SOMEȘ NORD
SC COLONIA CLUJ- NAPOCA ENERGY SRL
Cluj
Producere energie electrică și termică
Energie 155796
(4) 33
SC CET ENERGOTERM REȘIȚA SA
SC CET ENERGOTERM REȘIȚA SA
Caraș- Severin
Producere energie electrică și termică
Energie 388694
(4) 34
SC TERMICA SA TÂRGOVIȘTE
SC TERMICA SA TÂRGOVIȘTE
Dâmbovița
Producere energie electrică și termică
Energie 299391
(4) 35
SC Complexul Energetic Craiova SA — SE Craiova II
Complexul Energetic Craiova
Dolj
Producere energie electrică și termică
Energie 7225171
(5) 36
SC Uzina Termică Calafat SA
SC Uzina Termică Calafat SA
Dolj
Producere energie termică
Energie 56130
Nr.
Denumire instalație
Denumire operator
Județ
Activitate principală
Sector
Alocare 2008—2012
Obs 37
SC ELECTROCENTRALE GALAȚI SA
SC ELECTROCENTRALE GALAȚI SA
Galați
Producere energie electrică și termică
Energie 4799382 38
SC Uzina Termoelectrică Giurgiu SA
SC Uzina Termoelectrică Giurgiu SA
Giurgiu
Producere energie electrică și termică
Energie 1112089 39
SC Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă
SC Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă
Gorj
Producere energie termică
Energie 172611 40
SC Termoelectrica SA — SE Paroșeni
SC Termoelectrica SA
Hunedoara
Producere energie electrică și termică
Energie 3935172
(4) 41
SC Electrocentrale Deva SA
SC Electrocentrale Deva SA
Hunedoara
Producere energie electrică și termică
Energie 18438247
(4) 42
SC Acvacalor SA Brad
SC Acvacalor SA Brad
Hunedoara
Producere energie termică
Energie 77061 43
SC CET IAȘI SA CET Iași I
SC CET IAȘI SA
Iași
Producere energie electrică și termică
Energie 1291348
(4) 44
SC CET IAȘI SA CET Iași II
SC CET IAȘI SA
Iași
Producere energie electrică și termică
Energie 2205883
(4) 45
R.A.A.N. Sucursala ROMAG TERMO
R.A.A.N. Sucursala ROMAG TERMO
Mehedinți
Producere energie electrică și termică
Energie 11325522
(4) 46
SC Energomur SA Centrala Termică nr. 2 Dâmbul Pietros
SC Energomur SA
Mureș
Producere energie termică
Energie 27809
(5) 47
SC DALKIA TERMO PRAHOVA SRL Punct de lucru Brazi
SC DALKIA TERMO PRAHOVA SRL
Prahova
Producere energie electrică și termică
Energie 2282274
(4) 48
SC UZINA ELECTRICĂ ZALĂU SA
SC UZINA ELECTRICĂ ZALĂU SA
Sălaj
Producere energie electrică și termică
Energie 533768 49
SC CET Govora SA
SC CET Govora SA
Vâlcea
Producere energie electrică și termică
Energie 7255965
(4) 50
SC TERMICA VASLUI SA
SC TERMICA VASLUI SA
Vaslui
Producere energie termică
Energie 179965
(5) 51
SC TERMICA SA Suceava — CET pe huilă
SC TERMICA SA Suceava
Suceava
Producere energie electrică și termică
Energie 2013805
(5) 52
SC TERMICA SA Suceava — CT pe hidrocarburi
SC TERMICA SA Suceava
Suceava
Producere energie termică
Energie 166948 53
SC SERVICII COMUNALE SA RĂDĂUȚI CENTRALA TERMICĂ
SC SERVICII COMUNALE SA RĂDĂUȚI
Suceava
Producere energie termică
Energie 68868 54
SC Terma-Serv SRL CAF 5M
SC Terma-Serv SRL
Teleorman
Producere energie termică
Energie 55365 55
CET TIMIȘOARA CENTRU
SC COLTERM SA
Timiș
Producere energie electrică și termică
Energie 717921
(4) 56
CT TIMIȘOARA SUD
SC COLTERM SA
Timiș
Producere energie termică
Energie 946075 57
CAF NR.1
SC ENERGOTERM SA TULCEA
Tulcea
Producere energie termică
Energie 76551 58
SC ENET SA FOCȘANI
SC ENET SA FOCȘANI
Vrancea
Producere energie electrică și termică
Energie 512890
(4) 59
SC GHCL UPSOM ROMÂNIA SA
SC GHCL UPSOM ROMÂNIA SA
Alba
Industria chimică
Energie 652820
(4) Nr.
Denumire instalație
Denumire operator
Județ
Activitate principală
Sector
Alocare 2008—2012
Obs 60
SC KRONOSPAN SEBEȘ SA
SC KRONOSPAN SEBEȘ SA
Alba
Industria lemnului
Energie 143706 61
SC KRONOSPAN SEPAL SA
SC KRONOSPAN SEPAL SA
Alba
Industria lemnului
Energie 315668 62
SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL
SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL
Alba
Industria lemnului
Energie 0
(3) 63
SC Automobile Dacia SA
SC Automobile Dacia SA
Argeș
Industria autovehicule
Energie 874283
(5) 64
Stația de dezbenzinare Merișani
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Argeș
Industria petrolieră
Energie 108429 65
SC Chimcomplex SA Borzești — Instalații ardere
SC Chimcomplex SA Borzești
Bacău
Industria chimică
Energie 179277
(5) 66
SC AMURCO SRL Bacău
SC AMURCO SRL Bacău
Bacău
Industria chimică
Energie 3721439 67
Centrala termică SC AEROSTAR SA BACĂU
SC AEROSTAR SA BACĂU
Bacău
Industria aeronautică
Energie 24394 68
SC DIANA FOREST SA — F.I.L. MĂRGINENI
SC DIANA FOREST SA BACĂU
Bacău
Industria lemnului
Energie 0
(3) 69
SC DIANA FOREST SA — F.I.L. ONEȘTI
SC DIANA FOREST SA BACĂU
Bacău
Industria lemnului
Energie 0
(3) 70
SC European Food SA
SC European Food SA
Bihor
Industria alimentară
Energie 323318 71
SC Electroprecizia SA — Centrala termică
SC Electroprecizia SA
Brașov
Industria electrotehnică
Energie 20617 72
SC Viromet SA
SC Viromet SA
Brașov
Industria chimică
Energie 344320 73
SC IAR SA
SC IAR SA
Brașov
Industria aeronautică
Energie 22583 74
SC Nitrofertilizer SA Făgăraș
SC Nitrofertilizer SA Făgăraș
Brașov
Industria chimică
Energie 78447 75
SC NITROSERVICE SA
SC NITROSERVICE SA
Brașov
Industria chimică
Energie 251846 76
SC PROMEX Brăila
SC PROMEX Brăila
Brăila
Industria metalelor feroase
Energie 28253 77
SC Nusco Imobiliara SRL CET
SC Nusco Imobiliara SRL
București
Industria lemnului
Energie 388100
(4) 78
SC CET GRIVIȚA SRL
SC CET GRIVIȚA SRL
București
Producere energie electrică și termică
Energie 224045
(4) 79
SC URSUS BREWERIES SA Sucursala Buzău
SC URSUS BREWERIES SA Sucursala Buzău
Buzău
Industria alimentară
Energie 39779 80
SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU
SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU
Buzău
Industria alimentară
Energie 326542
(4) 81
SC UCM Reșița SA Punct de lucru Platforma ABC
SC UCM Reșița SA
Caraș- Severin
Industria construcții mașini
Energie 26084 82
SC UCM Reșița SA Punct de lucru Calnicel
SC UCM Reșița SA
Caraș- Severin
Industria construcții mașini
Energie 16839 83
SC Zahăr SA Călărași
SC Zahăr SA Călărași
Călărași
Industria alimentară
Energie 98756
Nr.
Denumire instalație
Denumire operator
Județ
Activitate principală
Sector
Alocare 2008—2012
Obs 84
SC Uzina Termoelectrică Midia SA
SC Uzina Termoelectrică Midia SA
Constanța
Industria petrolieră
Energie 1259574 85
Societatea Națională „Nuclearelectrica” SA – Direcția CNE Cernavodă
Societatea Națională „Nuclearelectrica” SA — Direcția CNE Cernavodă
Constanța
Producere energie electrică și termică
Energie 54284 86
SC Terapia SA
SC Terapia SA
Cluj
Industria farmaceutică
Energie 41150 87
SC Carbochim SA
SC Carbochim SA
Cluj
Industria produselor abrazive
Energie 16119 88
SC ARGILLON ROMÂNIA SA
SC ARGILLON ROMÂNIA SA
Cluj
Industria ceramică
Energie 120822 89
SC ROMPETROL Petrochemicals SRL
SC ROMPETROL Petrochemicals SRL
Constanța
Industria petrochimică
Energie 494068 90
Secțtia Terminal Midia
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Constanța
Industria petrolieră
Energie 79483 91
Platforma Fixă Centrala de Producție (PFCP), Secția 6 Producție, Secța 7 Producție
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Constanța
Industria petrolieră
Energie 313034 92
SC Oțel INOX SA
SC Oțel INOX SA
Dâmbovița
Industria metale feroase
Energie 128044 93
Bateria 6 Gorgoteni
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Dâmbovița
Industria petrolieră
Energie 88370 94
Bateria 1 Moreni
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Dâmbovița
Industria petrolieră
Energie 41776 95
Bateria 30 Pascov
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Dâmbovița
Industria petrolieră
Energie 40169 96
PETROM SA — Combinatul DOLJCHIM Craiova
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Dolj
Industria petrolieră
Energie 2489246 97
SC CARGILL OILS SA PODARI
SC CARGILL OILS SA PODARI
Dolj
Industria alimentară
Energie 200837 98
Dezbenzinare Craiova
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Dolj
Industria petrolieră
Energie 68120 99
COMPRESOARE SLAVUȚA
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Dolj
Industria petrolieră
Energie 159389 100
COMPRESOARE BĂRBĂTEȘTI
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Gorj
Industria petrolieră
Energie 126127 101
COMPRESOARE BULBUCENI
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Gorj
Industria petrolieră
Energie 12874 102
COMPRESOARE BUSTUCHIN
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Gorj
Industria petrolieră
Energie 126070 103
CENTRALA IPROM,
STAȚII COMPRESOARE
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Gorj
Industria petrolieră
Energie 156455 104
DEETANIZARE TURBUREA
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Gorj
Industria petrolieră
Energie 198429 105
SC EXPUR SA URZICENI
SC EXPUR SA URZICENI
Ialomița
Industria alimentară
Energie 41365 106
SC EXPUR SA URZICENI, P.L. Slobozia
SC EXPUR SA URZICENI
Ialomița
Industria alimentară
Energie 62383
Nr.
Denumire instalație
Denumire operator
Județ
Activitate principală
Sector
Alocare 2008—2012
Obs 107
SC AMONIL SA
SC AMONIL SA
Ialomița
Industria chimică
Energie 786495 108
SC MARR SUGAR ROMÂNIA SRL Urziceni
SC MARR SUGAR ROMÂNIA SRL
Ialomița
Industria alimentară
Energie 88053
(4) 109
SC ULTEX SA
SC ULTEX SA
Ialomița
Industria alimentară
Energie 75313 110
SC REMAR SA Pașcani
SC REMAR SA Pașcani
Iași
Industria material rulant
Energie 23900 111
SC DANUBIANA SA
SC DANUBIANA SA
Ilfov
Industria anvelope
Energie 150396 112
United Romanian Breweries Bereprod SRL
United Romanian Breweries Bereprod SRL
Ilfov
Industria alimentară
Energie 30839 113
CUPROM SA București — Sucursala Baia Mare
CUPROM SA București — Sucursala Baia Mare
Maramureș
Industria metale neferoase
Energie 96224 114
SC CILDRO SERVICE SRL
SC CILDRO SERVICE SRL
Mehedinți
Industria lemnului
Energie 14560 115
SC Zahărul SA Luduș
SC Zahărul SA Luduș
Mureș
Industria alimentară
Energie 116801 116
SC Azomureș SA
SC Azomureș SA
Mureș
Industria fertilizatori chimici
Energie 5348045
(4) 117
SC Mobex SA
SC Mobex SA
Mureș
Industria lemnului
Energie 9385 118
SC Prolemn SA
SC Prolemn SA
Mureș
Industria lemnului
Energie 0
(3) 119
SC Yarnea SRL Centrala Termică
SC Yarnea SRL
Neamț
Industria chimică
Energie 180262 120
SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU SUCURSALA ROMAN
SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU SUCURSALA ROMAN
Neamț
Industria alimentară
Energie 548368
(4) 121
ArcelorMittal TUBULAR PRODUCTS Roman SA
ArcelorMittal TUBULAR PRODUCTS Roman SA
Neamț
Industria metale neferoase
Energie 402929 122
SC ZAHĂR CORABIA SA
SC ZAHĂR CORABIA SA
Olt
Industria alimentară
Energie 143930
(4) 123
SC IGO SA CARACAL
SC IGO SA CARACAL
Olt
Producere energie termică
Energie 81873 124
SC ALRO SA (SEDIU SECUNDAR)
SC ALRO SA
Olt
Industria metale neferoase
Energie 471942
(5) 125
SC T.M.K. — ARTROM SA
SC T.M.K. — ARTROM SA
Olt
Industria metalelor feroase
Energie 271361
(5) 126
SC Pirelli Tyres România SRL
SC Pirelli Tyres România SRL
Olt
Industria anvelope
Energie 172022 127
SC ELECTROCARBON SA
SC ELECTROCARBON SA
Olt
Industria produse carbonoase
Energie 109770 128
SC ALRO SA
SC ALRO SA
Olt
Industria metale neferoase
Energie 359820 129
Stația de Tratare Țiței Icoana, Secția MTT Gaze, Unitatea Ciurești
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Olt
Industria petrolieră
Energie 32071 130
SC VICTORIA SA
SC VICTORIA SA
Prahova
Industria anvelope
Energie 146857
Nr.
Denumire instalație
Denumire operator
Județ
Activitate principală
Sector
Alocare 2008—2012
Obs 131
Unitatea de Producție Petrolieră Boldești, Secția Gaze, Bateria 17 Boldești-Scăieni
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Prahova
Industria petrolieră
Energie 80336 132
SC ARDEALUL SA
SC ARDEALUL SA
Satu Mare
Industria alimentară
Energie 26940 133
SC UNIO SA
SC UNIO SA
Satu Mare
Echipament tehnologic
Energie 140576 134
SILVANIA
SILVANIA
Sălaj
Industria anvelope
Energie 77787 135
SC SILCOTUB SA Zalău
SC SILCOTUB SA Zalău
Sălaj
Industria metalelor feroase
Energie 150792 136
SC Enercompa SRL
SC Enercompa SRL
Sibiu
Producere energie electrică și termică
Energie 59583
(4) 137
Centrala termică SC FACOS SA
SC FACOS SA Suceava
Suceava
Industria alimentară
Energie 102506
(5) 138
SC KOYO România SA
SC KOYO România SA
Teleorman
Industria autovehicule
Energie 60448 139
SC DONAU CHEM SRL
SC DONAU CHEM SRL
Teleorman
Industria chimică
Energie 1922365 140
SC Continental AP SRL
SC Continental AP SRL
Timiș
Industria anvelope
Energie 90584 141
CENTRALA TERMICĂ DEZBENZINARE CALACEA
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Timiș
Industria petrolieră
Energie 119173 142
SC Mondial SA
SC Mondial SA
Timiș
Industria ceramică
Energie 118243 143
Secția CET; Instalația CALCINARE Al(OH)3
SC ALUM SA TULCEA
Tulcea
Industria metale neferoase
Energie 3755950
(5) 144
SC RULMENȚI SA
SC RULMENȚI SA
Vaslui
Industria autovehicule
Energie 274509
(4) 145
SC Oltchim SA
SC Oltchim SA
Vâlcea
Industria chimică
Energie 431185
(1) 146
SC Laminate SA București — Sucursala Focșani
SC Laminate S.A București — Sucursala Focșani
Vrancea
Industria metalelor feroase
Energie 40424 147
Combinatul Petrochimic ARPECHIM Pitești
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Argeș
Industria petrolieră
Rafinare produse petroliere 7594821 148
SC RAFO SA
SC RAFO SA
Bacău
Industria petrolieră
Rafinare produse petroliere 3522367 149
SC Rompetrol Rafinare SA
SC Rompetrol Rafinare SA
Constanța
Industria petrolieră
Rafinare produse petroliere 3378467 150
SC Rompetrol Rafinare SA Punct de lucru Rafinăria Vega Ploiești
SC Rompetrol Rafinare SA
Prahova
Industria petrolieră
Rafinare produse petroliere 270628 151
PETROBRAZI
PETROM SA — Membru OMV GRUP
Prahova
Industria petrolieră
Rafinare produse petroliere 8102697
(4) 152
SC PETROTEL-LUKOIL SA
SC PETROTEL- LUKOIL SA
Prahova
Industria petrolieră
Rafinare produse petroliere 3958169
(4) Nr.
Denumire instalație
Denumire operator
Județ
Activitate principală
Sector
Alocare 2008—2012
Obs 153
SC Rafinăria Astra Română SA
SC Rafinăria Astra Română SA
Prahova
Industria petrolieră
Rafinare produse petroliere 748195 154
SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA CÂMPINA
SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA
Prahova
Industria petrolieră
Rafinare produse petroliere 249034 155
SC PETROCHEMICAL TRADING SRL
SC PETROCHEMICAL TRADING SRL
Prahova
Industria petrolieră
Rafinare produse petroliere 993744
(5) 156
SC METALURGICA SA
SC METALURGICA SA
Alba
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 63285 157
SC SATURN SA
SC SATURN SA
Alba
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 20856 158
SC DOOSAN IMGB SA
SC DOOSAN IMGB SA
București
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 610535 159
SC Semifabricate SA
SC Semifabricate SA
Brașov
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 204127 160
SC TMK-REȘIȚA SA
SC TMK-REȘIȚA SA
Caraș- Severin
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 516596 161
SC Ductil Steel SA Buzău — Punct de Lucru Oțelu Roșu
SC Ductil Steel SA Buzău
Caraș- Severin
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 196679 162
SC UCM Turnate SRL
SC UCM Turnate SRL
Caraș- Severin
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 29815 163
SC DONASID SA
SC DONASID SA
Călărași
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 196097
(5) 164
SC Mechel Câmpia Turzii SA
SC Mechel Câmpia Turzii SA
Cluj
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 703630
(5) 165
ARCELORMITTAL GALAȚI SA
SC ARCELORMITTAL GALAȚI SA
Galați
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 56677866
(5) 166
ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA
SC ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA
Hunedoara
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 1190490
(5) 167
SC S.M.R. SA Balș
SC S.M.R. SA Balș
Olt
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 265071
Nr.
Denumire instalație
Denumire operator
Județ
Activitate principală
Sector
Alocare 2008—2012
Obs 168
SC UPETROM 1 MAI SA
SC UPETROM 1 MAI SA
Prahova
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 34095 169
SC TURNĂTORIA CENTRALĂ ORION SA
SC TURNĂTORIA CENTRALĂ ORION SA
Prahova
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 26252 170
SC Mechel Târgoviște SA
SC Mechel Târgoviște SA
Dâmbovița
Industria metalelor feroase
Producție și prelucrare metale feroase 918925 171
SC Carmeuse Holding SRL Brașov — Punct de lucru Valea Mare Pravăț
SC Carmeuse Holding SRL Brașov
Argeș
Industria varului
Var 985872 172
SC Prescon BV SA Fabrica de var Stejeriș
SC Prescon BV SA
Brașov
Industria varului
Var 630951 173
SC Simcor Var SA Oradea - Punct de lucru Medgidia
SC Simcor Var SA Oradea
Constanța
Industria varului
Var 325615 174
SC Carmeuse Holding SRL Brașov — Punct de lucru Fieni
SC Carmeuse Holding SRL Brașov
Dâmbovița
Industria varului
Var 987042 175
SC Simcor Var SA Oradea Punct de lucru Tg-Jiu
SC Simcor Var SA Oradea
Gorj
Industria varului
Var 424962 176
SC CARMEUSE HOLDING SRL Brașov — Punct de lucru Chiscadaga
SC Carmeuse Holding SRL Brașov
Hunedoara
Industria varului
Var 724196 177
ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA
S.C. ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA
Hunedoara
Industria varului
Var 301090
(5) 178
SC Holcim (România) SA — Ciment Câmpulung
SC Holcim (România) SA
Argeș
Industria cimentului
Ciment 3520085
(5) 179
SC Holcim (România) SA — Ciment Aleșd
SC Holcim (România) SA
Bihor
Industria cimentului
Ciment 7032106
(5) 180
Lafarge Ciment (România) SA — Punct de lucru Hoghiz
Lafarge Ciment (România) SA
Brașov
Industria cimentului
Ciment 6530426
(5) 181
Lafarge Ciment (România) SA — Punct de lucru Medgidia
Lafarge Ciment (România) SA
Constanța
Industria cimentului
Ciment 11761349 182
SC Carpatcement Holding SA — Sucursala Fieni
SC Carpatcement Holding SA
Dâmbovița
Industria cimentului
Ciment 4520654
(5) 183
SC Carpatcement Holding SA — Sucursala Deva
SC Carpatcement Holding SA
Hunedoara
Industria cimentului
Ciment 3589000
(5) 184
SC Carpatcement Holding SA — Sucursala Bicaz
SC Carpatcement Holding SA
Neamț
Industria cimentului
Ciment 3673265
(5) 185
SC STIROM S.A.
SC STIROM SA
București
Industria sticlei
Sticlă 408392 186
SC FIROS SA
SC FIROS SA
București
Industria sticlei
Sticlă 60674 187
SC SAINT GOBAIN GLASS ROMÂNIA SRL
SC SAINT GOBAIN GLASS ROMÂNIA SRL
Călărași
Industria sticlei
Sticlă 624415 188
SC GECSAT SA
SC GECSAT SA
Mureș
Industria sticlei
Sticlă 99042 189
SC OMEGA PRODCOM SRL
SC OMEGA PRODCOM SRL
Mureș
Industria sticlei
Sticlă 39544
(5) 190
SC STIMET SA
SC STIMET SA
Mureș
Industria sticlei
Sticlă 152064
Nr.
Denumire instalație
Denumire operator
Județ
Activitate principală
Sector
Alocare 2008—2012
Obs 191
SC GES GLASS SRL — BOLDE.TI- SCĂENI
SC GES GLASS SRL
Prahova
Industria sticlei
Sticlă 234177 192
SC Helios SA Punct de lucru Aștileu
SC Helios SA
Bihor
Industria ceramică
Ceramică 41557 193
SC TERAPLAST GP SA
SC TERAPLAST GP SA
Bistrița- Năsăud
Industria ceramică
Ceramică 8643
(5) 194
SC LASSELSBERGER SA BUCUREȘTI
SC LASSELSBERGER SA
București
Industria ceramică
Ceramică 139139 195
KRONBERGER GRUP SA Satuc
SC KRONBERGER GRUP SA
Buzău
Industria ceramică
Ceramică 34564 196
SC EURO CARAMIDA SA
SC EURO CARAMIDA SA
Bihor
Industria ceramică
Ceramică 24051 197
SC REFRACERAM SRL — Punct de lucru Reșița
SC REFRACERAM SRL
Caraș- Severin
Industria ceramică
Ceramică 7555 198
SC SANEX SA
SC SANEX SA
Cluj
Industria ceramică
Ceramică 258460 199
SC CERCON ARIE.UL SA
SC CERCON ARIEȘUL SA
Cluj
Industria ceramică
Ceramică 57302 200
SC DE PRODUSE CERAMICE SA Gherla
SC DE PRODUSE CERAMICE SA
Cluj
Industria ceramică
Ceramică 17247 201
SC Prefab Construct SRL Cobadin
SC Prefab Construct SRL
Constanța
Industria ceramică
Ceramică 12914 202
S.C. Soceram SA București — Sucursala Doicești
SC Soceram SA București
Dâmbovița
Industria ceramică
Ceramică 51800 203
SC WIENERBERGER Sisteme de cărămizi S.R.L. — Punct de lucru Gura Ocniței
SC WIENERBERGER Sisteme de cărămizi S.R.L.
Dâmbovița
Industria ceramică
Ceramică 104885 204
SC „C.C.C.F” S.A. BUCUREȘTI — Punct de lucru Agenția CCCF Blocuri Ceramice „Dunapor”
SC „C.C.C.F” SA BUCUREȘTI
Giurgiu
Industria ceramică
Ceramică 11528 205
SC Macofil SA
SC Macofil SA
Gorj
Industria ceramică
Ceramică 32134
(5) 206
SC REFRACERAM SRL Punct de lucru Baru
SC REFRACERAM SRL
Hunedoara
Industria ceramică
Ceramică 10461 207
SC CERAM MATERIAL CONSTRUCT SRL
SC CERAM MATERIAL CONSTRUCT SRL
Ialomița
Industria ceramică
Ceramică 1378 208
SC Soceram SA Sucursala Urziceni
SC Soceram SA
Ialomița
Industria ceramică
Ceramică 65702 209
SC Ceramica SA IAȘI
SC Ceramica SA IAȘI
Iași
Industria ceramică
Ceramică 191587
(5) 210
KRONBERGER GRUP SA SATUC SUCURSALA TÂRGU MUREȘ
SC KRONBERGER GRUP SA SATUC SUCURSALA TÂRGU MUREȘ
Mureș
Industria ceramică
Ceramică 88894 211
SC CARS SA – Secția 1 — Hercules
SC CARS SA
Mureș
Industria ceramică
Ceramică 43544 212
SC CARS SA — Secția 2 - Dâmbău
SC CARS SA
Mureș
Industria ceramică
Ceramică 46050 213
SC „SICERAM” SA
SC „SICERAM” SA
Mureș
Industria ceramică
Ceramică 106707 214
SC „VULTURUL” SA
SC „VULTURUL” SA
Prahova
Industria ceramică
Ceramică 12783 215
SC CEMACON SA
SC CEMACON SA
Sălaj
Industria ceramică
Ceramică 124089
Nr.
Denumire instalație
Denumire operator
Județ
Activitate principală
Sector
Alocare 2008—2012
Obs 216
SC WIENERBERGER Sisteme de cărămizi SRL — Punct de lucru Sibiu
SC WIENERBERGER Sisteme de cărămizi SRL
Sibiu
Industria ceramică
Ceramică 194054 217
SC DUNAV INTERNATIONAL CONSTRUCT SRL
SC DUNAV INTERNATIONAL CONSTRUCT SRL
Timiș
Industria ceramică
Ceramică 17888 218
SC LASSELSBERGER SA Punct de lucru Lugoj
SC LASSELSBERGER SA
Timiș
Industria ceramică
Ceramică 45534 219
SC Fabrica de cărămizi SRL Vaslui
SC Fabrica de cărămizi SRL Vaslui
Vaslui
Industria ceramică
Ceramică 3392 220
SC Celhart Donaris SA
SC Celhart Donaris SA
Brăila
Industria celulozei și hârtiei
Celuloză și hârtie 363520 221
SC SOMEȘ SA DEJ
SC SOMEȘ SA DEJ
Cluj
Industria celulozei și hârtiei
Celuloză și hârtie 351475
(4) 222
SC CELROM SA
SC CELROM SA
Mehedinți
Industria celulozei și hârtiei
Celuloză și hârtie 260459 223
SC AMBRO SA
SC AMBRO SA
Suceava
Industria celulozei și hârtiei
Celuloză și hârtie 787342
(4) 224
SC PEHART TEC SA
SC PEHART TEC SA
Alba
Industria celulozei și hârtiei
Celuloză și hârtie 55309 225
SC Letea SA Bacău
SC Letea SA Bacău
Bacău
Industria celulozei și hârtiei
Celuloză și hârtie 217311 226
SC ECOPAPER SA
SC ECOPAPER SA
Brașov
Industria celulozei și hârtiei
Celuloză și hârtie 93726
(5) 227
SC COMCEH SA
SC COMCEH SA
Călărași
Industria celulozei și hârtiei
Celuloză și hârtie 111021 228
SC PETROCART SA
SC PETROCART SA
Neamț
Industria celulozei și hârtiei
Celuloză și hârtie 108760 229
SC VRANCART SA
SC VRANCART SA
Vrancea
Industria celulozei și hârtiei
Celuloză și hârtie 100488
SC Oltchim SA
SC Oltchim SA
Vâlcea
Industria varului
Var 528585
(1) Total alocare 2008—2012 349671593
NOTĂ
(1) Instalații cu alocare în două sectoare: energie și var
(2) Instalații care ies din schema din 2008
(3) Instalații cu funcționare pe biomasă
(4) Instalații cu bonus cogenerare
(5) Instalații cu bonus acțiuni timpurii
9. Lista proiectelor JI în România
Nr. crt.
Proiecte JI
Situație
Abordarea dublei contabilizări (DC) 1
Împădurirea a 7000 ha de terenuri agricole degradate
Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)
Fără DC — împădurire 2 „Rumeguș 2000”— reabilitare sisteme de încălzire centralizată și utilizare biomasă (Întorsura Buzăului, Gheorgheni, Huedin, Vlăhița, Vatra Dornei)
Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)
Fără DC — instalații sub 20 MW 3
Utilizarea energiei geotermale în sistemele de încălzire centralizată din Oradea — zona 2 și Beiuș
Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)
Fără DC — instalații sub 20 MW 4
Reabilitarea sistemului de încălzire centralizată a orașului Făgăraș
Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)
Fără DC — instalație sub 20 MW 5
Recuperarea gazului de haldă la depozitul de deșeuri Focșani
Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)
Fără DC — recuperarea gazului de depozit fără producere de energie 6
Recuperarea gazului de haldă la depozitul de deșeuri Târgu Mureș
Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)
Fără DC — recuperarea gazului de depozit fără producere de energie 7
Recuperarea gazului de haldă la depozitele de deșeuri Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Sfântu Gheorghe
Scrisoare de aprobare (proiect neimplementat)
Fără DC — recuperarea gazului de depozit fără producere de energie 8
Utilizarea biomasei pentru producerea de energie în județul Neamț
Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)
Fără DC — instalații sub 20 MW 9
Modernizarea a 3 hidroagregate la hidrocentrala Porțile de Fier I
Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)
Da — anexa I 10
Modernizarea a 4 hidroagregate la hidrocentrala Porțile de Fier II
Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)
Da — anexa I 11
Reabilitarea fabricilor de ciment Aleșd și Câmpulung
Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)
Da — anexa I 12
Reabilitarea CET Timișoara Sud
Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)
Da — anexa I 13
Îmbunătățirea eficienței boilerelor la CET II Holboca din Iași
Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)
Da — anexa I 14
Cogenerare municipală la CET Târgoviște
Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)
Da — anexa I 15
Îmbunătățirea eficienței la sistemul de încălzire centralizată din Drobeta-Turnu Severin
Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)
Da — anexa I 16
Reabilitarea CET Timișoara Centru
Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)
Da — anexa I 17
Gestionarea consumului de energie și îmbunătățirea sistemului de încălzire centralizată din Reșita
Scrisoare de susținere (pregătire PDD)
Fără DC — instalații sub 20 MW 18
Înlocuirea boilerelor la locurile de extracție și producție a țițeiului și gazului natural la PETROM
Scrisoare de susținere (pregătire PDD)
Fără DC — instalații sub 20 MW 19
Parc eolian la Peștera și Valea Dacilor
Scrisoare de susținere (pregătire PDD)
Da — anexa II 20
Reabilitarea sistemului de încălzire din Iași
Scrisoare de susținere (pregătire PDD)
Da — anexa II 21
Parcuri eoliene în estul României
PIN (Scrisoare de susținere în analiză)
Da — anexa II 44 9.1. Anexa I aferentă rezervei JI, în concordanță cu Decizia 2006/780/CE
Anexa I (pagina I)
Hidroelectrica I — indirect
Timișoara Sud — indirect
Târgoviște — direct
Târgoviște — indirect
Hidroelectrica II — indirect
I/a. Titlul proiectului
Modernizarea a 3 hidroagregate la Hidrocentrala Porțile de Fier I
Reabilitarea CET Timișoara Sud
Cogenerare municipală la CET Târgoviște
Cogenerare municipală la CET Târgoviște
Modernizarea a 4 hidroagregate la Hidrocentrala Porțile de Fier II
I/b. Codul de identificare a proiectului
I/c. Data eliberării scrisorii de aprobare pentru proiect 19.06.2003 29.08.2005 20.05.2006 20.05.2006 22.08.2003
II. Cantitatea totală de emisii de GHG care va fi redusă sau limitată (2008—2012) în tone CO2e 2007: 172.200 2008—2012: 879.340 2007: 13.868 2008—2012: 173.355 2007: 27.077 2008—2012: 144.206 2007: 60.835 2008—2012: 267.812 2007: 13.000 2008—2012: 267.000
III. % din totalul reducerilor de emisii pe care Guvernul le va elibera ca ERU-uri 100% 100% 100% 100% 100%
IV. Descrierea situației de referință a proiectelor
Pregătirea situației de referință a ținut seama de cel mai conservator scenariu, respectiv: instalațiile care utilizează combustibili fosili în procesul de ardere vor utiliza în continuare (gradual) doar gaz natural în următorii 30 de ani (2032).
În situația de referință curentă sistemul de încălzire centralizată Timișoara Sud funcționează doar pentru a furniza energie termică, furnizând exclusiv apă caldă către consumatorii urbani și industriali conectați la sistem. Pentru a genera și transporta energia termică, sistemul de încălzire centralizată Timișoara Sud importă energie electrică generată în sistemul național.
Situația de referință prevede producerea energiei termice pentru încălzire și a apei calde pentru locuințe, utilizând aceleași boilere vechi și uzate până la implementarea proiectului JI.
Situația curentă a sistemului energetic național și scenariul de dezvoltare în următoarea perioadă au fost luate în considerare la calcularea reducerilor de emisii generate prin producerea de energie și introducerea în sistemul național asociată proiectului JI.
Situația de referință ține seamă de cel mai conservator scenariu, respectiv: instalațiile care utilizează combustibili fosili în procesul de ardere vor utiliza în continuare (gradual) doar gaz natural în următorii 30 de ani (2032).
V. % emisiilor instalațiilor acoperite de Directiva 2003/87/CE din emisiile totale incluse în situația de referință — 100% 30,8% în 2007 35% în 2008—2012 69,2% în 2007 65% în 2008—2012 —
VI. Cantitatea de reduceri planificate a fi tranzacționate (II*III*V) (Σ VI) = (Σ VIII/a-VIII/e) 2007: 172.200 2008—2012: 879.340 2007: 13.868 2008—2012: 173.355 2007: 27.077 2008—2012: 144.239 2007: 60.835 2008—2012: 267.780 2007: 13.000 2008—2012: 267.000
VII/a. Numele instalației, pentru reducerile și limitările directe
S.C. Termica — SA Târgoviște
VII/b. ID-ul instalației, pentru reducerile și limitările directe
VIII/a. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2008 182.760 34.671 27.703 58.173 53.400
VIII/b. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2009 179.313 34.671 28.289 55.713 53.400
VIII/c. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2010 175.868 34.671 28.861 53.412 53.400
VIII/d. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2011 172.422 34.671 29.420 51.254 53.400
VIII/e. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2012 168.977 34.671 29.966 49.228 53.400
Anexa I (pagina II)
Timișoara Centru — direct
Timișoara Centru — indirect
Holcim Cement Aleșd — direct
Holcim Cement Aleșd — indirect
Holcim Cement Câmpulung — direct
Holcim Cement Câmpulung — indirect
I/a. Titlul proiectului
Reabilitarea CET Timișoara Centru
Reabilitarea CET Timișoara Centru
Reabilitarea fabricilor de ciment Aleșd și Câmpulung
Reabilitarea fabricilor de ciment Aleșd și Câmpulung
Reabilitarea fabricilor de ciment Aleșd și Câmpulung
Reabilitarea fabricilor de ciment Aleșd și Câmpulung
I/b. Codul de identificare a proiectului
I/c. Data eliberării scrisorii de aprobare pentru proiect 23.11.2006 23.11.2006 12.09.2002 (19.06.2003 pentru creditele timpurii) 12.09.2002 (19.06.2003 pentru creditele timpurii) 12.09.2002 (19.06.2003 pentru creditele timpurii) 12.09.2002 (19.06.2003 pentru creditele timpurii)
II. Cantitatea totală de emisii de GHG care va fi redusă sau limitată (2008—2012) în tone CO2e 2007: 0 2008—2012: 192.440 2007: 0 2008—2012: 288.656 2007: 95.000 2008—2012: 500.000 2007: 25.000 2008—2012: 150.000 2007: 25.000 2008—2012: 125.000 2007: 5.000 2008—2012: 25.000
III. % din totalul reducerilor de emisii pe care Guvernul le va elibera ca ERU-uri 100% 100% 100% 100% 100% 100% 45
Anexa I (pagina II)
Timișoara Centru — direct
Timișoara Centru — indirect
Holcim Cement Aleșd — direct
Holcim Cement Aleșd — indirect
Holcim Cement Câmpulung — direct
Holcim Cement Câmpulung — indirect
IV. Descrierea situației
Sistemul de încălzire
Situația existentă la
Situația de referință poate fi
Situația existentă
Situația de referință poate fi
Situația existentă la
de referință a proiectelor
centralizată Timișoara Centru generează
momentul respectiv a sistemului energetic
descrisă ca o continuare a situației existente în anul
la momentul respectiv a
descrisă ca o continuare a situației existente în anul
momentul respectiv a sistemului energetic
exclusiv energie termică
național a fost luată în 2000, când fără investiții
sistemului 2000, când fără investiții
național a fost luată în
și apă caldă
considerare la
majore nu ar fi fost posibilă
energetic național
majore nu ar fi fost posibilă
considerare la
consumatorilor urbani și
calcularea reducerilor
nicio schimbare pozitivă a
a fost luată în
nicio schimbare pozitivă a
calcularea reducerilor
industriali conectați la
de emisii generate de
consumului specific de
considerare la
consumului specific de
de emisii generate de
sistemul central,
energia transferată
energie electrică și termică pe
calcularea
energie electrică și termică
energia transferată
generând și electricitate. Transferul de
sistemului național.
tona de produs: consumul specific de energie termică pe
reducerilor de emisii generate de
pe tona de produs: consumul specific de energie termică
sistemului național.
electricitate în cadrul
tona de clinker la momentul
energia transferată
pe tona de clinker la
sistemului energetic
respectiv: 4,033 GJ/t de
sistemului
momentul respectiv: 3,921
național este menținut la un nivel redus și relativ
clinker produs la fabrica Aleșd, iar consumul specific
național.
GJ/t de clinker produs la fabrica Câmpulung, iar
constant.
de energie electrică luat în considerare este 144,71 kw/t
consumul specific de energie electrică luat în considerare
de ciment. Utilizarea unor
este 132,34 kw/t de ciment.
combustibili mai ieftini
Utilizarea unor combustibili (cărbune) din motive de
mai ieftini (cărbune) din
eficiență din punctul de
motive de eficiență din punct
vedere al costurilor a fost
de vedere al costurilor a fost
luată în considerare începând
luată în considerare începând
cu anul 2003, iar valoarea
cu anul 2003, iar valoarea
pentru conținutul de clinker în
pentru conținutul de clinker în
ciment, care a fost utilizată la
ciment, care a fost utilizată la
calcule, reprezintă anul 2000.
calcule, reprezintă anul 2000.
Aceasta reprezintă 78,28%
Aceasta reprezintă 75,67
conținut de clinker în cimentul
conținut de clinker în cimentul
produs la Aleșd — volumul
produs la Câmpulung —
producției de ciment utilizat în
volumul producției de ciment
calcule este cel prevăzut ca
utilizat în calcule este cel
cerere pe piață la momentul
prevăzut ca cerere pe piață la
respectiv. Pentru o abordare
momentul respectiv. Pentru o
conservatoare s-a luat în
abordare conservatoare s-a
considerare o creștere a
luat în considerare o creștere
producției de 3,5% pe an,
a producției de 3,5% pe an,
când a fost pregătit PDD-ul în
când a fost pregătit PDD-ul în
2002. Creșterea cererii de
2002. Creșterea cererii de
ciment în ultimii ani a condus
ciment în ultimii ani a condus
la o creștere accelerată a
la o creștere accelerată a
producției în instalațiile
producției în instalațiile
proiectului, care a atins o
proiectului, care a atins o
valoare medie de 14—15%
valoare medie de 14—15%
anual, tendință care se
anual, tendință care se
așteaptă să continue în anii
asteaptă să continue în anii
următori. În aceste condiții,
următori. În aceste condiții,
situația de referință generală
situația de referință generală
a atins o valoare de
a atins o valoare de
aproximativ 1.855.000 t CO2
aproximativ 1.435.000 pe an
pe an pentru fabrica Aleșd.
pentru fabrica Câmpulung 46
V. % emisiilor instalațiilor acoperite de Directiva 2003/87/CE din emisiile totale incluse în situația de referință 40% 60% 77% 23% 83% 17%
VI. Cantitatea de reduceri planificate a fi tranzacționate (II*III*V) (Σ VI) = (Σ VIII/a-VIII/e) 2007: 0 2008—2012: 192.440 2007: 0 2008—2012: 288.656 2007: 95.000 2008—2012: 500.000 2007: 25.000 2008—2012: 150.000 2007: 25.000 2008—2012: 125.000 2007: 5.000 2008—2012: 25.000
VII/a. Numele instalației, pentru reducerile și limitările directe
Timișoara Centru CHPP
Ciment Aleșd
Ciment Câmpulung
VII/b. ID-ul instalației, pentru reducerile și limitările directe
VIII/a. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2008 14.000 21.000 95.000 25.000 25.000 5.000
VIII/b. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2009 44.610 66.914 100.000 30.000 25.000 5.000
VIII/c. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2010 44.610 66.914 100.000 30.000 25.000 5.000
VIII/d. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2011 44.610 66.914 100.000 30.000 25.000 5.000
VIII/e. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2012 44.610 66.914 105.000 35.000 25.000 5.000 47
Anexa I (pagina III)
CET Iași II Holboca - direct
Drobeta-Turnu Severin — direct
Depozitul de deșeuri Focșani — fără dublă contabilizare
Depozitul de deșeuri Piatra-Neamț — fără dublă contabilizare
Depozitul de deșeuri Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Sfântu Gheorghe — fără dublă contabilizare
Cantitatea totală de certificate în rezerva JI
I/a. Titlul proiectului
Îmbunătățirea eficienței boilerelor la CET II Holboca din Iași
Îmbunătățirea eficienței la sistemul de încălzire centralizată din Drobeta- Turnu Severin
Recuperarea gazului de haldă la depozitul de deșeuri Focșani
Recuperarea gazului de haldă la depozitul de deșeuri Piatra- Neamț
Recuperarea gazului de haldă la depozitele de deșeuri Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Sfântu Gheorghe
I/b. Codul de identificare a proiectului
I/c. Data eliberării scrisorii de aprobare pentru proiect 23.11.2006 23.11.2006 2.11.2005 2.11.2005 25.09.2004
II. Cantitatea totală de 2007: 20.184 2007: 35.715 2008—2012: 0 2008—2012: 0 2008—2012: 0 pentru
Direct 2007:
emisii de GHG care va fi redusă sau limitată (2008—2012) în tone CO2e 2008—2012: 105.920 2008—2012: 293.285
pentru scopul acestui tabel (de fapt 77.939)
pentru scopul acestui tabel (de fapt 235.840)
scopul acestui tabel (de fapt 1.125.000) 202.976 Indirect 2007: 289.903
III. % din totalul reducerilor de emisii pe care Guvernul le va elibera ca ERU-uri 100% 100 % 100% 100% 100%
IV. Descrierea situației
Proiectul JI prevede utilizarea
În urma implementării proiectului (numărul de unități termice și sistemul de distribuție care vor fi reabilitate), pierderile anuale de energie termică în sistem au fost estimate pe baza măsurătorilor directe realizate de echipamentele de monitorizare. Consumul aferent a fost calculat ținând seama de pierderile de energie termică. Pierderile anuale corespund unei cantități de combustibili consumate în sistemul de încălzire centralizată, care dă posibilitatea prezentării situației de referință luând în considerare factorii de
Proiectul nu prezintă un efect de dublă contabilizare, având în vedere că în urma recuperării gazului de haldă acesta va fi utilizat în rețeaua de gaz și nu va fi utilizat în locul respectiv pentru producerea de energie. Acesta va fi purificat și distribuit în rețeaua locală/națională de gaz pentru ardere, după cum este prezentat în PDD-ul proiectului.
Proiectul nu prezintă un efect de dublă contabilizare, având în vedere că în urma recuperării gazului de haldă acesta va fi utilizat în rețeaua de gaz și nu va fi utilizat în locul respectiv pentru producerea de energie. Acesta va fi purificat și distribuit în rețeaua locală/națională de gaz pentru ardere, după cum este prezentat în PDD-ul proiectului.
Proiectul nu prezintă un efect de dublă contabilizare, având în vedere că în urma recuperării gazului de haldă acesta va fi utilizat în rețeaua de gaz și nu va fi utilizat în locul respectiv pentru producerea de energie. Acesta va fi purificat și distribuit în rețeaua locală/națională de gaz pentru ardere, după cum este prezentat în PDD- ul proiectului. În același timp proiectul a întâmpinat o serie de probleme tehnice și contractuale care au condus la imposibilitatea implementării acestuia la momentul actual (proiectul a fost inclus având în vedere că participanții nu au
de referință a proiectelor
unei tehnologii referitoare la curățarea procesului de
combustie cu scopul de a
îmbunătăți eficiența termică și
randamentul boilerelor existente.
CET Iași II este o instalație de
cogenerare care deține 2 boilere
cu abur, fiecare de câte 420 t/h, și 2 turbine de 50 MWh. Boilerele și
celelalte echipamente au fost
reabilitate în perioada 1997— 2001 și au trecut de la utilizarea
cărbunelui natural la cel mineral.
Având în vedere problemele care
au apărut în urma funcționării
echipamentelor și boilerelor, în
ceea ce privește persistența
reziduurilor, eficiența termică și
randamentul boilerelor au scăzut,
fiind necesare o serie de opriri în
timpul operării pentru curățarea
echipamentelor. Efectul acestei
probleme este reprezentat de o 48
creștere a resurselor utilizate, având un impact negativ asupra emisiilor totale de GHG. Conform PDD, emisiile boilerului principal sunt de 294.035 tCO2/an, în perioada 2007—2012. Trebuie menționat și faptul că emisiile boilerului principal au fost considerate doar pentru jumătate de an, având în vedere că în ultimii ani perioada de operare s-a redus la 6 luni pe an, în perioada rece. Situația de referință ia în considerare o operare similară a instalațiilor.
emisie. Nivelurile medii înregistrate în perioada 2004—2005 au fost considerate în situația de referință.
notificat oficial încă terminarea acestuia și acesta apare în diferite liste internaționale cu proiecte JI).
V. % emisiilor instalațiilor acoperite de Directiva 2003/87/CE din emisiile totale incluse în situația de referință 100 % 100 % 0 0 0
VI. Cantitatea de reduceri planificate a fi tranzacționate (II*III*V) (Σ VI) = (Σ VIII/a-VIII/e) 2007:20.184 2008—2012: 105.920 2007: 35.715 2008—2012: 293.289 0 0 0
Direct 2008—2012: 1.360.884 Indirect 2008—2012: 2.051.131
VII/a. Numele instalației, pentru reducerile și limitările directe
SCCET Iași SA — C.E.T. Iași II- Holboca
Centrala termoelectrică proprietate a ROMAG- TERMO — — —
VII/b. ID-ul instalației, pentru reducerile și limitările directe
VIII/a. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2008 21.184 58.657 0 0 0
D: 241.544 I: 380.004
VIII/b. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2009 21.184 58.657 0 0 0
D: 277.740 I: 425.011
VIII/c. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2010 21.184 58.657 0 0 0
D: 278.312 I: 419.265
VIII/d. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate-2011 21.184 58.657 0 0 0
D: 278.871 I: 413.661
VIII/e. Cantitatea de ERU-uri care vor fi tranzacționate — 2012 21.184 58.657 0 0 0
D: 284.471 I: 413.190 49 50 9.2. Anexa II aferentă rezervei JI, în concordanță cu Decizia 2006/780/CE
Iași II
Parc eolian la Peștera și Valea Dacilor
Parc eolian în estul României
Proiecte neidentificate cu posibil efect indirect de dublă contabilizare
Cantitatea totală de certificate în rezerva JI
I/a. Titlul proiectului planificat
Reabilitarea sistemului de încălzire din Iași
Parc eolian la Peștera și Valea Dacilor
Parcuri eoliene în estul României
Proiecte pentru utilizarea energiilor regenerabile și a cogenerării de mică putere
I/b. Codul de identificare al proiectului planificat
I/c. Data sau data estimativă privind obținerea scrisorii de susținere pentru proiectul planificat
Scrisoare de susținere primită la data de 7.08.2007
Scrisoare de susținere primită la data de 19.02.2007
Documentul de prezentare inițială a proiectului (PIN) a fost prezentat pentru a primi scrisoare de susținere.
PIN-urile se vor prezenta conform portofoliului de proiecte planificate
I/d. Data estimativă privind obținerea scrisorii de aprobare pentru proiectul planificat 09/2007 09/2007 6/2008
II. Cantitatea totală planificată de emisii de GHG ce vor fi reduse sau limitate (2008— 2012) prin proiectul planificat în tone CO2e 95.824 1.866.052 500.000 1.392.968 3.854.844
III. % din totalul reducerilor de emisii pe care Guvernul le va elibera ca ERU-uri pentru proiectul planificat 100% 100% 100%
IV. Descrierea situației de referință a proiectelor
V. % estimativ de emisii ale instalațiilor acoperite de Directiva 2003/87/CE din emisiile totale incluse în situația de referință 100% 100% 100%
VI. Cantitatea de reduceri planificate a fi tranzacționate (II*III*V) (Σ VI) 95.824 1.866.052 500.000 1.392.970 3.854.846
VII/a. Numele instalației unde se va implementa proiectul planificat, pentru reducerile și limitările directe
Sistemul de încălzire centralizată din Iași — — —
VII/b. ID-ul instalației unde se va implementa proiectul planificat, pentru reducerile și limitările directe
VII/c. Categoria de activitate în care se înscrie proiectul planificat, pentru reducerile și limitările indirecte —
Sectorul energie
Sectorul energie
Sectorul energie
VIII. Cantitatea de certificate deduse din alocarea instalațiilor care implementează proiecte și incluse în rezerva JI, indicate în rândurile VII/a—VII/c 95.824
D: 95.824 I: 3.759.020
10. Anexele A — H fac parte integrantă din prezentul plan.
MET ODOLOGIA
ANEXA A
la plan
pentru stabilirea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră —
plafonul național
Prezenta anexă descrie metodologia utilizată pentru determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (plafonul național) ce urmează a fi alocate instalațiilor aflate sub incidența schemei.
A.1 Generalități Metoda folosită pentru determinarea proiecțiilor top — down (de sus în jos) este bazată pe date istorice și pe prognoza principalilor indicatori macroeconomici și sectoriali, așa cum este aceasta prezentată în documentele oficiale legate de dezvoltarea socioeconomică a României. Principalele etape parcurse în cadrul determinării plafonului național sunt:
1. Determinarea emisiilor istorice naționale și divizarea acestora în emisii ale sectoarelor aflate sub incidența schemei, sectoarele ETS, și emisii ale sectoarelor ce nu se află sub incidența acestei scheme, sectoarele non ETS, folosind abordarea „de sus în jos” (top — down)
2. Determinarea proiecțiilor emisiilor aferente sectoarelor ETS, precum și a celor ale sectoarelor non-ETS, ținând seama de creșterea PIB și de tendințele de evoluție ale intensității de carbon
3. Stabilirea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, plafonul național
4. Compararea plafonului național cu plafonul indicativ
A.2 Etapa 1: Emisii istorice Pentru a putea determina evoluția viitoare a emisiilor de dioxid de carbon în România au fost analizate datele prezentate în cadrul Inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră. Acest document a fost elaborat de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului — ICIM București în anul 2006 și a fost trimis de Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor la Secretariatul UNFCC și la Agenția Europeană pentru Protecția Mediului. Inventarul național cuprinde date cu privire la emisiile antropogenice de gaze cu efect de seră (GES) direct, CO 2, CH 4, N 2 O, HFC, PFC, SF 6, precum și date referitoare la cele cu efect indirect, NO x, CO, NMVOC și SO 2. Emisiile de gaze cu efect de seră au fost inventariate pentru perioada 1989—2004 și sunt exprimate în tone CO 2 echivalent, ținând seama de potențialul global de încălzire prevăzut de ghidul IPCC. Sectoarele cuprinse în inventarul național sunt: energie, procese industriale, utilizare solvenți și alte produse, agricultură, deșeuri, LULUCF și altele. Pe baza emisiilor generate de aceste sectoare au fost determinate emisiile generate de sectoarele EU-ETS. Pentru perioada 2006—2012, proiecțiile emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel național și la nivelul sectoarelor schemei de tranzacționare a certificatelor de emisii de CO 2 au fost realizate pornind de la emisiile înregistrate în anul de bază (2003).
A.3 Etapa 2. Proiecția emisiilor
A.3.1 Metodologie Emisiile de GES au fost determinate pentru sectorul energie și pentru sectoarele non-energie, la nivelul economiei naționale. Ținând cont de faptul că emisiile de gaze cu efect de seră generate de către sectorul energie au ponderea cea mai mare în totalul GES, în cadrul acestuia au fost considerare următoarele subsectoare: • energia furnizată; • procese de conversie a energiei — rafinarea produselor petroliere, producția de cocs, producția de energie electrică și energie termică; • consumatorii de energie. Prognoza emisiilor de GES din sectorul energie, pentru perioada de până în anul 2012, se bazează pe calcule efectuate cu ajutorul pachetului de programe de calcul și simulare ENPEP (Programul de evaluare a energiei și electricității — Energy and Power Evaluation Program), dezvoltat de Laboratorul Național de la Argonne al Departamentului pentru Energie al SUA (DOE) și distribuit de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Principalele module folosite sunt MAED (Modulul pentru analiza cererii de energie — Analyses of Energy Demand), WASP (Programul automat de simulare Wiener) — Wiener Automatic Simulation Program), BALANCE și IMPACTS și sunt prezentate în figura 1. Figura 1. Sistemul integrat de modelare pentru prognoza GES și evaluarea opțiunilor de reducere a GES
Utilizarea programelor mai sus menționate a condus la realizarea bilanțului energetic la nivel național. A fost analizat întregul flux al combustibililor fosili și nefosili, de la extracție până la consumatorul final. În figura 2 se prezintă o schemă simplificată a bilanțului energetic utilizată în scopul elaborării documentului. Balanța cuprinde patru elemente de bază: • resursele de energie primară; • tehnologiile de conversie a energiei; • transportul și distribuția resurselor de energie; • consumatorii de energie. Figura 2. Schema simplificată a rețelei de energie
În România, resursele de energie primară produse și utilizate sunt: cărbune, petrol, gaz natural, resurse regenerabile de energie (hidro și biomasă), precum și uraniu. De asemenea, se importă ca sursă primară de energie cărbunele, gazul natural și petrolul. Consumatorii de energie au fost încadrați pe sectoare conform metodologiei IPCC. Fiecare sector a fost modelat în detaliu, ținându-se seama de procesele tehnologice și de factorii de emisie prevăzuți în metodologia IPCC. Emisiile rezultate din procesele de conversie a energie au fost determinate cu ajutorul programului IMPACTS. Pentru sectoarele non-energie, s-au analizat următoarele activități: • agricultură — emisiile de CH 4 datorate fermentației dejecțiilor animale și îngrășămintelor naturale, precum și emisiile de N 2 O datorate folosirii îngrășămintelor chimice; • industrie — emisii generate de procesele industriale; • silvicultură — pentru sechestrarea carbonului din atmosferă; • solvenți și alte produse — emisiile au fost determinate în corelație cu dezvoltarea tehnico- economică; • deșeuri — opțiuni de management al deșeurilor solide și lichide. Proiecțiile emisiilor de GES pentru sectorul industrial se bazează pe prognoza producției diferitelor ramuri, ținându-se seama de restructurarea industrială impusă de evoluția economică și cerințele UE, și sunt corelate cu factorii de emisie prevăzuți în metodologia IPCC. A.3.2. Ipoteze
Pentru estimarea emisiilor de GES a fost stabilit un scenariu de bază, „afaceri ca de obicei” (BaU — business as usual). Indicatorii macroeconomici și indicatorii energetici folosiți pentru simularea evoluției emisiilor de GES în România pentru perioada 2006—2012 sunt în conformitate cu conținutul secțiunii 1.2.6 și sunt prezentați în tabelul de mai jos: Tabelul A1. Indicatorii macroeconomici și indicatorii energetici pentru perioada 2003—2012
UM
Realizări
Prognoză 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Populație
mil. loc. 21,73 21,67 21,62 21,55 21,47 21,38 21,32 21,26 21,20 21,14
PIB
mld. euro 2000 47,10 51,00 53,40 56,20 59,70 63,50 67,20 71,00 75,00 79,10
PIB/loc.
euro 2000/loc. 2170 2350 2470 2610 2790 2970 3160 3340 3540 3700
Rata de creștere PIB % 5,40 8,30 4,70 5,20 6,20 6,30 5,80 5,70 5,60 5,50
Intensitate energetică
tep/1000 euro 2000 0,66 0,66 0,67 0,65 0,63 0,61 0,59 0,58 0,55 0,53
Sursa: Proiecția principalilor indicatori macroeconomici în perioada 2006—2010 — varianta preliminară a Prognozei de primăvară elaborată de Comisia Națională de Prognoză, 31.03.2006 În perioada 1990—2000, contribuția sectorului servicii la valoarea adăugată totală a crescut continuu. Contribuția sectoarelor industrie, agricultură și energie la valoarea adăugată totală a fost, la nivelul anului 2000, 43,8%, semnificativ mai mică comparativ cu 67,8%, valoare înregistrată la nivelul anului 1990. Structura macroeconomică a economiei românești este diferită de cea a statelor membre ale UE. În aceste condiții, politicile macroeconomice pe termen scurt ale României constau în: • restructurare economică selectivă; • modernizarea și dezvoltarea infrastructurii; • dezvoltarea acelor sectoare industriale care au un potențial concurențial ridicat; • dezvoltarea sectorului agricol, ținându-se cont de potențialul economic, uman și natural al României; • sprijinirea activităților de tip IT; • dezvoltarea turismului; • diversificarea sectorului de servicii. În perioada 2001—2004 rata medie a valorii adăugate totale a fost de 5,8% pentru industrie, 4,2% pentru agricultură, 7,0% pentru construcții, 4,6% pentru servicii. În strânsă legătură cu producția industrială și agricolă, s-a ajuns la o creștere a activităților cu o rată medie de 5,2% în sectorul transport. Referitor la dezvoltarea macroeconomică a României după 2006, au fost formulate următoarele ipoteze: • finalizarea modificărilor structurale începute cu anul 2000; • structura evoluției macroeconomice, cu tendințe similare celor din UE; • creștere economică și investiții importante pentru a se produce modificări semnificative în structura macroeconomică.
Cererea de energie pentru perioada 2006—2012 a fost determinată ținându-se seama de datele prevăzute în tabelul A2. Tabelul A2. Cererea de energie primară și de energie electrică
UM
Realizări
Prognoză 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Cererea de energie primară
mil. tep 39,03 39,02 41,36 42,27 43,56 45,0 46,2 47,65 48,1 48,8
Cererea totală de energie primară/ locuitor
tep/loc. 1,80 1,80 1,90 1,96 2,03 2,10 2,10 2,210 2,27 2,31
Cererea de energie electrică
TWh 54,56 55,30 56,48 58,99 60,7 62,5 64,2 66,1 67,7 69,5
Cererea de energie electrică/locuitor
kWh/loc. 2,51 2,55 2,61 2,74 2,83 2,92 3,01 3,1 3,19 3,28
Sursa: Cererea de energie primară: Politica energetică a României în perioada 2006—2009, document în discuție Cererea de energie electrică: Ministerul Economiei și Comerțului Evoluția prognozată a cererii de energie primară pentru perioada 2006—2012 are o rată anuală medie de creștere de aproximativ 2,5%. Evoluția estimată a cererii de energie electrică pentru perioada 2006—2012 are o rată anuală medie de creștere de aproximativ 2,77 %. În tabelul A3 este prezentată evoluția producției interne de resurse primare pentru perioada 2006—2012: Tabelul A3. Evoluția producției interne de resurse primare
UM
Realizări
Prognoză 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Total cărbune:
mil. tep 6,55 7,70 8,02 7,82 8,14 8,45 8,80 9,10
lignit
mil. tep 4,82 5,77 6,04 5,84 6,08 6,20 6,32 6,36
huilă
mil. tep 1,73 1,93 1,99 1,98 2,07 2,15 2,48 2,74
Gaz natural
mil. tep 5,37 5,96 7,30 8,83 9,71 10,20 10,52 11,13
Păcură
mil. tep 1,87 1,43 1,40 1,30 1,10 1,04 0,96 0,83
Hidro și sursele regenerabile de energie
mil. tep 1,74 1,53 1,43 1,53 1,61 1,66 1,71 1,74
Nuclear
mil. tep 1,44 1,44 1,82 2,81 2,81 2,81 2,81 2,81
Alți combustibili
mil. tep 2,90 2,77 2,92 2,95 2,97 3,02 3,07 3,14
TOTAL
mil. tep 19,87 20,83 22,51 25,24 26,34 27,18 27,87 28,75
În perioada 2006—2012, producția de energie electrică din surse nucleare se va dubla comparativ cu producția din anul 2006, ca urmare a punerii în operare a Unității II a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Tabelul A4 prezintă evoluția producției de energie electrică necesară pentru acoperirea cererii. Tabelul A4. Evoluția producției de energie electrică [TWh/an] 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Producția de energie electrică pentru acoperirea consumului național 54,56 55,30 56,48 58,99 60,70 62,50 64,20 66,10 67,70 69,50
Exportul de energie electrică 2,08 1,18 2,93 3,41 2,00 3,00 3,50 4,50 4,50 5,00
Total producție de energie electrică 56,64 56,48 59,41 62,40 62,70 65,50 67,70 70,6 72,2 74,5
Producția de energie electrică a centralelor hidroelectrice
resurse regenerabile de energie 13,26 16,51 20,21 17,75 16,0 18,0 19,5 21,7 22,3 23,0
Producția de energie electrică a centralei nucleare 4,91 5,55 5,54 5,55 7,0 10,8 10,8 10,8 10,8 10,8
Producția de energie electrică a termocentralelor 38,47 34,42 33,66 39,10 39,7 36,7 37,4 38,1 39,1 40,7
pe cărbune 23,64 21,79 21,66 27,10 28,7 25,7 26,4 27,1 28,1 29,7
pe gaz natural 11,19 10,46 10,0 10,0 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5
pe păcură 3,64 2,17 2,0 2,0 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5
Sursa: Ministerul Economiei și Comerțului; pentru perioada 2003—2005 valorile corespund Anuarului Statistic 2006. Figura 3. Evoluția producției de energie electrică pe tipuri de centrale în perioada 2003—2012
Figura 4. Evoluția producției de energie electrică pe tipuri de combustibili în perioada 2003—2012
În perioada 2006—2012, vor fi scoase din funcțiune unități de producere a energiei electrice ce au performanțe reduse, având o putere instalată de aproximativ 2.100 MW. În aceeași perioadă unități noi vor fi puse în funcțiune, având o putere instalată de aproximativ 1.100 MW, iar unele unități vor fi reabilitate, cu o putere instalată de aproximativ 950 MW. Totodată, reabilitarea centralelor termice și rețelelor de transport și distribuție a energiei termice va fi efectuată pentru reducerea pierderilor de căldură și îmbunătățirea eficienței energetice. Tabelul A5 și figura 5 prezintă evoluția producției pentru sectorul rafinare produse petroliere. Tabelul A5. Producția sectorului rafinare produse petroliere aflat sub incidența schemei [mii tone]
Sector 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Rafinării 11.000 12.289 13.844 14.840 16.750 16.580 17.570 17.800 20.270 20.100
Sursa: Ministerul Economiei și Comerțului
Figura 5. Producția sectorului rafinare produse petroliere aflat sub incidența schemei
Tabelul A6 și figura 6 prezintă prognoza producției pentru sectoarele industriale aflate sub incidența schemei, respectiv: sector mineral (ciment, var, sticlă, ceramică), producție și prelucrare metale feroase (oțel, fier etc), celuloză și hârtie. Tabelul A6. Producția sectoarelor industriale aflate sub incidența schemei [mii tone]
Sector 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Metale feroase:
cocs 1.550 1.573 1.777 1.900 2.100 2.250 2.320 2.360 2.360 2.360
fontă 4.101 4.244 4.098 4.500 5.800 6.230 6.400 6.510 6.510 6.510
oțel din care: 5.578 5.920 6.175 6.300 7.960 8.600 8.800 9.000 9.000 9.000
oțel convertizor 4.543 4.676 4.509 4.600 5.350 5.745 5.900 6.000 6.000 6.000
electric 1.035 1.244 1.666 1.700 2.610 2.885 2.900 3.000 3.000 3.000
Ciment 5.002 5.624 6.021 7.280 8.600 10.000 11.400 12.900 14.400 16.000
Var 1.936 1.978 1.978 2.000 2.100 2.250 2.400 2.560 2.730 2.900
Sticlă 314 315 320 350 480 500 520 540 570 600
Ceramică 1.503 1.787 2.112 2.300 2.400 2.600 2.750 2.900 3.000 3.100
Celuloză și hârtie 444 454 371 435 552 640 670 680 795 800
Sursa: Ministerul Economiei și Comerțului Figura 6. Producțiile fizice ale sectoarelor industriale aflate sub incidența schemei
Înlocuirea rapidă a tehnologiilor învechite pentru cele mai importante sectoare industriale nu va putea fi realizată în perioada 2007—2012. Se estimează că în majoritatea sectoarelor se vor folosi capacitățile existente, unele dintre acestea reabilitate în vederea creșterii producției și a eficienței energetice. În ultimii ani, diverse companii care au înregistrat producții scăzute până în anul 2005 au fost sau sunt în proces de privatizare. Se așteaptă ca aceste unități să își crească semnificativ producția. Strategia României este de a se alinia la standardele europene și de a depăși diferențele față de celelalte țări din Uniunea Europeană; se concretizează în proiecte de infrastructură de mare anvergură, care atrag creșteri semnificative ale producției industriale, precum și ale materialelor de construcții (oțel, fontă, ciment, var etc.). Creșterile prognozate pentru sectoarele și produsele prezentate în tabelul A.6 au avut la bază Planul național de dezvoltare 2007—2013, precum și Programul regional operațional „Dezvoltare regională 2007—2013”. Aceste documente (Planul național de dezvoltare 2007—2013, programele operaționale regionale, planuri operaționale sectoriale etc.) furnizează informații privind investițiile de infrastructură planificate și obiectivele până în 2013, pentru ca România să fie capabilă să reducă într-o perioadă scurtă diferențele de dezvoltare economică și socială comparativ cu dezvoltarea din țările UE. Unul dintre indicatorii relevanți de măsurare a nivelului de dezvoltare a unei țări este consumul de ciment pe cap de locuitor. În anul 2005, România a înregistrat un consum specific de 292 kg cim/cap de locuitor, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene formată din cele 15 state membre la acea dată (UE15) a fost de 538 kg cim/cap de locuitor (sursa Cembureau). Pentru perioada 2005—2006 prognoza de creștere a producției de ciment este de 20%, realizându-se o creștere de cca 16%. Cererea redusă a pieței față de prognoza estimată s-a datorat, în principal, întârzierilor în demararea unor lucrări de infrastructură. Ținându-se cont de faptul că proiectele întârziate privind infrastructura au fost deja demarate, se apreciază că diferența dintre creșterea producției de clincher în 2006 și prognoza din PNA va fi redusă în perioada următoare. Capacitatea totală de producție a clincherului de ciment este apreciată în prezent la cca 9,5 milioane tone/an. Pentru realizarea producțiilor prognozate, în perioada 2008—2012, sunt prevăzute realizări de noi capacități (prima, de 1,5 milioane tone/an, va fi pusă în funcțiune în anul 2008), concomitent cu lucrările de modernizare și creștere de capacitate a unora dintre instalațiile existente. Creșterea producției de oțel în perioada 2006—2012 are la bază următoarele premise: — datele și elementele ce se regăsesc în Strategia de restructurare a industriei siderurgice din România, care cuprinde și planurile individuale de viabilitate ale companiilor siderurgice, pentru perioada 2003—2008, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 55/2005. Aceasta a fost convenită cu reprezentanții Comisiei Europene și stă la baza procesului de monitorizare a restructurării siderurgiei românești; — creșterea gradului de utilizare a capacităților aferente, până la nivelul maxim, așa cum este menționat în strategie. Conform prevederilor strategice nu este planificată construirea de noi capacități, prin urmare prognoza privind nivelele de producție corespunde cu producțiile capacităților existente (9 milioane tone oțel/an). Nivelele de producție preconizate pentru perioada 2009—2012 sunt aceleași cu nivelele prevăzute pentru anul 2008. Este de menționat faptul că după 31 decembrie 2008 monitorizarea companiilor siderurgice încetează și, în mod implicit, dispare întregul pachet de restricții referitoare la dezvoltarea de noi capacități. În acest context, pentru perioada 2008—2012, în baza propriilor planuri de afaceri pentru grupurile siderurgice proprietare, s-au prognozat dezvoltări de noi capacități corelate cu nivelele de producție (conform tabelului A.6). Creșterea producției în siderurgie în perioada 2006—2007 are la bază următoarele premise: — creșterea consumului național de produse din oțel (de la 3.115 mii tone, realizat în anul 2005, la 4.250 mii tone, realizat în anul 2006, ceea ce reprezintă o creștere cu cca 36%), ce va continua și în anul 2007; — investițiile tehnologice finalizate în anul 2006 și puse în funcțiune la începutul anului 2007; — atingerea parametrilor de viabilitate (conform criteriilor europene) de către toate companiile siderurgice românești până în anul 2008, ceea ce implică creșterea producției fizice vandabile, necesare pentru obținerea unor venituri suficient de ridicate din exploatare. Creșterea de producție a sectorului celuloză și hârtie pentru perioada 2006—2012 se bazează pe: — prognozele de piață ce indică o creștere continuă a consumului de hârtii și cartoane (de exemplu, între 2005—2006 creșterea a fost de 6%). Consumul anual pe cap de locuitor este în România de 39 kg față de media UE de circa 130 kg pe cap de locuitor. Se apreciază că în următorii 5 ani România va avea același nivel de consum ca și cel european; — creșterea gradului de utilizare a capacităților actuale prin modernizare, precum și extinderea de capacitate; — repornirea unor capacități de producție modernizate în anul 2006.
Creșterea producției de hârtie și cartoane se va realiza atât prin creșterea producțiilor de celuloză, cât și prin creșterea ratei de utilizare a maculaturii — în unele cazuri în proporție de 100%. Creșterea producției sectorului de sticlă în perioada 2006—2012 are la bază evoluția ascendentă a cererii de piață, susținută de construirea de noi locuințe, îmbunătățirea izolării termice și cererea de ambalaje din sticlă. Creșterea producției de sticlă cu 37% în 2007 față de anul 2006 a fost fundamentată pe cererea de piață pentru geam float. La estimarea producției pentru perioada 2008—2012 au fost luate în considerare realizarea de noi capacități de producție de cca 300 mii tone/an, din care o capacitate de 200 mii tone/an a fost pusă în funcțiune în ianuarie 2007. De asemenea, a fost luată în considerare și punerea în funcțiune a unei noi instalații de producere a vatei de sticlă, având o capacitate de producție de cca. 20 mii tone/an. Se preconizează că, în funcție de cererea de pe piața internă și externă, să fie repornite o serie de capacități oprite în prezent. A.3.3 Proiecțiile GES pe sectoarele ETS și non — ETS
Activitățile din sectorul energie sunt clasificate în instalații de producere a energiei electrice și/sau termice, rafinării și cocserii. Prognozele emisiilor pentru sectoarele mai sus menționate în perioada 2006—2012 au fost determinate ținându-se seama de prognozele cererii de energie electrică și termică, respectiv ale producției de cocs și producției rafinăriilor. În cadrul calculului proiecțiilor au fost folosiți factorii de emisie din metodologia IPCC. În tabelul A7 și în figura 7 se prezintă evoluția emisiilor CO 2 pentru activitățile din sectorul energie, respectiv instalații de ardere și rafinării. Instalațiile de ardere sunt defalcate pe: instalații de producere a energiei electrice și termice, instalații de producere a energiei electrice și termice pentru industrie și instalații de producere a energiei termice pentru alte sectoare, precum sectorul rezidențial, comercial etc. Tabelul A7. Evoluția emisiilor de CO 2 pentru activitățile din sectorul energie [mil. tone CO 2 ] 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
TOTAL emisii de CO 2 pentru sectorul energie, inclusiv rafinării 52,18 48,71 50,24 53,62 59,98 61,55 63,56 64,62 66,71 68,13
1. Instalații de ardere, din care: 47,26 43,04 44,15 47,09 52,69 54,37 55,94 56,96 57,99 59,47
a. Instalații pentru producerea energiei electrice și termice 43,91 39,49 39,56 42,35 47,18 48,73 50,11 51,0 51,8 53,12
b. Instalații pentru producerea energiei termice pentru industrie 3,05 3,24 4,28 4,43 5,2 5,32 5,5 5,63 5,85 6,0
c. Alte instalații pentru producerea energiei termice pentru sectorul rezidențial, comercial etc. 0,3 0,305 0,31 0,31 0,31 0,32 0,33 0,33 0,34 0,35
2. Rafinării 4,92 5,67 6,09 6,53 7,29 7,18 7,62 7,66 8,72 8,66
Figura 7. Emisiile de CO 2 generate de activitățile din sectorul energie
În tabelul A8 se prezintă evoluția emisiilor GES, avându-se în vedere structura sectoarelor conform Inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră și evoluția emisiilor de GES pentru sectoarele aflate sub incidența EU ETS. Tabelul A8. Evoluția emisiilor GES [mil. t CO 2
echiv. ] și evoluția emisiilor de CO 2, pe sectoarele ETS și non ETS [mil. t CO 2 ] 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Producție de energie
GES 63,13 59,46 62,06 66,40 73,10 75,40 82,20 84,94 88,48 90,70
CO 2 în ETS 51,88 48,40 49,93 53,31 59,66 61,23 63,23 64,29 66,38 67,78
Transport
GES 12,27 17,04 17,23 17,50 18,00 18,80 19,20 20,64 21,00 21,50
Energie pentru uz în sectorul comercial, rezidențial și în agricultură
GES 11,48 12,13 12,50 12,80 13,40 14,50 15,00 15,30 15,70 16,00
CO 2 în ETS 0,30 0,31 0,31 0,31 0,32 0,32 0,33 0,33 0,34 0,35
Procese industriale
GES 17,35 18,57 20,00 21,46 22,60 25,30 26,80 28,30 28,90 29,40
CO 2 în ETS 9,27 9,93 10,35 11,43 12,87 15,69 16,74 17,75 18,56 19,43
Agricultură
GES 11,95 13,93 14,11 14,53 14,80 15,10 15,50 16,10 16,40 16,60
Utilizarea terenurilor și silvicultură
GES -34,80 -34,67 -34,80 -34,90 -35,00 -35,20 -35,30 -35,40 -35,50 -35,60
Deșeuri
GES 8,19 8,43 8,51 8,62 8,70 8,80 8,87 9,13 9,21 9,26
Alte sectoare
GES 24,26 25,06 25,67 26,19 27,00 29,50 30,60 31,00 31,30 31,60
Procese de ardere din industrie
CO 2 în ETS 9,52 10,16 10,22 11,04 11,05 11,93 12,69 13,37 13,72 14,05
Total
GES 148,63 154,62 160,08 167,50 177,60 187,40 198,17 205,41 210,99 215,06
Total sectoare ETS
CO 2 în ETS 70,97 68,80 70,81 76,10 83,92 89,17 92,97 95,74 99,0 101,61
În tabelul A9 se prezintă evoluția emisiilor de CO 2 pentru sectoarele industriale, avându-se în vedere atât procesele tehnologice, cât și instalațiile de ardere. Tabelul A9. Emisii actuale și prognozate ale sectoarelor ETS [mil. t CO 2 ] 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Instalații de ardere 47,26 43,04 44,15 47,09 52,69 54,37 55,94 56,96 57,99 59,47
Rafinării 4,92 5,67 6,09 6,53 7,29 7,18 7,62 7,66 8,72 8,66
Metale feroase 11,84 12,37 12,33 12,85 13,10 15,05 15,51 15,98 15,99 15,98
Producere ciment 5,15 5,90 6,15 7,30 8,06 9,58 10,71 11,88 13,00 14,16
Producere var 0,65 0,75 0,88 1,00 1,29 1,38 1,50 1,52 1,54 1,57
Producere sticlă 0,38 0,33 0,36 0,39 0,46 0,47 0,49 0,50 0,50 0,51
Producere ceramică 0,30 0,35 0,42 0,49 0,51 0,55 0,55 0,56 0,56 0,57
Producere hârtie și celuloză 0,47 0,39 0,43 0,45 0,51 0,59 0,66 0,68 0,69 0,70
Total procese industriale 18,79 20,09 20,57 22,48 23,93 27,62 29,42 31,12 32,28 33,49
Total CO 2 70,97 68,80 70,81 76,10 83,91 89,17 92,97 95,74 99,0 101,61
A.3.4 Evoluția intensității carbonului
În tabelul A10 se prezintă evoluția intensității carbonului, a PIB-ului și a emisiilor totale GES în perioada 2000—2012. Pe baza simulărilor realizate se poate observa scăderea intensității carbonului de la 103,7% în anul 2000 la 86,18% în anul 2012. Tabelul A10. Evoluția intensității carbonului 2003—2012
UM 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
PIB
Abs.
mld. euro 2000 40,3 42,6 44,7 47,1 51,0 53,4 56,2 59,7 63,5 67,9 71,0 75,0 79,1
Trend 2003= 100 % 85,56 90,45 94,9 100,0 108,25 113,38 119,32 126,75 134,82 142,68 150,74 159,24 167,94
Emisii
Abs.
Mt CO 2 131,85 136,57 142,68 148,62 154,63 160,08 167,5 177,6 187,4 198,17 205,4 210,99 215,06
Trend 2003= 100 % 88,72 91,89 96,0 100,0 104,04 107,71 112,7 119,5 126,09 133,34 138,21 141,97 144,70
Intensitate carbon
Abs.
MtCO 2 / mld euro 2000 3,272 3,206 3,192 3,155 3,032 2,998 2,98 2,975 2,951 2,949 2,893 2,813 2,719
Trend 2003= 100 % 103,7 101,61 101,17 100,0 96,10 95,02 94,47 94,29 93,54 93,47 91,7 89,17 86,18
Rata de reducere a intensității carbonului este relativ scăzută datorită creșterii consumului de cărbune utilizat pentru producerea de energie electrică, termică și pentru procesele industriale. Motivele pentru care crește gradul de utilizare a cărbunelui sunt reprezentate de prețul ridicat și disponibilitatea acestuia pe piața internațională. Totodată, în acest sens trebuie menționat și faptul că politica guvernamentală este de a crește siguranța în aprovizionarea cu energie și de a utiliza resursele energetice locale.
A.4 Etapa 3. Determinarea plafonului național Proiecțiile „de sus în jos” sunt principala sursă de date pentru stabilirea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate la nivel național, respectiv a plafonului național. Proiecțiile „de jos în sus“ se bazează pe datele furnizate de către operatori în scopul obținerii unei imagini complete și corecte a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din activitățile ce intră sub incidența schemei (vezi secțiunea C.2 pentru detalii cu privire la colectarea datelor din chestionare). Plafonul național pentru anul 2007 și pentru perioada 2008 — 2012 este prezentat în tabelul următor:
Plafonul național [număr certificate] 2007 2008 – 2012 74.836.235 75.944.352 medie anuală
A.5 Etapa 4. Compararea plafonului național cu plafonul indicativ
Plafonul indicativ este determinat ținându-se seama de cantitatea de emisii de CO2 generată de instalațiile aflate sub incidența EU-ETS, de rata de creștere a PIB-ului (din perioada 2003—2007 și din perioada 2003—2010), precum și de reducerea intensității carbonului din aceleași perioade.
Astfel, pentru perioadele analizate se utilizează următoarele formule:
1. pentru plafonul indicativ pentru 2007: P.I. 2007 = E ET 2003 (1
r PIB ) 4 (1
r IC ) 4, unde:
2. perioada 1 ianuarie 2008 — 31 decembrie 2012:
P.I. 2008 -2012 = E ET 2003 (1
r PIB ) 7 (1
r IC ) 7, unde:
P.I. = plafonul indicativ;
E ET =
emisiile de dioxid de carbon generate de sectoarele care intră sub incidența schemei; r PIB =
rata de creștere a produsului intern brut în perioada indicată;
r IC =
rata intensității carbonului în perioada indicată;
IC =
intensitatea carbonului se calculează ca raport între emisia totală de gaze cu efect de seră și 1.000 euro PIB.
Pentru România rezultatele sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul A11. Plafon indicativ
Sectoare ETS 2003 70,963 mil. tone
Rata medie de creștere a PIB 2003—2007 6,1%
Reducerea medie a intensității carbonului 2003—2007 1,48%
Rata medie de creștere a PIB 2003—2010 6%
Reducerea medie a intensității carbonului 2003—2010 1,25%
Plafon 2007 84,7 mil. tone
Plafon 2012 98,0 mil. tone
A.5.1. Analiză Evaluarea preliminară a datelor istorice disponibile și a prognozelor referitoare la dezvoltarea economică a României conduce la următoarele concluzii: • rata de creștere a PIB pentru anul 2003 este 6,02%; • rata prognozată a creșterii economice pentru perioada 2005—2010 este 5,8%; • creșterea economică de 5,8 % este cu mult mai mare decât valoarea indicativă prezentată în documentul Comisiei Europene privind Liniile directoare adiționale privind elaborarea NAP pentru perioada 2008—2012; • anul 2000 nu este reprezentativ pentru realizarea prognozelor privind emisiile de GES, datorită procesului semnificativ de restructurare economică, început în 1990 și finalizat în anul 2003.
Prin urmare, pentru România anul 2003 este considerat potrivit ca an de referință pentru evoluția crescătoare a PIB-ului și pentru evoluția descrescătoare a intensității carbonului.
B.1 Alocare în 2 pași MET ODOLOGIA
de alocare la nivel de sector
ANEXA B la plan Pentru alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, România a folosit abordarea în 2 pași. În primul pas este stabilit plafonul la nivel național, din care se extrage numărul de certificate de emisii de gaze cu efect seră corespunzător rezervei pentru acordarea bonusului pentru acțiunile timpurii și rezervei pentru nou-intrați. Numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră rămas este alocat sectoarelor. În cel de-al doilea pas certificatele de emisii de gaze cu efect de seră sunt distribuite fiecărei instalații din cadrul fiecărui sector. Această abordare este cea mai potrivită pentru România, deoarece evoluțiile istorice și prognozate ale producțiilor diferă semnificativ între sectoarele care cad sub incidența schemei. Metodologia se aplică atât pentru anul 2007, cât și pentru perioada 2008 — 2012.
B.2 Stabilirea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivelul sectoarelor La stabilirea plafoanelor pentru cele 8 sectoare, denumite plafon sector, a fost folosită următoarea formulă de calcul: unde: — PN = plafon național; plafon sector = PN — AT — RNI — AT = rezerva pentru acordarea bonusului pentru acțiunile timpurii; — RNI = rezerva pentru nou-intrați.
Calculul rezervei pentru nou intrați și al rezervei pentru acordarea bonusului pentru acțiunile timpurii este prezentat în anexa D și, respectiv, anexa F. Metodologia se aplică atât pentru anul 2007, cât și pentru perioada 2008 — 2012.
B.3 Metodologia de alocare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră la nivelul fiecărui sector Stabilirea numărului de certificate pentru fiecare sector se realizează ținându-se seama de ponderea emisiilor sectorului respectiv în emisiile totale generate de activitățile aflate sub incidența schemei. Ponderea emisiilor sectorului se determină ca raport între emisiile estimate ale sectorului în anul 2007, respectiv pentru perioada 2008 — 2012, și emisiile totale estimate ale activităților aflate sub incidența schemei în aceeași perioadă. Ponderea emisiilor calculate este egală cu ponderea numărului de certificate alocate fiecărui sector, după extragerea rezervei pentru nou-intrați și a rezervei pentru acordarea bonusului pentru acțiunile timpurii. Alocarea la nivel de sector se determină astfel:
1. stabilirea sectoarelor;
2. determinarea emisiilor sectoarelor;
3. determinarea ponderii emisiilor fiecărui sector în totalul emisiilor generate de activitățile aflate sub incidența schemei;
4. corecția alocării numărului de certificate pentru sectorul energie 1).
B.3.1 Etapa 1: Stabilirea sectoarelor Au fost stabilite următoarele 8 sectoare:
1. sectorul energie;
2. sectorul rafinare produse petroliere;
3. sectorul producție și prelucrare metale feroase;
4. sectorul ciment;
5. sectorul var;
6. sectorul sticlă;
7. sectorul ceramică;
8. sectorul celuloză și hârtie.
Emisia la nivel de sector este determinată pe baza producțiilor istorice și prognozate, precum și pe baza ratei de creștere a emisiilor generate de activitatea care intră sub incidența schemei. În sectorul energie sunt incluse și instalațiile care aparțin altor sectoare de activitate și care intră sub incidența schemei, deoarece dețin instalații de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 20 MW.
B.3.2 Etapa 2: Determinarea emisiilor la nivel de sector La nivel de sector emisiile istorice sunt determinate pe baza datelor obținute din cel mai recent Inventar național al emisiilor de GES (1989—2004), disponibil în 2006. 1) Din numărul de certificate alocate sectorului energie se extrage rezerva pentru acordarea bonusului pentru cogenerare și rezerva JI.
Rata de creștere a emisiilor sectorului este corelată cu următorii factori:
1. producția sectorului, creșterea PIB-ului;
2. evoluția intensității carbonului.
Intensitatea carbonului la nivel de sector este corelată cu următorii factori:
1. creșterea eficienței energetice;
2. schimbarea în utilizare a combustibililor;
3. schimbarea structurii producției.
B.3.3 Etapa 3: Determinarea ponderii emisiilor fiecărui sector în totalul emisiilor generate de activitățile care intră sub incidența schemei Pentru anul 2007, ponderea fiecărui sector se determină ca raport între emisiile prognozate în 2007 (abordarea de „sus în jos”) pentru sectorul respectiv și emisiile totale ale activităților care intră sub incidența schemei din acel an. Pentru perioada 2008 — 2012, ponderea fiecărui sector se determină ca medie a ponderii sectorului în acea perioadă. Ponderea sectorului se determină ca raport între emisiile prognozate pentru perioada 2008—2012 (abordarea „de sus în jos”) și emisiile totale ale sectoarelor care intră sub incidența schemei în acea perioadă.
B.3.4 Etapa 4: Corecția numărului de certificate alocate sectorului energie Corecția plafonului sectorului energie se realizează prin extragerea: — rezervei pentru acordarea bonusului pentru cogenerare, acest bonus fiind destinat instalațiilor din sectorul energie; — rezervei pentru proiectele tip implementare în comun ( JI ), respectiv numai a rezervei pentru proiectele JI cu efect indirect asupra emisiilor acestui sector, aceasta corespunzând unor reduceri indirecte de emisii în sectorul energie datorate implementării proiectelor de tip JI. Pentru mai multe informații cu privire la rezerva pentru acordarea bonusului pentru cogenerare și rezerva JI, a se vedea anexa E, respectiv anexa F.
B.4 Rezultatele alocărilor la nivel de sector
În tabelul de mai jos sunt prezentate alocările propuse sectoarelor ETS:
Tabelul B1. Alocările propuse pe sectoare
SECTOR
ALOCARE (NR. CERTIFICATE) 2007 2008—2012
Energie 47.046.971 208.674.068
Rafinare produse petroliere 6.286.751 28.818.122
Producție și prelucrare metale feroase 11.835.763 61.654.319
Var 1.102.910 4.908.313
Ciment 7.015.003 41.251.885
Sticlă 392.974 1.618.308
Ceramică 403.194 1.753.842
Hârtie și celuloză 462.766 2.449.411
C.1 Abordare
MET ODOLOGIA
de alocare a certificatelor la nivel de instalație
ANEXA C
la plan
Odată stabilit numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru fiecare dintre cele 8 sectoare mai sus menționate, se trece la alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră instalațiilor din cadrul sectorului. Această anexă prezintă metodologia folosită pentru alocarea certificatelor la nivel de instalație.
Metodologia folosită este abordarea istorică, conform căreia numărul de certificate care revine fiecărei instalații este determinat pe baza ponderii emisiilor instalației din anul relevant în totalul emisiilor generate de acel sector.
Metodologia se bazează pe ipoteza conform căreia ponderea emisiilor unei instalații în cadrul sectorului nu se va schimba în viitor.
Pașii care au fost realizați în cadrul alocării certificatelor la nivel de instalație sunt:
1. determinarea ponderii emisiilor instalației în totalul emisiilor sectorului, pentru anul relevant;
2. numărul de certificate alocate fiecărei instalații pentru 2007 și perioada 2008—2012 este rezultatul direct al ponderii emisiilor instalațiilor, așa cum a fost determinată în etapa 1, la numărul de certificate aferent sectorului.
Alocarea la nivel de instalație respectă criteriul „la nivel de instalație, alocarea nu este mai mare decât necesarul”, la care se ajunge prin utilizarea următoarei formule:
A inst. , unde:
E inst.
E inst. = emisiile aferente instalației; A inst. = alocarea aferentă instalației.
Dacă alocarea la nivel de instalație este mai mare decât emisiile aferente instalației, numărul de certificate adițional care depășește valoarea emisiilor este alocat instalațiilor din sector în baza ponderii fiecărei instalații în cadrul sectorului.
Operatorii pot să utilizeze unități de reducere a emisiilor (ERU) și reduceri de emisii certificate (CER), pentru perioada 2008—2012, în procent de 10% din numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate fiecărei instalații, prevăzut în Planul național de alocare.
Pentru anul 2007, Agenția Națională pentru Protecția Mediului emite în registrul național certificatele alocate prin Planul național de alocare, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prin care se aprobă Planul național de alocare.
Pentru perioada 2008—2012, anual până la data de 28 februarie a fiecărui an, o cincime din numărul total de certificate alocate prin Planul național de alocare.
Aceeași metodologie se aplică atât pentru perioada 2007, cât și pentru perioada 2008—2012. C2 Etapa 1: Determinarea emisiilor la nivel de instalație
C2.1 Determinarea perioadei istorice de referință
Perioadă istorică (perioada de referință) ia în considerare fluctuațiile din activitatea instalației. Pentru fiecare instalație, în perioada de referință se determină anul relevant, respectiv emisiile relevante, ca medie a acelor 2 ani cu cel mai ridicat nivel al emisiilor din cadrul perioadei de referință.
Perioada de referință este 2001—2004. Alegerea acestei perioade este bazată pe următoarele considerații:
— 2004 este cel mai recent an pentru care sunt disponibile date la nivel național, ceea ce face posibilă o imagine reală asupra emisiilor de GES, inclusiv a celor generate de instalațiile care intră sub incidența ei. Mai mult, fiind cel mai recent inventar național (trimis de România în 2006), are cel mai ridicat grad de acuratețe și siguranță a datelor; — se consideră ca necesară și suficientă o perioadă de 4 ani pentru a ține cont de fluctuațiile în activitatea instalației. C2.2 Identificarea instalațiilor
În luna aprilie 2006 a început procesul de identificare a instalațiilor și de colectare a datelor, cu ajutorul agențiilor locale pentru protecția mediului, a ministerelor, a Camerei de Comerț și Industrie și a asociațiilor de ramură. Instalații identificate, inclusiv după procesul de consultare a publicului, sunt următoarele: Tabelul C1. Instalații identificate pe sectoare 2007 2008–2012
Energie 152*) 146*)
Rafinare produse petroliere 9 9
Producere și prelucrare metale feroase 18 15
Ciment 7 7
Var 7 5
Sticlă 8 7
Ceramică 30 28
Celuloză și hârtie 11 10
Total instalații ETS 244 229 *) Include 4 instalații cu funcționare 100% pe biomasă și emisii zero, care sunt monitorizate. Figura 9. Instalații identificate
Instalațiile identificate care intră sub incidența schemei și cărora nu li se alocă certificate, deoarece funcționează pe biomasă, sunt prezentate în tabelul de mai jos: Tabelul C2. Instalațiile identificate care funcționează pe biomasă și care intră sub incidența schemei, dar cărora nu li se alocă certificate 2007 2008–2012
Energie 4 4
Producție și prelucrare metale feroase 0 0
Industria minerală 0 0
Alte activități 0 0
Total instalații cărora nu li se alocă certificate 0 0
C2.3 Colectarea datelor la nivel de instalație
Prin intermediul unui chestionar, operatorilor le-au fost solicitate următoarele informații: — informații generale cu privire la instalație (adresă, date de contact etc.); — schema procesului tehnologic; — producția istorică și prognozată a instalației; — consumul istoric și prognozat de combustibil și materii prime.
Formatul chestionarului a fost elaborat astfel încât să permită operatorilor furnizarea datelor necesare pentru calculul emisiilor, în conformitate cu prevederile Liniilor directoare pentru monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Chestionarele completate au fost returnate, atât în format electronic, cât și în format hârtie. Procesul de colectare și verificare a datelor a fost coordonat și verificat de două ori de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), sub supravegherea Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor (MMGA).
C2.4 Evaluarea și verificarea datelor transmise
Datele furnizate de către operatori au fost supuse verificării independente de către ANPM, astfel:
1. informațiile istorice au fost comparate cu informațiile existente din alte surse disponibile (rapoarte sectoriale, rapoartele companiilor etc.);
2. au fost verificate caracterul complet, acuratețea, corectitudinea și consistența datelor;
3. ținându-se cont de creșterea de capacitate/închiderea parțială a instalațiilor, s-au realizat comparații între producție și consumurile de combustibil și materii prime și emisiile generate. Datele privind prognozele de producții și consum furnizate de către operatori nu au stat la baza alocării. Alocarea s-a realizat pe baza proiecțiilor „de sus în jos”. C2.5 Calculul emisiilor istorice și prognozate
Abordare Pe baza datelor verificate privind producțiile și consumurile istorice și prognozate au fost calculate emisiile istorice și prognozate pentru fiecare instalație, de către ANPM, în conformitate cu Liniile directoare pentru monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră, după cum urmează: consum combustibil x factor de emisie x factor de oxidare 1) 1) Pentru toți combustibilii și materiile prime s-a utilizat factorul de oxidare 1.
Emisiile totale ale instalației au fost determinate prin luarea în considerare atât a emisiilor de proces, cât și a emisiilor de ardere. De exemplu, metoda bilanțului materii intrate-ieșite a fost utilizată în cazul sectorului producere și prelucrare metale feroase, precum și al sectorului de prelucrare. Factorii de emisie folosiți Factorii de emisie folosiți pentru determinarea emisiilor istorice și a celor prognozate sunt cei indicați de Liniile directoare IPCC, revizuite – 1996. Există și câteva excepții de la documentul anterior menționat, deoarece acesta nu furnizează factori de emisie pentru anumite tipuri de combustibil și materii prime, utilizate în activități care intră sub incidența schemei. În aceste cazuri particulare au fost folosiți factori de emisie proveniți din alte surse oficiale. Factorii de emisie utilizați sunt prezentați în tabelul următor: Tabelul C3. Factori de emisie pentru combustibili și materii prime
Combustibil
Factori de emisie (tCO2/TJ)
Sursa
A) Combustibili lichizi
Combustibili primari
Petrol brut 73,3
IPCC, 1996[1]
Emulsie bituminoasă 80,7
IPCC, 1996
Gaze naturale lichefiate 63,1
IPCC, 1996
Combustibili secundari
Benzină 69,3
IPCC, 1996
Kerosen[2] 71,9
IPCC, 1996
Motorină 74,1
IPCC, 1996
Păcură 77,4
IPCC, 1996
Gaz petrol lichefiat (GPL) 63,1
IPCC, 1996
Etan 61,6
IPCC, 1996
Benzină grea 73,3
IPCC, 1996
Bitum 80,7
IPCC, 1996
Lubrifianți 73,3
IPCC, 1996
Cocs de petrol 100,8
IPCC, 1996
Materie primă pentru rafinare 73,3
IPCC, 1996
Alte produse petroliere 73,3
IPCC, 1996
B) Combustibili solizi
Combustibili primari
Antracit 98,3
IPCC, 1996
Cocs 94,6
IPCC, 1996
Cărbune bituminos 94,6
IPCC, 1996
Cărbune subbituminos 96,1
IPCC, 1996
Lignit 101,2
IPCC, 1996
Șisturi bituminoase 106,7
IPCC, 1996
Turbă 106
IPCC, 1996
Combustibili secundari
BKB 94,6
IPCC, 1996
Gaz de cocserie 108,2
IPCC, 1996
C) Combustibili gazoși
Monoxid de carbon 155,2
Bazat pe NCV din 10.12 TJ/ t[3]
Gaz natural (uscat) 56,1
IPCC, 1996
Metan 54,9
Bazat pe NCV din 50.01 TJ/ t[4]
Hidrogen 0
Nu conține carbon.
Gaz de furnal 241,8
IPCC
Gaz de cracare 100,8
Corinair
Gaz de combustie de la fabricile de hidrogen 57
Corinair
Gaz de rafinărie 66,7 3,667(tCO2/tC) x 18,2(tC/TJ)
Materie primă
Factori de emisie (tCO 2 /t)
Sursa
CaCO 3 0,44
Dependent de conținutul de carbon
MgCO 3 0,522
Dependent de conținutul de carbon
Na 2 CO 3 0,415
Dependent de conținutul de carbon
BaCO 3 0,223
Dependent de conținutul de carbon
Marmură 0,44
Dependent de conținutul de carbon
CaCO 3 —MgCO 3 0,477
Dependent de conținutul de carbon
Mg (CO 3 ) 2 0,784
Dependent de conținutul de carbon
Minereu de fier 0,15
IPCC GL 2006
Deșeuri de la turnătoria de fier 0,15
IPCC GL 2006
Deșeuri de oțel 0,04
IPCC GL 2007
Deșeuri de fier 0,15
IPCC GL 2007
Electrozi de grafit 3,007
Furnale cu arc electric — electrozi de carbon (0,82%) — IPPC
Deșeuri de la electrozii de grafit 3,043
Furnale cu arc electric — sarcina carbon (0,83% C) — IPPC
Minereu de fier 0,15
Valoare pentru fontă
Cocs de petrol 3,19
IPCC GL 2006
Ca C 2 1,375
Calculat
Cenușă (1,5%C) 0,055
FE = 3,664 t CO 2 /t C x 0,015
C3. Etapa 2: Determinarea ponderii emisiilor instalației în totalul emisiilor sectorului
Determinarea anului relevant pentru fiecare instalație (definit ca emisia relevantă ) se face ca medie a acelor 2 ani cu cel mai ridicat nivel al emisiilor din cadrul perioadei de referință. În acest mod se stabilește anul relevant. Pentru a se dezavantaja instalațiile cu o evoluție constantă sau crescătoare privind dezvoltarea, se aplică un factor de continuitate, pentru ajustarea emisiilor, așa cum este prezentat în formula următoare: REL.E inst.i = [ ∑E max (2
din 4) ]/2 x Fcont, unde: ∑E max (2
din 4) = suma a 2 ani cu cel mai ridicat nivel al emisiilor din cadrul perioadei de referință F cont = factorul de continuitate, care se determină astfel:
a) dacă Q REL / Q 2007 < 0,95, atunci F cont = 105%;
b) dacă 0,95 ≤ Q REL / Q 2007 < 1,1, atunci F cont = 103%;
Q REL = media producției realizate în cei 2 ani din perioada de referință (2001—2004) cu emisiile cele mai mari;
Q 2007 = producția prognozată a instalației în anul 2007.
Emisia relevantă a fiecărui sector este determinată ca sumă a tuturor emisiilor instalațiilor:
REL.E S = REL.E inst.i
Ponderea emisiei instalației în cadrul sectorului se calculează pe baza emisiei relevante a instalației (în perioada de referință) și a emisiei relevante a sectorului, așa cum este prezentat în următoarea formulă:
p inst.i. = REL.E inst.i /REL.E S, unde:
p inst.i = ponderea emisiei instalației (i) în cadrul sectorului; REL.E inst.i = emisiile instalației (i) în anul relevant; REL.E S = emisiile relevante ale sectorului (S).
REL.E S = ∑(REL.E inst.i
E inst.j )
Emisiile relevante ale sectorului sunt calculate ca sumă a emisiilor instalațiilor cu date istorice și a emisiilor instalațiilor fără date istorice (E inst.j )
Ponderea instalației determinată pentru anul 2007 este aceeași cu cea pentru 2008—2012.
C4. Etapa 3: Determinarea numărului de certificate alocate la nivelul instalației
C4.1 Abordare
Abordare generală privind alocarea
Numărul de certificate alocate fiecărei instalații este determinat pe baza ponderii emisiei instalației în cadrul sectorului.
Bonusul pentru cogenerare și bonusul pentru acțiunile timpurii
În condițiile îndeplinirii criteriilor de eligibilitate, instalațiilor li se poate acorda bonusul pentru cogenerare (B COG ) sau bonusul pentru acțiuni timpurii (B EA ). În cazul în care o instalație este eligibilă pentru obținerea ambelor bonusuri, aceasta va primi numai bonusul aferent cogenerării. Pentru mai multe detalii a se vedea anexele F și G.
Alocarea certificatelor pentru instalații fără date istorice în perioada de referință
Alocarea pentru instalațiile fără date istorice a fost determinată în mod diferit față de instalațiile cu date istorice în perioada de referință. Instalațiile fără date istorice sunt cele pentru care nu există date în cel puțin 2 ani în cadrul perioadei de referință. În acest caz, alocarea se bazează pe media emisiei specifice a subsectorului în perioada de referință și pe producția prognozată a instalației.
Media emisiei specifice pentru fiecare sector a fost stabilită în baza următoarelor considerente:
— tipul activității și al producției; — tipul tehnologiei; — tipul combustibililor și al materiilor prime.
S-a utilizat media emisiei subsectorului pentru a ilustra cât mai bine activitatea instalației și pentru a nu se face discriminări în cadrul sectorului.
C4.2 Formulele de calcul
Alocarea certificatelor la nivel de instalație se face după formula:
A inst.i = p inst.i. x A S
B COG (sau B AT ),
unde:
A S = alocarea pentru sectorul (S); A inst.i = alocarea pentru instalația (i);
p inst.i = ponderea emisiilor instalației (i) în cadrul sectorului; B COG = bonus pentru cogenerare;
B AT = bonus pentru acțiuni timpurii.
Alocarea certificatelor în cazul instalațiilor fără date istorice în perioada de referință:
A inst.j = p inst.j. x A S
B COG (sau B AT )
p inst.j. = E inst.j /E S
E inst.j = E smspr x Q p x 95%,
unde:
A inst.j = alocarea certificatelor în cazul instalației (j) pentru care nu există date relevante pentru cel puțin 2 ani în perioada de referință;
A S = alocarea pentru sectorul (S);
p inst.j = ponderea emisiilor instalației (i) în cadrul sectorului;
E S = emisia totală pentru sectorul (S), în perioada de referință, în anul relevant;
E smspr = emisia specifică medie a subsectorului în perioada de referință, pe baza tipului de combustibili și a tipului de tehnologii folosite;
Q p = producția prognozată a instalației respective pentru anul 2007; 95% = factor de credibilitate a datelor.
D.1 Abordare
INST ALAȚIILE
nou-intrate și închiderea instalațiilor
ANEXA D
la plan
Metodologia de alocare a certificatelor pentru instalațiile nou-intrate în schemă este aceeași atât pentru 2007, cât și pentru perioada 2008—2012.
D1.1 Principiile alocării
Alocarea pentru instalațiile nou-intrate se va face dintr-o rezervă pentru nou-intrați (RNI).
Alocarea pentru instalațiile nou-intrate se realizează cu titlu gratuit.
RNI se gestionează la nivel național și va fi disponibilă pentru instalațiile nou-intrate din toate sectoarele care intră sub incidența schemei, la începutul perioadei, respectiv anul 2008. RNI este extrasă din plafonul național înainte de determinarea numărului de certificate alocate sectoarelor.
Certificatele din această rezervă se alocă după principiul „primul venit, primul servit”. În cazul în care rezerva se epuizează, operatorii trebuie să cumpere de pe piață certificatele necesare.
D1.2 Estimarea dimensiunii rezervei pentru instalațiile nou-intrate
Dimensiunea RNI a fost estimată pe baza datelor furnizate de către operatori prin intermediul chestionarelor (vezi anexa C — detalii cu privire la colectarea datelor), dar și al programelor și strategiilor guvernamentale, care impun sau încurajează construcția de noi capacități sau extinderea celor existente. RNI include un număr de certificate pentru instalațiile nou-intrate identificate, precum și un număr suplimentar de certificate pentru posibilii nou-intrați necunoscuți la momentul elaborării PNA.
D1.3 Eligibilitate și aplicabilitate
Instalația nou-intrată este o instalație nouă sau o instalație existentă care a obținut autorizația privind emisiile de gaze cu efect de seră sau revizuirea acesteia, ulterior notificării PNA către Comisia Europeană. Instalațiile identificate după trimiterea PNA Comisiei Europene se consideră instalații nou-intrate.
D1.4 Certificate neutilizate din rezerva pentru instalațiile nou-intrate
Dacă la sfârșitul perioadei 2008—2012 rămân neutilizate certificate din rezerva pentru instalațiile nou-intrate acestea sunt valorificate prin licitație.
D2. Determinarea numărului de certificate alocate instalațiilor nou-intrate
D2.1 Principii generale privind determinarea
Instalațiile nou-intrate vor primi 95% din numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră calculat.
Pentru a fi sigur că cei care solicită certificate din RNI nu transmit prognoze optimiste privind producția, operatorul trebuie să furnizeze ANPM informații cu privire la regimul de funcționare a instalației până în 2012, cu 90 de zile înainte de începerea activității (prognoze privind producția, consumuri de combustibil și materii prime).
D2.2 Condiții speciale pentru instalațiile noi de cogenerare
Pentru a compensa faptul că instalațiile de cogenerare existente primesc un bonus, s-a decis ca pentru instalațiile noi de cogenerare să se acorde 99% din numărul de certificate calculat. Măsura are rolul de a încuraja utilizarea tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic.
D2.3 Formula de calcul
Alocarea pentru instalațiile noi de cogenerare se va face după următoarea formulă:
A inst.ni = E.S. BAT x Q p x F,
unde:
A inst.ni = alocarea aferentă instalației noi; E.S. BAT = emisia specifică prevăzută în BAT;
Q p = producția prognozată a instalației respective pentru 2007 și/sau 2008—2012; F = 99%, pentru instalațiile de cogenerare;
F = 95%, pentru toate celelalte tipuri de instalații.
Pentru instalațiile cu putere termică medie sub 50 MW se va considera, de asemenea, emisia specifică din BAT-ul pentru instalații mari de ardere.
D3. Închiderea definitivă a instalațiilor
O instalație este considerată închisă definitiv atunci când pentru o perioadă de minimum un an calendaristic — de la 1 ianuarie până la 31 decembrie — sunt întrunite simultan următoarele condiții:
a) nu se mai desfășoară niciuna dintre activitățile prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 780/2006;
b) producția este egală cu zero;
c) emisiile de dioxid de carbon sunt egale cu zero;
d) instalația respectivă nu se mai deschide în viitor.
Toate certificatele alocate instalației rămân valabile pentru anul în care închiderea definitivă este notificată de operator autorității competente pentru protecția mediului. Începând cu anul calendaristic ulterior închiderii, certificatele nu mai sunt alocate instalației, fiind transferate în RNI.
Un operator a cărui instalație se va închide are obligația de a notifica autoritatea competentă pentru protecția mediului cu privire la încetarea oricărei activități listate în anexa I a directivei.
D4. Dimensiunea rezervei pentru nou-intrați
Perioada 2008–2012
RNI 22.783.307
Pondere în plafonul național (%) 6%
E1. Principii
REZER V A
pentru proiectele de tip implementare în comun (rezerva JI)
ANEXA E
la plan
România a aprobat deja un număr de proiecte JI, prezentate în cap. 9 al acestui document, și intenționează să aprobe și să găzduiască proiecte JI și în viitor, în conformitate cu prima Strategie națională a României privind schimbările climatice (Hotărârea Guvernului nr. 645/2005) și primul Plan de acțiune privind schimbările climatice (Hotărârea Guvernului nr. 1.877/2005) pentru perioada 2005—2007. Ținând seama de prevederile directivelor 2003/87/CE și 2004/101/CE și ale noii Decizii 2006/780/CE, România a inclus o rezervă JI în PNA. Prezenta anexă descrie metodologia utilizată pentru determinarea rezervei JI. Rezerva JI inclusă în PNA al României acoperă atât proiectele JI cu posibil efect de dublă contabilizare, atât direct, cât și indirect. Certificatele aferente proiectelor JI cu posibil efect indirect de dublă contabilizare au fost extrase din numărul total de certificate propuse spre alocare sectorului energie inclus în PNA, iar certificatele aferente proiectelor JI cu posibil efect direct de dublă contabilizare au fost
extrase din certificatele alocate instalației la care se desfășoară respectivul proiect JI.
Definițiile reducerilor de emisii directe și indirecte au fost utilizate conform prevederilor Deciziei 2006/780/CE.
Lista proiectelor JI inclusă în cap. 9 al PNA prezintă doar denumirea, situația și metodologia dublei contabilizări a tuturor proiectelor JI din România (inclusiv proiectele care nu se suprapun cu instalații EU ETS). Suplimentar, au fost incluse în PNA anexele (I și II) completate conform formatelor standard cuprinse în Decizia Consiliului 2006/780/CE.
Proiectele JI pot genera ERU-uri doar în prima perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto 2008—2012. Luând în considerare faptul că, pentru reducerile de emisii rezultate din unele proiecte JI înainte de 2008, România a acceptat să transfere „credite timpurii” sub formă de AAU-uri, a fost, de asemenea, inclusă în PNA și o rezervă JI pentru anul 2007. Având în vedere că AAU-urile pot fi transferate doar din 2008, doar certificatele aferente instalațiilor unde sunt implementate proiecte JI au fost extrase și incluse în rezerva JI calculată pentru anul 2007, considerându-se că ele vor fi returnate operatorilor în situația în care proiectele JI nu generează „credite timpurii” la sfârșitul lui 2007. În acest caz, alocarea pentru instalația respectivă a fost micșorată cu numărul de certificate prevăzut la acea instalație în anexa I pentru anul 2007, în același fel ca pentru perioada 2008—2012.
Rezerva JI pentru anul 2007 cuprinde certificatele pentru 8 proiecte JI cu „credite timpurii” în 2007 incluse în anexa I, numărul total de certificate fiind 492.879, din care:
— direct: 202.976;
— indirect: 289.903.
E2. Anexa I aferentă rezervei JI
Anexa I aferentă rezervei JI cuprinde 12 proiecte JI care au obținut deja scrisoarea de aprobare din partea Guvernului României la data trimiterii oficiale a PNA. Numărul total de certificate din anexa I este 3.452.214, din care:
— direct: 1.360.849;
— indirect: 2.092.365.
E3. Anexa II aferentă rezervei JI
Anexa II aferentă rezervei JI cuprinde 3 proiecte JI care au obținut deja scrisoarea de susținere din partea Guvernului României sau care au trimis deja un PIN (Project Idea Note) și un grup special de proiecte JI posibil a fi dezvoltate în viitor în domeniul utilizării resurselor regenerabile de energie și a promovării cogenerării de mică putere și care sunt în curs de discuții cu dezvoltatorii de proiecte. Numărul total de certificate din anexa II este 3.854.846, din care:
— direct: 95.824;
— indirect: 3.759.022.
E4. Dimensiunea rezervei JI
Dimensiunea rezervei JI în anul 2007:
2007
Rezerva JI
Certificate % din plafon național 492.879 0,66%
Dimensiunea rezervei JI în perioada 2008—2012:
2008—2012
Rezerva JI
Certificate % din plafon național 7.266.860 1,91%
E5. Surplusul de certificate
În perioada 2008—2012, certificatele din anexa II care nu sunt transformate în AAU-uri până la 31 decembrie 2012 vor fi anulate.
MET ODOLOGIA
de calcul pentru bonusul de cogenerare eficientă
F1. Motivare și principii generale
ANEXA F
la plan
România consideră că implementarea schemei reprezintă un impuls pentru promovarea tehnologiilor curate și eficiente din punct de vedere energetic. Planul național de alocare al României pentru fazele I și II ia în considerare beneficiile de mediu aduse de instalațiile care produc combinat energie electrică și energie termică, prin alocarea unui număr suplimentar de certificate instalațiilor de cogenerare.
Bonusul este oferit atât pentru anul 2007, cât și pentru perioada 2008—2012.
Pentru a se asigura că instalațiile de cogenerare nu vor primi un număr de certificate mai mare decât necesarul, au fost luate următoarele măsuri:
— alocarea pentru o instalație existentă include atât alocarea de bază, cât și bonusul; — diferențele între alocare și necesar, pentru fiecare an, au fost verificate în cadrul programului de alocare; — în situația în care alocarea pentru o instalație este mai mare decât necesarul, diferența este extrasă de la instalația respectivă și redistribuită celorlalte instalații prin reiterații în cadrul programului de alocare, utilizându-se aceleași principii.
F2. Criterii de eligibilitate
Bonusul pentru cogenerare se calculează pe baza reducerii emisiilor de dioxid de carbon datorate economiei de combustibil, ca urmare a utilizării cogenerării, comparativ cu producerea separată a energiei electrice și energiei termice.
Bonusul pentru cogenerare se acordă pentru instalațiile existente dacă îndeplinesc următoarele condiții:
1. eficiența globală a instalației este de minimum 65%. Formula pentru calcularea acesteia este: EF COG = 100 x (EE COG
ET COG )/c COG, unde: EF COG = eficiența producerii energiei electrice și termice în cogenerare (%); EE COG = energia electrică produsă în cogenerare în anul (s), exprimată în (MWh); ET COG = energia termică utilă produsă în cogenerare, în anul (s), exprimată în (MWh); c COG = combustibilul consumat pentru producerea energiei electrice și termice în cogenerare, în anul (s), exprimată în (MWh); s = unul din cei 2 ani din perioada de referință 2001—2004, utilizați în calculul emisiilor (în care EF COG este cea mai mare);
2. economia de combustibil obținută comparativ cu producerea separată a energiei electrice și termice. Economia de combustibil se calculează cu formula:
E.C. = [(EE COG /c COG )/ EF.EE SEP
(ET COG /c COG )/ EF.ET SEP ) -1], unde:
E.C. = economia de combustibil raportată la consumul de combustibil în cogenerare; EE COG = energia electrică produsă în cogenerare, exprimată în TJ;
ET COG = energia termică utilă în cogenerare, exprimată în TJ;
EF.EE SEP = eficiența producerii separate de energie electrică în centrale din România (31,85%) 1);
EF.ET SEP = eficiența producerii separate a energiei termice în centrale termice în România, cu o valoare de 87,56% 2);
c COG = combustibilul consumat pentru producerea energiei electrice și termice în cogenerare, exprimat în TJ.
F3. Calculul bonusului de cogenerare
Bonusul pentru cogenerare se calculează astfel:
B COG.inst.i = 50% x E.C. x C COG x E.S. sist.comp., unde: B COG.inst.i = bonusul pentru cogenerare pentru instalația (i);
E.C. = economia de combustibil;
C COG = combustibilul consumat pentru producerea energiei electrice și termice în cogenerare, exprimat în TJ/an, reprezentat ca medie a consumurilor de combustibil pentru cei 2 ani din perioada de referință pentru care s-au determinat emisiile;
E.S. sist.comp. = emisia specifică GES pe unitatea de combustibil consumat în sistem comparativ, determinată ca emisie specifică a centralelor ce funcționează pe gaz natural, cu o valoare de 0,06 tCO2/TJ (în baza datelor pentru 2004 transmise de către Institutul Național de Statistică la IEA—EUROSTAT— UNECE).
Datele pentru calculul eficienței obținute ca urmare a utilizării cogenerării sunt luate din perioada 2001—2004.
Instalațiile noi de cogenerare
Unitățile noi de cogenerare beneficiază de aceleași tratament ca și cele existente. La alocarea de certificate din rezerva pentru instalațiile nou-intrate (RNI), acestea vor beneficia de un regim special, comparativ cu celelalte instalații care aplică pentru certificate din rezervă.
Vezi anexa D cu privire la alocarea către nou-intrați.
G1. Motivare
MET ODOLOGIA
pentru determinarea bonusului pentru acțiunile timpurii
ANEXA G
la plan
Criteriul 7 al anexei III a Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 oferă posibilitate României de a lua în considerare opțiunea acordării bonusului pentru acțiunile timpurii (AT).
Perioada de referință este 2001—2004. Emisiile relevante sunt calculate ca medie a acelor 2 ani cu cel mai ridicat nivel al emisiilor din cadrul perioadei de referință. Această abordare este favorabilă instalațiilor care au realizat investiții care au condus la reduceri de emisii din anul 2003.
În perioada anterioară anului 2003, ca urmare a privatizării începute la mijlocul anilor ’90, multe companii au investit în măsuri voluntare de eficiență energetică.
România dorește să sprijine operatorii care au investit voluntar în măsuri de reducere a emisiilor în perioada 1998—2002. Acțiunile timpurii din această perioadă vor fi luate în considerare prin acordarea unei bonus operatorilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, atât pentru 2007, cât și pentru 2008—2012.
G2. Criterii de eligibilitate
Instalațiile din toate sectoarele sunt eligibile pentru acordarea bonusului pentru acțiuni timpurii.
Acțiunile timpurii trebuie corelate cu investițiile realizate care au generat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
1) Valoare conform datelor din anul 2004, raportate de Institutul Național de Statistică la IEA—EUROSTAT—UNECE.
2) Idem nota 1).
Proiectul calificat drept acțiune timpurie trebuie să fie un proiect din care să rezulte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 1998—2002.
Reducerea de emisii rezultată trebuie să fie adițională reducerilor obligatorii (rezultate din implementarea legislației Uniunii Europene sau naționale) la momentul realizării proiectului.
Nu este posibilă primirea simultană a bonusului pentru acțiuni timpurii și a bonusului pentru cogenerare.
Nu se fac diferențieri între instalațiile deținute de stat și cele private.
G3. Calculul bonusului
Bonusul pentru acțiuni timpurii este calculat cu formula:
B AT.inst.i = (E.S. ip – E.S. dp ) x [ Q min(2
din 4) ]/2, unde: B AT.inst.i = bonus pentru acțiuni timpurii pentru instalația (i);
E.S. ip = emisia specifică a instalației înainte de implementarea proiectului;
E.S. dp = emisia specifică a instalației după implementarea proiectului;
Q min(2
din 4) = suma producțiilor minime pentru 2 ani din perioada de referință.
Unitatea de măsură pentru producție este cea specifică diferitelor tipuri de produse (ex: „MWh” pentru energie, „tone oțel” pentru metale feroase, „tone var” pentru var etc.), iar perioada de referință este 2001—2004.
G4. Procedura de aplicare, verificare a datelor și aprobare a bonusului pentru acțiuni timpurii
Procedura de aplicare și verificare a datelor a fost coordonată de ANPM. MMGA a decis asupra criteriilor de eligibilitate care trebuie îndeplinite pentru acordarea bonusului.
Operatorii au avut ocazia de a se înscrie pentru obținerea bonusului prin furnizarea către ANPM a următoarelor informații:
— emisiile anuale GES în perioada 1998—2002 (emisia specifică înainte și după implementarea proiectului); — descrierea detaliată a proiectului; — informații privind adiționalitatea proiectului.
Datele furnizate de către operatori au fost verificate prin intermediul aceleiași proceduri, utilizată pentru determinarea emisiilor istorice.
G5. Dimensiunea bonusului pentru acțiuni timpurii
Rezerva pentru premierea acțiunilor timpurii cuprinde, pentru 2007, 3.895.034 certificate, respectiv pentru perioada 2008—2012, 3.403.451 certificate anual (adică 17.017.256 pentru toată perioada). Deoarece sunt eligibile instalații din toate sectoarele, această rezervă va fi extrasă din plafonul național.
ANEXA H
la plan
EXPLICAȚII
asupra bankingului
Bankingul reprezintă posibilitatea utilizării numărului de certificate emise într-o perioadă (și neutilizate în acea perioadă) în perioada/perioadele următoare.
H1. Intrabanking în perioada 2008—2012
În cadrul perioadei 2008—2012, certificatele emise sunt valabile pentru întreaga perioadă, inclusiv în primele 4 luni ale perioadei următoare. Astfel, certificatele emise într-o perioadă sunt valabile până la sfârșitul lunii aprilie a perioadei subsecvente.
Certificatele care nu au fost predate sau anulate la sfârșitul unui an, în cadrul unei perioade de comercializare, pot fi utilizate pentru îndeplinirea obligațiilor pentru anul următor, în cadrul aceleiași perioade. Ca urmare, este permisă reportarea numărului de certificate dintr-un an în altul (de exemplu, din 2008 în 2009) în cadrul perioadei 2008—2012.
H2. Banking între anul 2007 și perioada 2008—2012
România nu permite bankingul din anul 2007 în perioada 2008—2012. Transferul certificatelor de la o perioadă la alta va avea efect asupra volumului cantității atribuite AAU și asupra capacității României de a-și atinge angajamentul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, asumat prin Protocolul de la Kyoto. Pe termen mediu și lung, pot apărea implicații diverse asupra posibilităților de dezvoltare economică.