ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 59/2025

Având în vedere angajamentele și termenele asumate de România în raport cu instituțiile Uniunii Europene, precum și riscul de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Cauza 2021/0333 - procedură de infringement având ca obiect netranspunerea în termen a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 (reformare) privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, înaintată autorităților române,

întrucât autoritățile române au la dispoziție până la data de 24 noiembrie 2025 adoptarea măsurilor de soluționare a avizului motivat suplimentar emis în Cauza 2021/0333,

faptul că, prin Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018, au fost impuse obligații statelor membre, care trebuie să ia în considerare nivelul de ambiție prevăzut în Acordul de la Paris din 12 decembrie 2015, încheiat la Paris la 12 decembrie 2015 și semnat de România la New York la 22 aprilie 2016, ratificat prin Legea nr. 57/2017, referitor la schimbările climatice, precum și progresele tehnologice, inclusiv reducerea costurilor investițiilor în energia din surse regenerabile,

propunerea Comisiei Europene din iulie 2021, în cadrul pachetului de inițiative în materie de politici reprezentând Pactul verde european, dublarea ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic în anul 2030 față de anul 2020, pentru a ajunge la cel puțin 40% față de obiectivul general obligatoriu al Uniunii Europene de atingere a unei ponderi de cel puțin 32% a energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final brut de energie al Uniunii Europene până în anul 2030, stabilit prin Directiva (UE) 2018/2001,

ținând cont de contextul geopolitic regional, în vederea realizării obiectivului pe termen lung al unui sistem energetic independent de țările terțe, Uniunea Europeană ar trebui să pună accentul pe accelerarea tranziției verzi și pe asigurarea unei politici energetice de reducere a emisiilor, care să reducă dependența de combustibilii fosili importați și să promoveze prețuri corecte și accesibile cetățenilor și întreprinderilor localizate în Uniunea Europeană din toate sectoarele economiei.

Având în vedere necesitatea utilizării eficiente a resurselor de biomasă, acordând prioritate ori de câte ori este posibil utilizării materiilor prime de biomasă în defavoarea utilizării sale pentru energie, prin respectarea principiului utilizării în cascadă a biomasei,

luând în considerare dezideratul reprezentat de decarbonarea energiei utilizate pentru încălzirea și răcirea clădirilor prin creșterea ponderii producției și a utilizării energiei din surse regenerabile pentru a îndeplini obiectivul ambițios prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1.119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei“), de a orienta și a stimula eforturile privind exploatarea potențialului utilizării și producției de energie din surse regenerabile în clădiri, de a încuraja dezvoltarea tehnologiilor care produc energie din surse regenerabile și de a contribui la integrarea eficientă a unor astfel de tehnologii în Sistemul energetic național (SEN), oferind în același timp siguranță investitorilor și implicare la nivel local și contribuind totodată la eficiența SEN,

întrucât pentru accelerarea ritmului implementării proiectelor pentru producția de energie din surse regenerabile este necesar să se adopte norme de nivel primar care să simplifice și să reducă termenele aferente procedurilor de acordare a autorizațiilor necesare punerii în funcțiune a acestora, luându-se în considerare acceptarea la scară largă de către public a implementării energiei din surse regenerabile,

deoarece Ministerul Energiei, în calitate de minister de resort, în colaborare cu autoritățile cu competențe în domeniu, ar trebui să identifice zonele de uscat, de suprafață, de subsol și de ape maritime sau de ape interioare necesare pentru instalarea de centrale producătoare de energie din surse regenerabile și a infrastructurii aferente, în vederea îndeplinirii cel puțin a contribuțiilor lor naționale la obiectivul general revizuit pentru anul 2030 privind energia din surse regenerabile, prevăzut la art. 3 alin. (1) din Directiva (UE) 2018/2001, și în sprijinul atingerii obiectivului neutralității climatice până cel târziu în 2050, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1.119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021,

având în vedere că ministerul de resort ar trebui să se asigure că astfel de zone reflectă traiectoriile lor estimate și capacitatea instalată totală planificată și ar trebui să identifice domenii specifice pentru diferitele tipuri de tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile prevăzute în planurile lor naționale integrate privind energia și clima prezentate în temeiul prevederilor art. 3 și 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018,

faptul că, printre aspectele care necesită reglementări imediate, atât de natură primară, cât și secundară, sunt: schemele de sprijin și calculul ponderii energiei din surse regenerabile, comunitățile de energie din surse regenerabile, garanțiile de origine pentru energia produsă din surse regenerabile de energie, stabilirea punctului unic de contact în vederea simplificării procedurilor administrative, metodologia privind calculul emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili pentru transporturi, biocombustibili și biolichide, mecanisme de cooperare,

întrucât complexitatea actului normativ și faptul că, după aprobarea acestuia, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei va trebui să modifice și să completeze legislația secundară, în conformitate cu prevederile acestui act normativ, iar întârzierea adoptării acestor modificări va avea un impact major asupra implementării Componentei 6 - Energie prevăzute în Planul național de redresare și reziliență al României,

în considerarea faptului că în data de 12 februarie 2025 Comisia Europeană a notificat autorităților române avizul motivat suplimentar în Cauza 2021/0333 pentru netranspunerea completă a art. 19 alin. (2) primul paragraf, a patra și a cincea teză și al doilea paragraf și alin. (9), art. 21 alin. (6) și art. 22 alin. (4) lit. f)-h) din Directiva (UE) 2018/2001, sunt necesare măsuri urgente de remediere a situației pentru a răspunde solicitărilor Comisiei cât mai curând posibil prin transpunerea prevederilor sus-menționate, pentru a evita declanșarea procedurii contencioase împotriva României prin sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articolul I

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1165 din 6 decembrie 2022, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1.

La articolul 2, după punctul 1 se introduce un nou punct, pct. 1^1, cu următorul cuprins: 1^1. «eficiență energetică înainte de toate» înseamnă eficiența energetică înainte de toate, astfel cum este definită la art. 2 pct. 18 din Regulamentul (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, cu modificările și completările ulterioare;

2. La articolul 2, punctele 18, 19 și 27 se modifică și vor avea următorul cuprins:

18. «comunitate de energie din surse regenerabile» înseamnă o entitate juridică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) care, în conformitate cu dreptul intern aplicabil, are la bază o participare deschisă și voluntară, este autonomă și este controlată efectiv de acționari sau membri situați în apropierea proiectelor privind sursele regenerabile de energie deținute și dezvoltate de respectiva entitate juridică;

b) are un număr de minimum 5 membri sau acționari persoane fizice, IMM-uri, asociații și fundații sau ai administrației publice locale;

c) al cărei obiectiv principal este să ofere avantaje comunitare economice, sociale sau de mediu acționarilor ori membrilor săi sau zonelor locale în care își desfășoară activitatea;

d) locurile de consum, precum și unitățile de producere a energiei electrice ale membrilor sau acționarilor sunt racordate la rețeaua aceluiași operator de distribuție;

19. «contract de achiziție de energie din surse regenerabile» înseamnă un contract bilateral negociat direct în temeiul căruia o persoană fizică sau juridică achiziționează energie din surse regenerabile direct de la un producător, care cuprinde contracte de achiziționare de energie electrică din surse regenerabile și contracte de achiziție de energie din surse regenerabile pentru încălzire și răcire;

27. «biomasă agricolă» înseamnă biomasă obținută din agricultură și din industriile conexe;

3. La articolul 2, după punctul 28 se introduce un nou punct, pct. 28^1, cu următorul cuprins: 28^1. «biomasă forestieră disponibilă în scopuri energetice» înseamnă:

a) fracțiunea biodegradabilă a produselor rezultate din prelucrarea primară și secundară pe teritoriul României a lemnului recoltat de pe teritoriul național sau provenit din import/schimburi intracomunitare - coajă, rumeguș, lemnul sub formă de așchii sau particule, tocătura provenită din liniile de profilare, capetele și flancurile buștenilor, resturi de lemn, rezultate în urma prelucrării sau reciclării materialelor lemnoase, precum și materialele lemnoase declasate în incinta proprie ca urmare a procesului tehnologic de prelucrare a materialelor lemnoase;

b) tocătură de lemn, provenită numai din categoriile cuprinse la lit. a);

4. La articolul 2, punctul 38 se modifică și va avea următorul cuprins:

38. «combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică» înseamnă combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică, astfel cum sunt definiți la art. 2 pct. 1 din Legea nr. 237/2023 privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei și transporturilor;

5. La articolul 2, după punctul 52 se introduc douăzeci și opt de noi puncte, pct. 53-80, cu următorul cuprins:

53. «lemn rotund industrial» înseamnă bușteni de gater, bușteni de furnir, lemn pentru celuloză rotund sau despicat, precum și orice alt lemn rotund adecvat pentru scopuri industriale, cu excepția lemnului rotund ale cărui caracteristici, cum ar fi specia, dimensiunile, verticalitatea și densitatea nodurilor, îl fac inadecvat pentru utilizarea industrială după cum este definit și justificat în mod corespunzător în conformitate cu condițiile forestiere relevante;

54. «zonă pretabilă accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile» înseamnă o locație sau zonă specifică, terestră sau maritimă sau de ape continentale, care a fost desemnată ca fiind în mod special adecvată pentru instalarea de centrale producătoare de energie din surse regenerabile;

55. «echipamente de energie solară» înseamnă echipamente care convertesc energia solară în energie termică sau electrică, în special echipamente termice solare și echipamente fotovoltaice solare;

56. «zonă de ofertare» înseamnă o zonă de ofertare în sensul definiției de la art. 2 pct. 65 din Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piața internă de energie electrică (reformare);

57. «tehnologie inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile» înseamnă tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile care îmbunătățește, cel puțin într-un mod, tehnologia comparabilă de ultimă generație în materie de energie din surse regenerabile sau face ca o tehnologie de energie regenerabilă care nu este pe deplin comercializată sau care implică un grad clar de risc să devină exploatabilă;

58. «sistem de contorizare inteligentă» - definit în conformitate cu art. 3 pct. 117 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;

59. «punct de reîncărcare» înseamnă o interfață fixă sau mobilă, conectată sau neconectată la rețea, pentru transferul de energie electrică către un vehicul electric, care, deși poate avea unul sau mai mulți conectori adaptați diferitelor tipuri de conectori, este capabilă să reîncarce un singur vehicul electric o dată și care exclude dispozitivele cu o putere de ieșire mai mică sau egală cu 3,7 kW al căror scop principal nu este reîncărcarea vehiculelor electrice;

60. «participant la piață» - potrivit definiției prevăzute la art. 3 pct. 79 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;

61. «piață de energie electrică» - potrivit definiției prevăzute la art. 3 pct. 81 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;

62. «baterie de uz casnic» înseamnă o baterie reîncărcabilă de sine stătătoare cu o capacitate nominală mai mare de 2 kWh, care este adecvată pentru instalare și utilizare într-un mediu casnic;

63. «baterie pentru vehicule electrice» - potrivit definiției prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 14 din Regulamentul (UE) 2023/1.542 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iulie 2023 privind bateriile și deșeurile de baterii, de modificare a Directivei 2008/98/CE și a Regulamentului (UE) 2019/1.020 și de abrogare a Directivei 2006/66/CE;

64. «baterie industrială» - potrivit definiției prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 13 din Regulamentul (UE) 2023/1.542;

65. «starea de sănătate» - potrivit definiției prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 28 din Regulamentul (UE) 2023/1.542;

66. «nivelul de încărcare» - potrivit definiției prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 27 din Regulamentul (UE) 2023/1.542;

67. «valoare de referință a puterii» înseamnă informațiile dinamice deținute în sistemul de gestionare al unei baterii care prescriu setările de energie electrică la care bateria ar trebui să funcționeze în mod optim în timpul unei operațiuni de reîncărcare sau de descărcare, pentru a se optimiza starea de sănătate a bateriei și utilizarea sa operațională;

68. «reîncărcare inteligentă» înseamnă o operațiune de reîncărcare în cazul căreia intensitatea energiei electrice furnizate bateriei este ajustată în mod dinamic, pe baza informațiilor primite prin intermediul comunicațiilor electronice;

69. «reîncărcare bidirecțională» - potrivit definiției prevăzute la art. 2 pct. 11 din Regulamentul (UE) 2023/1.804 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 septembrie 2023 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și de abrogare a Directivei 2014/94/UE, cu modificările și completările ulterioare;

70. «punct de reîncărcare de putere normală» înseamnă un punct de reîncărcare de putere normală, în sensul definiției de la art. 2 pct. 37 din Regulamentul (UE) 2023/1.804, cu modificările și completările ulterioare;

71. «industrie» înseamnă întreprinderile și produsele care intră sub incidența secțiunilor B, C și F, precum și a secțiunii J diviziunea 63 din Nomenclatorul statistic al activităților economice (NACE Rev. 2), astfel cum este stabilit în Regulamentul (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice, cu modificările și completările ulterioare;

72. «scop neenergetic» înseamnă utilizarea combustibililor ca materii prime într-un proces industrial, în loc de a fi utilizați pentru a produce energie;

73. «combustibili din surse regenerabile» înseamnă biocombustibili, biolichide, combustibili din biomasă și combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică;

74. «plantație forestieră» - potrivit definiției prevăzute la art. 2 pct. 11 din Regulamentul (UE) 2023/1.115 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 mai 2023 privind punerea la dispoziție pe piața Uniunii Europene și exportul din Uniune a anumitor produse de bază și produse asociate cu defrișările și degradarea pădurilor și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010, cu modificările și completările ulterioare;

75. «energie osmotică» înseamnă energia creată din diferența concentrațiilor de sare ale două fluide, cum ar fi apă dulce și apă sărată;

76. «eficiență a sistemului» înseamnă selectarea de soluții eficiente din punct de vedere energetic, în cazul în care acestea permit, de asemenea, o cale de decarbonare rentabilă, o flexibilitate suplimentară și utilizarea eficientă a resurselor;

77. «stocarea energiei în același amplasament» înseamnă o instalație de stocare a energiei, combinată cu o instalație care produce energie din surse regenerabile și care este racordată la același punct de acces la rețea;

78. «vehicul electric solar» înseamnă un autovehicul dotat cu un grup motopropulsor care conține doar dispozitive electrice nonperiferice cu funcția de convertizoare de energie cu un sistem electric reîncărcabil de stocare a energiei, care poate fi reîncărcat extern și care este echipat și cu panouri fotovoltaice integrate în vehicul;

79. «gaze din surse regenerabile» înseamnă biogazul în sensul definiției de la pct. 30, inclusiv biogazul care a fost transformat în biometan, și combustibilii de origine nebiologică din surse regenerabile astfel cum sunt definiți la art. 2 pct. 1 din Legea nr. 237/2023 privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei și transporturilor;

80. «proiecte de importanță națională în domeniul energiei electrice» înseamnă proiecte definite în conformitate cu art. 3 pct. 94^1 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;

6. La articolul 3, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 3

(1) România împreună cu celelalte state membre ale Uniunii Europene (UE):

a) asigură în mod colectiv faptul că ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Uniunii Europene în anul 2030 este de cel puțin 42,5%;

b) depun eforturi colective pentru a mări ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Uniunii Europene în anul 2030 la 45%.

7. La articolul 3, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alin. (1^1)-(1^3), cu următorul cuprins:

Până în anul 2030, cel puțin 5% din noua capacitate instalată de producere a energiei din surse regenerabile este reprezentată de tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile.

(1^2) În condițiile prevederilor art. 5 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, ministerul de resort poate solicita Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor derogarea de la principiul utilizării în cascadă a biomasei.

(1^3) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor poate deroga de la principiul utilizării în cascadă a biomasei atunci când industria locală nu este în măsură, din punct de vedere cantitativ sau tehnic, să utilizeze biomasa forestieră pentru o valoare adăugată economică și de mediu superioară producerii energiei, pentru materiile prime provenite din:

a) activitățile necesare de gestionare a pădurilor, menite să asigure operațiunile de rărire înainte de comercializare sau cele desfășurate în conformitate cu dreptul intern privind prevenirea incendiilor de pădure în zonele cu grad de risc ridicat;

b) activități de exploatare forestieră de recuperare derulate în urma unor perturbări naturale documentate; sau

c) activități de recoltare a anumitor produse lemnoase ale căror caracteristici nu sunt adecvate pentru instalații de prelucrare locale.

8. La articolul 3, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:

a) iau măsuri pentru a reduce la minimum distorsiunile nedorite pe piața materiilor prime de biomasă și impactul negativ asupra biodiversității, a mediului și a climei, atunci când biomasa este utilizată pentru producerea de energie;

b) în elaborarea măsurilor prevăzute la lit. a), țin seama de ierarhia deșeurilor în conformitate cu prevederile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 17/2023, cu modificările și completările ulterioare, și asigură aplicarea principiului utilizării în cascadă a biomasei, punând accentul pe scheme de sprijin și ținând seama în mod corespunzător de particularitățile naționale.

9. La articolul 3, după alineatul (2) se introduc cinci noi alineate, alin. (2^1)-(2^5), cu următorul cuprins:

Schemele de sprijin elaborate pentru energia obținută din biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă evită promovarea unor practici nesustenabile și nu determină denaturarea concurenței cu sectoarele materialelor, pentru a se garanta că biomasa lemnoasă este utilizată în corelare cu valoarea sa adăugată economică și de mediu maximală, în următoarea ordine a priorităților:

a) produsele lemnoase;

b) prelungirea duratei de viață a produselor lemnoase;

c) reutilizarea;

d) reciclarea;

e) bioenergia;

f) eliminarea.

(2^2) Cel mult o dată pe an, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prezintă Comisiei Europene o sinteză a derogărilor de la principiul utilizării în cascadă a biomasei în temeiul prevederilor alin. (1^2), însoțită de motivele acestor derogări și de scara geografică la care se aplică acestea.

(2^3) Nu se acordă, prin oricare autoritate competentă, sprijin financiar direct pentru:

a) utilizarea buștenilor de gater, a buștenilor de furnir, a lemnului rotund industrial, a buturugilor și a rădăcinilor pentru producerea de energie;

b) producția de energie regenerabilă prin incinerarea deșeurilor dacă nu au fost respectate obligațiile privind colectarea separată.

(2^4) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (2) și (2^1), autoritățile competente nu acordă niciun sprijin nou și nu reînnoiesc sprijinul pentru producția de energie electrică din biomasă forestieră în instalațiile care generează exclusiv energie electrică, cu excepția cazului în care energia electrică de acest tip îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:

a) este produsă într-o regiune identificată într-un plan teritorial pentru o tranziție justă, stabilit în conformitate cu art. 11 din Regulamentul (UE) 2021/1.056 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului pentru o tranziție justă, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea dependenței acesteia de combustibilii fosili solizi, și îndeplinește cerințele relevante prevăzute la art. 29 alin. (16);

b) este produsă aplicând captarea și stocarea de dioxid de carbon (CO_2) provenit din biomasă și îndeplinește cerințele prevăzute la art. 29 alin. (16).

(2^5) În funcție de evaluarea inclusă în PNIESC cu privire la necesitatea de a construi o nouă infrastructură pentru încălzirea și răcirea centralizată din surse regenerabile în vederea realizării obiectivului general al Uniunii Europene stabilit la alin. (1), ministerul de resort, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, adoptă, după caz, măsurile necesare în vederea dezvoltării unei infrastructuri eficiente de încălzire și răcire centralizată pentru a promova încălzirea și răcirea din surse regenerabile, precum energia termică solară, energia fotovoltaică solară, pompele de căldură acționate de energie electrică din surse regenerabile care utilizează energia ambientală și energia geotermală, alte tehnologii de energie geotermală, biomasa, biogazul, biolichide și căldura și răcoarea reziduală, unde este posibil în combinație cu stocarea energiei termice, consumul dispecerizabil și instalații care transformă energia electrică în căldură prin Strategia națională privind serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, în conformitate cu Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

10. La articolul 4, după alineatul (11) se introduc patru noi alineate, alin. (12)-(15), cu următorul cuprins:

(12) Ministerul de resort stabilește cadrul de reglementare, care poate include scheme de sprijin și măsuri de facilitare a contractelor de achiziție de energie electrică din surse regenerabile și care permite implementarea energiei electrice din surse regenerabile la un nivel care să fie în concordanță cu contribuția la nivel național și într-un ritm corelat cu traiectoria orientativă a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut, stabilită în PNIESC.

(13) În aplicarea prevederilor alin. (12), ministerul de resort, în colaborare cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica - S.A., denumită în continuare CNTEE Transelectrica - S.A., și operatorii de distribuție concesionari, analizează și elimină barierele identificate în vederea asigurării unui nivel ridicat de aprovizionare cu energie din surse regenerabile, inclusiv pe cele legate de procedurile de acordare a autorizațiilor și dezvoltarea infrastructurii de transport, de distribuție și de stocare necesare, inclusiv stocarea energiei în același amplasament.

(14) În vederea elaborării cadrului prevăzut la alin. (12), ministerul de resort colaborează cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ANRE și ține cont de cantitatea suplimentară de energie electrică din surse regenerabile necesară pentru a răspunde cererii în sectorul transporturilor, al industriei, al încălzirii și răcirii clădirilor, precum și pentru producția de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică.

(15) În cuprinsul PNIESC și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima autoritățile prevăzute la art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2023 privind stabilirea cadrului instituțional și a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, precum și a Regulamentului (UE) 2022/2.299 al Comisiei din 15 noiembrie 2022 de stabilire a normelor de punere în aplicare în ceea ce privește structura, formatul, detaliile tehnice și procedurile pentru rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima, pot include un rezumat al politicilor și măsurilor adoptate în temeiul cadrului prevăzut la alin. (12) și, respectiv, o evaluare a punerii lor în aplicare.

11. La articolul 7, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) În ceea ce privește alin. (1) lit. a), b) sau c), gazul și energia electrică din surse regenerabile se iau în considerare doar o dată la calcularea ponderii consumului final brut de energie din surse regenerabile.

12. La articolul 7, după alineatul (2) se introduc patru noi alineate, alin. (2^1)-(2^4), cu următorul cuprins:

Energia produsă din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică se contabilizează în sectorul în care este consumată: al energiei electrice, al încălzirii și răcirii sau al transporturilor.

(2^2) Ministerul de resort împreună cu autoritățile competente din alte state membre UE pot conveni, prin intermediul unui acord de cooperare, să contabilizeze toți sau o parte din combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică consumați într-un stat membru în ponderea consumului final brut de energie din surse regenerabile în statul membru în care sunt produși combustibilii respectivi.

(2^3) Pentru a verifica faptul că aceiași combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică nu sunt contabilizați atât în statul membru în care sunt produși, cât și în statul membru în care sunt consumați și pentru a înregistra cantitatea contabilizată, ministerul de resort notifică Comisiei acordul prevăzut la alin. (2^2).

(2^4) Acordul de cooperare încheiat în temeiul prevederilor alin. (2^2) va include cantitatea totală de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică care urmează să fie luată în calcul pentru fiecare stat membru și data la care acordul de cooperare intră în vigoare.

13. La articolul 7 alineatul (4), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

a) consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile se calculează ca fiind cantitatea de energie electrică produsă din surse regenerabile, incluzând producția de energie electrică de la prosumatorii de energie din surse regenerabile și de la comunitățile de energie din surse regenerabile, precum și energia electrică din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică, și excluzând producția de energie electrică în centralele cu acumulare prin pompare din apă pompată anterior în sens ascendent, precum și energia electrică utilizată pentru producerea de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică;

14. La articolul 7 alineatul (6), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

a) consumul final de energie din surse regenerabile în sectorul transporturilor se calculează ca fiind suma tuturor biocombustibililor, biogazului și combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică consumați în sectorul transporturilor. Acesta include combustibilii din surse regenerabile furnizați buncherajului maritim internațional;

15. La articolul 9, după alineatul (1) se introduc patru noi alineate, alin. (1^1)-(1^4), cu următorul cuprins:

Până la data de 31 decembrie 2025, ministerul de resort inițiază un cadru de cooperare destinat dezvoltării proiectelor comune pentru producerea de energie din surse regenerabile, care prevede unul sau mai multe acorduri cu unul sau mai multe state membre, sub rezerva următoarelor:

a) stabilirea, până la data de 31 decembrie 2030, a cel puțin două proiecte comune;

b) în situația în care consumul anual de energie electrică este de peste 100 TWh, până la data de 31 decembrie 2033 se va stabili un al treilea proiect comun.

(1^2) Identificarea proiectelor comune privind energia din surse regenerabile offshore este corelată cu nevoile identificate în planurile strategice la nivel înalt de dezvoltare a rețelei offshore integrate pentru fiecare bazin maritim menționat la art. 14 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2022/869 al Parlamentului European și al Consiliului și în planul pe zece ani de dezvoltare a rețelei la nivelul Uniunii Europene menționat la art. 30 alin. (1) lit. b) din Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019.

(1^3) În realizarea proiectelor comune, ministerul de resort:

a) distribuie în mod echitabil costurile și beneficiile acestora între participanții la proiectele respective;

b) ține cont în acordurile de cooperare relevante de toate costurile și beneficiile relevante, aferente proiectelor comune.

(1^4) La data intrării în vigoare a acordurilor de cooperare prevăzute la alin. (1^1), ministerul de resort, pe baza datelor furnizate de autoritățile competente, notifică Comisia cu privire la acordurile de cooperare încheiate în temeiul prevederilor alin. (1^1), inclusiv cu privire la data la care se preconizează că proiectele vor deveni operaționale; se consideră că proiectele finanțate prin contribuții naționale în cadrul mecanismului Uniunii Europene de finanțare a energiei din surse regenerabile instituit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.294 al Comisiei îndeplinesc obligațiile menționate la alin. (1^1) pentru statele membre implicate.

16. După articolul 9 se introduce un nou articol, art. 9^1, cu următorul cuprins:

Articolul 9^1

(1) Pe baza obiectivelor orientative privind producerea de energie din surse regenerabile offshore care urmează să fie utilizată în bazinul maritim, identificate în conformitate cu art. 14 din Regulamentul (UE) 2022/869 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2022, ministerul de resort publică informații cu privire la volumele de energie din surse regenerabile offshore pe care intenționează să le realizeze prin licitații, ținând seama de fezabilitatea tehnică și economică a infrastructurii rețelei și de activitățile care au deja loc.

(2) Autoritățile competente alocă spațiu pentru proiectele privind energia din surse regenerabile offshore în planurile lor de amenajare a spațiului maritim, ținând cont de activitățile care au deja loc în zonele afectate și de regimul de protecție al ariilor respective.

(3) Autoritățile competente asigură reducerea complexității și creșterea eficienței și transparenței procedurii de acordare a autorizațiilor pentru proiectele comune privind energia din surse regenerabile offshore.

(4) În vederea îndeplinirii obligațiilor prevăzute la alin. (3), autoritățile competente:

a) simplifică și eficientizează procesul de autorizare prin adoptarea de măsuri care să asigure reducerea termenelor pentru emiterea de autorizații, avize, acorduri și altele asemenea;

b) consolidează cooperarea interinstituțională prin încheierea de protocoale de colaborare cu acest scop;

c) instituie un punct unic de contact pentru gestionarea procedurilor administrative în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.251/2023 privind organizare și funcționarea Oficiului pentru Licență Industrială, precum și pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 832/2022 privind stabilirea atribuțiilor, organizarea și funcționarea Cancelariei Prim-Ministrului, cu modificările ulterioare.

17. La articolul 15, alineatele (1), (5) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:

Articolul 15

(1) Autoritățile publice și entitățile emitente, abilitate să emită avize, autorizații, acorduri, certificate și licențe care se aplică centralelor și rețelelor conexe de transport și de distribuție pentru producția de energie electrică, încălzire sau răcire din surse regenerabile, pentru procesul de transformare a biomasei în biocombustibili, biolichide, combustibili din biomasă sau în alte produse energetice, precum și combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică utilizați în transporturi se asigură că emiterea acestora respectă principiul proporționalități și principiul «eficiența energetică înainte de toate».

(5) Prin personalul propriu sau consultant de specialitate, autoritățile publice și entitățile emitente abilitate să emită avize, autorizații și acorduri definesc toate specificațiile tehnice care trebuie respectate de echipamentele și de sistemele din domeniul energiei din surse regenerabile pentru a putea beneficia de schemele de sprijin și pentru a fi eligibile în cadrul achizițiilor publice.

(6) În cazul în care există oricare dintre următoarele specificații tehnice: standarde armonizate, alte standarde europene, documente de standardizare europeană, stabilite de organismele de standardizare europene, specificațiile tehnice naționale se exprimă în raport cu acestea; se acordă prioritate standardelor armonizate ale căror referințe au fost publicate.

18. La articolul 15, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alin. (6^1), cu următorul cuprins:

În absența acestora, se utilizează alte standarde armonizate și standarde europene, în această ordine.

19. La articolul 15, după alineatul (7) se introduc patru noi alineate, alin. (7^1)-(7^4), cu următorul cuprins:

Ministerul de resort, în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării, prin programe dedicate la nivel național și parteneriate între instituții aparținând diferitelor state membre, promovează testarea de tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile pentru a produce, a partaja și a stoca energie din surse regenerabile prin proiecte-pilot. Aceste proiecte se desfășoară într-un mediu real, pentru o perioadă limitată de timp și includ garanții adecvate pentru a asigura funcționarea în condiții de siguranță a sistemului de energie electrică și pentru a evita impactul disproporționat asupra funcționării pieței interne.

(7^2) Ministerul de resort asigură, prin programe dedicate la nivel național și parteneriate între instituții aparținând diferitelor state membre, promovarea testării tehnologiilor inovatoare în domeniul gazelor din surse regenerabile, inclusiv hidrogen pentru a produce, a partaja, a stoca gaze din surse regenerabile și hidrogen prin proiecte-pilot într-un mediu real, pentru o perioadă limitată în timp, în conformitate cu dreptul Uniunii Europene aplicabil și însoțite de garanții adecvate, respectiv standarde, norme de siguranță și norme tehnice, pentru a garanta funcționarea în condiții de siguranță a sistemului de hidrogen și pentru a evita impactul disproporționat asupra funcționării pieței interne a gazelor naturale, gazelor din surse regenerabile și a hidrogenului.

(7^3) Pentru activitățile prevăzute la alin. (7^2), ministerul de resort colaborează cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă - INSEMEX Petroșani, Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat - ISCIR, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Protecția Mediului, INCDPM, operatori economici și alte instituții de profil, inclusiv universitățile cu activitate specifică în domeniul hidrogenului, prin programe dedicate la nivel național și parteneriate între instituții aparținând diferitelor state membre.

(7^4) Operatorul de transport și de sistem, operatorii de distribuție și operatorii de rețele de hidrogen elaborează și publică normele tehnice prevăzute la alin. (7^2). În vederea publicării acestor norme, operatorii solicită un aviz prealabil obligatoriu din partea ANRE.

20. La articolul 15, alineatele (10)-(13) se abrogă.

21. La articolul 15, alineatul (14) se modifică și va avea următorul cuprins:

(14) Până la data de 31 decembrie 2026, ministerul de resort, în colaborare cu ANRE, evaluează barierele normative și administrative, adoptă, dacă este cazul, reglementări specifice pentru a îndepărta obstacolele nejustificate privind contractele de achiziție a energiei din surse regenerabile încheiate pe termen lung și promovează utilizarea acestora. În cadrul evaluării se au în vedere și modalitățile de reducere a riscurilor financiare asociate acestora, precum utilizarea garanțiilor pentru credite.

22. La articolul 15, după alineatul (14) se introduc patru noi alineate, alin. (15)-(18), cu următorul cuprins:

(15) Contractele de achiziție de energie din surse regenerabile nu fac obiectul unor proceduri sau taxe discriminatorii sau disproporționate, iar garanțiile de origine asociate pot fi transferate cumpărătorului de energie din surse regenerabile în conformitate cu prevederile art. 19.

(16) Ministerul de resort, în colaborare cu ANRE, se asigură că nu există bariere nejustificate pe piețele interne ale hidrogenului în ceea ce privește intrarea pe piață, ieșirea de pe piață, accesul la sistem, comercializarea hidrogenului și operarea sistemului de hidrogen.

(17) Ministerul de resort descrie politicile și măsurile care promovează optarea pentru contracte de achiziție de energie din surse regenerabile în actualizarea PNIESC și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima transmise. În rapoartele intermediare respective ministerul de resort indică, de asemenea, cantitatea de energie din surse regenerabile tranzacționată prin contracte de achiziție de energie din surse regenerabile.

(18) ANRE monitorizează cantitatea de energie din surse regenerabile tranzacționată prin contracte de achiziție de energie din surse regenerabile și, la solicitarea ministerului de resort, ANRE pune la dispoziție informațiile solicitate relevante în vederea respectării prevederilor alin. (17).

23. După articolul 15 se introduc cinci noi articole, art. 15^1-15^5, cu următorul cuprins:

Articolul 15^1

(1) Ponderea națională orientativă de energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere se stabilește în conformitate cu prevederile Legii nr. 372/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât în anul 2030, ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor să contribuie la obiectivul Uniunii Europene care reprezintă cel puțin 49% din consumul final de energie din clădiri în anul 2030.

(2) Ponderea națională orientativă prevăzută la alin. (1) și ponderea de energie din surse regenerabile preluată din rețea în consumul final de energie în sectorul clădirilor la nivelul anului 2030, precum și informații referitoare la modul în care se intenționează să se realizeze obiectivul menționat la alin. (1) sunt incluse în actualizarea PNIESC, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2023.

(3) Ministerul de resort și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pot contabiliza căldura și răcoarea reziduală în vederea atingerii ponderii naționale orientative stabilite până la o limită de 20%; în cazul în care decid să facă acest lucru, ponderea națională estimată crește cu jumătate din procentajul de căldură și răcoare reziduală luat în calcul în respectiva pondere.

(4) Legislația națională specifică din domeniul construcțiilor, precum și schemele de sprijin conțin măsuri care să sprijine creșterea ponderii de utilizare în parcul imobiliar a energiei electrice și a încălzirii și răcirii din surse regenerabile, produsă la fața locului sau în apropiere, precum și a energiei din surse regenerabile preluate din rețea.

(5) Măsurile menționate la alin. (4) pot include măsuri naționale referitoare la creșteri substanțiale ale autoconsumului de energie din surse regenerabile, ale comunităților de energie din surse regenerabile, ale stocării locale a energiei, ale reîncărcării inteligente și reîncărcării bidirecționale, ale altor servicii de flexibilitate, cum ar fi consumul dispecerizabil, și în combinație cu îmbunătățiri ale eficienței energetice legate de cogenerare și renovări majore care măresc numărul de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero și de clădiri care depășesc cerințele minime de performanță energetică prevăzute în Legea nr. 372/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(6) Pentru a atinge ponderea orientativă de energie din surse regenerabile prevăzută la alin. (1), prin legislația națională specifică din domeniul construcțiilor și prin reglementările tehnice elaborate în aplicarea acesteia de către autoritatea de reglementare competentă, și, după caz, prin schemele de sprijin, sunt stabilite nivelurile minime de utilizare a energiei din surse regenerabile, produsă la fața locului sau în apropiere, precum și preluată din rețea, utilizată în clădirile noi și în cele existente ce fac obiectul unei renovări majore sau al unei intervenții la sistemele tehnice ale clădirii, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere economic, tehnic și funcțional; nivelurile minime pot fi realizate, printre altele, și prin intermediul încălzirii și răcirii centralizate eficiente.

(7) În cazul în care prevederile alin. (6) sunt incompatibile cu natura și obiectivul principal al activităților sistemului de apărare național sau cu materialele utilizate exclusiv în scopuri militare, clădirile existente ale acestuia sunt exceptate de la prevederile alin. (6).

(8) Clădirile din proprietatea/administrarea autorităților administrației publice, încălzite și/sau răcite, deținute și ocupate de acestea, respectă prevederile art. 6 din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 17 din Legea nr. 372/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește ponderea de utilizare a energiei din surse regenerabile.

(9) Obiectivul menționat la alin. (1) poate fi îndeplinit inclusiv prin utilizarea acoperișurilor clădirilor publice sau cu caracter mixt public-privat de către părți terțe pentru instalații care produc energie din surse regenerabile.

(10) Autoritățile locale cooperează cu comunitățile de energie din surse regenerabile în sectorul clădirilor, inclusiv în cadrul procesului de achiziții publice.

(11) Pentru a atinge ponderea orientativă de energie din surse regenerabile, ministerul de resort și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației promovează utilizarea sistemelor și echipamentelor de încălzire și răcire din surse regenerabile și tehnologiilor inovatoare, respectiv sistemele și echipamentele de încălzire și răcire inteligente bazate pe surse regenerabile care sunt electrificate, completate, după caz, cu gestionarea inteligentă a consumului de energie în clădiri.

(12) În sensul alin. (11), se utilizează toate măsurile, instrumentele și stimulentele adecvate, inclusiv etichetele energetice dezvoltate în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1.369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE, cu modificările și completările ulterioare, certificatele de performanță energetică stabilite și alte certificate sau standarde relevante elaborate la nivelul Uniunii Europene sau la nivel național; se asigură furnizarea de informații privind soluțiile alternative din surse regenerabile, cu un grad de eficiență ridicat din punct de vedere energetic, precum și privind instrumentele financiare și stimulentele disponibile pentru a promova creșterea ratei de înlocuire a sistemelor vechi de încălzire și trecerea într-o proporție mai mare la soluții bazate pe energie din surse regenerabile.

Articolul 15^2

(1) Până la data de 31 decembrie 2025, ministerul de resort, împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ANRE, Autoritatea Navală Română, CNTEE Transelectrica - S.A., Ministerul Apărării Naționale și operatorii de distribuție concesionari și autoritățile publice locale efectuează o cartografiere coordonată pentru implementarea energiei din surse regenerabile pe teritoriul României, cu scopul de a identifica potențialul intern și zonele de pe suprafața terestră, subterană, marină sau apele interioare disponibile necesare pentru crearea de centrale producătoare de energie din surse regenerabile, precum și a infrastructurii aferente, cum ar fi rețelele și instalațiile de stocare, inclusiv stocarea termică, care sunt necesare pentru a acoperi cel puțin contribuțiile naționale la obiectivul privind energia din surse regenerabile pentru anul 2030.

(2) În acest scop autoritățile competente pot utiliza sau se pot baza pe documente sau planuri existente de amenajare a teritoriului, planurile urbanistice generale, inclusiv pe planurile de amenajare a spațiului maritim, studii și cercetări existente.

(3) Autoritatea Aeronautică Civilă Română, administratorii aerodromurilor civile certificate și ROMATSA pun la dispoziția ministerului de resort informațiile aeronautice care să faciliteze identificarea zonelor de suprafață terestră, subterană, marină sau apele interioare disponibile necesare pentru crearea de centrale producătoare de energie din surse regenerabile, precum și a infrastructurii aferente, cu respectarea obiectivului de a asigura siguranța și securitatea aviației și fără a aduce atingere suveranității depline și exclusive asupra spațiului aerian național, precum și reglementărilor specifice referitoare la apărare, ordine și securitate națională.

(4) Secretariatul General al Guvernului asigură coordonarea între toate autoritățile și entitățile naționale și locale relevante, în ceea ce privește cartografierea zonelor necesare.

(5) Zonele prevăzute la alin. (1) sunt stabilite proporțional cu traiectoriile estimate și cu capacitatea instalată totală planificată pentru fiecare tehnologie în domeniul energiei din surse regenerabile, stabilite în actualizarea PNIESC luând în considerare centralele existente producătoare de energie din surse regenerabile și mecanismele de cooperare aferente zonelor respective.

(6) În scopul identificării zonelor menționate la alin. (1) se iau în considerare, în special:

a) disponibilitatea energiei din surse regenerabile și potențialul de producere a energiei din surse regenerabile al diferitelor tipuri de tehnologii în zonele de pe suprafața terestră, subterană, marină sau apele interioare;

b) cererea de energie preconizată, ținând seama de flexibilitatea potențială a consumului dispecerizabil și de câștigurile preconizate în materie de eficiență energetică și de integrarea sistemului energetic;

c) disponibilitatea infrastructurilor energetice, inclusiv a rețelelor, a capacității de stocare și a altor instrumente de flexibilitate relevante, sau potențialul de a crea sau de a moderniza o astfel de infrastructură de rețea și capacitate de stocare.

(7) Autoritățile administrației publice locale favorizează utilizările multiple ale zonelor menționate la alin. (1), proiectele privind energia din surse regenerabile trebuind să fie compatibile cu utilizările preexistente ale zonelor respective.

(8) Autoritățile prevăzute la alin. (1) revizuiesc periodic și, atunci când este necesar, actualizează zonele menționate la același alineat, în special în contextul actualizării PNIESC.

Articolul 15^3

(1) Până la data de 31 decembrie 2026, planul sau planurile prin care se desemnează ca subcategorie a zonelor menționate la art. 15^2 alin. (1) zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile pentru unul sau mai multe tipuri de surse regenerabile de energie se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort.

(2) În elaborarea planurilor prevăzute la alin. (1) instalațiile de ardere pe bază de biomasă și hidrocentralele pot fi excluse.

(3) În planurile prevăzute la alin. (1):

a) se desemnează zone terestre, de ape continentale și maritime suficient de omogene, în care nu se preconizează că implementarea unui anumit tip sau a unor anumite tipuri de surse regenerabile de energie va avea un impact semnificativ asupra mediului, în considerarea particularităților zonei selectate, și se acordă prioritate suprafețelor artificiale și construite, cum ar fi acoperișurile și părțile din fațadele clădirilor, acolo unde reglementările urbanistice o permit și unde este fezabil tehnic, infrastructura de transport și împrejurimile sale directe, zonele de parcare, fermele, depozitele de deșeuri, siturile industriale, minele, corpurile de apă interioare artificiale, lacurile sau rezervoarele artificiale și, după caz, stațiile de tratare a apelor urbane reziduale, precum și a fostelor situri industriale decontaminate, terenurilor degradate care nu pot fi utilizate pentru agricultură și care nu sunt deservite de infrastructura de îmbunătățiri funciare, identificate conform prevederilor legale aplicabile acestor terenuri;

b) se exclud siturile Natura 2000 și zonele desemnate în cadrul sistemelor naționale de protecție pentru conservarea naturii și a biodiversității, principalele rute de migrație a speciilor, precum și alte zone identificate pe baza hărților de sensibilitate și a instrumentelor prevăzute la lit. c), monumentele istorice, zonele de protecție a monumentelor istorice și zonele construite protejate, cu excepția suprafețelor artificiale și construite situate în zonele respective, cum ar fi acoperișurile care nu se află în imobile monument istoric, zone de protecție ale monumentelor istorice și zonele construite protejate, zonele de parcare sau infrastructura de transport;

c) se utilizează toate instrumentele și seturile de date adecvate și proporționale pentru identificarea zonelor în care centralele producătoare de energie din surse regenerabile nu ar avea niciun impact semnificativ asupra mediului și asupra patrimoniului construit, inclusiv cartografierea zonelor sensibile de floră și faună sălbatică, ținând cont de datele disponibile în contextul dezvoltării unei rețele Natura 2000 coerente în ceea ce privește tipurile de habitate naturale și speciile de interes comunitar reglementate prin legislația în vigoare.

(4) Autoritățile cu competențe în acordarea de autorizații stabilesc norme adecvate pentru zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile în ceea ce privește măsurile de atenuare efective care trebuie adoptate pentru instalarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile și a stocării energiei în același amplasament, precum și pentru activele necesare pentru racordarea unor astfel de centrale și stocări la rețea, cu scopul de a evita sau, dacă nu este posibil, de a reduce în mod semnificativ impactul negativ asupra mediului care poate apărea, asigurându-se, după caz, că măsurile de atenuare adecvate sunt aplicate în mod proporțional și în timp util pentru a asigura respectarea obligațiilor prevăzute la art. 28 alin. (1 )-( 11), art. 31, art. 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 21 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, pentru a evita deteriorarea și a obține o stare ecologică bună sau un potențial ecologic bun.

(5) Normele prevăzute la alin. (4) sunt orientate către particularitățile fiecărei zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile identificate, către tipul sau tipurile de tehnologie din domeniul energiei din surse regenerabile care urmează să fie implementate în fiecare zonă și către impactul identificat asupra mediului.

(6) Respectarea normelor menționate la alin. (4) și punerea în aplicare a măsurilor de atenuare adecvate de către proiectele individuale conduc la prezumția că proiectele nu încalcă dispozițiile respective, fără a aduce atingere art. 16^1 alin. (9)-(21).

(7) În cazul în care noile măsuri de atenuare menite să prevină pe cât posibil uciderea sau perturbarea speciilor protejate, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, sau orice alt impact asupra mediului nu au fost testate pe scară largă în ceea ce privește eficacitatea lor, autoritățile competente pot permite utilizarea lor pentru unul sau mai multe proiecte-pilot pentru o perioadă determinată, cu condiția ca eficacitatea acestor măsuri să fie monitorizată îndeaproape și să fie luate imediat măsuri adecvate, în cazul în care respectivele măsuri de atenuare nu se dovedesc a fi eficace.

(8) În cadrul planurilor de desemnare a zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menționate la alin. (1) sunt prezentate rezultatele evaluărilor efectuate pentru identificarea fiecărei zone pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile desemnate pe baza criteriilor stabilite și pentru identificarea măsurilor de atenuare adecvate.

(9) Înainte de adoptare, planurile de desemnare a zonelor de accelerare a proiectelor privind energia din surse regenerabile sunt supuse unei evaluări de mediu în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările ulterioare, și, dacă sunt susceptibile de a avea un impact semnificativ asupra siturilor Natura 2000, sunt supuse evaluării adecvate în temeiul prevederilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(10) Zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile stabilite în planurile menționate la alin. (1) sunt dimensionate luând în considerare particularitățile și cerințele tipului sau tipurilor de tehnologie pentru care se instituie zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, iar dimensiunea combinată a respectivelor zone să fie semnificativă și să contribuie la realizarea obiectivelor stabilite.

(11) Planurile care desemnează zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile se publică și se revizuiesc periodic, după caz, în special în contextul actualizării PNIESC.

(12) Autoritățile prevăzute la art. 15^2 alin. (1) stabilesc drept zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile zone specifice care au fost deja desemnate drept zone adecvate pentru o implementare accelerată a uneia sau mai multor tipuri de tehnologie din domeniul energiei din surse regenerabile, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoare condiții:

a) astfel de zone se află în afara siturilor Natura 2000, a zonelor desemnate prin legislația în vigoare pentru conservarea naturii și a biodiversității și a rutelor identificate de migrație a păsărilor, a monumentelor istorice, zonelor de protecție a monumentelor istorice și a zonelor construite protejate;

b) planurile de identificare a unor astfel de zone au fost supuse unei evaluări strategice de mediu în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările ulterioare, și, după caz, unei evaluări în baza art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;

c) proiectele situate în astfel de zone pun în aplicare norme și măsuri adecvate și proporționale pentru a remedia impactul negativ asupra mediului care ar putea apărea.

(13) Autoritățile publice și entitățile emitente, abilitate să emită avize, autorizații, acorduri, certificate și licențe pe întreg lanțul de autorizare a proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile aplică procedurile de acordare a autorizațiilor, cu respectarea termenelor menționate la art. 16^1, proiectelor individuale din zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile.

Articolul 15^4

(1) În procesul de elaborare a planului/planurilor de desemnare a zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menționate la art. 15^3 alin. (1) se asigură participarea publicului, în special a publicului afectat sau care ar putea fi afectat de desemnarea acestor tipuri de zone, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare.

(2) Autoritățile administrației publice locale promovează acceptarea publică a proiectelor privind energia din surse regenerabile prin participarea directă și indirectă a comunităților locale la proiectele respective.

Articolul 15^5

(1) Desemnarea unor zone de infrastructură dedicate pentru dezvoltarea proiectelor de rețea și de stocare care sunt necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică, luând în considerare și planul/planurile prevăzut/prevăzute la art. 15^3 alin. (1), se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, în colaborare cu CNTEE Transelectrica - S.A. și cu operatorii de distribuție concesionari; zonele desemnate respectă prevederile avizului de mediu aferent planului/planurilor, astfel încât dezvoltarea proiectelor are impact redus asupra mediului sau un astfel de impact poate fi atenuat în mod corespunzător sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, compensat.

(2) Scopul desemnării unor astfel de zone este de a sprijini și completa zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile. Aceste planuri trebuie:

a) pentru proiectele de rețea, să evite siturile Natura 2000 și celelalte categorii de arii naturale protejate desemnate prin legislația în vigoare, precum și monumente istorice și zone construite protejate, cu excepția cazului în care nu există alternative proporționale pentru implementarea lor, ținând cont de obiectivele de conservare ale sitului;

b) pentru proiectele de stocare, să excludă siturile Natura 2000 și celelalte categorii de arii naturale protejate desemnate prin legislația în vigoare;

c) să asigure sinergii cu desemnarea zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile;

d) să facă obiectul unei evaluări de mediu în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare, și, după caz, al unei evaluări în temeiul prevederilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; și

e) să stabilească norme adecvate și proporționale, inclusiv cu privire la măsurile proporționale de atenuare care urmează să fie adoptate pentru dezvoltarea proiectelor de rețea și de stocare, cu scopul de a evita efectele negative asupra mediului care pot apărea sau, dacă nu este posibil ca asemenea efecte să fie evitate, de a le reduce în mod semnificativ.

(3) Prin derogare de la art. 7 alin. (1), art. 9 alin. (2), pct. 20 din anexa nr. 1 și pct. 3 lit. b) din anexa nr. 2 a Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, și prin derogare de la art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, în cazul proiectelor de importanță națională în domeniul energiei electrice, inclusiv în cazul în care acest lucru este necesar pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile în vederea realizării obiectivelor privind clima și energia din surse regenerabile, proiectele de rețea și de stocare necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică pot fi exceptate de la evaluarea impactului asupra mediului, în temeiul prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 292/2018, de la o evaluare a implicațiilor acestora pentru siturile Natura 2000, în temeiul prevederilor art. 28 și 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, cu condiția ca proiectul respectiv să fie situat într-o zonă de infrastructură dedicată desemnată în conformitate cu alin. (1) și să respecte normele stabilite, inclusiv măsurile proporționale de atenuare care urmează să fie adoptate, în conformitate cu alin. (2).

(4) Derogarea prevăzută la alin. (3) poate fi acordată și în cazul zonelor de infrastructură desemnate după data de 20 noiembrie 2025, dar nu mai târziu de 20 noiembrie 2026, în cazul în care acestea au făcut obiectul unei evaluări de mediu în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare.

(5) Derogarea de la alin. (3) nu se aplică proiectelor care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului într-un alt stat membru sau în cazul în care un stat membru care ar putea fi afectat în mod semnificativ solicită acest lucru, astfel cum se prevede în Legea nr. 292/2018.

(6) În aplicarea prevederilor alin. (4), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor elaborează și aprobă, prin ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor, o procedură de examinare a proiectelor care sunt situate în zone de infrastructură dedicate. O astfel de procedură de examinare se bazează pe datele existente obținute în cadrul evaluării de mediu, efectuată în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare.

(7) În cadrul procedurii de examinare Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor poate cere solicitantului să furnizeze informații suplimentare disponibile.

(8) Procedura de examinare menționată la alin. (6) trebuie finalizată în termen de 30 de zile de la aprobarea planului/planurilor de desemnare a unor zone de infrastructură dedicate pentru dezvoltarea proiectelor de rețea și de stocare care sunt necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică.

(9) Autoritățile competente prevăzute la alin. (1) pot excepta proiectele de rețea și de stocare, în temeiul prevederilor alin. (3)-(5), de la evaluările menționate la alin. (3), ca urmare a efectuării procedurii de examinare menționate la alin. (6) de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

(10) Scopul procedurii de examinare menționate la alin. (6) este de a identifica dacă este foarte probabil ca vreunul dintre proiecte să genereze efecte negative neprevăzute semnificative, având în vedere sensibilitatea ecologică a zonei geografice în care sunt situate, care nu au fost identificate în timpul evaluării de mediu a planurilor de desemnare a zonelor de infrastructură dedicate, efectuate în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificările ulterioare, și, după caz, al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(11) În cazul în care procedura de examinare concluzionează că este foarte probabil ca un proiect să genereze efecte negative neprevăzute semnificative, astfel cum se menționează la alin. (10), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pe baza datelor existente, aplică măsuri de atenuare adecvate și proporționale pentru a aborda respectivele efecte.

(12) În cazul în care nu este posibil să fie aplicate astfel de măsuri de atenuare, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor aplică entității care dezvoltă proiectul măsuri compensatorii adecvate pentru a contracara efectele respective, care, dacă nu sunt disponibile alte măsuri compensatorii proporționale, pot lua forma unei compensații financiare pentru programele de protecție a speciilor, cu scopul de a asigura sau a îmbunătăți starea de conservare a celor afectate.

(13) În cazul în care integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică necesită un proiect pentru a consolida infrastructura de rețea în zonele de infrastructură dedicate sau în afara acestora, iar un astfel de proiect face obiectul unei proceduri de examinare desfășurate în temeiul prevederilor alin. (6)-(10), al unei analize a necesității de a supune proiectul unei evaluări a impactului asupra mediului sau al unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 9 din Legea nr. 292/2018, o astfel de procedură de examinare, de analiză sau de evaluare a impactului asupra mediului se limitează la efectele potențiale care rezultă din modificare sau din extindere în comparație cu infrastructura de rețea originală.

24. Articolul 16 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 16

(1) Procedurile de acordare a autorizațiilor vizează toate autorizațiile administrative relevante pentru construirea, retehnologizarea și exploatarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, inclusiv cele care combină diferite surse regenerabile de energie, pompele de căldură și stocarea energiei în același amplasament, inclusiv instalațiile de producere a energiei electrice și termice, precum și activele necesare pentru conectarea unor astfel de centrale, pompe de căldură și stocări la rețea și pentru integrarea energiei din surse regenerabile în rețelele de încălzire și de răcire, inclusiv autorizațiile de racordare la rețea și, atunci când sunt necesare, evaluările de impact asupra mediului.

(2) Procedura de acordare a autorizațiilor cuprinde toate etapele administrative, de la confirmarea caracterului complet al cererii de acordare a autorizației în conformitate cu alin. (3) și (4), până la notificarea deciziei finale privind rezultatul procedurii de acordare a autorizației de către autoritatea competentă relevantă.

(3) În termen de 30 de zile de la primirea unei cereri de acordare a unei autorizații, în cazul centralelor producătoare de energie din surse regenerabile amplasate în zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, și de 45 de zile, în cazul centralelor producătoare de energie din surse regenerabile amplasate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, autoritățile administrației publice locale implicate în procesul de autorizare confirmă caracterul complet al cererii sau, în cazul în care un solicitant nu a transmis toate informațiile necesare pentru prelucrarea cererii, acestea cer solicitantului să depună o cerere completă, fără întârzieri nejustificate. În sensul prezentei ordonanțe de urgență, data confirmării caracterului complet al cererii de către autoritățile administrației publice locale implicate în procesul de autorizare reprezintă începutul procedurii de acordare a autorizațiilor.

(4) Oficiul pentru Licență Industrială - Punctul de contact unic electronic - asistă solicitantul pe întreg parcursul procedurii administrative de solicitare și de acordare a autorizațiilor. Solicitantul nu este nevoit să contacteze decât un singur punct de contact pe durata întregii proceduri. Punctul de contact unic electronic asistă solicitantul pe tot parcursul procedurii administrative de depunere a cererilor de acordare a autorizației, inclusiv în etapele privind protecția mediului, în mod transparent, până în momentul emiterii uneia sau mai multor decizii la finalul procedurii de acordare a autorizației, furnizează solicitantului toate informațiile necesare și implică, atunci când este cazul, și alte autorități.

(5) În vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute la art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 140/2022 privind licența industrială unică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 98/2023, cu modificările și completările ulterioare, Oficiul pentru Licență Industrială prin Punctul de contact unic electronic se asigură că autoritățile competente pun în aplicare termenele pentru procedurile de acordare a autorizațiilor stabilite prin prezenta ordonanță de urgență.

(6) Solicitanții pot depune documentele relevante și în format digital.

(7) În vederea aplicării alin. (6), până la data de 21 noiembrie 2025, autoritățile competente se asigură că toate procedurile de acordare a autorizațiilor pot fi efectuate în format electronic.

(8) Prin Punctul de contact unic electronic este pus la dispoziție un serviciu public de informare, consiliere tehnică și sprijin pentru dezvoltatorii de centrale producătoare de energie din surse regenerabile și informațiile respective sunt publicate online, abordând, de asemenea, în mod distinct, proiectele privind energia regenerabilă de mici dimensiuni, proiectele prosumatorilor de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile.

(9) Informațiile disponibile online indică punctul de contact relevant pentru cererea în cauză.

(10) Autoritățile competente asigură accesul solicitanților și publicului larg la proceduri simple pentru soluționarea litigiilor privind procedura de acordare a autorizațiilor, precum și a autorizațiilor de construire și de exploatare a centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, inclusiv, atunci când este cazul, la mecanisme alternative de soluționare a litigiilor.

(11) În contextul unui proiect de dezvoltare a unei centrale producătoare de energie din surse regenerabile, al racordării centralei respective la rețea și al activelor necesare pentru a dezvolta rețelele de infrastructură energetică necesare pentru a integra energia din surse regenerabile în sistem, modalitățile de atac administrative și judiciare, inclusiv cele legate de aspectele de mediu, fac obiectul celei mai rapide proceduri administrative și judiciare disponibile la nivelul național, regional și local relevant.

(12) Autoritățile publice responsabile prevăzute la art. 24^3 din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare, asigură în bugetele proprii resursele necesare pentru a facilita procedura de obținere a autorizațiilor, pentru a asigura personal calificat, pentru perfecționarea și recalificarea acestuia în conformitate cu capacitatea instalată planificată de producere a căldurii și răcorii din surse regenerabile prevăzută în actualizarea PNIESC.

(13) Cu excepția cazului în care coincide cu alte etape administrative ale procedurii de acordare a autorizațiilor, durata procedurii de acordare a autorizațiilor nu include:

a) perioada în care centralele producătoare de energie din surse regenerabile sunt în curs de construcție sau în proces de retehnologizare;

b) perioada în care infrastructura de rețea necesară aferentă centralelor producătoare de energie din surse regenerabile este în construcție sau în retehnologizare;

c) perioada de racordare la rețea a centralelor producătoare de energie din surse regenerabile;

d) perioada corespunzătoare etapelor administrative necesare pentru modernizările semnificative ale rețelei de care este nevoie pentru a asigura stabilitatea, fiabilitatea și siguranța rețelei;

e) termenele aferente oricăror căi de atac judiciare, măsuri reparatorii și alte proceduri în fața unei instanțe judecătorești;

f) termenele aferente mecanismelor alternative de soluționare a litigiilor, inclusiv procedurilor de formulare a plângerilor și căilor de atac și măsurilor reparatorii extrajudiciare.

(14) Deciziile rezultate din procedurile de acordare a autorizațiilor sunt puse la dispoziția publicului în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, cu modificările ulterioare.

25. După articolul 16 se introduc șase noi articole, art. 16^1-16^6, cu următorul cuprins:

Articolul 16^1

(1) În zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, procedura de acordare a autorizațiilor menționată la art. 16 alin. (1) și (2):

a) nu depășește 12 luni pentru proiectele privind energia din surse regenerabile;

b) nu depășește doi ani pentru proiectele privind energia din surse regenerabile offshore;

c) nu depășește 6 luni pentru proiectele privind energia din surse regenerabile, localizate pe terenurile aflate în proprietatea statului care sunt administrate de Agenția Domeniilor Statului (ADS).

(2) În cazul unor circumstanțe excepționale termenele prevăzute la alin. (1) pot fi prelungite o singură dată, cu cel mult șase luni, printr-o decizie motivată emisă de autoritatea competentă. Decizia de prelungire trebuie să specifice în mod clar circumstanțele excepționale care justifică prelungirea, să fie susținută prin documente oficiale și să includă motivele obiective care au condus la această măsură, precum și impactul asupra termenului inițial.

(3) În zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, procedura de acordare a autorizațiilor, inclusiv racordarea la rețea:

a) nu depășește șase luni pentru retehnologizarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile care duce la o creștere a capacității centralei producătoare de energie din surse regenerabile cu peste 15%;

b) nu depășește șase luni pentru instalațiile noi cu o capacitate electrică mai mică de 150 kW;

c) nu depășește șase luni pentru instalațiile de stocare a energiei în același amplasament, inclusiv instalațiile de energie electrică și termică;

d) nu depășește 12 luni pentru proiectele privind energia din surse regenerabile offshore.

(4) Atunci când se justifică în mod corespunzător din motive legate de circumstanțe excepționale, din motive imperative de siguranță, când proiectul de retehnologizare are un impact substanțial asupra rețelei sau asupra puterii dimensiunii sau performanței inițiale a instalației, termenele de șase luni prevăzute la alin. (3) lit. a)-c) pot fi prelungite cu cel mult trei luni, iar termenul de 12 luni prevăzut la alin. (3) lit. d) poate fi prelungit cu cel mult șase luni.

(5) Autoritățile publice și entitățile emitente, abilitate să emită avize, autorizații, acorduri, certificate și licențe, informează dezvoltatorul de proiect în mod clar cu privire la circumstanțele extraordinare care justifică o prelungire în sensul prevăzut la alin. (2) sau în sensul prevăzut la alin. (4).

(6) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (9)-(21), prin derogare de la dispozițiile art. 9 alin. (2) și de la anexa nr. 2, pct. 3 lit. a), b), d), h), i) și pct. 6 lit. c) din Legea nr. 292/2018, individual sau în corelare cu pct. 13 lit. a) din aceeași anexă la respectiva lege, în ceea ce privește proiectele privind energia din surse regenerabile, noile cereri de acordare a autorizației pentru centrale producătoare de energie din surse regenerabile, inclusiv centrale care combină diferite tipuri de tehnologie în domeniul energiei din surse regenerabile și retehnologizarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, în zonele desemnate ca zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile pentru tehnologia relevantă și stocarea în același amplasament, precum și racordarea unor astfel de centrale și instalații de stocare la rețea pot fi exceptate de la obligația de a efectua o evaluare specifică a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 292/2018, cu condiția ca respectivele proiecte să respecte art. 15^3 alin. (4).

(7) Derogarea prevăzută la alin. (6) nu se aplică proiectelor care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului într-un alt stat membru sau în cazul în care un stat membru care ar putea fi afectat în mod semnificativ solicită acest lucru, astfel cum se prevede la art. 17 din Legea nr. 292/2018.

(8) Prin derogare de la art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, proiectele privind energia din surse regenerabile menționate la alin. (1) nu fac obiectul unei evaluări a efectelor lor asupra siturilor Natura 2000, cu condiția ca respectivele proiecte privind energia din surse regenerabile să respecte normele și măsurile stabilite în conformitate cu art. 15^3 alin. (4).

(9) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor efectuează o procedură de examinare a cererilor menționate la alin. (6).

(10) Procedura de examinare prevăzută la alin. (9):

a) are scopul de a identifica dacă este foarte probabil ca vreunul dintre proiectele privind energia din surse regenerabile să genereze efecte negative neprevăzute semnificative, având în vedere sensibilitatea ecologică a zonei geografice în care sunt situate, care nu au fost identificate în timpul evaluării de mediu a planurilor de desemnare a zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menționate la art. 15^3 alin. (1), efectuate în temeiul Legii nr. 292/2018, și, după caz, al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;

b) urmărește să identifice dacă vreunul dintre aceste proiecte privind energia din surse regenerabile intră în domeniul de aplicare a art. 17 din Legea nr. 292/2018, din cauza probabilității ca acesta să genereze efecte semnificative asupra mediului într-un alt stat membru sau ca urmare a solicitării unui stat membru care ar putea fi afectat în mod semnificativ.

(11) În scopul procedurii de examinare menționată la alin. (9):

a) dezvoltatorul de proiect furnizează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor informații cu privire la caracteristicile proiectului de energie din surse regenerabile, la conformitatea acestuia cu normele și măsurile identificate în temeiul prevederilor art. 15^3 alin. (4), pentru zona pretabilă accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile specifică, la eventualele măsuri suplimentare adoptate de către dezvoltatorul de proiect și la modul în care măsurile respective abordează impactul asupra mediului;

b) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor poate solicita dezvoltatorului de proiect să furnizeze informații suplimentare disponibile.

(12) Procedura de examinare referitoare la cereri de acordare a autorizațiilor pentru centrale noi producătoare de energie din surse regenerabile se finalizează în termen de 45 de zile de la data depunerii informațiilor suficiente necesare în acest scop.

(13) Prin excepție de la prevederile alin. (12), în cazul cererilor pentru instalații cu o capacitate electrică mai mică de 150 kW și al cererilor noi de retehnologizare a centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, procedura de examinare se finalizează în termen de 30 de zile.

(14) În urma procedurii de examinare, autoritățile competente de mediu autorizează cererile menționate alin. (6) fără obținerea unui nou act de reglementare de la autoritatea competentă pentru protecția mediului.

(15) Prin excepție de la prevederile alin. (14), autoritatea competentă pentru protecția mediului poate adopta o decizie administrativă, invocând motive corespunzătoare pe baza unor dovezi clare, prin care decide că proiectul este foarte probabil să aibă efecte negative neprevăzute semnificative, având în vedere sensibilitatea ecologică a zonei geografice în care este situat, care nu pot fi atenuate prin măsurile identificate în planurile de desemnare a zonelor pretabile accelerării proiectelor sau propuse de dezvoltatorul de proiect.

(16) Autoritatea competentă pentru protecția mediului pune la dispoziția publicului deciziile administrative, inclusiv cea menționată la alin. (15).

(17) În sensul alin. (15), astfel de proiecte privind energia din surse regenerabile fac obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul Legii nr. 292/2018 și, dacă este cazul, al unei evaluări în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, care se efectuează în termen de șase luni de la decizia administrativă care identifică probabilitatea ridicată a unor efecte negative neprevăzute semnificative.

(18) Termenul prevăzut la alin. (17) poate fi prelungit cu cel mult șase luni, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive legate de circumstanțe excepționale.

(19) În cazul unor circumstanțe justificate, inclusiv în cazul în care este necesar pentru a accelera implementarea energiei din surse regenerabile în vederea realizării obiectivelor în materie de climă și energie din surse regenerabile, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor poate excepta proiectele eoliene și solare fotovoltaice de la astfel de evaluări.

(20) În cazul în care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor exceptează proiectele eoliene și solare fotovoltaice de la evaluările respective, operatorul trebuie să adopte măsuri proporționale de atenuare sau, dacă astfel de măsuri de atenuare nu sunt disponibile, măsuri compensatorii, care, în cazul în care alte măsuri compensatorii proporționale nu sunt disponibile, pot lua forma unei compensații monetare, pentru a aborda orice efecte negative.

(21) În cazul în care aceste efecte negative au un impact asupra protecției speciilor, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, operatorul plătește o compensație financiară pentru programele de protecție a speciilor pe durata de funcționare a centralei producătoare de energie din surse regenerabile, pentru a asigura sau a îmbunătăți starea de conservare a speciilor afectate.

(22) În procedura de acordare a autorizațiilor menționată la alin. (1)-(4), lipsa unui răspuns din partea autorităților competente relevante în termenul stabilit de legislație, etapele administrative privind obținerea de avize, acorduri și altele asemenea, etapele intermediare specifice sunt considerate a fi aprobate tacit în condițiile prevăzute la art. 6 - 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 486/2003, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția cazului în care proiectul privind energia din surse regenerabile specific face obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor alin. (14)-(21).

(23) Prevederile alin. (22) nu se aplică deciziilor finale privind rezultatul procedurii de acordare a autorizației, care trebuie să fie explicite.

(24) Autoritățile publice cu competențe în procedurile de autorizare pun la dispoziția publicului toate deciziile în sensul alin. (22) și (23).

Articolul 16^2

(1) Procedura de acordare a autorizațiilor menționate la art. 16 alin. (1) și (2):

a) nu depășește doi ani pentru proiectele privind energia din surse regenerabile situate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile onshore;

b) nu depășește trei ani pentru proiectele privind energia din surse regenerabile situate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile offshore.

(2) Termenele prevăzute la alin. (1) pot fi prelungite cu cel mult șase luni, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive legate de circumstanțe excepționale, inclusiv atunci când acestea necesită perioade prelungite în scopul unei evaluări în temeiul Legii nr. 292/2018 sau al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Autoritățile publice și entitățile emitente, abilitate să emită avize, autorizații, acorduri, certificate și licențe, informează dezvoltatorul de proiect cu privire la circumstanțele extraordinare care justifică o prelungire în sensul alin. (2).

(4) În cazul în care este necesară o evaluare a impactului asupra mediului în temeiul Legii nr. 292/2018 sau al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, după caz, aceasta se efectuează în cadrul unei proceduri unice care combină toate evaluările relevante pentru un anumit proiect privind energia din surse regenerabile. În cazul în care este necesară o astfel de evaluare a impactului asupra mediului, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, ținând seama de informațiile furnizate de dezvoltatorul de proiect, emite un îndrumar privind domeniul de aplicare și nivelul de detaliu al informațiilor care trebuie incluse de dezvoltatorul de proiect în raportul de evaluare a impactului asupra mediului, al cărui domeniu de aplicare nu se extinde ulterior.

(5) În cazul în care un proiect privind energia din surse regenerabile a adoptat măsuri necesare de atenuare, eventuala ucidere sau perturbare a speciilor protejate în temeiul prevederilor art. 31 și 33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, nu este considerată a fi deliberată.

(6) În cazul în care noile măsuri de atenuare menite să prevină pe cât posibil uciderea sau perturbarea speciilor protejate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, sau orice alt impact asupra mediului nu au fost testate pe scară largă în ceea ce privește eficacitatea lor, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor poate permite utilizarea lor pentru unul sau mai multe proiecte-pilot pentru o perioadă determinată, cu condiția ca eficacitatea acestor măsuri de atenuare să fie monitorizată îndeaproape și să fie luate imediat măsuri adecvate, în cazul în care respectivele măsuri de atenuare nu se dovedesc a fi eficace.

(7) Procedura de acordare a autorizațiilor pentru retehnologizarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile care duce la o creștere a capacității centralei producătoare de energie din surse regenerabile cu peste 15% situate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile:

a) nu depășește 12 luni, inclusiv în privința evaluărilor de mediu, în cazul instalațiilor noi cu o capacitate electrică mai mică de 150 kW și pentru stocarea energiei în același amplasament, precum și pentru racordarea unor astfel de centrale, instalații și stocări la rețea;

b) nu depășește doi ani, inclusiv în privința evaluărilor de mediu, în cazul proiectelor privind energia din surse regenerabile offshore.

(8) Termenele menționate la alin. (7) pot fi prelungite cu cel mult trei luni, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive legate de circumstanțe excepționale.

(9) Autoritățile publice și entitățile emitente, abilitate să emită avize, autorizații, acorduri, certificate și licențe, informează dezvoltatorul de proiect cu privire la circumstanțele extraordinare care justifică o prelungire în sensul alin. (8).

Articolul 16^3

(1) În cazul în care înlocuirea echipamentelor din cadrul unei centrale producătoare de energie din surse regenerabile nu duce la o creștere a capacității centralei producătoare de energie din surse regenerabile cu peste 15% și fără a aduce atingere oricărei evaluări a impactului potențial asupra mediului impusă în temeiul prevederilor alin. (2), procedurile de acordare/modificare a autorizațiilor pentru racordarea la rețeaua de transport sau de distribuție nu depășesc o durată de trei luni de la introducerea cererii adresate operatorului de rețea relevant, cu excepția cazului în care există preocupări justificate în materie de siguranță sau există o incompatibilitate tehnică a componentelor sistemului.

(2) În cazul în care retehnologizarea unei centrale producătoare de energie din surse regenerabile face obiectul procedurii de examinare prevăzută la art. 16^1 alin. (9)-(13), al unei analize a necesității de a supune proiectul unei proceduri de evaluare a impactului asupra mediului sau unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 9 din Legea nr. 292/2018, o astfel de procedură de examinare, de analiză sau de evaluare a impactului asupra mediului se limitează la efectele potențiale care rezultă din modificare sau din extindere în comparație cu proiectul inițial.

(3) În cazul în care retehnologizarea instalațiilor solare nu implică utilizarea unui spațiu suplimentar și respectă măsurile aplicabile de atenuare a impactului asupra mediului stabilite pentru instalația inițială, proiectul este exceptat de la realizarea procedurii de examinare prevăzută la art. 16^1 alin. (9)-(13), de la realizarea unei analize a necesității de a supune proiectul unei proceduri de evaluare a impactului asupra mediului sau de la realizarea unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 9 din Legea nr. 292/2018.

Articolul 16^4

(1) Procedura de acordare a autorizațiilor menționată la art. 16 alin. (1) și (2) pentru instalarea de echipamente de energie solară și stocarea energiei în același amplasament, inclusiv instalații solare integrate în clădiri, în structuri artificiale existente sau viitoare, cu excepția suprafețelor artificiale de apă, nu depășește trei luni, cu condiția ca scopul principal al unor astfel de structuri artificiale să nu fie producerea de energie solară sau stocarea de energie.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 292/2018, precum și de la anexa nr. 2, pct. 3 lit. a) și b), individual sau coroborat cu pct. 13 lit. a), din respectiva lege, o astfel de instalare de echipamente solare poate fi exceptată, dacă este cazul, de la cerința de a fi supusă unei evaluări specifice a impactului asupra mediului în temeiul prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 292/2018.

(3) Ministerul Apărării Naționale poate exclude, printr-un aviz, anumite zone sau structuri de la aplicarea primului alineat din motive legate de interese de apărare națională sau de siguranță.

(4) Proiectele de producție a energiei solare și de stocare a energiei în același amplasament, inclusiv instalații solare integrate în clădiri, realizate în clădiri cu regim juridic de monument istoric se supun avizării de către Ministerul Culturii în conformitate cu prevederile și procedurile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(5) Procedura de acordare a autorizațiilor pentru instalarea de echipamente de energie solară cu o capacitate mai mică sau egală cu 100 kW, inclusiv pentru prosumatorii de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile, nu depășește o lună.

(6) În absența unui răspuns din partea operatorului de distribuție în termenul stabilit la alin. (5) după depunerea unei cereri complete, operatorul de distribuție emite în termen de cinci zile autorizația respectivă, cu condiția ca capacitatea echipamentelor de energie solară să nu depășească capacitatea existentă a racordării la rețeaua de distribuție.

(7) În cazul în care aplicarea pragului privind capacitatea menționată la alin. (5) generează o sarcină administrativă semnificativă sau afectează exploatarea rețelei de energie electrică, în baza unei analize detaliate, operatorul de distribuție poate aplica un prag privind capacitatea mai scăzut, cu condiția ca acesta să rămână superior valorii de 10,8 kW. Analiza este publicată pe site-ul propriu al operatorului respectiv.

Articolul 16^5

(1) Instalatorii certificați de pompe de căldură au obligația de a raporta către autoritățile publice locale numărul de pompe de căldură instalate, precum și caracteristicile tehnice ale acestora.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), instalatorii de pompe de căldură care montează astfel de echipamente în clădiri publice au obligația de a raporta către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației numărul și capacitatea pompelor de căldură instalate.

(3) Raportarea prevăzută la alin. (1) și (2) se efectuează anual, în luna iunie a fiecărui an, pentru toate instalațiile efectuate în anul anterior în conformitate cu macheta publicată pe site-ul Ministerului Energiei.

(4) Până la data de 31 decembrie 2025, ministerul de resort publică macheta menționată la alin. (3).

(5) Ministerul de resort va colecta periodic datele înregistrate de către autoritățile publice locale și de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru a le pune la dispoziția publicului.

(6) Pentru instalarea pompelor de căldură cu o putere mai mică de 50 MW, procedura de acordare a autorizațiilor specifice nu depășește o lună.

(7) Pentru instalarea pompelor de căldură cu sursă sol, procedura de acordare a autorizațiilor nu depășește trei luni.

(8) Prin excepție de la cazurile în care există preocupări justificate în materie de siguranță, în care sunt necesare lucrări suplimentare pentru racordările la rețea sau în care există o incompatibilitate tehnică între componentele sistemului, racordările la rețeaua de transport sau de distribuție se vor autoriza de operatorii de rețea în termen de două săptămâni de la notificarea acestora pentru:

a) pompele de căldură cu o capacitate electrică de până la 12 kW; și

b) pompele de căldură cu o capacitate electrică de până la 50 kW instalate de un prosumator de energie din surse regenerabile, cu condiția ca capacitatea electrică a instalației de producere a energiei electrice din surse regenerabile a prosumatorului de energie din surse regenerabile să reprezinte cel puțin 60% din capacitatea electrică a pompei de căldură.

(9) Ministerul Apărării Naționale poate exclude, printr-un aviz, anumite zone sau structuri de la aplicarea dispozițiilor alin. (6)-(8) din motive legate de interese de apărare națională sau de siguranță.

(10) Proiectele de instalare a pompelor de căldură realizate în clădiri cu regim juridic de monument istoric se supun avizării de către Ministerul Culturii în conformitate cu prevederile și procedurile Legii nr. 422/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 16^6

(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2026 până la atingerea neutralității climatice, în sensul prevederilor art. 28 alin. (7) și art. 38 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, și Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile competente cu atribuții în autorizarea proiectelor de producere a energiei, în cadrul procedurii de acordare a autorizațiilor, planificarea, construcția și exploatarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, racordarea unor astfel de structuri la rețea, rețeaua aferentă în sine și unitățile de stocare consideră că astfel de proiecte, în cazuri individuale, au statut de importanță națională în domeniul energiei electrice și că sunt în scopul realizării securității naționale, a sănătății și siguranței publice, atunci când se pun în balanță interesele juridice.

(2) În conformitate cu prioritățile prevăzute în PNIESC, pe baza unei analize privind caracteristicile tehnice ale proiectului și a eventualelor constrângeri de mediu, autoritățile competente pot limita, pentru rațiuni de securitate națională, aplicarea prevederilor alin. (1).

(3) Ministerul de resort informează Comisia cu privire la astfel de restricții aplicate și cu privire la justificarea acestora.

26. Articolul 19 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 19

(1) Garanția de origine se emite ca răspuns la cererea unui producător de energie din surse regenerabile, inclusiv gaze din surse regenerabile/hidrogen și de energie electrică din sursă nucleară, precum și pentru energie termică.

(2) În conformitate cu prevederile prezentului articol, până la data de 31 martie 2026, ANRE elaborează studiile necesare pentru elaborarea reglementărilor pentru emiterea și urmărirea garanțiilor de origine pentru:

a) energie electrică produsă din surse regenerabile de energie și sursă nucleară;

b) gaze din surse regenerabile și hidrogen;

c) energie termică produsă din surse regenerabile.

(3) Până la data de 30 septembrie 2026, ANRE elaborează și aprobă prin ordin al președintelui ANRE următoarele:

a) Regulamentul de emitere și urmărire a garanțiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie și sursă nucleară, ce include și stabilește condițiile privind emiterea, valabilitatea, transferul, anularea și expirarea garanțiilor de origine energia electrică din surse regenerabile de energie și sursă nucleară;

b) Regulamentul de emitere și urmărire a garanțiilor de origine pentru gaze din surse regenerabile, ce include și stabilește condițiile privind emiterea, valabilitatea, transferul, anularea și expirarea garanțiilor de origine pentru gaze din surse regenerabile și hidrogen;

c) Regulamentul de emitere și urmărire a garanțiilor de origine pentru energia termică produsă din surse regenerabile, ce include și stabilește condițiile privind emiterea, valabilitatea, transferul, anularea și expirarea garanțiilor de origine pentru energia termică produsă din surse regenerabile;

(4) Regulamentele prevăzute la alin. (3) lit. a)-c) includ și stabilesc:

a) regulile privind obligativitatea furnizorilor de a proba eticheta de energie doar cu garanția de origine;

b) metodologia de calcul al mixului energetic rezidual;

c) condițiile privind emiterea, valabilitatea, transferul, anularea și expirarea garanțiilor de origine, pentru energie și gaze din surse regenerabile în conformitate cu prevederile art. 19 și art. 30 alin. (6);

d) deschiderea unui cont în registrul ANRE, denumit în continuare RUGO, pentru operatorul ce urmează a fi selectat de către ministerul de resort pentru fiecare Regulament;

e) colectarea datelor privind cantitățile de energie regenerabilă produsă și livrată de către capacitățile care beneficiază sau au beneficiat de scheme de sprijin, pe perioada de referință;

f) emiterea garanțiilor de origine în contul producătorilor prevăzuți la alin. (7) și transferul garanțiilor de origine din contul producătorilor în contul operatorului prevăzut la lit. d).

(5) La elaborarea regulamentelor prevăzute la alin. (3), dimensiunea standard a unei garanții de origine este de 1 MWh. Prin excepție, dimensiunea standard poate fi împărțită în fracțiuni, cu condiția ca fracțiunea să fie un multiplu de 1 Wh, dacă studiile prevăzute la alin. (2) relevă oportunitatea.

(6) Prin excepție de la prevederile alin. (1), garanțiile de origine emise producătorilor susținuți prin Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se anulează și se atribuie pro-rata furnizorilor de energie electrică care au obligația de a achiziționa certificate verzi în funcție de cota obligatorie anuală de achiziție a acestora, evidențiindu-se în eticheta energiei electrice la consumatori.

(7) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru garanțiile de origine aferente energiei produse în capacități de producere a energiei din surse regenerabile și în capacități de producere a gazelor din surse regenerabile, exceptând garanțiile de origine aferente producției de hidrogen din surse regenerabile, care au beneficiat sau beneficiază de scheme de sprijin, altele decât Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare, emiterea și transferul de garanții de origine se realizează de către ANRE, în baza regulamentelor prevăzute la alin. (3).

(8) Garanțiile de origine aferente cantităților de energie electrică regenerabilă prevăzute în contractele de achiziție de energie din surse regenerabile și în actele adiționale ale acestora, încheiate până la data de 30 noiembrie 2025 inclusiv, destinate consumului de energie electrică, se transferă conform prevederilor contractuale.

(9) În cadrul contractelor de achiziție de energie din surse regenerabile încheiate începând cu data de 1 decembrie 2025, producătorii de energie electrică din surse regenerabile prevăzuți la alin. (6) și (7) pot prevedea transferul garanțiilor de origine până la data de 31 decembrie 2026.

(10) Pentru fiecare unitate de energie produsă nu se emite mai mult de o garanție de origine.

(11) Garanțiile de origine sunt valabile pe o perioadă de un an de la data producerii unității de energie la care se referă.

(12) Toate garanțiile de origine care nu au fost anulate expiră la împlinirea a 18 luni de la producerea unității de energie în cauză.

(13) Garanțiile de origine expirate se includ în calculul mixului energetic rezidual și până la data de 21 mai 2026 și, ulterior, anual, ANRE publică pe site-ul propriu date privind mixul energetic rezidual.

(14) Producătorii și furnizorii care dețin garanții de origine le anulează cel mai târziu după șase luni de la sfârșitul perioadei lor de valabilitate.

(15) O garanție de origine specifică cel puțin:

a) sursa de energie din care a fost produsă energia și data inițială și finală a producerii pentru care se poate preciza: (i) în cazul gazelor din surse regenerabile și hidrogenului, inclusiv al combustibililor gazoși de origine nebiologică din surse regenerabile, și al încălzirii și răcirii din surse regenerabile, la un interval orar sau suborar;

(ii) pentru energie electrică din surse regenerabile, conform intervalului de decontare a dezechilibrelor, astfel cum este definit la art. 2 pct. 15 din Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019;

b) dacă garanția de origine se referă la: (i) energie electrică;

(ii) gaz, inclusiv hidrogen; sau

(iii) încălzire sau răcire;

c) identitatea, amplasarea, tipul și puterea instalației unde a fost produsă energia;

d) dacă instalația a beneficiat de un sprijin pentru investiții și dacă unitatea de energie a beneficiat în orice alt mod de o schemă de sprijin națională și, dacă da, care este tipul schemei de sprijin;

e) data la care instalația a fost pusă în funcțiune; și

f) data și țara emiterii și un număr de identificare unic.

(16) Pentru garanțiile de origine aferente instalațiilor mai mici de 50 kW și pentru comunitățile de energie din surse regenerabile ANRE poate introduce proceduri simplificate de înregistrare și taxe de înregistrare reduse.

(17) ANRE nu recunoaște garanțiile de origine emise de o țară terță, cu excepția cazului în care Uniunea Europeană a încheiat un acord cu țara terță respectivă privind recunoașterea reciprocă a garanțiilor de origine emise în Uniunea Europeană și a sistemelor de garanții de origine compatibile instituite în țara terță respectivă și numai în cazurile în care există importuri sau exporturi directe de energie electrică asociată garanțiilor de origine.

(18) Utilizarea garanțiilor de origine se face pe bază de criterii obiective, transparente și nediscriminatorii, cu respectarea prevederilor art. 57 alin. (3) din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare.

(19) ANRE recunoaște garanțiile de origine emise de autoritățile altor state membre ale UE, exclusiv în ceea ce privește informațiile prevăzute la alin. (15) și numai în scopul declarat la alin. (1).

(20) ANRE poate refuza recunoașterea unor garanții de origine emise de autoritățile altor state membre ale UE numai pentru motive temeinice referitoare la exactitatea, fiabilitatea sau veridicitatea emiterii acestora.

(21) În cazul prevăzut la alin. (20), ANRE notifică Comisiei Europene și deținătorului garanțiilor de origine refuzul recunoașterii acestora împreună cu motivația deciziei luate.

(22) Pentru emiterea unei garanții de origine de către ANRE, aceeași unitate de energie este luată în considerare o singură dată.

(23) Începând cu data de 1 decembrie 2025, ANRE publică anual, pe site-ul propriu, date privind mixul energetic rezidual.

27. După articolul 19 se introduc cinci noi articole, art. 19^1-19^5, cu următorul cuprins:

Articolul 19^1

(1) Emiterea de garanții de origine poate fi condiționată de existența unei puteri minime instalate, care se stabilește prin regulamentele prevăzute la art. 19 alin. (3) în baza studiilor prevăzute la art. 19 alin. (2).

(2) ANRE supraveghează emiterea, transferul și anularea garanțiilor de origine în conformitate cu regulamentele de emitere și urmărire a garanțiilor de origine pentru: energia produsă din surse regenerabile și sursă nucleară, pentru gaze din surse regenerabile și hidrogen și pentru energie termică, după intrarea în vigoare a regulamentelor de la art. 19 alin. (3).

(3) ANRE instituie mecanisme corespunzătoare pentru a asigura faptul că garanțiile de origine sunt emise, transferate și anulate electronic și că sunt exacte, fiabile și greu de fraudat și se asigură că cerințele pe care le impun respectă standardul CEN - EN 16325, cu modificările și completările ulterioare, la data intrării în vigoare a regulamentelor prevăzute la art. 19 alin. (3).

(4) ANRE, în calitate de entitate emitentă a garanțiilor de origine, poate încheia acorduri cu alte organisme emitente sau asociații reprezentative ale organismelor emitente, inclusiv cu Asociația Organismelor Emitente pentru Garanțiile de Origine - Association of Issuing Bodies AIB în vederea armonizării sistemelor de garanții de origine și a efectuării de transferuri transfrontaliere în format electronic.

(5) Până la data de 30 noiembrie 2025, ANRE întreprinde demersurile necesare pentru înscrierea în Asociația Organismelor Emitente pentru Garanțiile de Origine, denumită în continuare AIB, ca membru observator.

(6) Ulterior intrării ANRE în AIB, până la data de 1 iunie 2026, ANRE stabilește, ca urmare a consultării prealabile cu ministerul de resort, prin ordin al președintelui ANRE, un calendar privind deschiderea graduală a unei piețe de tranzacționare a garanțiilor de origine într-un sistem standardizat uniform, recunoscut reciproc la nivelul Uniunii Europene până la data de 1 ianuarie 2027.

Articolul 19^2

(1) Dacă gazele sunt furnizate dintr-o rețea de hidrogen sau gaze naturale, inclusiv de combustibili gazoși nebiologici din surse regenerabile sau biometan, furnizorul este obligat să demonstreze consumatorilor finali care este ponderea sau cantitatea de energie din surse regenerabile în mixul său energetic în sensul art. 145 alin. (4) din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare. Furnizorul face acest lucru utilizând garanții de origine, cu excepția următoarelor cazuri:

a) pentru cantitățile aferente ofertelor comerciale fără urmărire încheiate pentru care furnizorul poate utiliza mixul rezidual; sau

b) pentru cantitățile achiziționate de la producători care beneficiază sau au beneficiat de scheme de sprijin pentru care garanțiile de origine nu sunt emise.

(2) Atunci când un client consumă gaze dintr-o rețea de hidrogen sau de gaze naturale, inclusiv combustibili gazoși de origine nebiologică din surse regenerabile și biometan, astfel cum se demonstrează în oferta comercială a furnizorului, garanțiile de origine anulate corespund caracteristicilor relevante ale rețelei.

Articolul 19^3

Regulamentul de emitere și urmărire a garanțiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.232/2011, se abrogă la data intrării în vigoare a Ordinului ANRE de aprobare a Regulamentului menționat la art. 19 alin. (3) lit. a).

Articolul 19^4

(1) În termen de maximum 60 de zile de la finalizarea studiilor prevăzute la art. 19 alin. (2), ministerul de resort va elabora și publica pe site-ul propriu o evaluare a impactului deschiderii pieței destinate tranzacționării garanțiilor de origine, realizată într-un sistem standardizat uniform, recunoscut reciproc la nivelul Uniunii Europene.

(2) Atribuțiile operatorului desemnat de către ministerul de resort, prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d), sunt următoarele:

a) administrează, organizează și desfășoară sesiuni de licitație trimestriale pentru tranzacționarea garanțiilor de origine prevăzute la art. 19 alin. (6);

b) înregistrează solicitanții ca participanți la licitațiile pentru tranzacționarea garanțiilor de origine prevăzute la art. 19 alin. (6);

c) evaluează documentele justificative ale cererii de participare la licitații de la lit. a), respectiv ale participanților înregistrați care pot acționa exclusiv în calitate de cumpărători prin transmiterea de oferte de cumpărare de garanții de origine;

d) evaluează eligibilitatea solicitantului care depune o cerere de participare la licitațiile de la lit. a);

e) notifică solicitantul cu privire la selecția acestuia în cadrul unei licitații;

f) publică anunțul privind rezultatul licitațiilor de la lit. a);

g) elaborează procedura de organizare a sesiunilor de licitații trimestriale de la lit. a);

h) elaborează procedura privind constituirea, verificarea și utilizarea garanțiilor financiare pentru participarea la sesiunile de licitație trimestriale de la lit. a).

(3) Operatorul prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) are dreptul să perceapă tarife solicitanților care doresc înregistrarea ca participanți la licitații și pentru tranzacționarea garanțiilor de origine prevăzute la art. 19 alin. (6).

(4) Până la data de 1 ianuarie 2027, operatorul prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) deschide și operează o piață internă pentru tranzacționarea de garanții de origine emise în temeiul prevederilor art. 19 alin. (6).

(5) Licitațiile desfășurate pe piața internă prevăzute la alin. (4) se organizează trimestrial astfel:

a) Sesiunea nr. 1 organizată cu operatori economici, în calitate de cumpărători, care au obligația de aplicare de la data de 1 ianuarie 2024 a reglementărilor Uniunii Europene privind raportarea de sustenabilitate corporativă - reglementări CSRD, conform prevederilor legale în vigoare, europene sau naționale, în limitele consumului realizat;

b) Sesiunea 2 organizată pentru numărul de garanții de origine neachiziționate la punctul a), rămase în contul operatorului de la art. 19 alin. (4) lit. d), organizată cu: (i) furnizorii de energie electrică, în calitate de cumpărători, ce pot achiziționa garanții de origine în limita cantității de energie electrică furnizată la nivel național în trimestrul anterior;

(ii) operatorii sistemelor de stocare, în calitate de cumpărători, ce pot achiziționa garanții de origine în limita cantității de energie electrică stocată în trimestrul anterior; și

(iii) producătorii de hidrogen din surse regenerabile, în calitate de cumpărători, ce pot achiziționa garanții de origine în limita cantității de energie electrică achiziționată și utilizată pentru producția de hidrogen din surse regenerabile în trimestrul anterior.

(6) În termen de 3 zile lucrătoare de la încheierea fiecărei sesiuni de licitație, operatorul prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) comunică datele rezultate către ANRE și publică pe site-ul propriu, în vedere efectuării transferurilor/utilizărilor/anulărilor de garanții de origine, după caz.

(7) Prețul minim de licitație [lei/garanție de origine] este stabilit prin ordin al ministrului energiei.

(8) Numărul garanțiilor de origine care urmează să fie scoase la fiecare licitație trimestrială este calculat de către ANRE pe baza datelor din RUGO și comunicat ministerului de resort și operatorului prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) înainte de desfășurarea licitației.

(9) Prețul fiecărei oferte de cumpărare transmise în cadrul licitațiilor prevăzute la alin. (5), exprimat în [RON/garanție de origine], nu include TVA și trebuie să fie mai mare sau egal cu prețul minim de licitație cu două zecimale.

(10) Prețul de pornire al licitației corespunde prețului de vânzare stabilit de către ministerul de resort, în calitate de vânzător unic al garanțiilor de origine care fac obiectul alin. (4^1), prin intermediul operatorului prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d).

(11) Sumele rezultate din tranzacționarea garanțiilor prevăzute la art. 19 alin. (6) pe piața prevăzută la alin. (4) sunt transferate către ministerul de resort conform acordului stabilit între operatorul platformei de tranzacționare prevăzut la art. 19 alin. (4) lit. d) și ministerul de resort.

(12) Sumele prevăzute la alin. (11) sunt utilizate în scopul realizării de investiții în sectorul energetic prevăzute în PNIESC.

(13) Începând cu data de 1 ianuarie 2027, operatorii piețelor de energie pot începe deschiderea piețelor de tranzacționare a garanțiilor de origine.

Articolul 19^5

Informațiile conținute în cuprinsul etichetelor de energie, contractelor bilaterale de energie, de vânzare-cumpărare, de furnizare energie electrică, de agregare sau alte documente specifice cu referire la energie din surse regenerabilă și sursă nucleară trebuie dovedite prin deținerea și/sau anularea, transferul de garanții de origine specifice și aferente cantității de energie, după caz, cu excepția cazului în care furnizorul de energie electrică trebuie să demonstreze ponderea mixului său energetic care corespunde eventualelor oferte comerciale fără urmărire pentru care furnizorul de energie electrică poate utiliza mixul rezidual.

28. După articolul 20 se introduce un nou articol, art. 20^1, cu următorul cuprins:

Articolul 20^1

(1) CNTEE Transelectrica - S.A. și operatorii de distribuție concesionari pun la dispoziția ANRE date privind ponderea energiei electrice din surse regenerabile și conținutul de emisii de gaze cu efect de seră din energia electrică furnizată pentru fiecare interval de decontantare, conform reglementărilor ANRE.

(2) Reglementările ANRE prevăzute la alin. (1) sunt elaborate și aprobate de președintele ANRE până la data de 31 decembrie 2025.

(3) CNTEE Transelectrica și operatorii de distribuție concesionari pun la dispoziția ANRE previziuni cu privire la datele prevăzute la alin. (1), dacă acestea sunt disponibile.

(4) În cazul în care operatorii de distribuție concesionari nu au acces la datele necesare în temeiul prevederilor alin. (1), aceștia aplică sistemul existent de raportare a datelor în cadrul Rețelei europene a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică, în conformitate cu Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare.

(5) Ministerul de resort promovează acordarea de măsuri de sprijin financiar sub formă de grant prin scheme de sprijin pentru modernizarea rețelelor inteligente în scopul îmbunătățirii monitorizării echilibrului rețelei și al punerii la dispoziție de informații în timp real, cu respectarea prevederilor naționale și europene în materia ajutorului de stat.

(6) Acolo unde există disponibilitatea tehnică, operatorii de distribuție concesionari pun la dispoziția ANRE date anonimizate și agregate privind potențialul de răspuns la variațiile cererii și energia electrică din surse regenerabile produsă și injectată în rețea de prosumatori și de comunitățile de energie din surse regenerabile.

(7) În vederea aplicării prevederilor alin. (1)-(3):

a) datele menționate se pun la dispoziția ANRE în format digital, într-un mod care să asigure interoperabilitatea pe baza unor formate armonizate pentru date și a unor seturi de date standardizate;

b) ANRE publică datele menționate astfel încât să poată fi utilizate în mod nediscriminatoriu de participanții la piața de energie electrică, de agregatori, de consumatori și de utilizatorii finali;

c) datele pot fi citite prin intermediul dispozitivelor de comunicații electronice, cum ar fi sistemele de contorizare inteligentă, punctele de reîncărcare a vehiculelor electrice, sistemele de încălzire și răcire și sistemele de gestionare a energiei în clădiri.

(8) Producătorii de baterii de uz casnic și industrial respectă, în mod cumulativ, următoarele:

a) prevederile Regulamentului (UE) 2023/1.542 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iulie 2023 privind bateriile și deșeurile de baterii, de modificare a Directivei 2008/98/CE și a Regulamentului (UE) 2019/1.020 și de abrogare a Directivei 2006/66/CE;

b) permit accesul în timp real la informațiile de bază privind sistemul de gestionare a bateriilor, inclusiv privind capacitatea, starea de sănătate a bateriei, nivelul de încărcare și valoarea de referință a puterii bateriilor;

c) în conformitate cu normele de protecție a datelor, permit accesul la informațiile prevăzute la lit. b), în mod nediscriminatoriu și fără costuri, proprietarilor și utilizatorilor bateriilor, precum și terților care acționează în numele acestora, cu consimțământul explicit al deținătorilor, cum ar fi întreprinderile de gestionare a energiei din clădiri și participanții la piața de energie electrică.

(9) Producătorii de vehicule sunt obligați să respecte cerințele de omologare de tip și supraveghere a pieței stabilite prin Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului și pun la dispoziția proprietarilor și utilizatorilor de vehicule electrice, precum și părților terțe care acționează în numele acestora, inclusiv participanți la piața de energie electrică și furnizori de servicii de electromobilitate, în timp real, în condiții nediscriminatorii și fără costuri, următoarele date de la bordul vehiculului cu respectarea normele privind protecția datelor:

a) starea de sănătate a bateriei;

b) nivelul de încărcare a bateriei;

c) puterea setată a bateriei;

d) capacitatea bateriei;

e) locația vehiculului electric, dacă este cazul.

(10) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este autoritatea competentă pentru îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (9), scop în care poate emite ordine, instrucțiuni sau norme tehnice/standarde.

(11) Punctele de reîncărcare de putere normală, noi sau înlocuite, care nu sunt accesibile publicului și sunt instalate pot accepta funcționalități de reîncărcare inteligentă și, după caz, interfața cu sistemele de contorizare inteligentă, atunci când sunt instalate, precum și funcționalități de reîncărcare bidirecțională, în conformitate cu cerințele de la art. 15 alin. (3) și (4) din Regulamentul (UE) 2023/1.804.

(12) Ministerul de resort este autoritatea competentă pentru îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (11), scop în care poate emite ordine, instrucțiuni sau norme tehnice/standarde.

(13) Având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 septembrie 2023 și prevederile Legii nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, sistemele mici sau mobile, cum ar fi bateriile de uz casnic și vehiculele electrice, precum și alte resurse de energie mici și descentralizate, pot participa la piețele de energie electrică, inclusiv la gestionarea congestiilor și furnizarea de servicii de flexibilitate și de echilibrare, inclusiv prin agregare.

(14) În vederea aplicării prevederilor alin. (1) autoritățile competente, în strânsă cooperare cu toți participanții la piață și cu ANRE, stabilesc cerințele tehnice pentru participarea la piețele de energie electrică, pe baza caracteristicilor tehnice ale sistemelor în cauză.

(15) ANRE, CNTEE Transelectrica - S.A., în colaborare cu operatorii desemnați ai piețelor de energie electrică asigură condiții de concurență echitabile și o participare nediscriminatorie la piața de energie electrică pentru activele energetice descentralizate mici sau sistemele mobile.

29. La articolul 21, alineatele (4) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(4) Ministerul de resort, ANRE, autoritățile administrației publice centrale competente și autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura, în conformitate cu domeniul specific de activitate, punerea în aplicare a dispozițiilor prevăzute la alin. (6) și (6^1).

.

(6) Prezenta ordonanță de urgență instituie cadrul juridic pentru promovarea și facilitarea dezvoltării autoconsumului de energie din surse regenerabile.

30. La articolul 21, după alineatul (6) se introduc două noi alineate, alin. (6^1) și (6^2), cu următorul cuprins:

În acest scop:

a) clienții finali, inclusiv cei din gospodării vulnerabile sau cei cu venituri mici, au acces la autoconsumul de energie din surse regenerabile;

b) sunt interzise barierele nejustificate din calea finanțării proiectelor pe piață și din calea măsurilor pentru facilitatea accesului la finanțare;

c) sunt interzise barierele de reglementare nejustificate din calea autoconsumului de energie din surse regenerabile, inclusiv pentru chiriași;

d) proprietarii de clădiri, inclusiv pentru chiriași, au acces la scheme de sprijin pentru producția de energie electrică pentru autoconsum;

e) prosumatorii de energie din surse regenerabile, pentru energia electrică din surse regenerabile autoprodusă pe care o introduc în rețea, au acces nediscriminatoriu la scheme de sprijin, precum și la toate segmentele pieței energiei electrice;

f) prosumatorii de energie din surse regenerabile contribuie într-un mod adecvat și echilibrat la partajarea costurilor totale de racordare la rețeaua electrică de interes public, atunci când energia electrică este introdusă în rețea.

(6^2) În aplicarea dispozițiilor de la alin. (6) și (6^1) ale prezentului articol, ministerul de resort, ANRE, autoritățile administrației publice centrale competente și autoritățile administrației publice locale evaluează barierele nejustificate existente în calea autoconsumului de energie din surse regenerabile și potențialul acestui autoconsum pe teritoriile lor și în cadrul rețelelor lor energetice.

31. La articolul 21, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:

(7) În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018, în planul național integrat privind energia și clima și în rapoartele intermediare se include un rezumat al politicilor și măsurilor adoptate în temeiul cadrului favorabil prevăzut la alin. (6), precum și o evaluare a punerii în aplicare a politicilor și măsurilor adoptate în temeiul cadrului favorabil prevăzut la alin. (6).

32. La articolul 22, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

(5) Cadrul juridic prevăzut la alin. (4) este alcătuit din următoarele drepturi și obligații:

a) obligația de eliminare a barierelor administrative și de reglementare nejustificate;

b) obligația comunităților de energie din surse regenerabile care furnizează energie sau servicii de agregare sau alte servicii energetice comerciale de a aplica reglementările incidente pentru aceste activități;

c) obligația operatorilor de distribuție de a coopera cu comunitățile de energie din surse regenerabile, în scopul facilitării transferurilor de energie din cadrul acestor comunități;

d) dreptul comunităților de energie din surse regenerabile de a beneficia de proceduri echitabile, transparente, inclusiv pentru înregistrare și acordarea licențelor, de taxe de rețea care reflectă costurile, precum și de unele taxe, tarife și impozite aplicabile, asigurându-se că acestea contribuie în mod adecvat, echitabil și echilibrat la partajarea costurilor totale ale sistemului în conformitate cu o analiză transparentă a costurilor și beneficiilor surselor de energie distribuite, elaborată de autoritățile naționale competente;

e) dreptul comunităților de energie din surse regenerabile de a beneficia de un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește activitățile, drepturile și obligațiile lor în calitate de clienți finali, de producători, de furnizori, de operatori de distribuție sau în calitate de alt tip de participanți pe piață;

f) dreptul clienților finali, inclusiv al celor din gospodării vulnerabile sau al celor cu venituri mici, de a participa la comunități de energie din surse regenerabile;

g) obligația autorităților competente de a pune la dispoziția comunităților de energie din surse regenerabile informații și instrumente pentru facilitarea accesului la mecanisme de sprijin financiar;

h) dreptul autorităților publice locale de a primi sprijin din partea ministerului de resort pentru dezvoltarea cadrului de reglementare și pentru consolidarea capacității administrative pentru înființarea și favorizarea comunităților de energie din surse regenerabile și pentru încurajarea autorităților să participe în mod direct;

i) dreptul la un tratament egal și nediscriminatoriu pentru consumatorii care participă la comunitatea de energie din surse regenerabile.

33. După articolul 22 se introduc opt noi articole, art. 22^1-22^8, cu următorul cuprins:

Articolul 22^1

Prevederile art. 73^1 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică membrilor comunității de energie din surse regenerabile/a cetățenilor.

Articolul 22^2

(1) Până la data de 31 decembrie 2025, ANRE elaborează și aprobă prin ordin al președintelui Procedura de constituire a Registrului de comunități de energie, în vederea înregistrării comunităților legal constituite.

(2) Registrul prevăzut la alin. (1) include comunitățile de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie a cetățenilor.

(3) În cel mult 30 de zile de la data constituirii legale a unei comunități de energie din surse regenerabile sau a unei comunități de energie a cetățenilor, reprezentantul legal al acesteia are obligația de a înregistra comunitatea în Registrul de comunități de energie.

(4) În termen de 180 de zile de la înregistrarea unei comunități de energie din surse regenerabile sau unei comunități de energie a cetățenilor în Registrul de comunități de energie, reprezentantul legal al comunității de energie are obligația de a face dovada amplasării în cadrul comunității de energie respective a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice, astfel încât toți membrii comunității, respectiv consumatori/producători/prosumatori de energie electrică, au instalate sisteme de măsurare inteligentă a energiei electrice, precum și dovada îndeplinirii prevederilor art. 3 pct. 24 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, sau prevederilor art. 2 pct. 18, după caz.

(5) O comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetățenilor devine operațională după înregistrarea acesteia în registrul prevăzut la alin. (1).

Articolul 22^3

Prin excepție de la prevederile art. 22^2 alin. (3), în vederea înregistrării unei comunități de energie din surse regenerabile sau unei comunități de energie a cetățenilor în Registrul de comunități de energie prevăzut la art. 22^2 alin. (1), reprezentantul legal al comunităților constituite anterior datei de 15 noiembrie 2025 întreprinde demersurile necesare pentru a se conforma la prevederile art. 22-22^2, 22^5, precum și la prevederile art. 3 pct. 24 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, sau ale art. 2 pct. 18, după caz, în termen de 180 de zile de la constituirea registrului.

Articolul 22^4

Operatorii de distribuție au obligația să prioritizeze instalarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice pentru membrii comunităților de energie din surse regenerabile și pentru membrii comunităților de energie a cetățenilor în baza planurilor de investiții aprobate de ANRE pe baza Procedurii privind fundamentarea și aprobarea planurilor de dezvoltare și de investiții ale operatorului de transport și de sistem și ale operatorilor de distribuție a energiei electrice, precum și în cadrul actualizărilor ulterioare ale respectivelor planuri.

Articolul 22^5

(1) Consumul de energie în cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunități de energie a cetățenilor se realizează cu prioritate din producția realizată de unitățile de producție ale acesteia și/sau ale membrilor comunității.

(2) În situația în care o comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetățenilor și/sau membrii acestora dețin unități de stocare a energiei electrice, acestea sunt încărcate cu prioritate din unitatea/unitățile de producere a energiei electrice deținute, într-un regim optim de utilizare a energiei produse în comunitate.

(3) Descărcarea unităților de stocare a energiei electrice deținute de către comunitățile energetice și/sau membrii acestora se realizează cu prioritate către membrii comunității de energie din surse regenerabile sau către membrii comunității de energie a cetățenilor, după caz, într-un regim care să optimizeze utilizarea energiei produse în comunitatea de energie respectivă.

(4) Capacitățile de stocare care aparțin unei comunități de energie din surse regenerabile sau unei comunități de energie a cetățenilor și/sau cele care aparțin membrilor acestora pot participa la programe de flexibilitate sau pot fi utilizate pentru furnizare de servicii către operatorii de distribuție în conformitate cu condițiile utilizării capacităților de stocare aparținând unei comunități de energie din surse regenerabile sau unei comunități de energie a cetățenilor și/sau cele aparținând membrilor acestora stabilite de către ANRE în temeiul prevederilor art. 22^6 alin. (1).

(5) În cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunități de energie a cetățenilor, partajarea energiei produse de către unitățile de producere a energiei deținute de aceasta și prețul energiei active produse și consumate în cadrul comunității energetice se determină în cadrul regulamentului de funcționare stabilit de membrii comunității de energie respective într-un mod echitabil și nediscriminatoriu pentru toți membrii comunității de energie respective.

(6) Partajarea energiei produse între membrii din cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunități de energie a cetățenilor de către unitățile de producere ale acestora respectă următoarele principii de prioritate:

a) autoconsumul realizat la locul de producere, inclusiv cel al membrilor comunității de energie conectați prin linii electrice directe;

b) consumul membrilor comunității de energie;

c) încărcarea unității/unităților de stocare a energiei electrice.

(7) Surplusul de energie electrică în cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunități de energie a cetățenilor este definit ca fiind excedentul de energie electrică produsă și livrată în rețeaua electrică de interes public, după satisfacerea necesarului de consum al tuturor membrilor comunității, conform prevederilor stabilite la alin. (5) și (6), și se poate tranzacționa pe piața angro sau pe piața cu amănuntul conform reglementărilor ANRE.

(8) Facturarea energiei partajate se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului de furnizare a energiei electrice la clienții finali, aprobat de către ANRE, și cu prevederile stabilite la alin. (5) și (10).

(9) Sumele rezultate în urma tranzacționării cantității de energie electrică în cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunități de energie a cetățenilor în luna anterioară și sumele rezultate în urma tranzacționării surplusului realizat în luna anterioară de unitățile de producție din cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile sau al unei comunități de energie a cetățenilor se repartizează în funcție de regulile stabilite prin regulamentul de funcționare.

(10) În vederea alocărilor stabilite la alin. (9), fiecare membru al unei comunități de energie din surse regenerabile sau al unei comunități de energie a cetățenilor pune la dispoziție un cont bancar în care sunt virate sumele de bani aferente acestuia.

(11) Prin regulamentul de funcționare, o comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetățenilor poate stabili un preț preferențial pentru consumatorii vulnerabili sau cei afectați de sărăcie energetică, astfel încât aceștia să își poată acoperi nevoile energetice minimale.

(12) În vederea tranzacționării de energie electrică în cadrul și în afara acesteia, o comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetățenilor poate:

a) deține o licență de furnizare a energiei electrice;

b) deține o licență pentru activitatea de agregare a energiei electrice;

c) deleagă activitatea de furnizare unui furnizor sau agregator terț, cu acordul acestuia și al membrilor comunității.

(13) În vederea tranzacționării sunt exceptate de la obligația deținerii licenței de furnizare sau de agregare:

a) comunitățile de energie și membrii acestora în care consumatorii sunt alimentați prin linii directe la unitățile de producție ale comunității energetice și nu sunt racordați la Sistemul energetic național (SEN) sau la rețele de distribuție ale operatorilor concesionari;

b) condominiile, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. h) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, cu modificările ulterioare, care dețin unități de producție a căror energie electrică produsă de aceste unități proprii este destinată 100% autoconsumului;

c) comunitățile de energie și membrii acestora constituite sub forma de ONG, asociații și fundații fără scop patrimonial, precum și asociațiile și fundațiile care au dobândit statutul de utilitate publică în conformitate cu prevederile art. 38 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare.

(14) Încheierea contractelor de furnizare și agregare se realizează astfel:

a) fiecare membru al unei comunități de energie din surse regenerabile sau al unei comunități de energie a cetățenilor are dreptul, în calitate de client activ, să încheie un contract de furnizare a energiei electrice și cu un alt furnizor licențiat pentru cantitatea de energie electrică consumată suplimentar cantității alocate din comunitatea de energie;

b) o comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetățenilor încheie contracte de furnizare sau contracte de agregare a energiei electrice cu fiecare membru al său pentru cantitatea de energie electrică alocată acestora conform principiilor stabilite în cadrul regulamentului de funcționare al comunității de energie respective;

c) o comunitate de energie din surse regenerabile sau o comunitate de energie a cetățenilor, membrii acesteia, furnizorii membrilor comunității energetice și operatorii de distribuție întocmesc o convenție multipartită privind regulile referitoare la măsurarea/determinarea cantităților de energie electrică furnizate de către fiecare furnizor și comunitatea de energie din surse regenerabile sau comunitatea de energie a cetățenilor, după caz, către membrii acesteia, care constituie anexă la contractele de furnizare, a celor de distribuție și, după caz, a contractelor de transport și de sistem.

(15) Prin excepție de la alin. (14) lit. b), comunitatea de energie poate delega activitatea de furnizare unui furnizor sau agregator terț și încheia contract cu acesta.

Articolul 22^6

(1) Până la data de 31 martie 2026, ANRE elaborează și aprobă prin ordin al președintelui condițiile utilizării capacităților de stocare aparținând unei comunități de energie din surse regenerabile sau unei comunități de energie a cetățenilor și/sau cele aparținând membrilor acestora în vederea furnizării de servicii către operatorii de distribuție.

(2) Până la data de 28 februarie 2026, ANRE elaborează și aprobă prin ordin al președintelui metodologia de realizare a unei analize transparente a costurilor și beneficiilor surselor de energie distribuite în vederea determinării costurilor totale ale sistemului de distribuție aplicabile partajării energiei regenerabile în cadrul unei comunități de energie din surse regenerabile.

(3) După intrarea în vigoare a metodologiei prevăzute la alin. (2), la solicitarea unei comunități de energie din surse regenerabile sau în cadrul unei comunități de energie a cetățenilor, în termen de maximum 60 de zile de la data transmiterii solicitării, ANRE elaborează analiza prevăzută la alin. (2) pentru specificațiile comunității de energie din surse regenerabile.

Articolul 22^7

(1) Pentru promovarea utilizării surselor regenerabile în cantitatea de surse de energie utilizată în scopuri energetice și neenergetice finale în sectorul industrial se are în vedere o creștere orientativă de cel puțin 1,6 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioadele 2021-2025 și 2026-2030.

(2) Se pot include căldura și răcoarea reziduale în calculul creșterilor medii anuale prevăzută la alin. (1) până la o limită de 0,4 puncte procentuale, cu condiția ca răcoarea și căldura reziduale să fie furnizate din sisteme eficiente de încălzire și răcire centralizată, cu excepția rețelelor care furnizează căldură doar unei singure clădiri sau în cazul în care întreaga energie termică este consumată doar in situ și dacă energia termică nu este vândută.

(3) În vederea aplicării dispozițiilor alin. (2), creșterea orientativă prevăzută la alin. (1) se majorează cu jumătate din punctele procentuale utilizate pentru căldura și răcoarea reziduale.

(4) La actualizarea PNIESC și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima sunt incluse măsurile și politicile planificate și adoptate pentru realizarea creșterii orientative prevăzute la alin. (1).

(5) Atunci când electrificarea este luată în considerare ca o opțiune eficientă din punctul de vedere al costurilor, politicile și măsurile respective promovează electrificarea bazată pe surse regenerabile a proceselor industriale.

(6) Politicile și măsurile respective creează condiții de piață favorabile pentru disponibilitatea unor alternative de energie din surse regenerabile viabile din punct de vedere economic și fezabile din punct de vedere tehnic pentru a înlocui combustibilii fosili utilizați pentru încălzirea industrială, cu scopul de a reduce utilizarea combustibililor fosili utilizați pentru încălzire la o temperatură mai mică de 200 °C.

(7) La adoptarea politicilor și măsurilor prevăzute la alin. (4) se iau în considerare principiul «eficiența energetică înainte de toate», eficacitatea și competitivitatea internațională și nevoia de a lua măsuri în legătură cu barierele de reglementare, administrative și economice.

(8) Până în anul 2030, contribuția combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică utilizați în scopuri energetice și neenergetice finale este de cel puțin 42% din hidrogenul utilizat în industrie în scopuri energetice și neenergetice finale și de cel puțin 60% până în anul 2035.

(9) Pentru calcularea contribuției combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică utilizați în industrie în scopuri energetice și neenergetice finale se aplică următoarele reguli:

a) pentru calcularea numitorului, se ia în considerare conținutul energetic al hidrogenului pentru scopuri energetice și neenergetice finale, cu excepția hidrogenului utilizat drept produs intermediar pentru producția de combustibili convenționali pentru transport și de biocombustibili, al hidrogenului care este produs prin decarbonarea gazelor industriale reziduale și este utilizat pentru a înlocui gazele specifice din care este produs și al hidrogenului produs ca subprodus sau derivat din subproduse în instalații industriale;

b) pentru calcularea numărătorului se ia în considerare conținutul energetic al combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică consumați în sectorul industrial în scopuri energetice și neenergetice finale, cu excepția combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică utilizați drept produs intermediar pentru producția de combustibili convenționali pentru transport și de biocombustibili;

c) pentru calcularea numărătorului și a numitorului se utilizează valorile privind conținutul energetic al combustibililor stabilite în anexa nr. 2.

(10) În sensul alin. (9) lit. c), pentru stabilirea conținutului energetic al combustibililor care nu sunt incluși în anexa nr. 2, se utilizează standardele europene relevante pentru determinarea puterii calorifice a combustibililor sau, în cazul în care nu a fost adoptat în acest sens niciun standard european, standardele ISO relevante.

(11) Autoritățile competente promovează mecanisme voluntare de etichetare pentru produsele industriale despre care se pretinde că sunt produse cu energie din surse regenerabile și combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică.

(12) Astfel de mecanisme voluntare de etichetare indică procentul de energie regenerabilă utilizată sau de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică utilizați în etapa de achiziție și operațiuni anterioare prelucrării aferente materiilor prime, de fabricație și de distribuție, calculat pe baza metodologiilor prevăzute fie în Recomandarea (UE) 2021/2.279 a Comisiei din 15 decembrie 2021 privind utilizarea unor metode referitoare la amprenta de mediu pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor, fie în ISO 14067:2018.

(13) Ministerul de resort include cantitatea de combustibili de origine nebiologică din surse regenerabile, pe care estimează că o va importa și exporta în actualizarea PNIESC, precum și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima.

(14) Ministerul de resort indică în actualizarea PNIESC și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima modul în care intenționează să contribuie la prevederile documentului UE O strategie europeană pentru hidrogen.

Articolul 22^8

(1) Contribuția combustibililor de origine nebiologică din surse regenerabile, prevăzută la art. 22^7 alin. (8), utilizați în scopuri finale energetice și neenergetice poate fi redusă cu 20% în anul 2030 dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele:

a) contribuția națională la obiectivul general obligatoriu al Uniunii Europene este cel puțin echivalentă cu contribuția națională preconizată, în conformitate cu formula menționată în anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018; și

b) ponderea hidrogenului sau a derivaților săi, produși din combustibili fosili, care sunt consumați în România nu depășește 23% în anul 2030 și 20% în anul 2035.

(2) În cazul în care oricare dintre condițiile prevăzute la alin. (1) nu sunt îndeplinite, reducerea prevăzută la același alineat încetează să se aplice.

(3) În cazul în care se aplică reducerea menționată la alin. (1), ministerul de resort transmite către Comisie o notificare împreună cu actualizarea PNIESC și introduce reducerea menționată ca parte a rapoartelor naționale intermediare integrate privind energia și clima.

(4) Notificarea include informații cu privire la ponderea actualizată a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică și toate datele relevante pentru a demonstra că sunt îndeplinite ambele condiții prevăzute la alin. (1).

34. La articolul 23, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 23

(1) Pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile se are în vedere creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzire și răcire cu o valoare orientativă de 0,8 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioadele de referință 2021-2025 și cu cel puțin 1,1 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioada 2026-2030, pornind de la ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii în 2020, exprimată ca pondere națională din consumul final brut de energie și calculată în conformitate cu metodologia stabilită prin anexa nr. 3.

35. La articolul 23, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alin. (1^1)-(1^3), cu următorul cuprins:

Pentru calcularea ponderii energiei electrice din surse regenerabile utilizate în sistemele de încălzire și răcire în sensul alin. (1) se utilizează ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile furnizate în cei doi ani precedenți.

(1^2) Autoritățile publice locale efectuează o evaluare a potențialului lor în materie de energie din surse regenerabile și a utilizării căldurii și răcorii reziduale în sectorul încălzirii și răcirii, inclusiv, după caz, o analiză a zonelor adecvate pentru implementarea acestora cu un risc ecologic redus și a potențialului proiectelor la scară mică aplicabile în gospodării.

(1^3) Evaluarea prevăzută la alin. (1^2):

a) ține cont de tehnologiile disponibile și fezabile economic pentru utilizările industriale și casnice, cu scopul de a stabili etape fundamentale și măsuri pentru creșterea gradului de utilizare a energiei regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii și, după caz, pentru utilizarea căldurii și răcorii reziduale prin încălzire și răcire centralizată, în vederea stabilirii unei strategii naționale pe termen lung pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea aerului provenită din încălzire și răcire;

b) respectă principiul «eficiența energetică pe primul loc»;

c) face parte din PNIESC și însoțește evaluarea cuprinzătoare a încălzirii și răcirii prevăzută în Legea nr. 121/2014, cu modificările și completările ulterioare.

36. La articolul 23, alineatul (2) se abrogă.

37. La articolul 23, după alineatul (2) se introduc opt noi alineate, alin. (2^1)-(2^8), cu următorul cuprins:

În determinarea valorilor orientative prevăzute la alin. (1) poate fi luată în considerare căldura și răcoarea reziduală până la o limită de 0,4 puncte procentuale.

(2^2) În aplicarea alin. (2^1), mediile anuale prevăzute la alin. (1) cresc cu jumătate din punctele procentuale aferente căldurii și răcorii reziduale incluse până la o limită superioară de 1,0 puncte procentuale pentru perioada 2021-2025 și de 1,3 puncte procentuale pentru perioada 2026-2030.

(2^3) Ministerul de resort informează Comisia Europeană cu privire la intenția de a contabiliza căldura și răcoarea reziduală și cantitatea estimată în actualizarea PNIESC.

(2^4) În sensul alin. (1), autoritățile competente depun eforturi pentru a crește ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul de încălzire și răcire cu punctele procentuale orientative suplimentare prevăzute în anexa nr. 1A.

(2^5) În determinarea valorilor orientative prevăzute la alin. (1) poate fi luată în considerare energia electrică din surse regenerabile utilizate pentru încălzire și răcire până la o limită de 0,4 puncte procentuale, cu condiția ca randamentul generatorului de încălzire și răcire să fie mai mare de 100%.

(2^6) În aplicarea alin. (2^5), mediile anuale prevăzute la alin. (1) cresc cu jumătate din punctele procentuale aferente energiei electrice din surse regenerabile, respectiv până la o limită superioară de 1,0 puncte procentuale pentru perioada 2021-2025 și de 1,3 puncte procentuale pentru perioada 2026-2030.

(2^7) Ministerul de resort include în actualizarea PNIESC și în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima cu privire la intenția de a contabiliza energia electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire și răcire centralizată de la generatoarele de căldură și frig al căror randament este mai mare de 100%, precum și capacitățile estimate de energie electrică în calculul creșterilor prevăzute la alin. (1).

(2^8) Ministerul de resort informează Comisia Europeană cu privire la intenția de a contabiliza energia electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire și răcire centralizată de la generatoarele de căldură și frig al căror randament este mai mare de 100% în calculul creșterilor prevăzute la alin. (1) în actualizarea PNIESC.

38. La articolul 23, alineatul (3), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) În sensul alin. (1), la calculul ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii și creșterii medii anuale în conformitate cu alineatul menționat, inclusiv creșterea orientativă suplimentară stabilită în anexa 1A:

39. La articolul 23 alineatul (3), litera a) se abrogă.

40. La articolul 23, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins:

Ministerul de resort, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației furnizează prin Punctul unic de informare online, organizat conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2024 privind înființarea rețelei naționale de ghișee unice de eficiență energetică, informații, într-un mod accesibil și transparent, în special proprietarilor sau locatarilor clădirilor și IMM-urilor despre măsurile și instrumentele financiare disponibile pentru a folosi mai multă energie din surse regenerabile în sistemele de încălzire și răcire.

41. La articolul 23, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

(5) Pentru a obține creșterea medie anuală menționată la alin. (1) se iau în considerare cel puțin două dintre următoarele măsuri:

a) încorporarea fizică a energiei din surse regenerabile sau a căldurii și răcorii reziduale în sursele de energie și în combustibilii furnizați pentru încălzire și răcire;

b) instalarea de sisteme de încălzire și răcire din surse regenerabile de înaltă eficiență în clădiri, racordarea clădirilor la sisteme eficiente de încălzire și răcire centralizată sau utilizarea energiei din surse regenerabile ori a căldurii și răcorii reziduale pentru procesele industriale de încălzire și de răcire;

c) măsuri acoperite de certificate comercializabile care dovedesc respectarea obligației prevăzute la alin. (1) prin sprijin acordat măsurilor de instalare prevăzute la lit. b) de la prezentul alineat, realizate de alt operator economic, precum un instalator independent de tehnologie în domeniul energiei din surse regenerabile sau o societate de servicii energetice care furnizează servicii de instalare în domeniul energiei din surse regenerabile;

d) consolidarea capacităților pentru ca autoritățile naționale și locale să identifice potențialul local de încălzire și răcire din surse regenerabile, să planifice și să pună în aplicare proiecte și infrastructuri privind energia din surse regenerabile, oferind consultanța aferentă;

e) crearea unor cadre de atenuare a riscurilor pentru a reduce costul de capital pentru proiectele de încălzire și răcire din surse regenerabile și din încălzire și răcoare reziduală, permițând, printre altele, gruparea proiectelor mai mici, precum și corelarea lor mai strânsă și mai completă cu alte măsuri de eficiență energetică și de renovare a clădirilor;

f) promovarea contractelor de achiziție de căldură și răcire din surse regenerabile pentru întreprinderile cu calitate de consumator și pentru colectivele mici de consumatori;

g) scheme planificate de înlocuire a surselor de încălzire pe bază de combustibili fosili, a sistemelor de încălzire incompatibile cu sursele de energie regenerabile sau scheme planificate de eliminare treptată a combustibililor fosili, cu ținte de etapă;

h) cerințe la nivel local și regional în ceea ce privește planificarea energiei termice din surse regenerabile, care include răcirea;

i) promovarea producției de biogaz și a injectării biometanului în rețeaua de gaze, în loc să fie folosit pentru producerea de energie electrică;

j) măsuri de promovare a integrării tehnologiilor de stocare a energiei termice în sistemele de încălzire și răcire;

k) promovarea rețelelor de încălzire și răcire centralizată pe bază de energie din surse regenerabile, în special de comunitățile de energie din surse regenerabile, inclusiv prin măsuri de reglementare, mecanisme de finanțare și sprijin;

l) scheme de sprijin sau alte stimulente financiare care să contribuie la instalarea de echipamente de încălzire și răcire utilizând energie din surse regenerabile și la dezvoltarea de rețele energetice care furnizează energie din surse regenerabile pentru încălzire și răcire în clădiri și industrie.

42. La articolul 24, alineatele (1) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:

Articolul 24

(1) Operatorii de servicii de alimentare cu energie termică în sistem centralizat pun la dispoziția consumatorilor finali informații cu privire la performanța energetică și la ponderea energiei, exprimată cel puțin ca procent din consumul final brut de energie pentru încălzire și răcire alocat clientului, precum și cantitatea de energie utilizată pentru a furniza o unitate de încălzire din surse regenerabile în sistemele de încălzire și răcire centralizată, într-un mod ușor accesibil, respectiv în facturi sau pe site-urile acestora și la cerere.

(4) Pentru creșterea ponderii energiei din surse regenerabile și din căldură și răcoare reziduală în încălzirea și răcirea centralizată cu o valoare orientativă de 2,2 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioada 2021-2025 și cu cel puțin 1,1 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioada 2026-2030, pornind de la ponderea energiei din surse regenerabile și din căldura și răcoarea reziduală în încălzirea și răcirea centralizată în anul 2020, autoritățile competente stabilesc măsurile necesare în acest scop, în actualizarea PNIESC.

43. La articolul 24, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (4^1), cu următorul cuprins:

Energia electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire și răcire centralizată poate fi inclusă în calculul creșterii medii anuale prevăzute la alin. (4).

44. La articolul 24, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

(5) Ministerul de resort informează Comisia cu privire la intenția de a contabiliza energia electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire și răcire centralizată în calculul creșterii anuale prevăzute la alin. (4) și autoritățile competente includ capacitățile estimate de energie electrică din surse regenerabile pentru sistemele de încălzire și răcire centralizate în actualizarea PNIESC, precum și cantitatea de energie electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire și răcire centralizată în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima.

45. La articolul 24, după alineatul (5) se introduc patru noi alineate, alin. (5^1)-(5^4), cu următorul cuprins:

Pentru calcularea ponderii energiei electrice din surse regenerabile utilizate în sistemele de încălzire și răcire centralizată în sensul alin. (4), autoritățile competente pot utiliza ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile furnizate în cei doi ani precedenți.

(5^2) În sensul alin. (4), atunci când se calculează ponderea energiei din surse regenerabile și din căldură și răcoare reziduală în încălzirea și răcirea centralizată:

a) se poate considera că o astfel de pondere acoperă creșterea medie anuală menționată la alin. (4), dacă aceasta este de peste 60%;

b) se poate considera că o astfel de pondere acoperă jumătate din creșterea medie anuală menționată la alin. (4), dacă aceasta este de peste 50% și de până la 60%.

(5^3) Ministerul de resort împreună cu autoritățile competente stabilesc măsurile necesare pentru a introduce creșterea medie anuală menționată în alin. (4) în actualizarea PNIESC.

(5^4) Operatorii de sisteme de încălzire sau răcire centralizată au obligația de a racorda furnizori părți terțe de energie din surse regenerabile și din căldură și răcoare reziduală sau pot voluntar să racordeze și să cumpere de la furnizori părți terțe căldură și răcoare din surse regenerabile și din căldură sau răcoare reziduală, pe baza unor criterii nediscriminatorii stabilite prin ordin al președintelui autorității competente, atunci când operatorii respectivi trebuie să realizeze una sau mai multe dintre următoarele:

a) să satisfacă cererea unor clienți noi;

b) să înlocuiască capacitățile existente de producere de căldură sau răcoare;

c) să extindă capacitățile existente de producere de căldură sau răcoare.

46. La articolul 24, alineatele (6)-(8) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(6) Operatorii de sistem de încălzire sau răcire centralizată pot să refuze să racordeze și să cumpere căldură sau răcoare de la un furnizor parte terță în oricare dintre următoarele situații:

a) sistemul nu dispune de puterea necesară din cauza altor furnizări de căldură sau răcoare din surse regenerabile sau de căldură și răcoare reziduală;

b) căldura sau răcoarea de la furnizorul parte terță nu respectă parametrii tehnici necesari pentru racordare și pentru asigurarea funcționării fiabile și sigure a sistemului de încălzire și răcire centralizată;

c) operatorul poate demonstra că furnizarea accesului ar duce la o creștere excesivă a costului căldurii sau răcirii pentru clienții finali în comparație cu costul aferent utilizării principalului furnizor local de căldură sau răcoare cu care ar concura furnizorul de energie din surse regenerabile și din căldură sau răcoare reziduală;

d) sistemul operatorului este un sistem eficient de încălzire și răcire centralizată.

(7) În cazul în care un operator al sistemului de încălzire sau răcire centralizată refuză să racordeze un furnizor de încălzire sau de răcire în temeiul prevederilor alin. (6), operatorul respectiv pune la dispoziția autorității competente informații cu privire la motivele refuzului, precum și cu privire la condițiile care trebuie îndeplinite și la măsurile care trebuie luate în sistem pentru a face posibilă racordarea. Refuzul operatorului se va face în conformitate cu procedura de remediere a refuzurilor nejustificate, elaborată și aprobată prin ordin al președintelui ANRE până la data de 31 decembrie 2025.

(8) După caz, autoritățile publice și locale instituie un cadru de coordonare între operatorii de sisteme de încălzire și răcire centralizată și sursele potențiale de căldură și răcoare reziduală în sectoarele industriale și terțiare pentru a facilita utilizarea căldurii și răcorii reziduale. Cadrul de coordonare asigură dialogul în ceea ce privește utilizarea căldurii și răcorii reziduale, care implică în special:

a) operatorii de sisteme de încălzire și răcire centralizată;

b) întreprinderile din sectoarele industriale și terțiare care generează căldură și răcoare reziduală care pot fi recuperate din punct de vedere economic prin sisteme de încălzire și răcire centralizată, cum ar fi centrele de date, fabricile industriale, clădirile comerciale mari, instalațiile de stocare a energiei și transportul public;

c) autoritățile locale responsabile cu planificarea și aprobarea infrastructurilor energetice;

d) experți științifici care lucrează la sisteme de încălzire și răcire centralizată de ultimă generație; și

e) comunitățile de energie din surse regenerabile implicate în încălzire și răcire.

47. La articolul 24, alineatul (10) se modifică și va avea următorul cuprins:

(10) Operatorii de distribuție de energie electrică vor evalua, cel puțin la fiecare patru ani, în cooperare cu operatorii sistemelor de încălzire și răcire centralizată din zonele respective, potențialul sistemelor de încălzire și răcire centralizată de a furniza servicii de echilibrare și alte servicii de sistem, inclusiv participarea activă a cererii și stocarea termică a energiei electrice excedentare din surse regenerabile, și vor evalua, de asemenea, dacă utilizarea potențialului identificat ar fi mai eficientă din punctul de vedere al costurilor și al utilizării resurselor decât soluțiile alternative.

48. La articolul 24, după alineatul (10) se introduc cinci noi alineate, alin. (10^1)-(10^5), cu următorul cuprins:

CNTEE Transelectrica - S.A. și operatorii de distribuție a energiei electrice utilizează rezultatele evaluării solicitate în planificarea rețelelor, investițiile în rețele și dezvoltarea infrastructurii pe teritoriul României.

(10^2) Operatorii sistemelor de încălzire și răcire centralizată pot participa la piețele de energie electrică, în vederea furnizării de servicii de echilibrare, de stocare și alte servicii de flexibilitate, precum consumul dispecerizabil.

(10^3) În aplicarea prevederilor alin. (10^2), ANRE facilitează coordonarea dintre CNTEE Transelectrica - S.A., operatorii de sisteme de încălzire și răcire centralizată și operatorii sistemelor de distribuție a energiei electrice.

(10^4) ANRE poate extinde cerințele de evaluare și de coordonare prevăzute la alin. (10), respectiv (10^2) la operatorii de sisteme de transport și de distribuție de gaze, incluzând rețelele de hidrogen și alte rețele energetice.

(10^5) Până la data de 31 decembrie 2025, ANRE întocmește și aprobă prin ordin al președintelui procedura privind metodologia de realizare a evaluării prevăzute la alin. (10).

49. La articolul 24, alineatul (12) se modifică și va avea următorul cuprins:

(12) Obligațiile prevăzute la alin. (2)-(11) nu se aplică în cazul în care este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:

a) ponderea încălzirii și răcirii centralizate era mai mică sau egală cu 2% din consumul final brut de energie pentru încălzire și răcire la data de 24 decembrie 2018;

b) ponderea încălzirii și răcirii centralizate crește peste pragul de 2% din consumul final brut de energie pentru încălzire și răcire de la data de 24 decembrie 2018, prin dezvoltarea unor sisteme noi eficiente de încălzire și răcire centralizată pe baza PNIESC, prezentat în temeiul prevederilor art. 3 și 14 din Regulamentul (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 și pe baza evaluării menționate la art. 23 alin. (1^2) și (1^3);

c) 90% din consumul final brut de energie în sistemele de încălzire și răcire centralizată are loc în sisteme eficiente de încălzire și răcire centralizată.

50. Articolul 25 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 25

(1) Furnizorii de combustibili au obligația de a se asigura că:

a) cantitatea de combustibili din surse regenerabile și de energie electrică din surse regenerabile furnizată sectorului transporturilor conduce la: (i) o pondere a energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final de energie în sectorul transporturilor de cel puțin 29% până în anul 2030; sau

(ii) o reducere a intensității gazelor cu efect de seră de cel puțin 14,5% până în anul 2030, în comparație cu nivelul de referință calculat în conformitate cu art. 27 alin. (1) lit. b) și în conformitate cu traiectoria orientativă stabilită în PNIESC;

b) ponderea combinată a biocombustibililor avansați și a biogazului produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 partea A din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piață a combustibililor lichizi și gazoși, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, și a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică în consumul final de energie în sectorul transporturilor este de cel puțin 1% în anul 2025 și 5,5% în anul 2030, din care o pondere de cel puțin 1% este din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică.

(2) Ministerul de resort stabilește ponderea energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final de energie în sectorul transporturilor, inclusiv în sectorul transportului maritim, precum și reducerea intensității gazelor cu efect de seră în vederea includerii acestora în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima.

(3) Pentru calcularea obiectivelor și a ponderilor menționate la alin. (1) se va ține seama de:

a) combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică și atunci când aceștia sunt utilizați drept produs intermediar pentru producția de: (i) combustibili convenționali pentru transport;

sau (ii) biocombustibili, cu condiția ca reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră obținută prin utilizarea de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică să nu fie contabilizată la calcularea reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră realizate prin utilizarea biocombustibililor;

b) biometanul injectat în infrastructura națională de transport și distribuție a gazelor.

(4) Pentru calcularea obiectivelor stabilite la alin. (1) lit. a) se pot lua în considerare combustibilii pe bază de carbon reciclat.

(5) În vederea stabilirii obligațiilor prevăzute la alin. (1), ministerul de resort poate:

a) excepta furnizorii de combustibili care furnizează energie electrică sau combustibili de origine nebiologică produși din surse regenerabile de la cerința de a respecta, în legătură cu acești combustibili, ponderea minimă a biocombustibililor avansați și a biogazului produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 partea A din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare;

b) stabili obligația prin măsuri care vizează volumele, conținutul energetic sau emisiile de gaze cu efect de seră;

c) face distincția între diferiții vectori energetici;

d) face distincția între sectorul transportului maritim și alte sectoare.

(6) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică fără a aduce atingere obligațiilor specifice ale furnizorilor de combustibil de aviație impuse în temeiul Regulamentului (UE) 2023/2405 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 octombrie 2023 privind asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru un transport aerian durabil (ReFuelEU în domeniul aviației).

(7) Până la data de 1 ianuarie 2027 ministerul de resort împreună cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii instituie, prin ordin comun, un mecanism care să permită furnizorilor de combustibili să facă schimb de credite pentru furnizarea de energie din surse regenerabile în sectorul transporturilor.

(8) În sensul prevederilor alin. (7) mecanismul se referă la posibilitatea ca operatorii economici care furnizează energie electrică din surse regenerabile vehiculelor electrice prin puncte publice de reîncărcare să primească credite, indiferent dacă operatorii economici fac obiectul prevăzut la alin. (1) și pot vinde creditele respective furnizorilor de combustibili, cărora li se permite să utilizeze creditele pentru a îndeplini obligația prevăzută la alin. (1).

(9) Mecanismul prevăzut la alin. (7) include puncte de reîncărcare private, cu condiția să demonstreze că energia electrică din surse regenerabile livrată acestor puncte de reîncărcare private este furnizată exclusiv vehiculelor electrice.

51. La articolul 26, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 26

(1) Pentru calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile menționat la art. 7 și a ponderii minime a energiei din surse regenerabile și a obiectivului de reducere a intensității gazelor cu efect de seră menționat la art. 25 alin. (1) lit. a), ponderea biocombustibililor și a biolichidelor, precum și a combustibililor din biomasă consumați în transporturi, dacă sunt produși din culturi alimentare și furajere, nu depășește cu mai mult de 1% ponderea acestor combustibili în consumul final de energie în sectorul transporturilor în 2020, până la maximum 7% din consumul final de energie în sectorul transporturilor.

52. La articolul 26, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Pentru calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile prevăzut la art. (7), a ponderii minime a energiei din surse regenerabile și a obiectivului de reducere a intensității gazelor cu efect de seră prevăzuți la art. 25 alin. (1) lit. a), ponderea biocombustibililor, a biolichidelor sau și a combustibililor din biomasă produși din culturi alimentare și furajere care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, pentru care se observă o expansiune semnificativă a suprafeței de producție în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon nu depășește nivelul de consum al acestor tipuri de combustibili la nivelul anului 2019, cu excepția cazului în care sunt certificați drept biocombustibili, biolichide sau combustibili din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor.

53. La articolul 26, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:

(4) În cazul în care ponderea biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă consumați în transporturi, produși din culturi alimentare și furajere este limitată la o valoare mai mică de 7% sau dacă ministerul de resort decide să stabilească o limită inferioară acestei valori, în contextul actualizării PNIESC, ministerul de resort modifică corespunzător ponderea minimă a energiei din surse regenerabile sau obiectivul de reducere a intensității gazelor cu efect de seră menționat la art. 25 alin. (1) lit. a), luând în considerare contribuția pe care respectivii combustibili ar fi adus-o la aceste obiective. În vederea reducerii intensității gazelor cu efect de seră, la calculul consumului final brut de energie din surse regenerabile se ia în considerare faptul că acești combustibili contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 50%.

54. Articolul 27 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 27

(1) În aplicarea art. 25 alin. (1) lit. a) pct. (ii) pentru calcularea reducerii intensității gazelor cu efect de seră se calculează după cum urmează:

a) reducerile de emisii de gaze cu efect de seră se calculează după cum urmează: (i) pentru biocombustibili și biogaz, prin înmulțirea cantității de astfel de combustibili furnizată tuturor modurilor de transport cu reducerile lor de emisii de gaze cu efect de seră determinate în conformitate cu art. 31;

(ii) pentru combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică și combustibilii pe bază de carbon reciclat, prin înmulțirea cantității combustibililor respectivi care este furnizată tuturor modurilor de transport cu reducerile lor de emisii de gaze cu efect de seră determinate în conformitate cu actele delegate adoptate de către Comisie în temeiul prevederilor art. 29a alin. (3) din Directiva (UE) 2023/2413 de modificare a Directivei (UE) 2018/2001, a Regulamentului (UE) 2018/1999 și a Directivei 98/70/CE în ceea ce privește promovarea energiei din surse regenerabile și de abrogare a Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului;

(iii) pentru energia electrică din surse regenerabile, prin înmulțirea cantității de energie electrică din surse regenerabile furnizată tuturor modurilor de transport cu omologul combustibil fosil ECF(e) prevăzut în anexa nr. 6 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare;

b) nivelul de referință menționat la art. 25 alin. (1) lit. a) pct. (i) se calculează până la data de 31 decembrie 2030 înmulțind cantitatea de energie furnizată sectorului transporturilor cu omologul combustibil fosil EF(t) prevăzut în anexa nr. 6 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare; de la data de 1 ianuarie 2031, nivelul de referință menționat la art. 25 alin. (1) lit. b) este suma dintre: (i) cantitatea de combustibili furnizată tuturor modurilor de transport înmulțită cu omologul combustibil fosil EF(t) prevăzut în anexa nr. 6 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare;

(ii) cantitatea de energie electrică furnizată tuturor modurilor de transport înmulțită cu omologul combustibil fosil EF(t) prevăzut în anexa nr. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare;

c) pentru calcularea cantităților relevante de energie, se aplică următoarele reguli: (i) pentru a determina cantitatea de energie furnizată sectorului transporturilor, se utilizează valorile privind conținutul energetic al combustibililor utilizați în transporturi stabilite în anexa nr. 1, tabelul 3^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare;

(ii) pentru stabilirea conținutului energetic al combustibililor utilizați în transporturi care nu sunt incluși în anexa nr. 1, tabelul 3^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, se utilizează standardele europene relevante pentru determinarea puterii calorifice a combustibililor, sau, în cazul în care nu a fost adoptat în acest sens niciun standard european, standardele Organizației Internaționale de Standardizare (ISO) relevante;

(iii) cantitatea de energie electrică din surse regenerabile furnizată sectorului transporturilor se determină prin înmulțirea cantității de energie electrică furnizată sectorului respectiv cu ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile în cei doi ani precedenți, cu excepția cazului în care energia electrică este obținută prin racordarea directă la o instalație care produce energie electrică din surse regenerabile și este furnizată sectorului transporturilor, caz în care energia electrică respectivă se consideră a fi în totalitate din surse regenerabile, iar energia electrică produsă de un vehicul electric solar și utilizată pentru consumul vehiculului în sine poate fi considerată a fi în totalitate din surse regenerabile;

(iv) ponderea biocombustibililor și a biogazului produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10, partea B din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, în conținutul energetic al combustibililor și al energiei electrice furnizate sectorului transporturilor este limitată la 1,7%;

d) reducerea intensității gazelor cu efect de seră prin utilizarea energiei din surse regenerabile se determină prin împărțirea cantității de emisii de gaze cu efect de seră reduse prin utilizarea biocombustibililor, a biogazului, a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică și a energiei electrice din surse regenerabile furnizate tuturor modurilor de transport la nivelul de referință; se pot lua în considerare combustibilii pe bază de carbon reciclat.

(2) Pentru calculul prevăzut la alin. (1) lit. c) ponderea biocarburanților și a biogazului produse din materiale prime enumerate în anexa nr. 10 partea B din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, este limitată la 1,7% din conținutul energetic al combustibililor utilizați în transporturi furnizați pentru consum sau pentru utilizare pe piață. La solicitarea justificată a furnizorilor de combustibil și ținând cont de disponibilitatea materiilor prime, ministerul de resort poate modifica limita respectivă cu aprobarea Comisiei Europene.

(3) În aplicarea art. 25 alin. (1) lit. a) pct. (i) și lit. b), pentru calcularea ponderilor minime se va ține cont de următoarele:

a) pentru calcularea numitorului, și anume cantitatea de energie consumată în sectorul transporturilor, se iau în considerare toți combustibilii și energia electrică furnizate sectorului transporturilor;

b) pentru calcularea numărătorului, care este cantitatea de energie din surse regenerabile consumată în sectorul transporturilor, se ia în considerare conținutul energetic al tuturor tipurilor de energie din surse regenerabile furnizate tuturor modurilor de transport, inclusiv buncherajului maritim internațional; se pot lua în considerare combustibilii pe bază de carbon reciclat;

c) ponderea biocombustibililor și a biogazului produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, și a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică se consideră a fi egală cu de două ori conținutul lor energetic;

d) ponderea energiei electrice din surse regenerabile este considerată a fi egală cu de patru ori conținutul său energetic atunci când este furnizată vehiculelor rutiere și poate fi considerată a fi de 1,5 ori conținutul său energetic atunci când este furnizată transportului feroviar;

e) ponderea biocombustibililor avansați și a biogazului produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10, partea A din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, furnizați în modurile de transport aerian și maritim se consideră a fi de 1,2 ori conținutul lor energetic și ponderea combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică furnizați în modurile de transport aerian și maritim se consideră a fi de 1,5 ori conținutul lor energetic;

f) ponderea biocombustibililor și a biogazului produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10, partea B din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, în conținutul energetic al combustibililor și al energiei electrice furnizate sectorului transporturilor este limitată la 1,7%;

g) pentru a determina cantitatea de energie furnizată sectorului transporturilor, se utilizează valorile privind conținutul energetic al combustibililor utilizați în transporturi stabilite în anexa nr. 1, tabelul 3^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare;

h) pentru stabilirea conținutului energetic al combustibililor utilizați în transporturi care nu sunt incluși în anexa nr. 1, tabelul 3^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, se utilizează standardele europene relevante pentru determinarea puterii calorifice a combustibililor, sau, în cazul în care nu a fost adoptat în acest sens niciun standard european, standardele ISO relevante;

i) cantitatea de energie electrică din surse regenerabile furnizată sectorului transporturilor se determină prin înmulțirea cantității de energie electrică furnizată sectorului respectiv cu ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile, furnizată în cei doi ani precedenți, cu excepția cazului în care energia electrică este obținută prin racordarea directă la o instalație care produce energie electrică din surse regenerabile și este furnizată sectorului transporturilor, caz în care energia electrică respectivă se consideră a fi în totalitate din surse regenerabile, iar energia electrică produsă de un vehicul electric solar și utilizată pentru consumul vehiculului în sine poate fi considerată a fi în totalitate din surse regenerabile.

(4) Pentru calculul prevăzut la alin. (3) lit. f) ponderea biocarburanților și a biogazului produse din materiale prime enumerate în anexa nr. 10 partea B din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, este limitată la 1,7% din conținutul energetic al combustibililor utilizați în transporturi furnizați pentru consum sau pentru utilizare pe piață. La solicitarea justificată a furnizorilor de combustibil și ținând cont de disponibilitatea materiilor prime, ministerul de resort poate modifica limita respectivă cu aprobarea Comisiei Europene.

(5) Până la data de 31 decembrie 2030, în scopul efectuării calculelor menționate la alin. (1) lit. b) și la alin. (3) lit. a), cantitatea de energie furnizată sectorului transportului maritim se consideră a nu fi mai mare de 13% din consumul final brut de energie.

(6) Atunci când energia electrică este folosită la producția de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi, fie direct, fie pentru producția de produse intermediare, pentru a stabili ponderea energiei din surse regenerabile se utilizează ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile din țara de producție, măsurată cu doi ani înainte de anul vizat.

(7) Energia electrică obținută prin racordarea directă la o instalație care produce energie electrică din surse regenerabile poate fi considerată a fi în totalitate din surse regenerabile, atunci când este utilizată pentru producția de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică, cu condiția ca instalația:

a) să intre în funcțiune după sau în același timp cu instalația care produce combustibilul de origine nebiologică produs din surse regenerabile și utilizat în transporturi; și

b) să nu fie racordată la rețea sau, dacă este racordată la rețea, să se poată furniza dovezi că energia electrică în cauză a fost furnizată fără a prelua energie electrică din rețea.

(8) Energia electrică care a fost preluată din rețea poate fi considerată a fi în totalitate din surse regenerabile cu condiția ca aceasta să fie produsă exclusiv din surse regenerabile și caracteristicile regenerabile și alte criterii corespunzătoare să fi fost demonstrate, asigurându-se faptul că în ceea ce privește energia electrică în cauză caracteristicile regenerabile sunt contabilizate o singură dată și într-un singur sector de utilizare finală.

55. La articolul 29 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

a) contribuția la ponderile de energie din surse regenerabile și la obiectivele menționate la art. 3 alin. (1) și (1^1), art.

(15^1) alin. (1) și (2), art. 22^7 alin. (1), art. 23 alin. (1) și alin. (2^1)-(2^8), art. 24 alin. (4), (4^1) și (5^1) și art. 25 alin. (1)-(5).

56. La articolul 29, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din deșeuri și din reziduuri, altele decât reziduurile din agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură, trebuie să îndeplinească numai criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a fi luate în considerare în scopurile menționate la literele a), b) și c).

57. La articolul 29, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul cuprins:

Prevederile alin. (2) se aplică și deșeurilor și reziduurilor care sunt prelucrate mai întâi într-un produs înainte de a fi prelucrate ulterior în biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă.

58. La articolul 29, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

(4) Combustibilii din biomasă trebuie să îndeplinească criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (2)-(15) dacă sunt folosiți:

a) în cazul combustibililor din biomasă solizi, în instalații care produc energie electrică, încălzire și răcire cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 7,5 MW;

b) în cazul combustibililor din biomasă gazoși, în instalații care produc energie electrică, încălzire și răcire cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 2 MW;

c) în cazul instalațiilor care produc combustibili din biomasă gazoși cu următorul debit mediu al biometanului: (i) peste 200 mc echivalent metan/h, măsurat în condiții standard de temperatură și presiune, adică 0 °C și o presiune atmosferică de 1 bar;

(ii) dacă biogazul este compus dintr-un amestec de metan și alte gaze incombustibile, pentru debitul metanului, pragul stabilit la pct. (i), recalculat proporțional cu ponderea volumetrică a metanului în amestec.

59. La articolul 29, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (4^1), cu următorul cuprins:

Autoritățile competente pot aplica criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alin. (2)-(15) și în cazul instalațiilor cu o putere termică instalată totală mai mică decât cele prevăzute la alin. 4 lit. a) și b) sau și pentru instalațiile cu un debit al biometanului mai mic față de cel prevăzut la alin. 4 lit. c).

60. La articolul 29, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:

(7) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) literele a), b) și c) nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri bogate în biodiversitate, și anume de pe terenuri care până la data de 31 ianuarie 2008 sau după această dată dețineau unul din următoarele statute, indiferent dacă terenul mai deține acest statut:

a) păduri primare și alte terenuri împădurite, și anume pădurile și alte terenuri împădurite cu specii indigene, în care nu există indicii vizibile clare ale activității umane, iar procesele ecologice nu sunt afectate în mod semnificativ, încadrate în tipul I funcțional potrivit amenajamentelor silvice; și păduri seculare;

b) păduri foarte bogate în biodiversitate și alte terenuri împădurite care conțin o mare diversitate de specii, sunt nedegradate și au fost identificate ca fiind bogate în biodiversitate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor potrivit planurilor de management ale siturilor Natura 2000 și amenajamentelor silvice, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producția respectivei materii prime nu a adus atingere scopurilor de ocrotire a naturii;

c) zone desemnate: (i) prin lege sau de autoritățile competente relevante ca zone de protecție a naturii, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producția respectivei materii prime nu a adus atingere scopurilor de ocrotire a naturii;

(ii) ca zone protejate în scopuri de protecție a ecosistemelor sau a speciilor rare, amenințate sau pe cale de dispariție, care sunt recunoscute prin acorduri internaționale sau incluse pe listele elaborate de organizații interguvernamentale sau de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, sub rezerva recunoașterii lor în conformitate exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producția respectivei materii prime nu a adus atingere scopurilor de ocrotire a naturii;

d) pășuni foarte bogate în biodiversitate cu suprafața mai mare de un hectar care sunt: (i) pășuni naturale, și anume pășuni care ar continua să fie pășuni fără intervenția omului și care mențin configurația naturală de specii, precum și caracteristicile și procesele ecologice;

(ii) pășuni care nu sunt naturale, și anume pășuni care ar înceta să fie pășuni fără intervenția omului și care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate și pe care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor le-a identificat ca fiind foarte bogate în biodiversitate, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora recoltarea materiei prime este necesară pentru a-și menține statutul de pășuni foarte bogate în biodiversitate.

61. La articolul 29, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alin. (7^1), cu următorul cuprins:

Dacă nu sunt îndeplinite condițiile stabilite la alin. (11) lit. a) pct. (vi) și (vii), prevederile alin. (7) cu excepția literei c) se aplică și biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă produși din biomasă forestieră.

62. La articolul 29, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alin. (8^1), cu următorul cuprins:

Dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (11) lit. a) pct. (vi) și (vii), prevederile alin. 8 cu excepția literelor b) și c) și prevederile alin. (9) se aplică, de asemenea, biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă produși din biomasă forestieră.

63. La articolul 29, alineatul (10) se modifică și va avea următorul cuprins:

(10) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alin. (1) lit. a), b) și c) nu sunt obținuți din materii prime ce provin de pe terenuri care până la data de 31 ianuarie 2008 erau turbării, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora cultivarea și recoltarea materiilor prime în cauză nu implică asanarea unor porțiuni de sol care nu erau asanate anterior; dacă nu sunt îndeplinite condițiile stabilite la alin. (11) lit. a) pct. (vi) și (vii), se aplică și biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă produși din biomasă forestieră.

64. La articolul 29 alineatul (11) litera a), punctele (iii) și (iv) se modifică și vor avea următorul cuprins: (iii) că zonele desemnate prin dreptul internațional sau intern sau de către autoritatea competentă relevantă în scopuri de protecție a naturii, inclusiv în zone umede, pajiști și turbării, sunt ocrotite cu scopul de a păstra biodiversitatea și a împiedica distrugerea habitatelor;

(iv) că recoltarea se desfășoară potrivit amenajamentelor silvice ținându-se seama de menținerea calității solului și a biodiversității în conformitate cu principiile gospodăririi sustenabile a pădurilor, în scopul prevenirii oricăror efecte negative, astfel încât să se evite recoltarea buturugilor și a rădăcinilor, degradarea pădurilor primare și seculare, conform definiției în legislația națională unde este situată pădurea sau transformarea acestora în plantații forestiere, precum și recoltarea pe soluri vulnerabile, că recoltarea se desfășoară cu respectarea pragurilor maxime pentru tăieri la ras pe suprafețe mari definite în țara în care este situată pădurea și cu pragurile de retenție potrivite cu situația ecologică locală pentru extracția lemnului mort și că exploatarea se desfășoară cu respectarea cerințelor de utilizare a unor sisteme de exploatare forestieră care să reducă la minimum orice impact negativ asupra calității solului, inclusiv tasarea solului, precum și asupra caracteristicilor biodiversității și a habitatelor; și

65. La articolul 29 alineatul (11) litera a), după punctul (v) se introduc două noi puncte, pct. (vi) și (vii), cu următorul cuprins: (vi) că pădurile din care se recoltează biomasa forestieră nu provin de pe terenurile care au statutele menționate la alin. (7) lit. a), b), c) și d), la alin. (8) lit. (a) și, respectiv, la alin. (10), în aceleași condiții de stabilire a statutului terenurilor menționate la alineatele respective; și

(vii) că instalațiile care produc biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă forestieră publică o declarație de asigurare, susținută de procese interne la nivel de întreprindere, în scopul auditurilor efectuate în temeiul prevederilor art. 30 alin. (4)-(9), că biomasa forestieră nu provine de pe terenurile menționate la pct. (vi).

66. La articolul 29 alineatul (11) litera b), punctele (iii) și (iv) se modifică și vor avea următorul cuprins: (iii) protejarea zonelor desemnate prin dreptul internațional sau intern sau de către autoritatea competentă relevantă ca zone protejate în scopuri de protecție a naturii, inclusiv în zone umede, pășuni și turbării, cu scopul de a păstra biodiversitatea și a împiedica distrugerea habitatelor, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora recoltarea materiilor prime în cauză nu aduc atingere scopurilor de protecție a naturii;

(iv) că recoltarea se desfășoară ținându-se seama de menținerea calității solului și de biodiversitate, în concordanță cu principiile gospodăririi sustenabile a pădurilor, cu scopul prevenirii oricărui impact negativ, astfel încât să se evite recoltarea buturugilor și a rădăcinilor, degradarea pădurilor primare și seculare, potrivit definiției din țara unde este situată pădurea sau transformarea acestora în plantații forestiere, precum și recoltarea pe soluri vulnerabile; că recoltarea se desfășoară cu respectarea pragurilor maxime pentru tăieri la ras pe suprafețe definită în conformitate cu legislația națională în care este situată pădurea și cu pragurile de retenție potrivite cu situația ecologică locală pentru extracția lemnului mort și că recoltarea se desfășoară cu respectarea cerințelor de utilizare a unor sisteme de exploatare forestieră care să reducă la minimum orice impact negativ asupra calității solului, inclusiv tasarea solului, precum și asupra caracteristicilor biodiversității și a habitatelor;

67. La articolul 29, după alineatul (11) se introduc trei noi alineate, alin. (11^1)-(11^3), cu următorul cuprins:

Producția de biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă forestieră internă respectă prevederile stabilite la art. 4 din Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului, și este în concordanță cu politicile și măsurile stabilite în actualizarea PNIESC.

(11^2) În actualizarea PNIESC se includ elementele următoare:

a) o evaluare a aprovizionării cu biomasă forestieră disponibilă în scopuri energetice în perioada 2021-2030, în conformitate cu criteriile prevăzute la prezentul articol;

b) o evaluare a compatibilității utilizării preconizate a biomasei forestiere pentru producerea de energie cu țintele și bugetele aferente acestora pentru perioada 2026-2030;

c) o descriere a măsurilor și politicilor care asigură compatibilitatea cu țintele și bugetele aferente acestora.

(11^3) În cadrul rapoartelor naționale intermediare integrate privind energia și clima se includ măsurile și politicile prevăzute la alin. (11^2) lit. c).

68. La articolul 29 alineatul (13), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:

d) de cel puțin 80% pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizați în instalații care au intrat în funcțiune după data de 20 noiembrie 2023;

69. La articolul 29 alineatul (13), după litera e) se introduc cinci noi litere, lit. f)-j), cu următorul cuprins:

f) de cel puțin 70% până la data de 31 decembrie 2029, pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizați în instalații cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 10 MW care au intrat în funcțiune între 1 ianuarie 2021 și 20 noiembrie 2023;

g) de cel puțin 80% începând cu data de 1 ianuarie 2030, pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizați în instalații cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 10 MW care au intrat în funcțiune între 1 ianuarie 2021 și 20 noiembrie 2023;

h) de cel puțin 70% pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili gazoși din biomasă utilizați în instalații cu o putere termică instalată totală mai mică sau egală cu 10 MW care au intrat în funcțiune între 1 ianuarie 2021 și 20 noiembrie 2023, până când au funcționat pe o perioadă de 15 ani și cel puțin 80% după 15 ani de funcționare;

i) de cel puțin 80% după 15 ani de funcționare pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizați în instalații cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 10 MW care au intrat în funcțiune înainte de 1 ianuarie 2021, cel mai devreme de la 1 ianuarie 2026 și cel mai târziu de la data de 31 decembrie 2029;

j) de cel puțin 80% după 15 ani de funcționare pentru producția de energie electrică, încălzire și răcire pe bază de combustibili gazoși din biomasă utilizați în instalații cu o putere termică instalată totală mai mică sau egală cu 10 MW care au intrat în funcțiune înainte de data de 1 ianuarie 2021 și cel mai devreme de la data de 1 ianuarie 2026.

70. La articolul 29, după alineatul (20) se introduce un nou alineat, alin. (21), cu următorul cuprins:

(21) Până la data de 31 decembrie 2030, energia produsă din biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă poate fi luată în considerare în scopurile menționate la alin. (1) în conformitate cu prevederile art. 29 din Directiva (UE) 2018/2001 în cazul în care:

a) au fost acordate ajutoare înainte de 20 noiembrie 2023 în conformitate cu criteriile de sustenabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră; și

b) ajutoarele au fost acordate sub forma unui sprijin pe termen lung pentru care s-a stabilit o sumă fixă la începutul perioadei de sprijin și cu condiția să existe un mecanism de corecție care să înlăture posibilitatea supracompensării.

71. După articolul 29 se introduce un nou articol, art. 29^1, cu următorul cuprins:

Articolul 29^1

(1) Energia obținută din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică se ia în calcul în vederea atingerii ponderii energiei din surse regenerabile și a obiectivelor prevăzute la art. 3 alin. (1) și (1^1), art.

(15^1) alin. (1) și (2), art. 22^7 alin. (1), art. 23 alin. (1) și (2^1)-(2^8), art. 24 alin. (4), (4^1) și (5^1) și art. 25 alin. (1)-(5), numai în cazul în care reducerile de emisii de gaze cu efect de seră obținute prin utilizarea combustibililor respectivi sunt de cel puțin 70%.

(2) Energia obținută din combustibili pe bază de carbon reciclat poate fi luată în calcul în vederea atingerii obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la art. 25 alin. (1)-(5) numai în cazul în care reducerile de emisii de gaze cu efect de seră obținute prin utilizarea combustibililor respectivi sunt de cel puțin 70%.

72. La articolul 30, alineatele (1), (3)-(5) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins:

Articolul 30

(1) În cazul în care combustibilii din surse regenerabile și combustibilii pe bază de carbon reciclat sunt luați în calcul în vederea atingerii obiectivelor prevăzute la art. 3 alin. (1) și (1^1), art.

(15^1) alin. (1) și (2), art. 22^7 alin. (1), art. 23 alin. (1) și (2^1)-(2^8), art. 24 alin. (4), (4^1) și (5^1) și art. 25 alin. (1)-(5), autoritățile competente impun operatorilor economici, prin intermediul unor audituri obligatorii, independente și transparente, în conformitate cu actul de punere în aplicare adoptat de către Comisie în temeiul prevederilor art. 30 alin. (8) din Directiva (UE) 2018/2001, să demonstreze că au fost îndeplinite criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la art. 29 alin. (6)-(15) și la art.

(29^1) pentru combustibili din surse regenerabile și combustibili pe bază de carbon reciclat. În acest scop, autoritățile competente impun operatorilor economici să utilizeze un sistem de bilanț masic care:

a) permite ca loturile de materii prime sau de combustibili cu caracteristici diferite de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră să fie amestecate, de exemplu într-un recipient, într-o instalație de prelucrare sau logistică, într-o infrastructură de transport și de distribuție sau într-un amplasament de acest gen;

b) permite ca loturile de materii prime cu conținut energetic diferit să fie amestecate în scopul prelucrării ulterioare cu condiția ca dimensiunea loturilor să fie ajustată în funcție de conținutul lor energetic;

c) impune ca informațiile cu privire la caracteristicile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și la dimensiunea loturilor prevăzute la lit. a) să rămână asociate amestecului; și

d) prevede ca suma tuturor loturilor retrase din amestec să fie descrisă ca având aceleași caracteristici de durabilitate, în aceleași cantități ca suma tuturor loturilor adăugate la amestec și impune ca acest echilibru să fie atins pe o perioadă adecvată.

..

(3) Atunci când un lot este prelucrat, informațiile referitoare la caracteristicile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale lotului se ajustează și se alocă rezultatelor producției în conformitate cu următoarele reguli:

a) atunci când prelucrarea unui lot de materii prime duce la obținerea unui singur rezultat al producției care este destinat producerii de biocombustibili, de biolichide sau de combustibili din biomasă, de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică sau de combustibili pe bază de carbon reciclat, dimensiunea lotului și cantitățile aferente ale caracteristicilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt ajustate prin aplicarea unui factor de conversie care reprezintă raportul dintre masa rezultatului producției care este destinat unei astfel de produceri și masa de materii prime care intră în proces;

b) atunci când prelucrarea unui lot de materii prime duce la obținerea mai multor rezultate ale producției care sunt destinate producerii de biocombustibili, de biolichide sau de combustibili din biomasă, de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică sau de combustibili pe bază de carbon reciclat, pentru fiecare rezultat al producției în parte se aplică un factor de conversie separat și se folosește un bilanț masic separat.

(4) Ministerul de resort solicită operatorilor economici să prezinte informații precise privind respectarea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la art. 29 alin. (6)-(15) și la art. 29^1 și ministerul de resort solicită datele utilizate pentru elaborarea informațiilor respective.

(5) Operatorii economici sunt obligați să elaboreze un audit independent al informațiilor prezentate și să prezinte ministerului de resort rezultatele raportului de audit. Pentru conformitatea cu art. 29 alin. (7) lit. a), b), și d), alin. (8) lit. a), alin. (10), alin. (11) lit. a) și alin. (12) lit. a), se poate recurge la audituri interne sau externe până la primul punct de colectare a biomasei forestiere.

(7) Obligațiile prevăzute la alin. (4)-(6) se aplică indiferent dacă combustibilii din surse regenerabile și combustibilii pe bază de carbon reciclat sunt produși sau importați în interiorul Uniunii Europene.

73. La articolul 30, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alin. (7^1), cu următorul cuprins:

Informațiile privind originea geografică și tipul de materii prime ale biocombustibililor, ale biolichidelor și ale combustibililor din biomasă pentru fiecare furnizor de combustibil se pun la dispoziția consumatorilor într-o versiune actualizată, ușor de accesat și de utilizat, pe site-urile internet ale operatorilor, ale furnizorilor și ale autorităților competente relevante, precum și la stațiile de realimentare și se actualizează anual.

74. La articolul 30, alineatul (10) se modifică și va avea următorul cuprins:

(10) Până la data de 30 aprilie 2026, ministerul de resort în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii Dezvoltării Rurale elaborează și supun aprobării Guvernului, prin hotărâre, cadrul legal pentru organizarea și funcționarea unui sistem național în cadrul căruia se respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la art. 29 alin. (6)-(15) și la art.

(29^1) alin. (1) și (2), în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa la Regulamentul delegat nr. 1.185/2023 de completare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului.

75. La articolul 30, după alineatul (10) se introduc trei noi alineate, alin. (10^1)-(10^3), cu următorul cuprins:

În vederea aplicării prevederilor art. (10), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale emit certificate de origine pentru biomasa utilizată în scopuri energetice.

(10^2) Până la data de 30 aprilie 2026, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale întocmesc și aprobă prin ordin al ministrului mediului și pădurilor și, respectiv, al ministrului agriculturii și dezvoltării procedurile în baza cărora se vor emite certificatele de origine menționate la alin. (10^1).

(10^3) Sistemul prevăzut la alin. (10) poate fi utilizat, de asemenea, pentru a verifica exactitatea și caracterul complet al informațiilor incluse de operatorii economici în baza de date a Uniunii Europene, pentru a demonstra respectarea prevederilor art. 27 alin. (6) și pentru certificarea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor.

76. La articolul 30, alineatul (11) se modifică și va avea următorul cuprins:

(11) Ministerul de resort notifică Comisiei sistemul național prevăzut la alin. (10).

77. La articolul 30, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alin. (11^1), cu următorul cuprins:

Pentru instalațiile care produc energie electrică pentru încălzire și răcire cu o putere termică instalată totală cuprinsă între 7,5 și 20 MW, autoritățile competente pot stabili sisteme naționale de verificare simplificate pentru a asigura îndeplinirea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la art. 29 alin. (6)-(15). Pentru aceleași instalații, actele de punere în aplicare prevăzute la art. 30 alin. (8) din Directiva (UE) 2018/2001 stabilesc condiții uniforme pentru sistemele simplificate de verificare voluntară menite să asigure îndeplinirea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la art. 29 alin. (6)-(15).

78. După articolul 30 se introduce un nou articol, art. 30^1, cu următorul cuprins:

Articolul 30^1

(1) Operatorii economici relevanți au obligația să introducă în baza de date a Uniunii Europene date exacte privind tranzacțiile realizate și caracteristicile de durabilitate ale combustibililor care fac obiectul tranzacțiilor respective, inclusiv emisiile lor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață, începând de la punctul lor de producție și până la momentul în care sunt introduși pe piață în Uniune.

(2) În vederea aplicării alin. (1):

a) infrastructura interconectată de gaze este considerată a fi un sistem unic de bilanț masic;

b) operatorii economici relevanți introduc date despre injectarea și retragerea de combustibili gazoși din surse regenerabile;

c) operatorii economici relevanți introduc date din care să reiasă dacă producerea unui anumit lot de combustibil a beneficiat de sprijin și, în caz afirmativ, care este tipul schemei de sprijin;

d) respectivele date pot fi introduse în baza de date a Uniunii Europene prin intermediul sistemului național.

(3) Furnizorii de combustibili au obligația să introducă în baza de date a Uniunii Europene datele necesare pentru verificarea respectării cerințelor stabilite la art. 25 alin. (1)-(5).

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1)-(3), în cazul în care se instituie un sistem de bilanț masic cu un sistem de garanții de origine, pentru combustibilii gazoși injectați în infrastructura interconectată de gaze a Uniunii Europene, operatorii economici introduc informații privind tranzacțiile efectuate, privind caracteristicile de durabilitate și alte date relevante, precum emisiile de GES ale combustibililor până la punctul de injecție în infrastructura de gaze interconectată.

(5) Ministerul de resort monitorizează și verifică datele introduse de către furnizorii de combustibili în baza de date a Uniunii Europene.

(6) În cazul în care au fost emise garanții de origine pentru producerea unui lot de gaze din surse regenerabile, garanțiile de origine sunt transferate în baza de date a Uniunii Europene în momentul în care o livrare de gaze din surse regenerabile este înregistrată în baza de date a Uniunii Europene și sunt anulate după ce lotul de gaze regenerabile este retras din infrastructura de gaze interconectată a Uniunii Europene. Aceste garanții de origine, odată transferate, nu pot fi comercializate în afara bazei de date a Uniunii Europene.

(7) Corectitudinea și caracterul complet al datelor introduse de operatorii economici în baza de date a Uniunii Europene sunt verificate prin intermediul organismelor de certificare în cadrul sistemului național prevăzut la art. 30 alin. (10) în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/996 al Comisiei din 14 iunie 2022 privind normele de verificare a criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și a criteriilor privind riscurile reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor.

(8) Sistemul național prevăzut la art. 30 alin. (10) poate fi completat de un sistem de garanții de origine.

(9) În cazul în care sistemul național prevăzut la art. 30 alin. (10) utilizează sistemele de informații ale terților ca intermediari pentru colectarea datelor, ministerul de resort notifică Comisiei Europene.

(10) Sistemul național prevăzut la art. 30 alin. (10) îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) este compatibil cu baza de date a Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce privește rapiditatea transmiterii datelor, tipologia seturilor de date transferate și protocoalele privind calitatea datelor și verificarea datelor;

b) datele introduse în sistemul național vor fi transferate instantaneu în baza de date a Uniunii Europene.

(11) Verificarea calității datelor introduse în baza de date a Uniunii Europene prin intermediul sistemului național, precum și a caracteristicilor de sustenabilitate ale combustibililor în raport cu datele respective se realizează în conformitate cu prevederile alin. (7) și aprobarea finală a tranzacțiilor, au loc exclusiv prin intermediul bazei de date a Uniunii Europene.

(12) Ministerul de resort transmite Comisiei caracteristicile detaliate ale sistemului național în vederea stabilirii îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (10).

79. Articolul 37 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 37

Anexele nr. 1, 1A, 2 și 3 fac parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.

80. După anexa nr. 1 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 1A, cu următorul cuprins:

Anexa nr. 1A

PONDERILE NAȚIONALE

ale energiei pentru încălzire și răcire din surse regenerabile în consumul final brut

de energie pentru perioada 2020-2030 - pentru România

Suplimentări la art. 23 alin. (1) (în puncte procentuale) pentru perioada 2021-2025 (*) Suplimentări la art. 23 alin. (1) (în puncte procentuale) pentru perioada 2026-2030 (**) Ponderile obținute în urma suplimentărilor, fără căldura și răcoarea reziduală (în puncte procentuale)

România 0,8 0,5 1,6 (*) Măsurile de flexibilitate prevăzute la art. 23 alin. (3) lit. a) în care au fost luate în considerare la calcularea suplimentărilor și a ponderilor obținute. (**) Măsurile de flexibilitate prevăzute la art. 23 alin. (3) lit. a) în care au fost luate în considerare la calcularea suplimentărilor și a ponderilor obținute.

81. Anexa nr. 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

Anexa nr. 2

CONȚINUTUL DE ENERGIE PENTRU COMBUSTIBILI

Combustibil

Conținut masic de energie (putere calorifică inferioară, MJ/kg)

Conținut volumic de energie (putere calorifică inferioară, MJ/l)

COMBUSTIBILI PROVENIȚI DIN BIOMASĂ ȘI/SAU DIN OPERAȚIUNI DE PRELUCRARE A BIOMASEI

Biopropan 46 24

Ulei vegetal pur (ulei produs din plante oleaginoase prin presare, extracție sau procedee comparabile, brut sau rafinat, dar nemodificat chimic) 37 34

Biomotorină - ester metilic al acizilor grași (ester metilic produs din ulei produs din biomasă) 37 33

Biomotorină - ester etilic al acizilor grași (ester etilic produs din ulei produs din biomasă) 38 34

Biogaz care se poate purifica pentru a obține calitatea gazelor naturale 50 - Ulei hidrotratat (tratat termochimic cu hidrogen) produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea motorinei 44 34

Ulei hidrotratat (tratat termochimic cu hidrogen) produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea benzinei 45 30

Ulei hidrotratat (tratat termochimic cu hidrogen) produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea combustibilului pentru avioane 44 34

Ulei hidrotratat (tratat termochimic cu hidrogen) produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea gazului petrolier lichefiat 46 24

Ulei coprelucrat (prelucrat într-o rafinărie simultan cu combustibili fosili) produs din biomasă sau biomasă supusă pirolizei, destinat a fi folosit la înlocuirea motorinei 43 36

Ulei coprelucrat (prelucrat într-o rafinărie simultan cu combustibili fosili) produs din biomasă sau biomasă supusă pirolizei, destinat a fi folosit la înlocuirea benzinei 44 32

Ulei coprelucrat (prelucrat într-o rafinărie simultan cu combustibili fosili) produs din biomasă sau biomasă supusă pirolizei, destinat a fi folosit la înlocuirea combustibilului pentru avioane 43 33

Ulei coprelucrat (prelucrat într-o rafinărie simultan cu combustibili fosili) produs din biomasă sau biomasă supusă pirolizei, destinat a fi folosit la înlocuirea gazului petrolier lichefiat 46 23

COMBUSTIBILI DIN SURSE REGENERABILE CARE POT FI PRODUȘI DIN DIFERITE SURSE REGENERABILE,

INCLUSIV BIOMASĂ

Metanol din surse regenerabile 20 16

Etanol din surse regenerabile 27 21

Propanol din surse regenerabile 31 25

Butanol din surse regenerabile 33 27

Motorină Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice destinat a fi folosit la înlocuirea motorinei) 44 34

Benzină Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea benzinei) 44 33

Combustibil pentru avioane Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea combustibilului pentru avioane) 44 33

Gaz petrolier lichefiat Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice destinat a fi folosit la înlocuirea gazului petrolier lichefiat) 46 24

DME (dimetileter) 28 19

Hidrogen din surse regenerabile 120 - ETBE (etil-terț-butil-eter produs pe bază de etanol) 36 (din care 33%

din surse regenerabile) 27 (din care 33%

din surse regenerabile)

MTBE (metil-terț-butil-eter produs pe bază de metanol) 35 (din care 22%

din surse regenerabile) 26 (din care 22%

din surse regenerabile)

TAEE (terțiar-amil-etil-eter produs pe bază de etanol) 38 (din care 29%

din surse regenerabile) 29 (din care 29%

din surse regenerabile)

TAME (terțiar-amil-metil-eter produs pe bază de metanol) 36 (din care 18%

din surse regenerabile) 28 (din care 18%

din surse regenerabile)

THxEE (terțiar-hexil-etil-eter produs pe bază de etanol) 38 (din care 25%

din surse regenerabile) 30 (din care 25%

din surse regenerabile)

THxME (terțiar-hexil-metil-eter produs pe bază de metanol) 38 (din care 14%

din surse regenerabile) 30 (din care 14%

din surse regenerabile)

COMBUSTIBILI DIN SURSE NEREGENERABILE

Benzină 43 32

Motorină 43 36

Combustibil pentru avioane 43 34

Hidrogen din surse neregenerabile 120 - 82. La anexa nr. 3 partea A, termenul „Q_utilizabil“ se modifică și va avea următorul cuprins: –

Q_utilizabil = totalul estimat al căldurii utilizabile generate de pompele de căldură care îndeplinesc criteriile menționate la art. 7 alin. (5), pus în aplicare după cum urmează: doar pompele de căldură pentru care SPF > 1,15 * 1/η sunt luate în considerare,

Articolul II

Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 13 august 2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1.

La articolul 2, litera i^1) va avea următorul cuprins:

i^1)

consum final brut de energie - produsele energetice furnizate în scopuri energetice industriei, transporturilor, gospodăriilor, serviciilor, inclusiv serviciilor publice, agriculturii, silviculturii și pescuitului, consumul de energie electrică și termică din sectorul de producere a energiei electrice și termice, precum și pierderile de energie electrică și termică din distribuție și transport;

2. Articolul 24^3 va avea următorul cuprins:

Articolul 24^3

(1) Ministerul de resort, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și ANRE, sub coordonarea Ministerului Educației și Cercetării, asigură disponibilitatea schemelor de certificare pentru instalatorii și proiectanții tuturor formelor de sisteme de încălzire și răcire din surse regenerabile pentru clădiri, industrie și agricultură, pentru instalatorii de sisteme fotovoltaice solare, inclusiv de sisteme de stocare a energiei, și pentru instalatorii de puncte de reîncărcare care să permită consumul dispecerizabil.

(2) La elaborarea schemelor prevăzute la alin. (1) se iau în considerare schemele în vigoare și au la bază criteriile prevăzute în anexa care face parte integrată din prezenta lege.

(3) Autoritatea competentă recunoaște certificarea acordată de alte state membre în conformitate cu prevederile alin. (2) și cu Ordinul ministrului educației nr. 4.696/2024 pentru aprobarea Metodologiei privind recunoașterea certificatelor dobândite, după caz, în sistem formal, nonformal și informal la furnizori de formare profesională autorizați/acreditați sau în centre de evaluare a competențelor autorizate/acreditate și/sau în cadrul altor entități cu rol echivalent din afara României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 26 iunie 2024.

(4) Autoritățile competente prevăzute la alin. (1) elaborează cadrul legislativ favorabil pentru formare de instalatori calificați în tehnologiile menționate la alin. (1) în vederea asigurării creșterii ponderii energiei din surse regenerabile, necesară pentru realizarea obiectivelor stabilite în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare.

(5) Pentru a asigura disponibilitatea instalatorilor și proiectanților, autoritățile competente prevăzute la alin. (1) pun la dispoziție suficiente programe de formare, inclusiv scheme de certificare, care să conducă la certificarea acestora pentru tehnologia de încălzire și răcire din surse regenerabile, sistemele fotovoltaice solare, inclusiv sistemele de stocare a energiei, punctele de reîncărcare care să permită consumul dispecerizabil, precum și pentru cele mai recente soluții inovatoare ale acestora, cu condiția ca acestea să fie compatibile cu scheme de certificare naționale.

(6) Autoritățile competente prevăzute la alin. (1) adoptă măsuri de promovare a participării la programele de formare menționate la alin. (5), în special a întreprinderilor mici și mijlocii și a persoanelor; măsurile pot include și acorduri voluntare de colaborare, bazate pe estimări ale vânzărilor fundamentate printr-un studiu de piață, cu furnizorii și vânzătorii de tehnologie relevanți.

(7) Autoritățile competente prevăzute la alin. (1) iau măsuri de remediere atunci când Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale identifică un decalaj între numărul necesar de instalatori formați și calificați față de numărul de instalatori disponibili.

(8) Autoritățile competente prevăzute la alin. (1) pun la dispoziția publicului informații privind schemele de certificare sau sistemele de calificare echivalente menționate la alin. (5).

(9) ANRE pune la dispoziția publicului, într-un mod transparent și ușor accesibil, o listă actualizată periodic a instalatorilor care sunt certificați sau calificați în conformitate cu prevederile alin. (4)-(6).

3. Anexa va avea următorul cuprins:

ANEXĂ

FORMAREA ȘI CERTIFICAREA

instalatorilor și proiectanților instalațiilor pe bază de energie din surse regenerabile

Sistemele de certificare sau sistemele de calificare echivalente și programele de formare au la bază următoarele criterii:

Articolul 1

Procesul de certificare sau un proces de calificare echivalent trebuie să fie transparent și definit în mod clar. Certificatele eliberate de organismele de certificare sunt clar definite și ușor de identificat pentru lucrătorii și profesioniștii care solicită certificarea. Procesul de certificare le permite instalatorilor să dobândească cunoștințele teoretice și practice necesare și garantează existența competențelor necesare pentru a instala instalații de înaltă calitate care funcționează în mod fiabil.

Articolul 2

Instalatorii de sisteme care funcționează pe bază de biomasă, pompe de căldură, energie geotermală de mică adâncime, energie fotovoltaică solară și energie termică solară, inclusiv pentru stocarea energiei, și de puncte de reîncărcare sunt certificați printr-un program de formare acreditat sau de către un organism de formare acreditat ori printr-un sistem de calificare echivalent.

Articolul 3

(1) Acreditarea/Autorizarea programului se realizează de către autoritățile competente responsabile de organizarea programului. Organismul de acreditare/autorizare se asigură că programele de formare, inclusiv programele de perfecționare și recalificare oferite de organismul de formare, sunt incluzive, au continuitate și au acoperire națională.

(2) Organismul de formare trebuie să dețină dotări tehnice specifice pentru a oferi formare practică, inclusiv suficiente echipamente de laborator sau facilități corespunzătoare pentru a asigura formarea practică.

(3) De asemenea, organismul de formare trebuie să ofere, pe lângă formarea de bază, cursuri mai scurte de actualizare și de perfecționare organizate în module de formare care să le permită instalatorilor și proiectanților să obțină noi competențe, să își extindă și să își diversifice aptitudinile cu privire la mai multe tipuri de tehnologii și combinații ale acestora. Organismul de formare asigură adaptarea formării la noile tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile în contextul clădirilor, al industriei și al agriculturii. Organismele de formare recunosc competențele relevante dobândite.

(4) Programele și modulele de formare sunt concepute astfel încât să permită învățarea pe tot parcursul vieții cu privire la instalațiile pe bază de energie din surse regenerabile și să fie compatibile cu formarea profesională pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pentru prima dată și pentru adulții care doresc să se recalifice sau să găsească un nou loc de muncă.

(5) Programele de formare sunt concepute pentru a facilita dobândirea calificărilor care să cuprindă diferite tipuri de tehnologii și soluții și pentru a evita specializarea limitată cu privire la o anumită marcă sau tehnologie. Pot avea calitatea de organism de formare producătorul instalației sau al sistemului, institute sau asociații, cu respectarea condițiilor privind acreditarea/autorizarea.

Articolul 4

Formarea care se încheie cu certificarea sau calificarea instalatorului include atât o parte teoretică, cât și una practică. La finalul formării, instalatorul trebuie să dețină calificările necesare pentru instalarea echipamentelor și sistemelor relevante în scopul de a îndeplini cerințele clientului de performanță și fiabilitate ale acestora, de a-și însuși competențe la un înalt nivel de calitate și de a respecta toate codurile și standardele aplicabile, inclusiv cele referitoare la energie și etichetare ecologică.

Articolul 5

Cursul de formare se încheie cu organizarea unui examen și eliberarea unui certificat de calificare sau absolvire, pentru cursanții care au promovat examenul. Examenul include o probă practică de instalare corectă a cazanelor sau a sobelor pe bază de biomasă, a pompelor de căldură, a instalațiilor geotermale de mică adâncime, a instalațiilor fotovoltaice solare sau a celor termice solare, inclusiv a mijloacelor de stocare a energiei, sau a punctelor de reîncărcare, ceea ce va favoriza o reacție din partea cererii.

Articolul 6

Sistemele de certificare sau sistemele de calificare iau în considerare următoarele orientări:

(1) Programele de formare acreditate/autorizate ar trebui oferite instalatorilor cu experiență la locul de muncă și care au urmat sau urmează tipurile de formare menționate, astfel:

a) în cazul instalatorilor de cazane și cuptoare de biomasă: se cere formarea prealabilă ca instalator de apă și canal, instalator de țevi și conducte, instalator de instalații termice sau tehnician de instalații sanitare și de încălzire sau de răcire;

b) în cazul instalatorilor de pompe de căldură: se cere formarea prealabilă ca instalator de apă și canal sau instalator de instalații frigorifice și deținerea calificării de bază ca electrician și instalator de apă și canal (tăierea țevilor, sudarea manșoanelor de țeavă, lipirea manșoanelor de țeavă, izolarea, etanșarea garniturilor, verificarea scurgerilor și instalarea sistemelor de încălzire sau de răcire);

c) în cazul instalatorului de instalații termice solare sau fotovoltaice solare: se cere formarea prealabilă ca electrician și calificare pentru lucrări de aplicare a învelișurilor în construcții, inclusiv cunoștințe de sudare a manșoanelor de țeavă, lipire a manșoanelor de țeavă, izolații, etanșare a garniturilor, capacitate de a efectua racordări la rețea, familiarizare cu materialele de bază pentru acoperiri, metodele de descărcare în arc și de sudare; sau

d) un program de formare profesională care să îi ofere unui instalator calificările specifice, echivalente cu 3 ani de instruire în calificările menționate la lit. a), b) sau c), inclusiv învățământ la clasă și la locul de muncă.

(2) Partea teoretică a formării instalatorului pentru cuptoare și cazane de biomasă ar trebui să ofere o privire de ansamblu a situației pieței de biomasă și să cuprindă aspecte ecologice, combustibili din biomasă, logistică, protecția împotriva incendiilor, elemente privind protecția patrimoniului construit, dotări aferente, tehnici de ardere, sisteme de aprindere, soluții hidraulice optime, compararea costurilor și a rentabilității, precum și proiectarea, instalarea și întreținerea cazanelor și cuptoarelor de biomasă. Formarea ar trebui să asigure, de asemenea, o bună cunoaștere a standardelor europene în domeniul tehnologiei și combustibililor din biomasă, de tipul peletelor, precum și a legislației naționale și comunitare referitoare la biomasă.

(3) Partea teoretică a formării instalatorilor de pompe de căldură ar trebui să ofere o privire de ansamblu asupra situației pe piața pompelor de căldură și să prezinte sursele geotermale de energie și temperaturile surselor subterane din diferite regiuni, identificarea conductibilității termice a solurilor și a rocilor, reglementările privind utilizarea surselor geotermale de energie, fezabilitatea utilizării pompelor de căldură în clădiri și determinarea celui mai potrivit sistem de pompe de căldură, precum și cunoștințe privind cerințele tehnice, siguranța, filtrarea aerului, racordarea la sursa de căldură și planul sistemului și integrarea soluțiilor de stocare a energiei, inclusiv în combinație cu instalațiile solare. Formarea ar trebui să asigure, de asemenea, o bună cunoaștere a tuturor standardelor europene pentru pompe de căldură, precum și a dreptului național și comunitar aplicabil. Instalatorul ar trebui să demonstreze că deține următoarele competențe esențiale:

a) înțelegerea de bază a principiilor fizice și de funcționare a pompei de căldură, inclusiv a caracteristicilor circuitului pompei de căldură: contextul dintre temperaturile joase ale mediului absorbant de căldură, temperaturile mari ale sursei de căldură și eficiența sistemului, determinarea coeficientului de performanță (COP) și factorul de performanță sezonieră (FPS);

b) înțelegerea componentelor și a funcționării lor în cadrul circuitului pompei de căldură (compresorul, ventilul de destindere, evaporatorul, condensorul, armăturile și garniturile, uleiul de ungere, refrigerentul), supraîncălzirea și subrăcirea și posibilitățile de răcire în cazul pompelor de căldură;

c) capacitatea de a alege și de a dimensiona componentele în situații tipice de instalare, inclusiv de a determina valorile tipice ale sarcinii termice pentru diferite clădiri și pentru producerea apei calde pe baza consumului de energie, de a determina capacitatea pompei de căldură privind sarcina termică pentru producerea apei calde, privind masa de stocare a clădirii și privind asigurarea neîntreruptă cu curent electric; de a determina soluțiile de stocare a energiei, inclusiv prin intermediul rezervorului tampon și al volumului acestuia și integrarea unui al doilea sistem de încălzire;

d) înțelegere a studiilor de fezabilitate și de proiectare;

e) înțelegere a forajului, în cazul pompelor de căldură geotermale.

(4) Partea teoretică a formării instalatorilor pentru instalațiile fotovoltaice solare și cele termice solare ar trebui să ofere o privire de ansamblu asupra situației de pe piața produselor solare și o comparație între costuri și profitabilitate și să cuprindă aspecte ecologice, componentele, caracteristicile și dimensionarea sistemelor care utilizează energia solară, selectarea de sisteme precise și dimensionarea componentelor, determinarea necesarului de căldură, opțiuni pentru integrarea soluțiilor de stocare a energiei, protecția împotriva incendiilor, subvențiile aferente, precum și proiectarea, instalarea și întreținerea instalațiilor fotovoltaice solare și a celor termice solare. Formarea ar trebui să asigure, de asemenea, o bună cunoaștere a tuturor standardelor europene privind tehnologia și certificarea (Solar Keymark), precum și a dreptului național și comunitar aplicabil. Instalatorul trebuie să demonstreze că deține următoarele competențe esențiale:

a) capacitatea de a lucra în condiții de siguranță, utilizând echipamentul și uneltele necesare și punând în aplicare codurile și standardele de siguranță și capacitatea de a identifica pericolele legate de lucrările de energie electrică, apă și canal, precum și pericolele de altă natură asociate instalațiilor solare;

b) capacitatea de a identifica sistemele și componentele lor specifice pentru sistemele active și pasive, inclusiv proiectarea lor mecanică, și de a determina amplasarea componentelor, planul și configurația sistemului și opțiunile pentru integrarea soluțiilor de stocare a energiei, inclusiv în combinație cu stații de reîncărcare;

c) capacitatea de a determina zona necesară pentru instalare, orientarea și înclinarea încălzitorului de apă solar și ale celui fotovoltaic solar, ținând cont de umbră, de accesul solar, de integritatea structurală, de oportunitatea instalării din punctul de vedere al clădirii sau climei și de identificarea diferitelor metode de instalare potrivite pentru tipurile de acoperiș și proporția echipamentelor necesare pentru instalare în cadrul sistemului; și

d) capacitatea de adaptare a schemei electrice, inclusiv determinarea curenților nominali proiectați, selectarea tipurilor corespunzătoare de conductori și a valorilor nominale corespunzătoare pentru fiecare circuit electric, determinarea dimensiunii corespunzătoare, a valorilor nominale și a locațiilor pentru echipamentele și subsistemele aferente și selectarea unui punct corespunzător de interconectare.

(5) Certificarea instalatorilor se realizează pentru o perioadă limitată de timp, astfel încât se recomandă un seminar sau un curs de perfecționare pentru a se asigura continuitatea certificării.

Articolul III

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piață a combustibililor lichizi și gazoși, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 19 septembrie 2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1.

La articolul 1, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică carburanților utilizați pentru propulsia autovehiculelor rutiere, utilajelor mobile nerutiere, inclusiv a tractoarelor agricole și forestiere, navelor de navigație interioară și ambarcațiunilor de agrement atunci când nu se află pe mare.

2. La articolul 1, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul cuprins:

Începând cu 1 ianuarie 2026 pentru carburanții care sunt folosiți pentru motoare cu aprindere prin scânteie și motoare cu aprindere prin compresie specificațiile tehnice bazate pe considerente de sănătate și de mediu, ținând seama de cerințele tehnice ale acestor motoare, se aplică în conformitate cu prezenta ordonanță de urgență.

3. La articolul 2 alineatul (1), după litera j) se introduce o nouă literă, lit. j^1), cu următorul cuprins:

j^1)

culturi de protecție - culturi secundare cu scop de protejare a solului;

4. La articolul 5, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:

(7) Prin excepție de la prevederile alin. (6), motorina destinată utilizării de către utilajele mobile nerutiere, inclusiv navele de navigație interioară, de către tractoarele agricole și forestiere și de către ambarcațiunile de agrement poate fi introdusă pe piață și/sau comercializată în cazul în care conținutul de sulf al carburanților lichizi respectivi nu depășește 10 mg/kg.

5. După articolul 5^1 se introduce un nou articol, art. 5^2, cu următorul cuprins:

Articolul 5^2

Pentru respectarea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, operatorii economici comercializează carburanți cu un conținut minim de biocombustibili avansați și biogaz produși din materiile prime enumerate în anexa nr. 10 partea A și combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică de minimum 5,5% în conținut energetic, din care cel puțin 1% este din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică, în anul 2030.

6. La articolul 8, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alin. (12), cu următorul cuprins:

(12) Datele colectate și raportate pentru anul 2023 autorității competente în conformitate cu prevederile art. 5 vor fi raportate de către aceasta Comisiei Europene în conformitate cu anexa nr. 7 până la data de 31 decembrie 2025.

7. La articolul 11, alineatele (4)-(10) se abrogă.

8. La articolul 12, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alin. (8^1), cu următorul cuprins:

În cazul în care un operator economic furnizează dovezi sau date obținute în conformitate cu un sistem care face obiectul unei decizii adoptate în temeiul prevederilor art. 30 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte, cu modificările ulterioare, ministerul de resort ia în considerare dovezile de respectare a elementelor vizate de sistem furnizate de către operatorul economic.

9. La articolul 13 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

a) specificațiile pentru benzină și pentru motorină prevăzute la art. 3 alin. (1), (2) și (3^1), la art. 5 alin. (4) și (5) și la art. 5^2 alin. (1);

10. Anexa nr. 1 se abrogă.

11. La anexa nr. 2, notele de subsol 1, 2 și 5 se modifică și vor avea următorul cuprins: ^(1) Metodele de testare sunt cele specificate în EN 228:2012

A1:2017. Autoritățile competente pot adopta metoda analitică specificată în standardul de înlocuire EN 228:2012

A1:2017, dacă se poate demonstra că aceasta oferă cel puțin aceeași precizie ca metoda analitică pe care o înlocuiește. ^(2) Valorile menționate în specificație sunt „valori reale“. La stabilirea valorilor lor limită s-au aplicat termenii EN ISO 4259-1:2017/A1:2021 «Produse petroliere și produse înrudite. Fidelitatea metodelor de măsurare și a rezultatelor - Partea 1: Determinarea valorilor de fidelitate referitoare la metodele de încercare», iar pentru stabilirea unei valori minime s-a luat în considerare o diferență minimă de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele măsurărilor individuale se interpretează pe baza criteriilor descrise în EN ISO 4259-2:2017/A1:2019.

. ^(5) Alți mono-alcooli și eteri cu un punct final de fierbere care nu îl depășește pe cel menționat în EN 228:2012

A1:2017.

12. La anexa nr. 3, notele de subsol 1, 2 și 4 se modifică și vor avea următorul cuprins: ^(1) Metodele de testare sunt cele specificate în EN 590:2013

A1:2017. Autoritățile competente pot adopta metoda analitică specificată în standardul de înlocuire EN 590:2013

A1:2017, dacă se poate demonstra că aceasta oferă cel puțin aceeași precizie ca metoda analitică pe care o înlocuiește. ^(2) Valorile menționate în specificație sunt «valori reale». La stabilirea valorilor-limită s-au aplicat termenii EN ISO 4259-1:2017/A1:2021 «Produse petroliere și produse înrudite. Fidelitatea metodelor de măsurare și a rezultatelor - Partea 1: Determinarea valorilor de fidelitate referitoare la metodele de încercare», iar pentru stabilirea unei valori minime s-a luat în considerare o diferență minimă de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele măsurărilor individuale se interpretează pe baza criteriilor descrise în EN ISO 4259-2:2017/A1:2019.

. ^(4) Începând cu 1 ianuarie 2027, furnizorilor de combustibil le este interzis să introducă pe piață motorină diesel cu un conținut de esteri metilici ai acizilor grași (EMAG) mai mare de 7%.

13. Anexa nr. 9 se abrogă.

14. La anexa nr. 10 partea A, titlul se modifică și va avea următorul cuprins: PARTEA A

Materii prime pentru producția de biogaz pentru transporturi și de biocombustibili avansați:

15. La anexa nr. 10 partea A, după litera q) se introduc cinci noi litere, lit. r)-ț), cu următorul cuprins:

r) uleiuri de fuzel provenite din distilare alcoolică;

s) metanol brut din celuloză kraft rezultată din producția de pastă de lemn;

ș) culturi intermediare, precum culturile intercalate și culturile de protecție care sunt cultivate în zone în care, din cauza unei perioade scurte de vegetație, producția de culturi alimentare și furajere este limitată la o singură recoltă și cu condiția ca utilizarea lor să nu declanșeze o cerere de terenuri suplimentare și cu condiția menținerii conținutului de materie organică din sol, atunci când sunt utilizate pentru producția de biocombustibil pentru sectorul aviației;

t) culturi cultivate pe terenuri puternic degradate, cu excepția culturilor alimentare și furajere, atunci când sunt utilizate pentru producția de biocombustibil pentru sectorul aviației;

ț) cianobacterii (alge albastre-verzi).

16. La anexa nr. 10 partea B, titlul se modifică și va avea următorul cuprins: PARTEA B

Materii prime pentru producția de biocombustibili și de biogaz pentru transporturi, a căror contribuție la îndeplinirea obiectivelor menționate la art. 24 alin. (6) lit. a) trebuie să fie limitată la:

17. La anexa nr. 10 partea B, după litera b) se introduc patru noi litere, lit. c)-f), cu următorul cuprins:

c) culturi deteriorate care nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în lanțul alimentar sau furajer, cu excepția substanțelor care au fost modificate sau contaminate intenționat pentru a corespunde prezentei definiții;

d) ape reziduale municipale și derivații lor, alții decât nămolul de epurare;

e) culturi cultivate pe terenuri puternic degradate, cu excepția culturilor alimentare și furajere și a materiilor prime enumerate în partea A a prezentei anexe, atunci când nu sunt utilizate pentru producția de biocombustibil pentru sectorul aviației;

f) culturi intermediare, precum culturile intercalate și culturile de protecție, cu excepția materiilor prime enumerate în partea A a prezentei anexe, care sunt cultivate în zone în care, din cauza unei perioade scurte de vegetație, producția de culturi alimentare și furajere este limitată la o singură recoltă și cu condiția ca utilizarea lor să nu declanșeze o cerere de terenuri suplimentare și cu condiția menținerii conținutului de materie organică din sol, atunci când nu sunt utilizate pentru producția de biocombustibil pentru sectorul aviației.

18. La anexa nr. 11 lit. B, punctele 6, 15 și 18 se modifică și vor avea următorul cuprins:

6. Pentru calculul menționat la punctul 1 lit. a), reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din îmbunătățirea gestionării în agricultură, e_sca, cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în miriște, îmbunătățirea culturilor și a sistemului de rotație a culturilor, utilizarea culturilor de protecție, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum și utilizarea unui ameliorator organic de soluri, precum compost și digestat fermentat din gunoi de grajd, se ia în considerare doar în cazul în care nu există riscul ca acestea să aibă un efect negativ asupra biodiversității. În plus, se furnizează dovezi solide și verificabile cu privire la creșterea cantității de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ținând seama, în același timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea la scară crescută de îngrășăminte și erbicide (*). (*) Măsurarea carbonului din sol poate constitui o astfel de dovadă, de exemplu, printr-o primă măsurătoare premergătoare cultivării și prin măsurători ulterioare la intervale regulate de câțiva ani. În acest caz, înainte ca cea de-a doua măsurătoare să fie disponibilă, creșterea carbonului din sol ar urma să fie estimată pe baza unor experimente sau a unor modele ale solului reprezentative. După cea de-a doua măsurătoare, măsurătorile ar urma să constituie baza pentru determinarea creșterii cantității carbonului din sol și a amplorii acestei creșteri.

.

15. Reducerea emisiilor prin captarea și înlocuirea CO_2, e_ccr, este direct legată de producția de biocombustibili sau de biolichide cărora le sunt atribuite și se limitează la emisiile evitate prin captarea CO_2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează pentru înlocuirea CO_2 de origine fosilă în producția de produse și servicii comerciale până la data de 1 ianuarie 2036.

18. Pentru calculele menționate la punctul 17, emisiile care trebuie împărțite sunt e_ec

e_l

e_sca

acele fracții ale e_p, e_td, e_ccs și e_ccr care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. În cazul în care s-a alocat vreo valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viață, fracția din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor. În cazul biocombustibililor și biolichidelor, toate coprodusele care nu se încadrează în domeniul de aplicare a punctului 17 se iau în considerare în scopul acestor calcule. Pentru calculul respectiv se atribuie un conținut energetic egal cu zero coproduselor cu conținut energetic negativ.

Ca regulă generală, deșeurile și reziduurile, inclusiv toate deșeurile și reziduurile incluse în anexa nr. 10, se consideră a avea o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viață până în momentul procesului de colectare a materialelor respective, indiferent dacă acestea sunt prelucrate în produse intermediare înainte de a fi transformate în produsul final.

În cazul combustibililor din biomasă produși în rafinării, altele decât combinațiile de instalații de prelucrare cu cazane sau unități de cogenerare care furnizează energie termică și/sau energie electrică instalației de prelucrare, unitatea de analiză pentru calculul menționat la punctul 17 este rafinăria.

Articolul IV

La articolul 3 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, cu modificările și completările ulterioare, punctele 24 și 43 se modifică și vor avea următorul cuprins:

24. comunitate de energie a cetățenilor - persoana juridică care îndeplinește, cumulativ, următoarele condiții:

a) este bazată pe o participare voluntară și deschisă și este controlată efectiv de către minimum 5 membri sau acționari persoane fizice, autorități locale, inclusiv municipalități sau întreprinderi mici;

b) are ca principal obiectiv oferirea unor avantaje cu privire la mediu, economice sau sociale pentru membrii sau acționarii săi sau pentru zonele locale în care funcționează;

c) se poate implica în producere, inclusiv producerea din surse regenerabile, distribuție, furnizare, consum, agregare, stocarea energiei, servicii de eficiență energetică sau în servicii de încărcare pentru autovehicule electrice ori poate să furnizeze alte servicii energetice membrilor sau acționarilor săi;

d) locurile de consum aferente membrilor sau acționarilor sunt racordate la rețeaua aceluiași operator de distribuție;

43. energie din surse regenerabile sau energie regenerabilă înseamnă energie din surse regenerabile nefosile, respectiv energie eoliană, solară (solară termică și solară fotovoltaică) și geotermală, energie osmotică, energie ambientală, energia mareelor, a valurilor și alte tipuri de energie a oceanelor, energie hidroelectrică, biomasă, gaz de depozit, gaz provenit din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz.

Articolul V

Legea nr. 237/2023 privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei și transporturilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 20 iulie 2023, se modifică după cum urmează: 1.

La articolul 2, punctul 1 va avea următorul cuprins:

1. combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică - combustibili lichizi și gazoși al căror conținut energetic provine din surse regenerabile, altele decât biomasa, așa cum este definită la art. 2 lit. b) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și care respectă un prag de 70% în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În cazul în care conținutul energetic provine dintr-un mix de surse regenerabile și neregenerabile, va fi luată în considerare doar fracția aferentă surselor regenerabile;

2. La articolul 3, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

(2) Furnizorii de combustibili au obligația să se asigure că valoarea energetică provenită din cantitatea de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică furnizați pe piață în România și utilizată în sectorul transporturilor pe perioada unui an este cel puțin egală cu 1% din conținutul energetic al tuturor combustibililor furnizați pentru consum sau pentru utilizare pe piață, în România, începând cu anul 2030.

3. La articolul 3, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

(3) Fiecare furnizor de combustibili are obligația să se asigure că valoarea energetică provenită din cantitatea de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică și din energia electrică din surse regenerabile utilizată pentru electromobilitate furnizată pe piață în România și utilizată în sectorul transporturilor, în perioada 2026-2029, este cel puțin 0,1%, în anul 2026, 0,2%, în anul 2027, 0,5%, în anul 2028, și 0,8%, în anul 2029, din conținutul energetic al tuturor combustibililor puși pe piață în România în anul respectiv.

4. La articolul 5, litera b) va avea următorul cuprins:

b) pentru calcularea numărătorului se iau în considerare conținutul energetic al combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică furnizați în sectorul transporturilor și conținutul energetic al combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică, când aceștia sunt utilizați drept produs intermediar pentru producția de combustibili convenționali;

Articolul VI

Finanțarea necesară schemelor de sprijin prevăzute la art. 4 alin. (12), art. 15^1 alin. (12), art. 20^1 alin. (5), art.

(21) alin. (6^1) și art. 23 alin. (5) lit. k) și l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se realizează cu încadrare în bugetele aprobate anual, potrivit legii, cu această destinație autorităților/instituțiilor publice implicate.

Articolul VII

Prezenta ordonanță de urgență instituie cadrul juridic pentru promovarea și facilitarea dezvoltării comunităților de energie din surse regenerabile.

Prezenta ordonanță de urgență transpune prevederile art. 1, art. 3, anexa I și anexa II din Directiva 2023/2.413 a Parlamentului European și a Consiliului din 18 octombrie 2026 de modificare a Directivei (UE) 2018/2001, a Regulamentului (UE) 2018/1999 și a Directivei 98/70/CE în ceea ce privește promovarea energiei din surse regenerabile și de abrogare a Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nr. 2023/2.413, seria L, din 31 octombrie 2023, precum și prevederile anexei din Directiva delegată (UE) 2024/1.405 a Comisiei din 14 martie 2024 de modificare a anexei IX la Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește adăugarea de materii prime pentru producția de biocombustibili și biogaz, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nr. 2024/1.405, seria L, din 17 martie 2024, precum și prevederile art. 19 alin. (2) primul paragraf, a patra și a cincea teză și al doilea paragraf, alin. (9), art. 21 alin. (6) și ale art. 22 alin. (4) lit. f)-h) din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nr. 328, seria L, din 21 decembrie 2018.

București, 6 noiembrie 2025.

Nr. 59.