HOTĂRÂRE nr. 1709/2008

În temeiul art. 29 alin. (3) și al art. 108 din Constituția României, republicată, precum și al art. 49 alin. (2) și (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul UNIC

Se recunoaște Statutul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

București, 17 decembrie 2008.

Nr. 1.709.

Anexa

STATUTUL Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara

Capitolul I – Biserica

Secțiunea 1 – Introducere

Articolul 1

(1) Biserica Ortodoxă Sârbă, denumită în continuare B.O.S., este indivizibilă și autocefală.

(2) B.O.S. mărturisește public învățătura sa de credință, slujirea sa cultică o săvârșește public și administrează și orânduiește în mod independent treburile cultico-bisericești.

(3) B.O.S. întreține unitatea dogmatică și canonică cu toate celelalte biserici ortodoxe.

Articolul 2

B.O.S., cu sediul în Belgrad, Serbia, are rangul de patriarhie.

Articolul 3

Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, cu reședința în Timișoara, este organismul cultic care, duhovnicește, ierarhic și canonic, este parte componentă a B.O.S. autocefale.

Secțiunea a 2-a – Stema

Articolul 4

Stema Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara are următoarea reprezentare: Epitaful patriarhal de culoarea porfirei este împodobit în partea dreaptă cu o cruce cu două brațe orizontale, iar în partea stângă cu cârja arhierească, în mijloc se află un scut ce are deasupra sa mitra arhierească aurie; în jumătatea superioară de culoare albastră a scutului se află reprezentat în partea dreaptă turnul Sfântul Sava de la Hilandaru, iar în partea stângă, biserica mănăstirii Patriarhiei de Ipek, ambele reprezentări fiind de culoare albă. În jumătatea inferioară de culoare albă, la mijloc, se află o cruce aurie cu patru brațe și câte un opaiț arzând în fiecare colț al brațului.

Articolul 5

Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara își păstrează și stema sa istorică reprezentată prin doi îngeri care țin un scut de culoare albastră, împărțit orizontal în două părți. În partea stângă a părții superioare se află un porumbel așezat pe globul domnesc cu cruce, iar în partea dreaptă este macheta vechii catedrale timișorene cu hramul Înălțarea Domnului. Partea inferioară este împărțită în două părți: în partea stângă se află baza unei coloane din reședință ce are în vârf o coroană de lauri, iar în partea dreaptă se află o inimă cu aripi și coroană deasupra. Deasupra scutului se află un heruvim cu șase aripi, deasupra sa mitra arhierească, în stânga crucea cu două brațe orizontale, iar în dreapta cârja arhierească.

Secțiunea a 3-a – Steagul

Articolul 6

Steagul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara este tricolor: roșu-albastru-alb, cu cruce aurie și opaițe arzând în colțurile brațelor crucii.

Secțiunea a 4-a – Ștampila

Articolul 7

Toate autoritățile bisericești, organismele și organele Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara au ștampile proprii cu stema bisericească la mijloc și textul bilingv corespunzător, în limba sârbă cu caractere chirilice și în limba română cu caractere latine, conținând denumirea oficială a cultului.

Articolul 8

Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara își păstrează și ștampila sa istorică, cu stema la mijloc, prevăzută la art. 5, care va fi folosită la sărbătorile festive.

Secțiunea a 5-a – Limbile oficiale

Articolul 9

(1) Limbile oficiale ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara sunt: limba sârbă cu grafie chirilică și limba română.

(2) Evidența financiar-contabilă a Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara se va ține și în limba română.

(3) În relațiile oficiale cu autorităților statului se va folosi limba română.

Secțiunea a 6-a – Instituțiile bisericești

Articolul 10

Persoanele juridice ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara sunt următoarele:

a) episcopia;

b) comunitățile bisericești;

c) parohiile;

d) mănăstirile.

Articolul 11

Persoanele juridice prevăzute la art. 10 lit. b)-d) sunt cu activitate limitată, activitatea lor fiind reglementată de canoanele Bisericii Ortodoxe, de legiuirile B.O.S. și de prevederile prezentului statut.

Articolul 12

Persoanele juridice prevăzute la art. 11 dobândesc și posedă bunuri atât mobile, cât și imobile.

Articolul 13

Averea Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara slujește numai scopurilor Bisericii. Biserica își atinge scopurile sale nu spre folosul personal al membrilor săi, ci fiecare beneficiu sau creștere a averii bisericești se folosește spre avansarea Bisericii.

Secțiunea a 7-a – Venitul

Articolul 14

Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara administrează în mod independent și dispune liber asupra veniturilor și cheltuielilor ei.

Secțiunea a 8-a – Conducerea Bisericii

Articolul 15

B.O.S. este condusă în baza:

a) Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții după învățătura Sfintei Biserici Ortodoxe;

b) pravilelor sinoadelor ecumenice și pravilelor recunoscute de acestea, precum cele apostolice, ale sinoadelor locale și ale sfinților părinți, respectiv, a canoanelor bisericești;

c) dispozițiilor sinoadelor locale și ale sinoadelor patriarhale, care au fost acceptate de B.O.S.;

d) Constituției B.O.S.;

e) dispozițiilor, regulamentelor și hotărârilor fundamentale ale ierarhiei bisericești competente.

Articolul 16

Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara este condusă în baza dispozițiilor prezentului statut, cu respectarea prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.

Articolul 17

Principiile B.O.S., Constituția sa, precum și regulile și prescripțiile aduse de către Sfântul Sobor arhieresc, care se referă la autoritatea bisericească, canonică, ierarhică, administrativă și juridică, sunt obligatorii și pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara.

Secțiunea a 9-a – Organizarea

Articolul 18

Organizarea B.O.S. este ierarhic-bisericească.

Articolul 19

Întreaga autoritate bisericească: duhovnicească, disciplinar-bisericească și juridic-bisericească, conform canoanelor și organizării B.O.S., revine numai ierarhiei. Autoritatea ierarhiei se exercită prin organele și reprezentanții ierarhici ai Bisericii.

Articolul 20

Arhiereul eparhiot, cu ajutorul preoților și al laicilor din organele eparhiale, supraveghează și conduce treburile legate de averea mobilă și imobilă, ctitoriile și mijloacele financiare ale eparhiei.

Articolul 21

Întreaga proprietate a B.O.S., precum și a organismelor sale din România se află sub purtarea de grijă și în folosul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara. Dacă Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara încetează a mai funcționa, proprietatea acesteia este transferată în proprietatea și purtarea de grijă a Patriarhiei Ortodoxe Sârbe, cu sediul la Belgrad.

Articolul 22

În cazul unor erezii, schisme și lepădări de biserică, actele de proprietate sunt reținute de acea grupă, respectiv de acei credincioși care au rămas atașați B.O.S., cu sediul la Belgrad, hotărâre despre aceasta aducând Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S.

Secțiunea a 10-a – Abateri disciplinare bisericești

Articolul 23

Abateri disciplinare bisericești și pedepse sunt acelea care sunt prescrise prin prezentul statut în duhul Canoanelor Bisericii Ortodoxe. Personalul cultului poate fi sancționat disciplinar pentru încălcarea principiilor doctrinare sau morale ale cultului, potrivit prezentului statut, a codurilor canonice sau a regulamentelor.

Secțiunea a 11-a – Organizația administrativă

Articolul 24

B.O.S. este episcopală. Principala împărțire administrativă a B.O.S., din punct de vedere ierarhico-bisericesc, este în episcopii.

Articolul 25

În fruntea B.O.S. se află patriarhul, în calitate de conducător suprem al acesteia.

Articolul 26

Fiecare episcopie este condusă de către un arhiereu eparhiot, în calitate de conducător nemijlocit al acesteia. Arhiereul eparhiot este, conform prescripțiilor canonico-bisericești, principalul reprezentant și conducător al întregii vieți bisericești, duhovnicești și al ordinii bisericești în eparhie.

Capitolul II – Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara

Secțiunea 1 – Episcopia

Articolul 27

Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara este parte componentă a Patriarhiei Sârbe din Belgrad, cu sediul în Timișoara, P-ța Unirii nr. 4, cod 300085, înscris în CF nr. 16 Timișoara, nr. topo 392.

Articolul 28

Episcopia este organismul bisericesc de bază care cuprinde toate parohiile, comunitățile bisericești, mănăstirile și protopopiatele într-o regiune geografică definită.

Articolul 29

Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara este condusă de arhiereul eparhiot drept întâistătător și reprezentant direct al episcopiei sale. El conduce și îndrumă multilateral întreaga activitate administrativă, consistorial-bisericească, ierarhică, canonică, juridică și duhovnicească a episcopiei, cu conlucrarea organelor bisericești prevăzute prin prezentul statut.

Articolul 30

Scopurile Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara sunt:

a) înființarea, conducerea, întreținerea și îndrumarea bisericilor;

b) cumpărarea, posedarea, arendarea, purtarea de grijă și folosirea clădirilor și terenurilor pentru membrii episcopiei drept locuri pentru slujbe religioase și pentru structurile necesare în conducerea adecvată a eparhiei;

c) întreținerea întâlnirilor de natură evanghelică și confesională în deplin acord cu credința și tradiția ortodoxă sârbă;

d) instituirea, desfășurarea, îndrumarea orelor de religie și alegerea personalului didactic;

e) tipărirea, publicarea, vânzarea și răspândirea literaturii de toate genurile pentru sus-amintitele scopuri, înființarea și conducerea unei tipografii în acest scop;

f) acceptarea, dobândirea și posedarea de donații, daruri, moșteniri, legate și moșteniri cu dispoziție testamentară;

g) înființarea și conducerea organismelor care se ocupă cu activități creștin-umanitare și caritative.

Articolul 31

Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara își realizează scopurile nu în folosul personal al membrilor ei, ci fiecare beneficiu ori creștere valorică în favoarea Episcopiei folosește la promovarea scopurilor prevăzute la art. 30.

Articolul 32

Patrimoniul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara este constituit din bunuri mobile și imobile, fonduri, instituții și fundații care servesc nevoilor întregii Episcopii. Acestea sunt administrate de către Consiliul de conducere al Episcopiei.

Articolul 33

Bunurile imobile aflate în proprietatea Episcopiei nu pot fi înstrăinate, grevate, ipotecate sau concesionate fără aprobarea Adunării eparhiale și a Consiliului patriarhal de conducere al B.O.S.

Secțiunea a 2-a – Teritoriul

Articolul 34

Jurisdicția Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara cuprinde fostul teritoriu al episcopiilor ortodoxe sârbe ale Vârșețului și Timișoarei, care se află în România.

Articolul 35

Fiecare parohie, comunitate bisericească, mănăstire și protopopiat, existente în prezent pe teritoriul României sau care în viitor vor fi înființate, sunt părți componente ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara și astfel recunosc autoritatea și jurisdicția acesteia și se conduc după Constituția B.O.S., precum și după dispozițiile prezentului statut.

Articolul 36

Toate documentele oficiale ale tuturor organismelor bisericești ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara sunt subordonate și sunt obligatorii în acord cu prezentul statut. În cazul unor contradicții ori neînțelegeri, dispozițiile prezentului statut au forță juridică superioară.

Secțiunea a 3-a – Autoritățile bisericești de conducere

Articolul 37

Organizarea Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara este ierarhic bisericească.

Articolul 38

Autoritatea duhovnicească, disciplinar-bisericească și juridic-bisericească revine în exclusivitate ierarhiei. Această autoritate ierarhia o execută prin reprezentanți și organele sale.

Articolul 39

Arhiereul eparhiot supraveghează, prin organismele administrative bisericești corespunzătoare ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, modul în care preoțimea și laicii administrează averea mobilă și imobilă.

Articolul 40

Autoritățile de conducere ale B.O.S., care nu își au sediul în România, dar care prin funcția lor au un rol la nivelul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, sunt:

a) Patriarhul B.O.S.;

b) Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S.;

c) Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S.

Articolul 41

Organismele de conducere ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara sunt:

a) Arhiereul eparhiot;

b) Consistoriul bisericesc eparhial;

c) Adunarea eparhială;

d) Consiliul eparhial de conducere;

e) Protopopul;

f) Starețul de mănăstire;

g) Parohul;

h) Consiliul de conducere al Comunității bisericești;

i) Persoane de încredere ale Comunității bisericești.

Capitolul III – Funcțiile organismelor neeparhiale

Secțiunea 1 – Patriarhul B.O.S.

Articolul 42

Patriarhul este întâistătătorul B.O.S. și conducătorul întregii Biserici, astfel cum se prevede în Constituția B.O.S.

Articolul 43

În calitate de conducător al B.O.S., Patriarhul exercită, la nivelul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, următoarele atribuții:

a) menține unitatea la nivelul ierarhiei B.O.S.;

b) hirotonește, conform rânduielilor bisericești, personal sau prin arhierei împuterniciți, persoanele alese ca episcopi eparhioți sau vicari;

c) sfințește Sfântul și Marele Mir pentru nevoile bisericești ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara;

d) este pomenit la Liturghiile arhierești în cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara;

e) acordă distincții și ranguri bisericești persoanelor din Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, conform dispozițiilor recomandate de Sfântul Sobor arhieresc.

Secțiunea a 2-a – Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S.

Articolul 44

Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S. este reprezentanța ierarhică superioară, autoritatea bisericească legislativă în probleme de credință, slujire cultică, disciplină bisericească, precum și a întregii organizații a Bisericii.

Articolul 45

Pe lângă atribuțiile menționate în Constituția B.O.S., la nivelul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, Sfântul Sobor arhieresc exercită următoarele funcții bisericești, obligatorii pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara:

a) explică învățătura bisericească ortodoxă, în conformitate cu deciziile întărite de Sfânta Biserică în baza Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții;

b) dă îndrumări Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, prin arhiereul eparhiot, pentru apărarea și răspândirea credinței ortodoxe și menține puritatea moralei creștine;

c) reglementează calificarea candidaților pentru toate slujirile bisericești ordinare, extraordinare și misionare;

d) orânduiește toate problemele cultice în conformitate cu prescripțiile bisericești generale și în duhul credinței ortodoxe și le înaintează Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara spre îndeplinire;

e) canonizează sfinți și prescrie slujbe pentru pomenirea lor;

f) explică regulamentele canonico-bisericești, general-obligatorii și speciale și publică culegerile acestora;

g) stabilește îndatoriri și emite dispoziții disciplinare pentru preoțime și celelalte organe și funcționari ierarhico-bisericești;

h) reglementează îmbrăcămintea pentru preoțimea superioară și inferioară a ambelor cinuri;

i) reglementează procedura consistorială pentru consistoriile bisericești în Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara;

j) publică pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara regulamente în problematica cununiei bisericești;

k) hotărăște pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara reguli pentru viețuirea monahilor din mănăstiri și de pe lângă reședința episcopală;

l) stabilește pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara îndrumări pentru slujba Sfânta Taină a Mărturisirii;

m) alege arhiereul eparhiot pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara;

n) analizează și aprobă propunerile de modificare și completare a prezentului statut.

Articolul 46

În cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, Sfântul Sobor arhieresc judecă și stabilește:

a) divergențele dintre arhiereul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara și Sfântul Sinod arhieresc;

b) divergențele dintre arhiereu și patriarh.

Articolul 47

Sfântul Sobor arhieresc analizează hotărârile judecătorești:

a) toate cazurile care au făcut subiectul judecății Sfântului Sinod arhieresc la cererea arhiereilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara;

b) ușurează, la cererea celui condamnat și la propunerea motivată a arhiereului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, pedepsele pronunțate, înainte de executarea lor, și anume: oprirea de la săvârșirea lucrărilor sfinte pe tot timpul vieții, caterisirea și excluderea din Comunitatea bisericească.

Articolul 48

Toate hotărârile Sfântului Sobor arhieresc sunt definitive și fără drept de recurs.

Secțiunea a 3-a – Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S.

Articolul 49

Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S. este autoritatea superioară executivă și supraveghetoare și de judecată în Biserică. Pe lângă autoritatea executivă, de supraveghere și de judecată, prescrisă în Constituția B.O.S., în cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara. Sfântul Sinod arhieresc îndeplinește următoarele funcții executive și de supraveghere, obligatorii pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara:

a) aduce pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara hotărâri pentru apărarea și păstrarea curată a învățăturii Bisericii Ortodoxe referitoare la credință și morală; combate toată învățătura eronată, prejudecățile de credință și morale, superstițiile și obiceiurile dăunătoare;

b) poartă de grijă ca Sfintele Taine să fie săvârșite întocmai și menține frumusețea, exactitatea și uniformitatea slujirii slujbelor bisericești, dând îndrumări, prin arhiereul eparhiot Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara;

c) dă explicații despre hotărârile aduse de către Sfântul Sobor arhieresc în cazul problemelor controversate despre cununia bisericească și apără sfințenia cununiei bisericești, dând îndrumări obligatorii referitoare la acestea Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, prin arhiereul eparhiot;

d) supraveghează activitatea arhiereului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara;

e) supraveghează activitatea și numește administrator pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, în cazul în care locul este vacant, adică în cazul în care episcopia este vacantă;

f) acordă rangul de arhimandrit și crucea pectorală protopopilor, la recomandarea în scris a arhiereului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara;

g) invită arhiereul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara la ședințele Sfântului Sobor arhieresc;

h) dezbate asupra tuturor conflictelor privind competența autorităților ierarhic-bisericești, întrucât prin prezentul statut nu este altfel stabilit referitor la Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara;

i) hotărăște definitiv în privința înființării, unirii sau separării mănăstirilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara.

Articolul 50

În cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, Sfântul Sinod arhieresc execută următoarele funcții juridice:

a) judecă și stabilește divergențele dintre arhiereii Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara și alți arhierei și abaterile canonice ale arhiereilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara;

b) analizează hotărârile judecătorești, sentințele referitoare la abaterile disciplinare ale profesorilor de religie în cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, sentințele Consistoriului eparhial bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara.

Articolul 51

Hotărârile Sfântului Sinod arhieresc ce intră în competența sa sunt de natură canonică și bisericească, ce se referă la credință, slujire cultică, rânduială bisericească și organizare a Bisericii, sunt definitive și obligatorii.

Articolul 52

Sentința Sfântului Sinod arhieresc din prima instanță, la cererea acuzatului, poate fi trimisă Sfântului Sinod arhieresc spre o nouă analizare. Sentințele în ultimă instanță ale Sfântului Sinod arhieresc sunt definitive și obligatorii și nu mai pot fi contestate.

Capitolul IV – Organisme eparhiale

Secțiunea 1 – Arhiereul eparhiot

Articolul 53

Arhiereul eparhiot al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara este ales de către Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S. și este hirotonit de către Patriarhul sârb.

Articolul 54

Arhiereul eparhiot este conducătorul Episcopiei sale. El conduce și îndrumă întreaga viață a Episcopiei din toate punctele de vedere, prin conlucrare cu preoțimea și credincioșii, prin Consistoriul bisericesc eparhial, Consiliul eparhial de conducere, Adunarea eparhială și Administrația eparhială.

Articolul 55

Organismele bisericești și organele eparhiale sunt subordonate arhiereului eparhiot.

Articolul 56

Prin actul hirotoniei sale și al numirii canonice într-o anumită episcopie, în concordanță cu învățătura și prescripțiile B.O.S., arhiereul eparhiot are autoritate arhierească deplină în episcopia sa în ceea ce privește credința, morala, slujirea cultică și conducerea arhipăstorească.

Articolul 57

Drepturile și obligațiile arhiereilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara sunt stabilite prin canoanele bisericești, pravilele apostolice și ale sinoadelor ecumenice. În afară de acestea, arhiereul eparhiot, prin competența sa: 1. învață și îndrumă preoțimea și credincioșii Episcopiei sale prin cuvânt, faptă și epistole arhipăstorești și supraveghează educația bisericească în episcopia sa; 2. păstrează, apără și menține în rândul poporului credința ortodoxă, luptând împotriva oricărei lucrări potrivnice învățăturii ortodoxe și dăunătoare pentru interesele B.O.S.; 3. învață și stimulează preoțimea și poporul spre înființarea unor instituții religioase și de binefacere, spiritual-educative, patriotice, precum și a altor instituții folositoare pentru promovarea credinței și moralei în rândul poporului; 4. se îngrijește de regularitatea și autenticitatea sfintelor slujbe și, în general, de rânduiala bisericească; 5. are grijă ca bisericile și mănăstirile să fie înzestrate cu sfinte antimise, Sfântul și Marele Mir, veșminte sfinte, obiecte sfinte și cărți de cult și ca toate celelalte trebuințe ale Bisericii să fie împlinite după rânduială și la timp; 6. stabilește ca Sfintele slujbe să fie săvârșite în timpul sărbătorilor bisericești, populare și naționale; 7. dă binecuvântare pentru înființarea de biserici, capele și cimitire și se îngrijește de întreținerea lor în bună stare. Controlează și aprobă planurile arhitectonice pentru biserici și clădiri bisericești; 8. se îngrijește de arta bisericească, monumentele de artă bisericească, monumentele vechi și muzeele bisericești din episcopie; 9. sfințește bisericile; 10. hirotonește persoane vrednice în cinul preoțesc, îndrumându-le spre îndatoriri și acordându-le gramată; 11. propune Sfântului Sinod arhieresc acordarea de distincții clericilor care se remarcă prin viețuire exemplară și activitate pastoral-bisericească și didactic-religioasă, el singur acordându-le distincții ce intră în competența sa; 12. își stabilește un locțiitor în toate problemele eparhiale și, de asemenea, îl eliberează din funcție, înaintând despre aceasta raport Sfântului Sinod arhieresc; 13. numește predicatori eparhiali și mărturisitori pentru preoțimea episcopiei; 14. rânduiește persoane capabile a fi profesori de religie în școlile din episcopia sa și veghează asupra activității lor; 15. dă binecuvântare, la propunerea stareților de mănăstire, persoanelor pentru intrarea în cinul monahal; 16. dă binecuvântare și dezlegare în problemele de cununie bisericească și altele, conform rânduielilor Sfintelor canoane și hotărârilor Sfântului Sinod arhieresc; 17. judecă abaterile disciplinare ale laicilor și clericilor ambelor cinuri și îi pedepsește pentru aceste fapte prin: mustrare, avertisment, epitimie până la 15 zile și oprirea de la săvârșirea lucrărilor sfinte până la o lună, iar pentru credincioși pronunță pedepse de privare vremelnică de unele drepturi sau demnități în Biserică; pentru abateri mai mari aceștia sunt predați Consistoriului bisericesc eparhial. Toate aceste hotărâri sunt executorii; 18. ușurează pedepsele pronunțate definitiv de către Consistoriul bisericesc eparhial cu până la jumătate din pedeapsa primită; 19. oprește de la săvârșirea lucrărilor sfinte clerici învinuiți pentru abateri și numește înlocuitori; 20. acordă clericilor și angajaților Episcopiei concedii; 21. stabilește înlocuitori pentru stareții de mănăstiri absenți ori bolnavi, protopopi și preoți de parohie; 22. supraveghează activitatea protopopilor și clericilor aparținând ambelor cinuri în episcopia sa; 23. supraveghează în mod absolut asupra activității și viețuirii în cadrul instituțiilor bisericești, celor fundaționale și de folos din episcopie; 24. efectuează vizite canonice după rânduielile bisericești; 25. îndeplinește în mod regulat toate ordinele, deciziile și hotărârile Sfântului Sobor arhieresc și ale Sfântului Sinod arhieresc; 26. se îngrijește, cu ajutorul Consistoriului bisericesc eparhial și al Consiliului eparhial de conducere, ca toate organismele și organele Episcopiei să își îndeplinească îndatoririle cu justețe și conștiinciozitate, iar toate lucrurile să se săvârșească după regulamentele și prescripțiile bisericești; 27. înaintează, împreună cu propunerile sale, un raport anual Sfântului Sobor arhieresc despre activitatea sa arhipăstorească și, în general, despre situația din episcopia sa; 28. analizează și revizuiește hotărârile Adunării eparhiale, ale protopopilor și consiliilor bisericești; 29. analizează și aprobă regulamentele asociațiilor femeilor ortodoxe sârbe, precum și ale organismelor ajutătoare din parohii și comunități bisericești; 30. oprește îndeplinirea hotărârilor organismelor și ale organelor eparhiale, care nu sunt în consens cu principiile și învățătura Bisericii Ortodoxe, ale străvechilor canoane, ale Constituției B.O.S, ale prezentului statut ori cu interesele esențiale ale Bisericii. O astfel de hotărâre o restituie, pentru a fi analizată din nou, organismului care a emis-o. Dacă organismul eparhial pronunță aceeași hotărâre, atunci obiectul acesteia este înaintat Sfântului Sobor arhieresc pentru hotărâre definitivă; 31. în consens cu Consistoriul bisericesc eparhial și cu Consiliul eparhial de conducere înființează noi protopopiate, comunități bisericești și parohii; 32. întreține relații cu alte biserici ortodoxe și creștine din România; 33. numește redactor pentru publicațiile sale editoriale și direcționează publicațiile oficiale și celelalte publicații ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara; 34. desemnează vicepreședintele Consiliului eparhial de conducere, secretarul, casierul și alt personal necesar; 35. păzește și apără, în cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, puritatea învățăturii de credință și morală a Bisericii Ortodoxe, combătând toate învățăturile greșite, prejudecățile de credință și imorale, superstițiile și obiceiurile dăunătoare; 36. aprobă traducerea Sfintei Scripturi pentru Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara; 37. dă indicații pentru confecționarea obiectelor bisericești, a veșmintelor și a altor lucruri bisericești necesare; 38. se îngrijește de păzirea locurilor sfinte, a icoanelor și a celorlalte lucruri sfinte.

Articolul 58

Locul arhiereului eparhiot se vacantează prin moarte, ieșirea la pensie, neputință dovedită medical, mutarea la propria cerere sau înlocuirea în baza vinovăției canonice, conform sentinței.

Articolul 59

Episcopia vacantă este condusă de un administrator, care este numit de către Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S.

Articolul 60

În perioada în care scaunul episcopal este vacant, administratorul poate îndeplini activitățile care se referă la organizarea eparhială și poate efectua toate activitățile începute în timpul fostului arhiereu eparhiot sau administrator.

Articolul 61

În cazul vacantării Episcopiei, Consistoriul bisericesc eparhial stabilește o comisie formată din 3 persoane, care are obligația de a inventaria întregul patrimoniu al acesteia. O copie a procesului-verbal de inventariere va fi comunicată Sfântului Sinod arhieresc.

Articolul 62

Toate bunurile mobile și imobile ale Episcopiei, primite conform inventarului, vor fi predate administratorului sau nou-instalatului arhiereu eparhiot.

Articolul 63

Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara asigură arhiereului eparhiot sau administratorului reședință, servire, dotări interioare la reședință, precum și onorariul financiar corespunzător.

Secțiunea a 2-a – Consistoriul bisericesc eparhial

Articolul 64

Consistoriul bisericesc eparhial este organul arhiereului eparhiot pentru judecată bisericească în probleme de credință, morală, regulamente și prescripții bisericești.

Articolul 65

Arhiereul eparhiot este președintele Consistoriului bisericesc eparhial. El poate împuternici un locțiitor al său sau un alt preot ca locțiitor al său, pentru a prezida în locul său.

Articolul 66

Atunci când prezidează arhiereul, locțiitorul arhieresc poate participa la judecată ca membru al Consistoriului.

Articolul 67

Consistoriul bisericesc eparhial este format din președinte și 2 membri care au și locțiitorii lor.

Articolul 68

Arhiereul eparhiot numește din rândul clericilor reclamantul consistorial, secretarul și, de asemenea, desemnează un număr necesar de personal administrativ.

Articolul 69

Arhiereul eparhiot desemnează și eliberează toți membrii Consistoriului bisericesc eparhial și înștiințează Sfântul Sinod arhieresc despre desemnarea și eliberarea lor.

Articolul 70

Membrii Consistoriului bisericesc și locțiitorii lor, precum și secretarul Consistoriului se numesc din rândul preoților cu studii teologice terminate și cu cel puțin 10 ani vechime în slujba juridică, educativ-bisericească, parohială și administrativ-bisericească. Întâietatea se acordă candidaților cu pregătire teologică superioară și, după caz, cu studii de drept.

Articolul 71

Atunci când Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara nu are un număr suficient de clerici cu o calificare corespunzătoare, arhiereul sau administratorul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara va aranja ca servirea necesităților sale juridice să fie asigurată de către Consistoriul bisericesc eparhial al unei alte episcopii.

Articolul 72

Membrii Consistoriului bisericesc eparhial, locțiitorii și secretarul nu pot fi nici între ei, nici cu președintele rude de sânge până la gradul patru inclusiv, iar în rudenie de cuscrie și botez, până la gradul al doilea inclusiv.

Articolul 73

Consistoriul bisericesc eparhial emite hotărâri deplin valabile în consiliul format din președinte, respectiv locțiitorul său, 2 membri și secretarul sau grefierul.

Articolul 74

Consistoriul bisericesc eparhial adoptă hotărâri prin majoritate de voturi. Membrul Consistoriului care nu este de acord cu hotărârea dispusă are dreptul de a depune în scris motivația opiniei sale.

Articolul 75

Membrii Consistoriului bisericesc eparhial acordă votul lor atunci când se iau decizii în mod cu totul independent, ghidându-se în această privință după conștiința lor, dar și după deciziile canoanelor și legiuirilor.

Articolul 76

Votarea începe de la cel mai tânăr membru al Consistoriului după vechimea slujirii. În cazul în care amândoi membrii sunt de acord și dacă arhiereul eparhiot acceptă acea hotărâre, atunci el nu mai votează. Dacă nu este de acord cu hotărârea celor 2 membri ai Consistoriului, atunci el are drept de veto. În acest caz, obiectul este înaintat Sfântului Sinod arhieresc al B.O.S. spre analizare și hotărâre definitivă.

Articolul 77

Membrii Consistoriului sunt înlocuiți de către locțiitori, iar la nevoie, poate fi înlocuit și secretarul Consistoriului bisericesc eparhial.

Articolul 78

Membrul Consistoriului bisericesc eparhial care are interese personale sau care a participat la investigarea cazului nu poate judeca.

Articolul 79

Consistoriul bisericesc eparhial hotărăște despre excluderea membrilor Consistoriului în baza art. 78. În acest caz, locțiitorul arhieresc ori secretarul înlocuiește membrul exclus al Consistoriului.

Articolul 80

Solicitarea de excludere simultană a mai multor membri este soluționată de către Marele Consistoriu bisericesc al B.O.S, care va pronunța o hotărâre.

Articolul 81

Toate hotărârile Consistoriului bisericesc eparhial, adoptate la ședințele la care nu a prezidat arhiereul eparhiot, sunt înaintate acestuia pentru consimțire. Dacă arhiereul nu este de acord cu hotărârea, el poate înainta cazul Consistoriului bisericesc eparhial pentru o nouă revizuire. În cazul în care Consistoriul bisericesc eparhial își menține hotărârea, arhiereul eparhiot poate înainta cazul, însoțit de motivația sa, Sfântului Sinod arhieresc al B.O.S. pentru hotărâre definitivă. Executarea hotărârii Consistoriului bisericesc eparhial se amână până la pronunțarea hotărârii Sfântului Sinod arhieresc.

Articolul 82

Hotărârile adoptate la ședințele Consistoriului bisericesc eparhial sunt consemnate în procesul-verbal al Consistoriului. Toți membrii Consistoriului bisericesc eparhial, care au luat parte la judecată, precum și secretarul semnează procesul-verbal. Hotărârile și sentințele le semnează președintele și secretarul, iar hotărârea o înaintează celui interesat.

Articolul 83

Președintele repartizează pentru dezbatere toate cauzele sosite, care au fost înaintate Consistoriului bisericesc eparhial. El deschide și ridică ședințele și conduce lucrările în timpul dezbaterilor și al judecății. El se îngrijește ca toate cauzele în fața Consistoriului bisericesc eparhial să fie încheiate în timp util.

Articolul 84

În toate cazurile referitoare la problemele administrativ-bisericești, canonice, ierarhice și juridice, Consistoriul bisericesc eparhial lucrează după îndrumările arhiereului eparhiot, astfel:

a) supraveghează, după indicațiile arhiereului, preoții de parohii, birourile parohiale, protopopiatele;

b) comunică și execută hotărârile înaltelor autorități bisericești de judecată;

c) ajută arhiereului eparhiot în toate lucrările administrativ-eparhiale și execută ordinele sale în privința lucrărilor ce intră în competența sa;

d) se îngrijește de inventarul Episcopiei în cazurile mutării, pensionării sau decesului arhiereului eparhiot;

e) hotărăște asupra schimbărilor din registrele matricole bisericești;

f) numește, în colaborare cu Consiliul eparhial de conducere, reprezentantul juridic al Episcopiei.

Articolul 85

În privința abaterilor disciplinare ale preoților și credincioșilor, arhiereul eparhiot, deoarece analizează verificarea finală, pronunță o hotărâre, dacă consideră că acest lucru intră în sfera sa de competență. În situația în care cazul se află în afara stării sale de competență, arhiereul eparhiot va preda acest caz Consistoriului bisericesc eparhial pentru îndeplinirea procedurii.

Articolul 86

Consistoriul bisericesc eparhial, în calitate de organ de judecată, are următoarele atribuții:

a) judecă abaterile disciplinare ale preoțimii ambelor cinuri;

b) judecă abaterile disciplinare ale credincioșilor, care atrag excluderea din comunitatea bisericească, pentru o anumită perioadă de timp sau definitiv;

c) judecă divergențele referitoare la validitatea și anularea căsătoriei bisericești și divorțul celor căsătoriți bisericește;

d) soluționează conflictele dintre preoți, precum și controversele legate de venitul parohial și de proprietatea bisericească mobilă și imobilă, care a fost stabilită spre beneficiul clericilor.

Articolul 87

Toate organele bisericești și instituțiile din cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, precum și toți credincioșii săi se află în subordinea Consistoriului bisericesc eparhial și sunt obligați a se supune hotărârilor sale.

Articolul 88

Hotărârile Consiliului bisericesc eparhial sunt definitive și obligatorii și trebuie să fie îndeplinite de către organele bisericești, în afară de situația în care:

a) plângerile au fost depuse la Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S., prin Consistoriul bisericesc eparhial competent, în termen de 14 zile de la primirea sentinței;

b) a fost adoptată hotărârea de excludere ori dacă Consistoriul bisericesc eparhial adoptă hotărâre cu privire la caterisirea preotului sau îl așază sub interdicția definitivă de a sluji cele sfinte, atunci sentința trebuie să fie întărită de către Sfântul Sinod arhieresc;

c) arhiereul eparhiot, dacă va considera potrivit, poate aplica o pedeapsă mai mică decât cea pronunțată de Consistoriul bisericesc eparhial cu până la jumătate din sentința pronunțată.

Secțiunea a 3-a – Adunarea eparhială

Articolul 89

În componența Adunării eparhiale intră:

a) arhiereul eparhiot sau locțiitorul său;

b) 2 membri ai Consistoriului bisericesc eparhial;

c) un membru din cinul monahal;

d) câte un cleric și un laic din fiecare protopopiat;

e) 5 laici care sunt numiți de către arhiereul eparhiot în acord cu Consistoriul bisericesc eparhial și cu Consiliul eparhial de conducere.

Articolul 90

Membrii clerici și locțiitorii lor sunt propuși de către arhiereul eparhiot Sfântului Sinod arhieresc care îi și numește.

Articolul 91

Membrii laici și locțiitorii lor sunt desemnați de către Consiliul patriarhal de conducere, la propunerea arhiereului competent.

Articolul 92

Membrii Adunării eparhiale se aleg pe o durată de 6 ani. Membrii nu pot fi aleși mai mult de două ori consecutiv.

Articolul 93

Președintele Adunării eparhiale este arhiereul eparhiot. În lipsa președintelui, Adunarea eparhială este prezidată de locțiitorul arhieresc. Dacă arhiereul iese temporar din ședință, vicepreședintele Adunării eparhiale prezidează până la întoarcerea arhiereului.

Articolul 94

Arhiereul numește un cleric ca secretar al Adunării eparhiale.

Articolul 95

Arhiereul eparhiot desemnează vicepreședintele din rândul membrilor Adunării eparhiale. Referitor la anumite probleme, Adunarea eparhială poate cere părerile unor specialiști care nu sunt membri ai Adunării eparhiale. O astfel de persoană nu are drept de vot la ședințele Adunării eparhiale.

Articolul 96

Dacă se vacantează un loc în timpul duratei mandatului, arhiereul eparhiot va numi un nou membru din rândul locțiitorilor.

Articolul 97

Arhiereul eparhiot convoacă Adunarea eparhială pentru ședință ordinară la sediul Episcopiei o dată pe an și, extraordinar, după necesități și la locul potrivit.

Articolul 98

Plenul Adunării eparhiale îl constituie președintele și majoritatea membrilor Adunării eparhiale. Hotărârile se iau cu majoritatea voturilor. În cazul egalității de voturi, cel ce prezidează are votul decisiv.

Articolul 99

Arhiereul eparhiot suspendă executarea hotărârilor Adunării eparhiale care nu sunt în concordanță cu principiile și învățătura Bisericii Ortodoxe, ale străvechilor canoane, ale Constituției B.O.S., cu cele ale prezentului statut sau cu interesele esențiale ale Bisericii. O astfel de hotărâre o înapoiază Adunării eparhiale pentru o nouă analizare. Dacă nici atunci nu se poate ajunge la o înțelegere, cazul respectiv va fi înaintat Sfântului Sinod arhieresc pentru hotărâre definitivă.

Articolul 100

Procesul-verbal al Adunării eparhiale este semnat de președinte și de cei 2 delegați care sunt aleși de către Adunarea eparhială din rândul membrilor săi.

Articolul 101

Dacă un membru al Adunării eparhiale nu poate participa la ședință, el este dator să anunțe despre aceasta arhiereul eparhiot, care îl va invita în locul său pe membrul locțiitor.

Articolul 102

Dacă un membru al Adunării eparhiale sau un locțiitor își neglijează obligațiile și fără motive întemeiate nu participă la două ședințe, locul său va fi completat prin modul de alegere prevăzut în prezentul statut.

Articolul 103 — Toți membrii Adunării eparhiale, în afară de preoți, la prima lor ședință, vor depune următorul jurământ: "Eu (numele și prenumele), jur pe Atotputernicul Dumnezeu că voi fi credincios Sfintei Biserici Ortodoxe, voi respecta cu conștiinciozitate Sfintele canoane, Statutul bisericesc și celelalte rânduieli bisericești, obligațiile mele le voi îndeplini cu exactitate, voi păzi secretele funcției și întotdeauna voi apăra și reprezenta interesele Bisericii Ortodoxe Sârbe. Așa după cum eu voi îndeplini acestea, așa să îmi ajute Dumnezeu și în această viață și în cea viitoare."

Articolul 104

Adunarea eparhială exercită următoarele atribuții:

a) se îngrijește de mijloacele pentru achitarea necesităților materiale ale Episcopiei;

b) redactează raportul financiar anual și bugetul eparhial și le trimite Consiliului patriarhal de conducere pentru aprobare;

c) propune cumpărarea, grevarea sau ipotecarea și vânzarea proprietății imobile, culturale și fundaționale a Episcopiei și înaintează aceste propuneri Consiliului patriarhal de conducere pentru aprobare definitivă;

d) înființează sau desființează, deține, administrează și controlează bunurile, fondurile și celelalte instituții fundaționale și de folos ale Episcopiei;

e) primește și aprobă rapoarte financiare anuale și bugetele comunităților bisericești și ale mănăstirilor;

f) împreună cu arhiereul eparhiot și cu ajutorul Consistoriului bisericesc eparhial și al protopopilor revizuiește lucrarea comunităților bisericești și a organismelor lor ajutătoare, pentru ca acestea să își îndeplinească îndatoririle lor în conformitate cu Constituția B.O.S., cu prezentul statut și cu învățătura Bisericii;

g) supraveghează asupra acelor bunuri, fonduri și ctitorii, care sunt încredințate spre administrare și manipulare comunităților bisericești, mănăstirilor și parohiilor;

h) întreține inventarul proprietății sale bisericești în Episcopie și se îngrijește ca toate proprietățile imobile, în ceea ce privește proprietatea, să fie corect intabulate și asigurate, păstrează copiile tuturor actelor de proprietate, documentele referitoare la încorporații, regulile și documentele referitoare la asigurarea tuturor comunităților bisericești, ale mănăstirilor și parohiilor;

i) stabilește pentru comunitățile bisericești sumele destinate scopurilor misionare;

j) stabilește pentru comunitățile bisericești sumele de contribuție pentru mănăstiri;

k) aprobă regulile organismelor bisericești inferioare;

l) hotărăște asupra începerii, încheierii, ajungerii la un acord în privința proceselor judecătorești și acordă îndrumări consilierului juridic al Episcopiei în această privință.

Secțiunea a 4-a – Consiliul eparhial de conducere

Articolul 105

Consiliul eparhial de conducere este organul executiv al Adunării eparhiale.

Articolul 106

Consiliul eparhial de conducere este constituit din arhiereul eparhiot și din 2 membri numiți de către arhiereul eparhiot.

Articolul 107

Membrii Consiliului eparhial de conducere sunt aleși pe o durată de 3 ani.

Articolul 108

Președintele Consiliului eparhial de conducere este arhiereul eparhiot.

Articolul 109

Arhiereul eparhiot convoacă ședințele Consiliului eparhial de conducere atunci când este nevoie.

Articolul 110

Dacă un membru nu poate participa la ședință, el trebuie să îl anunțe din timp pe arhiereul care va chema locțiitorul.

Articolul 111

Plenul Consiliului eparhial de conducere îl constituie președintele și jumătate din numărul membrilor consiliului.

Articolul 112

Hotărârile se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenți. În cazul egalității de voturi, cel ce prezidează are votul decisiv.

Articolul 113

Procesul-verbal al ședinței Consiliului eparhial de conducere îl semnează președintele și secretarul.

Articolul 114

Cazurile urgente, care nu suferă amânare, se hotărăsc de către președinte. Președintele se poate consfătui telefonic sau cu ajutorul altor mijloace media cu membrii Consiliului eparhial de conducere. Hotărârile luate de președinte, precum și hotărârile "prin telefon" se vor înainta spre aprobare complementară Consiliului eparhial de conducere, la prima sa întrunire.

Articolul 115

Consiliul eparhial de conducere are următoarele atribuții:

a) alcătuiește raportul financiar anual și proiectul bugetului eparhial, precum și ordinea de zi a Adunării eparhiale și le înaintează acesteia;

b) supraveghează activitatea financiară a comunităților bisericești și le acordă instrucțiuni necesare pentru activitate;

c) analizează bugetele și rapoartele financiare anuale ale comunităților bisericești, parohiilor și mănăstirilor și raportează despre acestea Adunării eparhiale;

d) analizează obiecțiile cu ocazia alegerilor consiliilor comunităților bisericești, atunci când există astfel de reclamații din partea arhiereului eparhiot, înaintate Consiliului eparhial de conducere pentru rezolvare;

e) numește persoane de încredere pentru parohii;

f) analizează controversele din cadrul comunităților bisericești și acordă îndrumările necesare pentru rezolvarea acestora;

g) suspendă în privința obligațiilor ce le revin consiliile comunităților bisericești, dacă aceste consilii nu activează în conformitate cu învățătura și rânduiala Bisericii, și desemnează pentru conducere persoane interimare de încredere;

h) acordă în caz de nevoie îndrumări consiliilor comunităților bisericești pentru activitatea lor. Dacă consideră necesar, trimite acestora un reprezentant cu îndrumări pentru activitate;

i) aprobă hotărârile comunităților bisericești în cazul cumpărării și vânzării, îndatorării și construirii pe proprietățile bisericești;

j) supraveghează toate organele bisericești din Episcopie în privința executării obligațiilor ce le revin și, în acest scop, trimite, după necesități, delegații săi cu îndrumările necesare;

k) execută supravegherea asupra acelor bunuri și ctitorii care sunt încredințate spre administrare și manipulare comunităților bisericești, parohiilor, mănăstirilor și altor organisme;

l) întreține inventarul întregii proprietăți bisericești din Episcopie, păstrează arhivele tuturor documentelor legale, legiuirilor, documentelor despre asigurări și ale altor documente importante;

m) aprobă hotărârile comunităților bisericești, parohiilor și mănăstirilor, referitoare la începerea, încheierea și ajungerea la un acord în privința proceselor judecătorești;

n) aprobă construirea tuturor altor clădiri;

o) de comun acord cu arhiereul și prin consultarea Consistoriului bisericesc eparhial, numește, în caz de nevoie, avocatul eparhial;

p) analizează plângerile în legătură cu disputele referitoare la administrarea financiară a comunităților bisericești, parohiilor, mănăstirilor și altor organe;

q) informează Adunarea eparhială despre activitatea sa;

r) execută și publică hotărârile și îndrumările Adunării eparhiale;

s) aprobă hotărârile referitoare la înstrăinarea și îndatorarea proprietăților mănăstirești;

ș) hotărăște suspendarea membrilor Consiliului comunităților bisericești, la propunerea parohului competent sau la hotărârea sa;

t) hotărăște în numele Adunării eparhiale referitor la cazurile care necesită luarea de hotărâri între ședințele ordinare ale Adunării eparhiale și le înaintează acesteia spre aprobare.

Articolul 116

Arhiereul eparhiot oprește îndeplinirea hotărârilor Consiliului eparhial de conducere care nu sunt în concordanță cu principiile și învățătura Bisericii Ortodoxe, ale străvechilor canoane, ale Constituției B.O.S., ale prezentului statut ori cu interesele esențiale ale Bisericii. O astfel de hotărâre o înapoiază, pentru o nouă revizuire, Consiliului eparhial de conducere. Dacă Consiliul eparhial de conducere adoptă din nou aceeași hotărâre, atunci arhiereul înaintează cazul respectiv Adunării eparhiale spre examinare, iar după aceea, dacă este necesar, Sfântului Sinod arhieresc pentru hotărâre definitivă.

Articolul 117

Arhiereul eparhiot poate, în cazurile de necesitate, pentru probleme eparhiale importante, să convoace Consistoriul bisericesc eparhial și Consiliul eparhial de conducere într-o ședință comună pentru sfătuire și hotărâre.

Secțiunea a 5-a – Protopopul

Articolul 118

Protopopul este desemnat și eliberat de către arhiereul eparhiot.

Articolul 119

Protopopul poate fi acel cleric care:

a) a absolvit o școală teologică medie sau superioară;

b) s-a dovedit râvnitor în îndeplinirea slujirii parohiale și a altor slujiri bisericești;

c) a petrecut cel puțin 10 ani într-o slujire parohială sau altă slujire bisericească, iar dacă are o pregătire teologică superioară, atunci cel puțin 5 ani.

Articolul 120

Funcția protopopului este onorifică. În cadrul cheltuielilor extraordinare pentru conducerea administrației, protopopului i se poate stabili în cadrul bugetului eparhial recompensă anuală.

Articolul 121

Cheltuielile de transport ale protopopilor sunt achitate de către comunitățile bisericești din protopopiatul său.

Articolul 122

Protopopului i se poate da un ajutor cleric, care, după nevoie, ajută în toate problemele protopopiatului, precum și în treburile administrative. Ajutoarele sunt numite și eliberate de către arhiereul eparhiot.

Articolul 123

Protopopul îndeplinește următoarele atribuții:

a) supraveghează preoțimea din protopopiatul său, dacă aceasta, prin predici juste și regulate, contribuie la cultivarea și educarea moral-religioasă a credincioșilor și prin comportamentul său general contribuie la întreținerea purității și a întăririi credinței ortodoxe;

b) supraveghează, întărește și cultivă bunele obiceiuri și informează arhiereul eparhiot despre deprinderile rele și viciile din popor;

c) acordă propuneri arhiereului eparhiot pentru organizarea instituțiilor bisericești și de binefacere și spiritual-educative;

d) se îngrijește de rânduiala și regularitatea Sfintelor slujbe;

e) se îngrijește ca bisericile, după rânduială, să fie înzestrate cu lucrurile și obiectele necesare, iar birourile parohiale cu literatură oficială, adică tipărituri;

f) supraveghează preoțimea în îndeplinirea îndatoririlor ei;

g) înlătură toată neînțelegerile dintre preoți, dezbate micile neînțelegeri dintre ei și îi împacă, iar pe cele mai ample le înaintează arhiereului eparhiot spre hotărâre;

h) vizitează cu regularitate, cel puțin odată pe an, toate parohiile și comunitățile bisericești din protopopiatul său și controlează activitatea lor, precum și situația din arhivă;

i) la ordinul arhiereului eparhiot efectuează verificare în cazurile disciplinare și penale și în cele privind problemele administrative ale preoților, comunităților bisericești, birourilor parohiale și consiliilor, precum și în particular;

j) execută și comunică toate hotărârile, deciziile și dispozițiile arhiereului eparhiot și ale autorităților eparhiale tuturor unităților bisericești și preoțimii subordonate;

k) acordă preoților subordonați concediu de până la 7 zile pe an, despre care informează arhiereul eparhiot, iar cererile pentru concedii mai îndelungate le înaintează, împreună cu părerea sa, arhiereului eparhiot;

l) stabilește înlocuitori temporari pentru preoții parohi absenți, bolnavi și decedați, până la pronunțarea dispoziției arhiereului eparhiot;

m) la libera sa alegere și la cererea preoțimii, cu aprobarea prealabilă a arhiereului eparhiot, convoacă preoțimea la întâlniri frățești;

n) înaintează raport anual, însoțit de părerile și propunerile sale, arhiereului eparhiot și Adunării eparhiale, despre starea bisericilor și activitatea bisericesc-pastorală a preoților, precum și despre activitatea sa proprie;

o) pregătește programul Sfintelor slujbe din Postul Mare, precum Liturghiile darurilor mai înainte sfințite și îl comunică arhiereului eparhiot spre aprobare.

Articolul 124

Protopopul poate lipsi de la obligațiile sale cu înștiințarea și aprobarea arhiereului competent, care, în acest caz, îi stabilește un înlocuitor.

Secțiunea a 6-a – Preotul paroh

Articolul 125

Preotul paroh este persoana de parte bărbătească canonic hirotonită și așezată de către arhiereul eparhiot într-o parohie. El este întâistătătorul parohiei și al Comunității bisericești. Potrivit învățăturii bisericești el este părintele duhovnicesc și învățătorul turmei, precum și săvârșitorul rânduielilor liturgice stabilite de Biserică.

Articolul 126

Preotul paroh viețuiește în parohia sa, iar în afara ei numai cu aprobarea arhiereului eparhiot.

Articolul 127

Preotul paroh așezat într-o parohie sau Comunitate bisericească nu poate avea altă slujbă temporară sau definitivă decât numai slujirea în Biserică, fără aprobarea arhiereului eparhiot competent.

Articolul 128

Preotul paroh este numit provizoriu sau definitiv.

Articolul 129

Ca preot paroh definitiv este numit clericul care a petrecut în slujirea preoțească sau diaconească cel puțin 3 ani, a depus examenul practic sau este absolvit de acesta, de către arhiereu.

Articolul 130

Ca preot paroh provizoriu poate fi numită persoana care a absolvit o școală teologică medie sau superioară și care nu are niciun fel de impedimente canonice pentru cinul preoțesc.

Articolul 131

Arhiereul eparhiot așază preotul provizoriu într-o parohie prin confirmare, acolo unde situația, la aprecierea arhiereului, o impune. Arhiereul, după necesitățile slujirii, poate înlătura sau înlocui preotul oricând.

Articolul 132

Preotul definitiv este numit ori desemnat de către arhiereul eparhiot.

Articolul 133

Preotul definitiv poate fi înlăturat de la parohie numai de către arhiereul eparhiot, la cererea preotului, în urma demisiei sale ori în urma sentinței Consistoriului bisericesc eparhial.

Articolul 134

Acolo unde există mai mulți preoți pe lângă o Biserică, arhiereul eparhiot așază pe unul dintre ei ca proestos al Bisericii și care este responsabil de rânduiala din Biserică și birou.

Articolul 135

Arhiereul eparhiot poate suspenda, până la pronunțarea sentinței Consistoriului bisericesc eparhial, fiecare preot, dacă pentru aceasta există motive. Cazurile de acest gen se vor socoti urgente, iar Consistoriul bisericesc eparhial este dator a le rezolva în cursul unui an.

Articolul 136

Preotul suspendat primește jumătate din retribuția sa normală, iar restul i se achită locțiitorului.

Articolul 137

Postul preotului paroh devine vacant:

a) prin deces;

b) în cazul preotului definitiv, prin transferul la cerere sau prin hotărârea Consistoriului bisericesc eparhial;

c) în cazul preotului provizoriu, prin hotărârea arhiereului eparhiot;

d) prin pierderea funcției în baza unei sentințe;

e) prin demisia obișnuită din funcție.

Articolul 138

(1) Preotul nu poate părăsi datoria sa parohială fără aprobarea arhiereului său eparhiot.

(2) El este obligat să anunțe Comunitatea bisericească cu cel puțin o lună înainte despre intenția sa. Comunitatea bisericească nu poate elibera din funcție preotul și nici nu poate aduce altul în locul său.

Articolul 139

Preotul este dator ca înainte de părăsirea parohiei să predea în bună stare succesorului său sau, după cum stabilește arhiereul eparhiot, matricolele bisericești și celelalte registre bisericești parohiale, precum și inventarul bisericesc pe care l-a manipulat.

Articolul 140

Arhiereul eparhiot supraveghează activitatea preotului paroh personal, prin protopop sau prin Consistoriul bisericesc eparhial. Preotul este răspunzător pentru activitatea sa exclusiv arhiereului eparhiot.

Articolul 141

Toate reclamațiile și plângerile comunităților bisericești și particulare împotriva preotului paroh, precum și ale preotului paroh împotriva Comunității bisericești trebuie prezentate arhiereului eparhiot pentru a fi analizate. Acesta, după voia sa, le rezolvă singur ori predă cazul Consistoriului bisericesc eparhial spre procedură.

Articolul 142

Preotului paroh nu îi este permis, fără acordul preotului competent sau fără dispoziția arhiereului eparhiot în situații extraordinare, să săvârșească slujbe într-o parohie străină.

Articolul 143

Comunitatea bisericească, în sine, nu poate permite niciunui membru al ei ca acesta, după bunul plac, să aducă alt preot pentru săvârșirea Sfintelor slujbe. Încălcarea acestei reguli poate atrage pedeapsa excluderii din rândul membrilor Comunității bisericești și procedură disciplinară din partea Consistoriului bisericesc eparhial.

Articolul 144

Îndatoririle preotului paroh sunt următoarele:

a) să slujească Sfânta Liturghie și Sfintele slujbe;

b) să predice cu regularitate Cuvântul lui Dumnezeu și să îi învețe pe enoriașii săi în Biserică și în fiecare alt loc favorabil;

c) prin exemplul vieții personale și de familie, să slujească parohienilor ca exemplu;

d) să cerceteze cu râvnă bolnavii prin case și spitale și să le acorde mângâiere sufletească și Sfintele Taine;

e) să țină evidența în registrele matricole, Registrul de evidență a familiilor, Cronica parohiei și Inventarul bisericii;

f) să se îngrijească de frumusețea, rânduiala și curățenia Bisericii;

g) să aibă grijă de biblioteca Bisericii;

h) să emită extrase în formă legală, cu ștampila parohiei;

i) să participe la lucrarea Comunității bisericești, a Comitetului de conducere și a organizațiilor din cuprinsul sferei sale de activitate, acordându-le îndrumările necesare pentru activitate;

j) să desemneze și să elibereze paraclisierii și cântăreții, să îi îndrume, conducă și să îi supravegheze în activitatea lor;

k) să supravegheze activitatea tuturor celor ce slujesc în Biserică, pentru ca Sfintele slujbe să fie săvârșite cu vrednicie și evlavie;

l) să înainteze raport anual despre activitatea sa arhiereului competent;

m) să stimuleze construirea clădirilor necesare Comunității bisericești,

n) să se îngrijească de avansarea Comunității bisericești;

o) să conducă întregul program educativ al parohiei. În această lucrare îl ajută personalul Comunității bisericești care este numit de arhiereu, la propunerea parohului. Îndrumările despre executarea programului creștin-educativ se găsesc în "Regulamentul despre educația creștină" publicat de către Adunarea eparhială.

Articolul 145

(1) Drepturile ce revin parohului sunt:

a) salariu lunar și beneficiile; minimul său va fi identic celui care este stabilit de către Consiliul eparhial de conducere;

b) cazare corespunzătoare cu încălzire, iluminare, apă curentă și telefon de serviciu și mijloace media sau echivalentul corespunzător în bani;

c) două treimi contribuție pentru asigurarea de pensie, asigurarea medicală în întregime pentru el și membrii familiei sale, copiii minori, până ce aceștia își termină studiile, inclusiv până la împlinirea de către copil a vârstei de 23 de ani, precum și beneficii de invaliditate;

d) adaos corespunzător pentru cheltuielile de întreținere a mașinii și călătoriile de serviciu;

e) veniturile de la icoana-prăznicar și Sfântul Epitaf;

f) plata concediului anual pentru preoții activi în biserică.

(2) Concediul anual va fi acordat preoților activi după cum urmează:

a) două săptămâni de concediu anual de la primul până la al cincilea an al slujirii preoțești;

b) 3 săptămâni concediu anual de la al șaselea până la al cincisprezecelea an al slujirii preoțești;

c) 4 săptămâni de concediu anual de la al șaisprezecelea an al slujirii până mai departe.

Articolul 146

Comunitatea bisericească nu poate micșora veniturile, adică drepturile care aparțin preotului, fără aprobarea arhiereului eparhiot și a Consiliului eparhial de conducere.

Articolul 147

În caz de boală, preotul paroh primește drepturile sale ce îi revin până când asigurarea de invaliditate nu preia obligația. Înlocuitorul pe timpul bolii este stabilit de arhiereul eparhiot, iar plata îi este asigurată de Comunitatea bisericească.

Articolul 148

În cazul decesului preotului paroh, Comunitatea bisericească va achita familiei acestuia drepturile ce i se cuvin timp de două luni. Comunitatea bisericească nu poate refuza dreptul de locuință familiei preotului decedat, cel puțin două luni de la data decesului.

Articolul 149

Fiecare preot este dator a fi membru al fondului preoțesc de pensii, precum și al asigurării de pensie, în conformitate cu deciziile amintitului program, întrucât există un astfel de fond pe lângă Episcopie.

Articolul 150

Taxele pentru principalele slujbe parohiale, precum cununia, înmormântarea, parastasul și altele asemenea lor, vor fi stabilite de Comunitatea bisericească în regulamentul său, conform situațiilor din parohie. Cota-parte din aceste taxe ce va reveni preotului va fi stabilită de fiecare Comunitate bisericească în acord cu parohul.

Articolul 151

Preotul paroh nu poate lipsi din parohie mai mult de două zile consecutive fără știrea arhiereului eparhiot și fără aprobarea protopopului.

Articolul 152

Preotul paroh poate lipsi din parohie numai cu aprobarea arhiereului eparhiot. Pentru absența de o săptămână își va găsi înlocuitor, în primul rând dintre preoții sârbi. În cazul absenței mai îndelungate, se va adresa arhiereului pentru înlocuitor. Întrebările referitoare la acest subiect preoții sunt datori a le rezolva reciproc, în spiritul dispozițiilor B.O.S.

Secțiunea a 7-a – Diaconul

Articolul 153

Diaconii sunt acele persoane de parte bărbătească care sunt hirotonite în treapta de diacon și desemnate de către arhiereul eparhiot pentru o slujire definită în Biserică.

Articolul 154

Orice parohie sau Comunitate bisericească poate avea diacon. În mod obligatoriu au diaconi catedralele episcopale și acele biserici pentru care stabilesc autoritățile eparhiale competente.

Articolul 155

Diaconii sunt obligați a ajuta în conducerea administrației bisericești și sunt subordonați parohului lor, conform cinului preoțesc.

Articolul 156

Diaconul este desemnat și eliberat de obligații de către arhiereul eparhiot, în mod asemănător ca și preoții provizorii.

Articolul 157

Anii petrecuți în slujirea diaconească sunt recunoscuți ca ani petrecuți în slujirea preoțească.

Articolul 158

Drepturile ce se cuvin diaconului sunt stabilite de către arhiereul eparhiot.

Articolul 159

Pe lângă drepturi, diaconii primesc și o parte din veniturile de la slujbele bisericești, la fel ca și preoții parohi.

Secțiunea a 8-a – Parohia

Articolul 160

Parohia este comunitatea cultică organizată a persoanelor ortodoxe în cuprinsul unui anumit teritoriu și care se află sub conducerea duhovnicească a unui preot paroh. Este comunitatea duhovnicească a persoanelor unite în credința în Hristos, în rugăciune, în Sfintele Taine, în învățătura creștină și în rânduiala bisericească. Scopul Comunității bisericești este acela de a se ajuta credincioșii între ei, stimulându-se spre mântuire prin participarea la Sfintele Taine, activitatea misionară, viață creștinească exemplară și fapte creștinești bune.

Articolul 161

Credincioșii Bisericii aparțin acelei parohii pe al cărui teritoriu locuiesc.

Articolul 162

Parohiile noi se înființează în modul următor:

a) credincioșii ortodocși sârbi care doresc să organizeze o parohie sunt obligați mai întâi să înainteze o cerere semnată arhiereului eparhiot pentru acordarea permisiunii de înființare;

b) cererea trebuie să cuprindă suficiente dovezi din care să rezulte că parohia se poate întreține în acel loc;

c) după primirea cererii, arhiereul sau reprezentantul său va cerceta posibilitățile și condițiile și va adopta hotărârea dacă există un număr suficient de credincioși, precum și posibilități materiale pentru formarea unei noi parohii;

d) dacă arhiereul acordă permisiunea pentru organizarea parohiei, el va acorda și documentul oficial de înființare și va numi preotul slujitor în parohie.

Articolul 163

Parohia dispune de propriile registre matricole, registre de evidență și alte registre prescrise, precum și ștampilă proprie.

Articolul 164

Ștampila parohială o păstrează preotul paroh și toate documentele vor fi eliberate cu ștampilă. Pentru păstrarea secretului documentelor bisericești preotul este dator a le prezenta pentru inspecție numai autorităților ierarhice sau unei anumite persoane.

Articolul 165

Preotul paroh este dator a ține Registrul de evidența a tuturor familiilor din parohia sa, cu următoarele date care se referă la fiecare enoriaș:

a) numele de botez și prenumele;

b) ocupația;

c) ziua și locul botezului;

d) ziua și locul cununiei;

e) date complete despre familie - soția și copiii;

f) data primirii în parohie;

g) Patronul casei;

h) adrese, numărul de telefon și e-mail-lul;

i) ziua și anul decesului.

Articolul 166

Membru al parohiei este credinciosul B.O.S. care locuiește pe teritoriul parohiei și care este înregistrat în Registrul de evidența familiilor ce se păstrează la preotul paroh. Membrul parohiei viețuiește după învățătura Bisericii Ortodoxe, se supune disciplinei și regulilor Bisericii și ajută cu regularitate parohia sa.

Articolul 167

Atunci când un membru trece dintr-o parohie în alta, preotul paroh îi va acorda adeverință de trecere semnată, ce va conține toate datele, și care se va preda parohului din noua parohie.

Articolul 168

Persoanele de încredere sunt așezate de către arhiereul eparhiot și prin preotul paroh sunt direct răspunzătoare arhiereului eparhiot pentru conducerea parohiei.

Articolul 169

Proprietatea parohiei este administrată de Consiliul Comunității bisericești sau de către persoanele de încredere, după regulile prezentului statut.

Articolul 170

Parohia are biserica sa parohială. Mai multe parohii pot avea biserica lor comună. Dacă într-o parohie sunt mai multe biserici, numai una este parohială, celelalte fiind filiale.

Articolul 171

Arhiereul eparhiot, în înțelegere cu Consistoriul bisericesc eparhial și Consiliul eparhial de conducere, ia hotărâri despre înființarea de noi parohii, precum și despre desființarea și modificarea teritorială a parohiilor existente. Despre aceasta anunță Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S.

Articolul 172

În cazul în care parohia s-a stins, arhiereul eparhiot și Adunarea eparhială pot declara parohia ca fiind stinsă.

Articolul 173

Proprietatea parohiei stinse trece în favoarea Episcopiei.

Articolul 174

Biserica și celelalte clădiri care alcătuiesc proprietatea parohiei vor fi folosite în slujba nevoilor cultice, educative, recreative și de binefacere ale parohiei. Averea parohiei este administrată și manipulată conform Statutului.

Secțiunea a 9-a – Comunitatea bisericească

Articolul 175

Comunitatea bisericească, denumită anterior Comunitatea bisericească-școlară, este comunitatea religioasă organizată a parohienilor în frunte cu preotul, în cuprinsul unui anumit teritoriu. Ea este condusă de membrii săi care sunt acceptați ca membri cu drepturi egale, conform prezentului statut.

Articolul 176

Comunitatea bisericească este formată din una sau mai multe parohii.

Articolul 177

Condițiile pentru organizarea de noi comunități bisericești sunt:

a) cererea adresată arhiereului eparhiot semnată de un număr de cel puțin 40 de familii ortodoxe sârbe, care doresc înființarea Comunității bisericești;

b) arhiereul eparhiot și Consiliul eparhial de conducere pot, după voința lor, să aprobe cererea și cu un număr mai mic de 40 de familii;

c) atașat cererii se depun propunerea de buget și dovada surselor pentru veniturile din care se va întreține și va avansa Comunitatea bisericească.

Articolul 178

Arhiereul eparhiot, de comun acord cu Adunarea eparhială și cu Consiliul eparhial de conducere, aprobă înființarea de noi comunități bisericești și stabilește condițiile.

Articolul 179

Arhiereul eparhiot va acorda, după înființare, documentul oficial prin care va marca granițele Comunității bisericești.

Articolul 180

Prezentul statut constituie documentul de bază al fiecărei Comunități bisericești.

Articolul 181

Patrimoniul Comunității bisericești este alcătuit din toate bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea sa, precum și proprietatea asupra unor fonduri, instituții și fundații, pe care comunitățile bisericești le-au dobândit prin mijloace proprii sau le-au primit în dar. Averea Comunității bisericești servește în scopuri bisericești, religios-educative și de binefacere ale comunităților respective.

Articolul 182

Administrarea directă a averii Comunității bisericești revine Consiliului Comunității bisericești, sub directa supraveghere a Consiliului eparhial de conducere și a arhiereului eparhiot, conform prezentului statut.

Articolul 183

În cazul în care Comunitatea bisericească este deja stinsă, arhiereul eparhiot și Adunarea eparhială propun Consiliului patriarhal de conducere al B.O.S. desființarea unei astfel de comunități bisericești. Consiliul patriarhal de conducere al B.O.S. confirmă desființarea unei astfel de comunități bisericești. Averea unei astfel de comunități bisericești se pune la dispoziția Episcopiei.

Articolul 184

Comunitatea bisericească poate exista și atunci când în cuprinsul ei nu mai există niciun credincios.

Articolul 185

Dacă Comunitatea bisericească nu mai are posibilitatea de a întreține preotul paroh și Biserica ori nu poate îndeplini condițiile existenței sale, Consistoriul bisericesc eparhial împreună cu Consiliul eparhial de conducere și arhiereul eparhiot pot anexa o astfel de comunitate bisericească uneia învecinate sau o pot da spre administrare acesteia, adică spre purtare de grijă.

Articolul 186

Membrii cu drepturi depline ai Comunității bisericești sunt persoanele care, după părerea preotului paroh îndeplinesc obligațiile duhovnicești și materiale față de Biserică și Comunitatea bisericească și care prin exemplul vieții lor îndeplinesc și alte condiții necesare pentru a fi membru în Comunitatea bisericească.

Articolul 187

Pe lângă obligațiile financiare, pentru a fi membru în Comunitatea bisericească, fiecare membru trebuie să îndeplinească și următoarele condiții:

a) să fie membru al parohiei respective, să trăiască pe teritoriul ei, în afară de cazul dacă este absolvit de această condiție din partea arhiereului eparhiot;

b) să fie în vârstă de minimum 18 ani;

c) să trăiască viață exemplară, conform învățăturii Bisericii sale Ortodoxe.

d) să fie pregătit ca în orice vreme să apere interesele B.O.S. și ale Ortodoxiei în general;

e) să participe cu regularitate la sfintele slujbe bisericești;

f) să primească cu regularitate Sfintele Taine ale Spovedaniei și Împărtășaniei și să îndeplinească celelalte îndatoriri creștinești prescrise de Biserică;

g) să respecte dispozițiile și hotărârile autorităților eparhiale și ale organelor B.O.S.;

h) să fie pregătit a depune jurământul prescris pentru membrii Comunității bisericești.

Articolul 188

În rândul membrilor Comunității bisericești nu poate fi primit:

a) cel ce își menține calitatea de membru într-o altă religie sau într-o altă parohie ortodoxă care infirmă competența ori autoritatea bisericească a Episcopiei;

b) cel care neglijează ori încalcă legile morale ale Bisericii;

c) cel care lucrează împotriva Bisericii, Episcopiei și Ortodoxiei;

d) cel care este membru constant al unei alte Comunități bisericești.

Articolul 189

Fiecare membru al Comunității bisericești, care nu mai poate îndeplinii condițiile de a fi membru, poate fi exclus din rândul Comunității bisericești.

Articolul 190

Persoana care dorește să devină un membru nou al Comunității bisericești depune cerere de primire ca membru. Cererea cuprinde datele necesare stabilite de către Episcopie, astfel ca parohul și Consiliul de conducere să poată evalua calificativele celui ce roagă a fi primit în rândul membrilor.

Articolul 191

Cererea de primire în rândul membrilor Comunității bisericești este semnată de subsemnat și de 2 membri cu drepturi depline ai comunității respective, care îl cunosc și pot să îl recomande pentru a fi primit ca membru.

Articolul 192

Cererea este analizată de Consiliul Comunității bisericești la următoarea întrunire și, de comun acord cu preotul, adoptă hotărârea.

Articolul 193

Persoana care nu este primită ca membru are dreptul de a adresa în scris plângere Consiliului eparhial de conducere în timp de 14 zile din ziua în care a primit hotărârea Comunității bisericești.

Articolul 194

Hotărârea Consiliului eparhial de conducere referitoare la plângere este definitivă și obligatorie pentru ambele părți.

Articolul 195 — După primirea în rândul membrilor, noul membru va depune în Biserică, înaintea preotului, următorul jurământ: "Eu, (numele și prenumele), jur pe Atotputernicul Dumnezeu și pe onoarea mea, ca și creștin ortodox, că voi respecta, asculta, îndeplini și apăra Sfintele canoane, legile, tradițiile, regulile și dispozițiile Sfintei Biserici Ortodoxe și ale Arhiereului meu eparhiot și ca membru al Comunității bisericești ortodoxe sârbe (denumire) din (denumirea localității) voi îndeplini cu regularitate și râvnă toate îndatoririle și obligațiile prescrise de Statutul Eparhiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara, regulamentele și dispozițiile Comunității bisericești. Accept competența Consistoriului bisericesc eparhial și recunosc toate deciziile sale, cu condiția de a putea depune plângeri în baza acestui statut, care poate fi schimbat în timp. Așa să îmi ajute Dumnezeu."

Articolul 196

Noii membri devin membri cu drepturi depline după 6 luni. După aceea, dacă nu este altfel prevăzut de regulile Bisericii, dobândesc drepturi ca și vechii membri.

Articolul 197

Calitatea de membru într-o Comunitate bisericească ortodoxă este recunoscută în toate comunitățile bisericești în tot cuprinsul B.O.S. Ea se transmite odată cu schimbarea locului de domiciliu al membrului. Dacă membrul trece dintr-o Comunitate bisericească în alta trebuie să prezinte noii Comunități bisericești recomandare scrisă din partea vechii Comunități bisericești, care va și confirma statutul acestuia. După primirea acesteia, conducerea îl va primi ca membru.

Articolul 198

Comitetul de conducere al Comunității bisericești poate exclude fiecare membru care pierde însușirile cerute pentru a fi membru.

Articolul 199

Persoana exclusă are dreptul de a se plânge Consiliului eparhial de conducere în termen de 14 zile în ziua în care primește hotărârea de excludere. Plângerea se depune la Consiliul eparhial de conducere, prin Comunitatea bisericească.

Articolul 200

Hotărârea Consiliului eparhial de conducere este definitivă și obligatorie pentru ambele părți.

Articolul 201

Comunitatea bisericească este condusă de Consiliul bisericesc, propus de către preot, cu părerea protopopului în competență, și numit de Consiliul eparhial de conducere.

Articolul 202

Dispozițiile prevăzute de art. 190, 195 și 197, referitoare la condițiile de a deveni membru al Comunități bisericești, vizează numai persoanele care doresc să devină membri ai Comunității bisericești după intrarea în vigoare a prezentului statut.

Secțiunea a 10-a – Consiliul Comunității bisericești

Articolul 203

Comunitatea bisericească este condusă de către Consiliul bisericesc, propus de preot, cu părerea protopopului în competență, și numit de Consiliul eparhial de conducere.

Articolul 204

Consiliul Comunității bisericești este organul de conducere al Comunității bisericești în problemele administrației proprietății.

Articolul 205

Poate deveni membru al Consiliului Comunității bisericești cel ce împlinește condițiile pentru a fi membru al Comunității bisericești și care și-a achitat îndatoririle sale financiare în întregime pentru anul trecut.

Articolul 206

Ședința Consiliului Comunității bisericești este anuală, semestrială sau extraordinară.

Articolul 207

Hotărârea referitoare la ordinea de zi, precum și la data și locul ținerii ședinței este adusă de parohul cu competență în acest sens, în acord cu președintele Comunității bisericești. Propunerea pentru ordinea de zi se adoptă la ședință.

Articolul 208

Invitația în scris, cu propunerea pentru ordinea de zi, o trimite parohul tuturor membrilor Consiliului bisericesc cu 14 zile înainte de ședință.

Articolul 209

Ședința Consiliului Comunității bisericești este deschisă de preotul paroh cu rugăciune. Consiliul acceptă ordinea de zi propusă. Toate propunerile adăugate pentru completarea ordinii de zi se trec la "Diverse".

Articolul 210

Procesele-verbale ale ședințelor Consiliului Comunității bisericești sunt semnate de toți membrii prezenți ai consiliului.

Articolul 211

Plenul ședinței nu va fi mai mic de o treime din numărul membrilor Consiliului Comunității bisericești.

Articolul 212

Toate hotărârile Consiliului Comunității bisericești se iau cu majoritatea de voturi a membrilor prezenți. În cazul voturilor împărțite, votul hotărâtor îl are parohul.

Articolul 213

La cererea autorităților eparhiale, Consiliul Comunității bisericești este dator a convoca ședința extraordinară.

Articolul 214

Pentru ședința extraordinară, la care se rezolvă problemele înstrăinării, cumpărării de proprietăți bisericești sau construcția de noi obiective, trebuie să se primească aprobarea Consiliului eparhial de conducere.

Articolul 215

Plenul pentru ședința extraordinară este același ca și pentru ședința ordinară, exceptând cazul în care obiectul ședinței îl constituie cumpărarea, vânzarea ori îndatorarea proprietății. În această situație plenul îl constituie jumătate din numărul membrilor consiliului.

Articolul 216

În cazul în care nu există un număr suficient de membri în ziua ședinței, va fi convocată o altă ședință în termen de 14 zile. Plenul acestei ședințe îl va alcătui numărul membrilor prezenți.

Articolul 217

Arhiereul eparhiot poate trimite delegatul său pentru a participa la fiecare ședință.

Articolul 218

Din ședință poate fi exclus, de către cel care prezidează, fiecare membru, în afară de paroh, care abuzează de dreptul său, provoacă dezordini și deranjează ședința în lucrarea ei.

Articolul 219

Ședința anuală a Consiliului Comunității bisericești execută următoarele activități:

a) adoptă ordinea de zi a ședinței;

b) adoptă raportul financiar al Comunității bisericești și adoptă bugetul, înaintându-l Consiliului eparhial de conducere spre aprobare;

c) stabilește plățile și beneficiile pentru clerici și alt personal;

d) analizează propunerile pentru reparații, întreținere și mărirea averii Comunității bisericești;

e) lucrează în conformitate cu Constituția B.O.S. și cu prezentul statut;

f) hotărăște despre toate lucrurile și propunerile care se referă la Comunitatea bisericească.

Articolul 220

Dacă, după aprecierea autorităților eparhiale, Consiliul Comunității bisericești depășește sfera sa de activitate ori împiedică îndeplinirea dispozițiilor autorităților eparhiale, atunci Consiliul eparhial de conducere poate anula o astfel de hotărâre.

Secțiunea a 11-a – Alte hotărâri referitoare la Consiliul Comunității bisericești

Articolul 221

Consiliul Comunității bisericești este alcătuit din:

a) preoțimea din parohii;

b) președintele;

c) vicepreședintele;

d) secretarul,

e) casierul;

f) contabilul;

g) un anumit număr de membri, iar pentru marile comunități bisericești cel mult 12 membri.

Articolul 222

Mandatul membrilor Consiliului Comunității bisericești durează 6 ani.

Articolul 223

Membrii Consiliului Comunității bisericești, numiți de către Consiliul eparhial de conducere, nu vor prelua îndatoririle până ce nu vor depune jurământul prescris.

Articolul 224 — Membrii numiți în Consiliul Comunității bisericești de către Consiliul eparhial de conducere depun următorul jurământ: "Eu, (numele și prenumele), jur pe Atotțiitorul Dumnezeu și onoarea mea ca și creștin ortodox că voi respecta, asculta, îndeplini și apăra sfintele canoane, legile, tradițiile, regulile și dispozițiile Sfintei Biserici Ortodoxe și ale Arhiereului meu eparhiot și ca membru al Comunității bisericești ortodoxe sârbe (denumire) din (denumirea localității) voi îndeplini cu regularitate și râvnă toate îndatoririle și obligațiile prescrise de Statutul Eparhiei, regulamentul și dispozițiile autorităților bisericești. Sunt de acord a accepta competența Consistoriului bisericesc eparhial. Mă angajez a-i respecta deciziile, cu condiția de a putea adresa plângeri în baza acestui Statut care poate fi schimbat în timp. Așa să-mi ajute Dumnezeu."

Articolul 225

Candidați pentru a fi membri în Consiliul Comunității bisericești pot fi cei care trăiesc după cele 10 Porunci dumnezeiești și cele 9 Porunci bisericești și primesc cu regularitate Sfintele Taine ale Împărtășirii și Mărturisirii, precum și cei care trăiesc în credință după cum învață Sfintele canoane ale Bisericii.

Articolul 226

Nimeni nu poate fi numit în Consiliul Comunității bisericești dacă se află într-o căsătorie care nu este binecuvântată de Biserică.

Articolul 227

Membrii Consiliului Comunității bisericești nu pot fi rude de sânge până la gradul al patrulea inclusiv, iar prin rudenia cuscriei ori rudenia religioasă prin botez până la gradul al doilea inclusiv. Consiliul eparhial de conducere poate face excepție, întrucât împrejurările și necesitățile Comunității bisericești o impun.

Articolul 228

Numirea în Consiliul Comunității bisericești se face în următorul mod: parohul în competență propune persoanele pentru numire și le înaintează Consiliului eparhial de conducere prin protopopul său. Protopopul înaintează propunerea parohului împreună cu părerea sa scrisă Consiliului eparhial de conducere pentru numirea persoanelor propuse. Consiliul eparhial de conducere îi poate numi pe fiecare dintre cei propuși și totodată poate să nu îi numească.

Articolul 229

Membrii propuși și numiți în Consiliul Comunității bisericești depun jurământul în biserică la prima liturghie duminicală, după otpust. Jurământul este citit de către paroh, iar membrii numiți îl repetă după el. La sfârșit sărută Cinstita Cruce și Sfânta Evanghelie, parohul îi stropește cu apă sfințită, iar ei semnează sub textul jurământului. Clericii nu depun acest jurământ, fiindcă l-au depus la hirotonia lor. La prima ședință constituantă astfel numitul Consiliu alege din rândurile sale președintele, vicepreședintele, secretarul și casierul. Parohul înaintează Consiliului eparhial de conducere procesul-verbal al acestei ședințe, pentru informare.

Articolul 230

Dacă, la aprecierea autorităților eparhiale, se constată că Consiliul unei Comunități bisericești nu își îndeplinește îndatoririle conform dispozițiilor Bisericii, Consiliul eparhial de conducere poate desemna persoane de încredere, care vor executa toate lucrurile Comunității bisericești și care vor avea toate drepturile și îndatoririle, până ce Consiliul eparhial de conducere nu va stabili dacă situația s-a normalizat și dacă se poate numi un nou Consiliu al Comunității bisericești.

Articolul 231

Dacă, la aprecierea autorităților eparhiale, vreun membru al Consiliului Comunității bisericești nu se supune ordinelor și dispozițiilor autorităților bisericești superioare și împiedică executarea lor, Consiliul eparhial de conducere poate suspenda un astfel de membru al Consiliului Comunității bisericești, acordând îndrumări necesare pentru înlocuire.

Articolul 232

Consiliul eparhial de conducere poate, la cererea Consiliului Comunității bisericești, exclude membrul care își neglijează îndatoririle sale și fără motiv întemeiat nu participă la 3 ședințe consecutive.

Articolul 233

Consiliul Comunității bisericești este convocat de preot și de președinte, lunar sau la nevoie. În cazul în care autoritățile eparhiale vor cere ținerea ședinței, parohul și președintele sunt datori a convoca ședința. În cazul dezacordului în privința ținerii ședinței, parohul este dator a informa despre aceasta Consiliul eparhial de conducere. Ședința nu se poate ține fără prezența parohului competent. O astfel de ședință nu este validă și nici hotărârile ei.

Articolul 234

Plenul Consiliului Comunității bisericești îl constituie majoritatea membrilor consiliului. Întrucât parohul părăsește ședința, aceasta se întrerupe.

Articolul 235

Hotărârile Consiliului Comunității bisericești se aduc prin majoritatea voturilor. În cazul voturilor egale, votul parohului este decisiv. Parohul are dreptul de derogare a părerii sale și dacă consideră că hotărârea Consiliului Comunității bisericești nu este în concordanță cu interesele Bisericii, această hotărâre o înaintează Consiliului eparhial de conducere pentru decizie definitivă. Până atunci hotărârea Consiliului Comunității bisericești nu poate fi pusă în aplicare.

Articolul 236

Membrii Consiliului Comunității bisericești sunt colaboratorii și ajutoarele parohului în conducerea Comunității bisericești. Consiliul Comunității bisericești execută următoarele atribuții:

a) reprezintă interesele Comunității bisericești, atunci când necesitățile o impun;

b) apără interesele Comunității bisericești în toate problemele;

c) execută hotărârile și ordinele autorităților eparhiale, precum și a înaltelor autorități bisericești;

d) desemnează și eliberează personalul slujitor;

e) propune modalitatea de plată a preotului și asigură plata la timp a drepturilor bănești, la fel și a celorlalte drepturi ce îi revin;

f) păstrează inventarul obiectelor mobile și imobile ale Comunității bisericești în biroul parohial și, la cererea protopopului, îl prezintă pentru inspecție;

g) se îngrijește de mijloacele necesare pentru construcția și repararea bisericii și a altor obiective. În cazul unor acțiuni mai mari, prezintă planul și devizul de construcție Consiliului eparhial de conducere pentru aprobare;

h) administrează averea Comunității bisericești la impunerea Consiliului eparhial de conducere și rezolvă toate necesitățile Comunității bisericești;

i) înaintează Adunării eparhiale documentele, potrivit art. 104 lit. h) din prezentul statut;

j) înaintează Consiliului eparhial de conducere copia procesului-verbal al ședinței anuale;

k) dacă episcopia nu asigură și nu înregistrează, atunci Consiliul Comunității bisericești înregistrează preotul paroh la asigurările de pensie, invaliditate și de sănătate;

l) alcătuiește și înaintează Consiliului eparhial de conducere pentru analizare și aprobare raportul financiar anual și bugetul;

m) se îngrijește de arhiva bisericească;

n) se îngrijește a înfăptui bugetul Comunității bisericești, aprobat de către Consiliul eparhial de conducere;

o) menține curățenia și asigură cele necesare pentru reparațiile clădirilor bisericești, le controlează cu regularitate și stabilește starea lor;

p) execută la timp plata contribuției eparhiale, precum și a celorlalte obligații financiare către Episcopie, după cum au fost reglementate acestea de Adunarea eparhială și de Consiliul eparhial de conducere;

q) stabilește taxele bisericești și, prin protopop, le înaintează Consiliului eparhial de conducere spre aprobare;

r) se îngrijește de îndeplinirea prescripțiilor Constituției B.O.S. și ale prezentului statut, a regulamentelor Bisericii, precum și de toate îndrumările autorităților eparhiale;

s) apără demnitatea și onoarea preotului paroh și nu pretinde nimic din ceea ce ar diminua reputația sa.

Articolul 237

Parohul și președintele Comunității bisericești sunt reprezentanții ei legali în fața autorităților, atât civile, cât și bisericești. Ei convoacă Consiliul Comunității bisericești la ședințe, prezintă cazurile pentru a fi discutate, le supun votului și prezintă hotărârile. Se îngrijesc ca la ședințe să domnească liniștea și ordinea și ca toți membrii să respecte ordinea de zi.

Articolul 238

Vicepreședintele înlocuiește președintele, dacă acesta este împiedicat a-și executa îndatoririle.

Articolul 239

Secretarul Consiliului Comunității bisericești, care este de obicei parohul, redactează procesul-verbal al ședinței, păstrează ștampila Comunității bisericești, se îngrijește de arhiva Comunității bisericești și ține corespondența.

Articolul 240

Casierul Comunității bisericești consemnează veniturile și cheltuielile, primește banii și contribuțiile. O sumă minimă, stabilită în bani, se păstrează în casa Comunității bisericești, iar cealaltă parte se depune în contul Comunității bisericești. Dreptul de a dispune de banii Comunității bisericești îl au, împreună, parohul și casierul. Ei sunt responsabili de plată tuturor contribuțiilor eparhiale, precum și de achitarea tuturor îndatoririlor parohiale și ale Comunității bisericești.

Articolul 241

Contabilul ține evidența membrilor, primește contribuția de membru, o înregistrează în Registrul membrilor Comunității bisericești și predă venitul parohului și casierului.

Articolul 242

Epitropul este desemnat de către Consiliul Comunității bisericești. Epitropul nu este obligatoriu să fie și membru al Consiliului Comunității bisericești. Datoria epitropului este ca, pe lângă celelalte, să fie prezent la Sfintele slujbe și să asculte îndrumările preotului.

Articolul 243

În cazul în care Consiliul eparhial de conducere cere, protopopul sau o persoană autorizată din cadrul Consiliului eparhial de conducere este obligat să execute verificarea activității financiare în cadrul comunităților bisericești.

Articolul 244

Prin prezentul statut nu este prevăzută existența niciunor membri de onoare, niciunor membri pe viață ai Consiliului Comunității bisericești și niciunor președinți de onoare ori pe viață.

Articolul 245

În cazul în care Consiliul eparhial de conducere constată lipsa condițiilor de păstrare și menținere a bunurilor parohiei ori Comunității bisericești, arhiereul eparhiot poate să dispună ca aceste bunuri să fie duse în altă parte unde există condiții.

Secțiunea a 12-a – Mănăstirile

Articolul 246

Mănăstirea este locul sfințit cu biserică și alte obiective, ca obște a persoanelor din cinul monahal, care sunt unite într-o comunitate duhovnicească și frățească, prin depunerea festivă a voturilor castității, sărăciei și ascultării și dedicate rugăciunii, muncii și care servește unor scopuri duhovnicești și de binefacere stabilite.

Articolul 247

Hotărârile care se referă la înființarea de noi mănăstiri de călugări sau/și de călugărițe, precum și la unirea sau desființarea celor existente sunt luate de arhiereul eparhiot, care informează despre acestea Sfântul Sinod arhieresc, care acordă aprobarea finală.

Articolul 248

Pentru înființarea de noi mănăstiri trebuie să fie convins de existența condițiilor morale și a mijloacelor materiale necesare pentru viețuirea normală a obștii și supraviețuirea ei.

Articolul 249

Arhiereul eparhiot este autoritatea supremă asupra tuturor mănăstirilor din episcopia sa. El poartă de grijă ca viața mănăstirească să se desfășoare după regulile și prescripțiile bisericești.

Articolul 250

Starețul de mănăstire este desemnat de către arhiereul eparhiot.

Articolul 251

Proprietatea mănăstirii servește necesităților obștii și ea este administrată de către aceasta sub supravegherea arhiereului eparhiot.

Articolul 252

În cazul în care Consiliul eparhial de conducere constată lipsa condițiilor de păstrare și menținere a bunurilor mănăstirești, arhiereul eparhiot poate să dispună ca aceste bunuri să fie duse în altă parte unde există condiții.

Secțiunea a 13-a – Organizații eparhiale ajutătoare

Articolul 253

Organizațiile eparhiale ajutătoare sunt acele organizații necesare Episcopiei pentru ca aceasta să își îndeplinească scopurile.

Articolul 254

Toate organizațiile eparhiale ajutătoare au regulamentul lor, aprobat de către arhiereul eparhiot.

Articolul 255

Fiecare organizație eparhială ajutătoare este datoare a ajuta Episcopia în modul în care aceasta îl consideră necesar.

Articolul 256

Fiecare organizație eparhială ajutătoare trebuie să fie recunoscută și aprobată de Episcopie înainte de înființarea ei și trebuie să fie sub controlul direct al Episcopiei.

Articolul 257

Organizațiile ajutătoare pot fi formate pe lângă fiecare Comunitate bisericească pentru realizarea scopurilor necesare, precum școli bisericești, asociații ale femeilor ortodoxe sârbe, coruri, grupări ale tinerilor, cluburi ale bărbaților ori femeilor.

Articolul 258

Organizațiile ajutătoare de pe lângă comunitățile bisericești sunt obligate a ajuta Comunitatea bisericească în eforturile ei pentru realizarea scopurilor și intențiilor.

Articolul 259

Regulile acestor organizații trebuie aprobate de arhiereul eparhiot.

Articolul 260

Preotul paroh și Consiliul Comunității bisericești sunt obligați a se îngriji ca fiecare dintre aceste organizații ajutătoare să activeze în cadrul Statutului B.O.S. și învățăturii Bisericii.

Articolul 261

Preotul paroh va supraveghea și va acorda îndrumări tuturor organizațiilor, astfel încât activitatea lor să fie în conformitate cu învățătura Bisericii.

Articolul 262

Fiecare membru al parohiei, în locurile unde există organizații ajutătoare, poate adera la acestea în condițiile regulilor proprii acestora. Arhiereul eparhiot stabilește excepțiile.

Capitolul V – Delicte bisericești

Articolul 263

Delictele bisericești față de canoanele și prescripțiile bisericești, săvârșite de către preoțimea ambelor cinuri și de către credincioși, sunt cercetate și judecate de arhiereul eparhiot și de Consistoriul bisericesc eparhial, fiecare în sfera sa de competență.

Articolul 264

Arhiereul eparhiot poate judeca delictele bisericești conform obligației funcției sau în baza plângerii depuse. Consistoriul bisericesc eparhial poate cerceta și judeca delictele bisericești în baza plângerii scrise ori în baza îndrumărilor arhiereului eparhiot. Consistoriul bisericesc eparhial nu are în competența sa inițierea cercetării delictului bisericesc conform obligației funcției.

Articolul 265

În privința tuturor delictelor bisericești, arhiereul eparhiot hotărăște dacă așa-zisul delict se încadrează în competența sa, dacă nu, atunci înaintează cazul Consistoriului bisericesc pentru cercetare și judecată.

Articolul 266

Delictele care, conform canoanelor și prescripțiilor bisericești, sunt cercetate și judecate de arhiereu și de Consistoriul bisericesc eparhial sunt: 1. pentru clericii ambelor cinuri:

a) fapte îndreptate împotriva credinței și învățăturii Bisericii, precum și a rânduielii bisericești;

b) comportament care nu este demn de cinul și condiția preoțească;

c) neîndeplinirea, adică săvârșirea cu nepăsare a îndatoririlor de slujire, a îndatoririlor preoțești și a dispozițiilor legale a autorităților bisericești superioare;

d) insultele și calomniile pe care un cleric le aduce altui cleric;

e) obținerea pe nedrept a recompensei neregulamentare pentru sfintele slujbe;

f) dezbaterea și criticarea în timpul predicilor a legilor și dispozițiilor organelor bisericești competente și a procedurilor lor;

2. pentru credincioși:

a) fapte îndreptate împotriva credinței și învățăturii Bisericii și a rânduielii bisericești;

b) fapte îndreptate împotriva moralei creștine.

Articolul 267

(1) Pedepsele pentru delictele bisericești săvârșite de către clericii ambelor cinuri sunt următoarele:

a) mustrare;

b) avertisment;

c) canonisirea - epitimie;

d) transferul într-un alt loc de slujire;

e) oprirea temporară de la săvârșirea lucrărilor sfinte, cel mult până la un an;

f) pierderea oficiului de paroh, respectiv a altei funcții în Biserică;

g) oprirea pe tot timpul vieții de la săvârșirea lucrărilor sfinte;

h) caterisirea,

i) caterisirea și excluderea din Comunitatea bisericească;

j) excluderea din monahism;

k) excluderea definitivă din Comunitatea bisericească și anatema.

(2) Pedepsele pentru delictele bisericești săvârșite de către credincioși sunt următoarele:

a) pierderea temporară a unor drepturi și onoruri în Biserică;

b) excluderea din Comunitatea bisericească pe o anumită perioadă de timp;

c) excluderea definitivă din Comunitatea bisericească și anatema.

Articolul 268

Pentru clericii ambelor cinuri pedepsele ca: avertismentul, dojana, canonisirea până la 15 zile și oprirea până la o lună de la săvârșirea lucrărilor sfinte sunt pronunțate de arhiereul eparhiot în competență.

Articolul 269

Pedeapsa mutării în altă parte, oprirea mai mult de o lună de la săvârșirea lucrărilor sfinte și celelalte pedepse le pronunță numai Consistoriul bisericesc eparhial competent.

Articolul 270

Pentru credincioși, pedepsele ca pierderea temporară a unor drepturi și onoruri în Biserică, pe lângă avertisment, dojană și canonisire, le pronunță arhiereul competent, iar celelalte pedepse Consistoriul bisericesc eparhial în competență.

Articolul 271

Asupra pedepselor pronunțate de arhiereul eparhiot nu există dreptul de reclamație. Ele sunt imediat executorii.

Articolul 272

Arhiereul eparhiot poate micșora pedeapsa pronunțată de Consistoriul bisericesc eparhial la jumătate din pedeapsa primită.

Articolul 273 - Condamnatul poate face plângere scrisă Sfântului Sinod la fiecare sentință adusă de Consistoriul bisericesc eparhial, în termen de 14 zile de la primirea sentinței. Nu există dreptul audierii în direct în fața Sfântului Sinod. Plângerea trebuie să fie adresată Sfântului Sinod prin arhiereul eparhiot.

Articolul 274

(1) Atunci când sentința este pronunțată împotriva clericilor ambelor cinuri referitoare la caterisire, la caterisire împreună cu excludere din Comunitatea bisericească, la excludere din monahism, la excludere definitivă din Comunitatea bisericească - anatema ori pentru credincioși prin excludere definitivă din Comunitatea bisericească - anatema, o astfel de hotărâre a Consistoriului bisericesc eparhial, în privința pedepsei, se comunică conform obligației funcției Sfântului Sinod, care analizează documentele ce provin de la Consistoriul bisericesc eparhial.

(2) Dacă Sfântul Sinod nu este de acord cu hotărârea adusă de Consistoriul bisericesc eparhial, va înapoia cazul Consistoriului bisericesc eparhial împreună cu instrucțiunile sale pentru o nouă procedură.

(3) Dacă Consistoriul bisericesc eparhial adoptă aceeași hotărâre, cazul se predă Sfântului Sobor arhieresc care va analiza documentația ce provine de la Consistoriul bisericesc eparhial și care va lua hotărârea definitivă referitoare la condamnare. Cu ocazia acestei cercetări cel acuzat nu are dreptul de a depune noi documente ori a de se prezenta personal înaintea Sfântului Sinod sau a Sfântului Sobor arhieresc în timpul cercetării acestora asupra hotărârii Consistoriului bisericesc eparhial.

Articolul 275

Nimeni nu poate fi pedepsit prin sancțiune bisericească fără posibilitatea de a cunoaște acuzația împotriva sa și fără posibilitatea de a răspunde la reclamație.

Articolul 276

Dacă delictul este judecat de arhiereul eparhiot, acuzatul va avea posibilitatea de a răspunde la acuzațiile împotriva sa în scris sau verbal, așa după cum, prin dreptul său, va hotărî arhiereul eparhiot.

Articolul 277

Dacă acuzația se dezbate în cadrul Consistoriului bisericesc eparhial, celui acuzat îi va fi predată copia reclamației și va avea posibilitatea de a se înfățișa în fața Consistoriului bisericesc eparhial ori personal ori prin înaintarea documentelor scrise. Dacă acuzatul alege să se prezinte personal înaintea Consistoriului bisericesc eparhial, atunci nu are dreptul la apărător legal.

Articolul 278

Consistoriul bisericesc eparhial poate aproba amânarea procedurii la cererea acuzatului prin dreptul său, dacă va considera că amânarea este necesară. Dacă acuzatul nu se prezintă personal sau în scris și dacă nu a cerut și nici nu i s-a aprobat amânarea procedurii, atunci Consistoriul bisericesc eparhial poate să rezolve cazul în absența sa, fără altă înștiințare.

Articolul 279

Dacă împotriva clericului este adusă reclamație pentru vina care, după aprecierea arhiereului eparhiot, a provocat sminteală în popor și servește drept rușine cinului preoțesc, atunci arhiereul eparhiot poate, imediat ce se efectuează ancheta, opri un astfel de cleric de la slujirea celor sfinte până la ședința Consistoriului bisericesc eparhial.

Articolul 280

Arhiereul eparhiot poate dispune ca unui astfel de cleric să i se micșoreze, temporar, la jumătate drepturile ce i se cuvin.

Articolul 281

Cazurile de acest gen trebuie socotite ca urgente și Consistoriul bisericesc eparhial este dator să le rezolve cel târziu într-un un an.

Articolul 282

În cazul acuzației de abuz, de natură materială, cel acuzat poate fi eliberat din conducere până ce vina sa va fi definitiv cercetată și judecată.

Articolul 283

Pedeapsa opririi de la săvârșirea celor sfinte, indiferent de durată, atrage micșorarea drepturilor ce se cuvin cu până la jumătate, în timpul săvârșirii pedepsei, și aceasta în folosul înlocuitorului.

Articolul 284

Atunci când clericului de mir și monah îi este stabilită pedeapsa ca:

a) mutarea într-un alt loc de slujire;

b) oprirea temporară de la săvârșirea lucrărilor sfinte cel mult un an;

c) pierderea oficiului de paroh, respectiv a unei alte funcții în Biserică, atrage oprirea înaintării în rang și a drepturilor ce se cuvin pentru cel mult 3 ani, conform hotărârii autorităților bisericești care au pronunțat pedeapsa.

Articolul 285

Atunci când clericul de mir sau monah este pedepsit prin mustrare, avertisment sau canonisire de două ori într-o perioadă de 2 ani consecutivi, în plus față de pedeapsă, pierde dreptul înaintării în rang și drepturile ce i se cuvin pentru cel mult 3 ani, conform hotărârii autorităților bisericești care au pronunțat pedeapsa.

Articolul 286

Dacă clericii ambelor cinuri, fiind în slujire bisericească, sunt condamnați la oprirea temporară sau permanentă de la slujirea lucrărilor sfinte, ei vor înceta a executa îndeplinirea funcțiilor lor în timpul duratei interdicției. În această perioadă a interdicției ei primesc jumătate din drepturile ce li se cuvin.

Articolul 287

Clericii care se află în serviciu de stat, imediat ce sunt condamnați la oprirea pe tot timpul vieții de a săvârși cele sfinte, pierd funcțiile lor în Biserică.

Articolul 288

Ordinele despre delictele și pedepsele bisericești se referă și la clericii pensionați, întrucât se pot aplica și asupra lor.

Articolul 289

Consistoriul bisericesc eparhial este competent în domeniul său și pentru controversele legate de căsătoria bisericească.

Articolul 290

Dacă unul dintre clericii ambelor cinuri sau unul dintre enoriași a săvârșit vreo faptă penală, Arhiereul eparhiot sau Consistoriul bisericesc eparhial, pe lângă aplicarea unei pedepse disciplinare, va sesiza organele abilitate ale statului în vederea luării măsurilor legale care se impun, respectiv judecarea și pedepsirea vinovaților.

Articolul 291

Îndrumătorul pentru activitatea Consistoriului bisericesc eparhial îl constituie "Regulamentele disciplinare și de procedură a B.O.S.".

Capitolul VI – Modificarea statutului

Articolul 292

Prezentul statut poate fi modificat numai cu două treimi din voturile celor prezenți, la ședința ordinară sau extraordinară a Adunării eparhiale.

Articolul 293

Modificările din cadrul prezentului statut intră în vigoare după ratificarea lor de către Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S.

Articolul 294

Textul redactat în limba sârbă și cel redactat în limba română trebuie să fie identice în conținut.

Articolul 295

Prezentul statut, ratificat de către Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S., intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 296

După ratificarea prezentului statut, toate dispozițiile anterioare referitoare la Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara nu vor fi valabile, dacă sunt în dezacord cu acest statut, în afară de faptul dacă este altfel exprimat prin prezentul statut.

Articolul 297

(1) Prezentul statut a fost redactat în conformitate cu legislația română în vigoare:

a) Constituția României, republicată;

b) Legea nr. 489/2006;

c) Constituția B.O.S.;

d) Statutul B.O.S.;

e) regulamentele și codurile canonice ale Bisericii Ortodoxe.

(2) Orice dispoziție contrară prezentelor prevederi legale este nulă de drept și nu produce efecte juridice.

_________