ORDONANȚĂ nr. 52/1997

Capitolul 1 – Dispoziții generale

Articolul 1

În înțelesul prezentei ordonanțe, notiunile de mai jos se definesc astfel:

a) Franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua între persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoană, denumita francizor, acorda unei alte persoane, denumita beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu.

b) Francizorul este un comerciant care: – este titularul drepturilor asupra unei mărci înregistrate; drepturile trebuie să fie exercitate pe o durată cel puțin egala cu durata contractului de franciza;

– conferă dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu;

– asigura beneficiarului o pregătire inițială pentru exploatarea marcii înregistrate;

– utilizează personal și mijloace financiare pentru promovarea marcii sale, cercetării și inovatiei, asigurând dezvoltarea și viabilitatea produsului.

c) Beneficiarul este un comerciant, persoana fizica sau juridică, selecționat de francizor, care adera la principiul omogenitatii rețelei de franciza, asa cum este ea definită de către francizori.

d) Know-how este ansamblul formulelor, definitiilor tehnice, documentelor, desenelor și modelelor, rețelelor, procedeelor și al altor elemente analoage, care servesc la fabricarea și comercializarea unui produs.

e) Rețeaua de franciza cuprinde un ansamblu de raporturi contractuale între un francizor și mai mulți beneficiari, în scopul promovării unei tehnologii, unui produs sau serviciu, precum și pentru dezvoltarea producției și distribuției unui produs sau serviciu.

Notă

*) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 79 din 9 aprilie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 13 aprilie 1998, dându-se textelor o noua numerotare.

Ordonanța Guvernului nr. 52 din 28 august 1997 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 30 august 1997.

Capitolul 2 – Norme privind relațiile dintre părți. Relațiile precontractuale, contractuale, postcontractuale

Articolul 2

(1) Faza precontractuala are ca scop să permită fiecărei părți să-și confirme decizia de a colabora.

(2) Francizorul furnizează viitorului beneficiar informații care îi permit acestuia sa participe, în deplina cunoștința de cauza, la derularea contractului de franciza.

(3) Francizorul se obliga sa furnizeze beneficiarului informații despre: – experienta dobandita și transferabila;

– condițiile financiare ale contractului, respectiv redeventa inițială sau taxa de intrare în rețea, redevențele periodice, redevențele din publicitate, determinate tarifelor privind prestările de servicii și tarifele privind produsele, serviciile și tehnologiile, în cazul clauzei obligațiilor contractuale de cumpărare;

– elementele care permit beneficiarului să facă calculul rezultatului previzionat și să-și întocmească planul financiar;

– obiectivele și aria exclusivitatii acordate;

– durata contractului, condițiile reînnoirii, rezilierii, cesiunii.

Articolul 3

Contractul de franciza trebuie să reflecte interesele membrilor rețelei de franciza, protejand drepturile de proprietate industriala sau intelectuală ale francizorului, prin menținerea identității comune și a reputației rețelei de franciza.

Articolul 4

(1) Contractul de franciza trebuie să definească, fără ambiguitate, obligațiile și responsabilitățile fiecărei părți, precum și orice alte clauze ale colaborării.

(2) Francizorul trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

a) să dețină și sa exploateze o activitate comercială, pe o anumită perioada, anterior lansării rețelei de franciza;

b) să fie titularul drepturilor de proprietate intelectuală și/sau industriala;

c) să asigure beneficiarilor săi o pregătire inițială, precum și asistența comercială și/sau tehnica permanenta, pe toată durata existenței drepturilor contractuale.

(3) Beneficiarul trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

a) sa dezvolte rețeaua de franciza și sa mențină identitatea sa comuna, precum și reputația acesteia;

b) sa furnizeze francizorului orice informație de natura a facilita cunoașterea și analiza performantelor și a situației reale financiare, pentru a asigura o gestiune eficienta în legătură cu franciza;

c) sa nu divulge la terțe persoane know-how-ul furnizat de către francizor, atât pe toată durata contractului de franciza, cat și ulterior.

Articolul 5 — Contractul de franciza trebuie să cuprindă următoarele clauze; –

obiectul contractului;

– drepturile și obligațiile părților;

– condițiile financiare;

– durata contractului;

– condițiile de modificare, prelungire și reziliere.

Articolul 6

(1) Contractul de franciza va respecta următoarele principii: – termenul va fi fixat astfel încât să permită beneficiarului amortizarea investițiilor specifice francizei;

– francizorul va înștiința pe beneficiar cu un preaviz suficient de mare asupra intentiei de a nu reînnoi contractul la data expirării sau de a nu semna un nou contract;

– în cadrul clauzelor de reziliere, se vor stabili în mod clar circumstanțele care pot sa determine o reziliere fără preaviz;

– condițiile în care va putea sa opereze cesiunea drepturilor decurgând din contract vor fi cu claritate precizate, în special condițiile de desemnare a unui succesor;

– dreptul de preemțiune va fi prevăzut, dacă interesul menținerii sau dezvoltării rețelei de franciza necesita recunoașterea acestui drept;

– clauzele de nonconcurenta vor fi cuprinse în contract, pentru protejarea know-how-ului;

– obligațiile financiare ale beneficiarului vor fi cu claritate precizate și vor fi determinate astfel încât sa favorizeze atingerea obiectivelor comune.

(2) Prin contractul de franciza, francizorul controlează respectarea tuturor elementelor constitutive ale imaginii marcii. Marca francizorului, simbol al identității și al renumelui rețelei de franciza, constituie garanția calității produsului/serviciului/tehnologiei furnizate consumatorului. Aceasta garanție este asigurata prin transmiterea și prin controlul respectării know-how-ului, furnizarea unei game omogene de produse și/sau servicii și/sau tehnologii.

Francizorul se asigura ca beneficiarul, printr-o publicitate adecvată, face cunoscut ca este o persoană independenta din punct de vedere financiar în raport cu francizorul sau cu alte persoane.

(3) Dreptul care se transfera obliga beneficiarul la plata unei redevențe și îl autorizeaza sa utilizeze marca produselor și/sau serviciilor și/sau tehnologiilor, know-how-ul ori o alta experienta deosebită de franciza, precum și orice alte drepturi de proprietate intelectuală sau industriala, după caz, susținut permanent de asistența comercială și/sau tehnica a francizorului, pe toată durata de valabilitate a contractului de franciza.

Articolul 7

Francizorul va notifica în scris beneficiarului orice încălcare a obligațiilor contractuale și îi va acorda un termen rezonabil de remediere.

Articolul 8

(1) La încetarea relațiilor contractuale, relațiile postcontractuale se vor baza pe regulile unei concurente loiale.

(2) Francizorul poate să impună obligații ferme fostului beneficiar, asigurând astfel protejarea caracterului confidențial al afacerii și, în special, neutilizarea know-how-ului de către o rețea concurenta.

Articolul 9 — În cazul în care francizorul propune semnarea unui contract de exclusivitate, vor fi respectate următoarele reguli: –

dacă este încasată o taxa de intrare în rețeaua de franciza, la semnarea contractului de franciza, suma privind drepturile de exclusivitate, prevăzută în contract, este proporțională cu taxa de intrare și se adauga acesteia;

– în lipsa taxei de intrare, modalitățile de rambursare a taxei de exclusivitate sunt precizate în cazul rezilierii contractului de franciza;

– taxa de exclusivitate poate fi destinată pentru a acoperi o parte a cheltuielilor necesare implementarii francizei și/sau pentru a delimita zona și/sau pentru know-how-ul transmis;

– contractul de exclusivitate trebuie să prevadă o clauza de reziliere, convenabila ambelor părți;

– durata este determinata în funcție de caracteristicile proprii fiecărei francize.

Articolul 10

Francizorul poate să impună o clauza de nonconcurenta și de confidențialitate, pentru a împiedica înstrăinarea know-how-ului transmis pe durata contractului de exclusivitate.

Articolul 11

În temeiul relațiilor contractuale cu beneficiarii săi, francizorul va întemeia o rețea de franciza, care trebuie exploatată astfel încât să permită păstrarea identității și renumelui rețelei pentru care francizorul este garant.

Articolul 12

Rețeaua de franciza este formată din francizor și beneficiari. Prin organizare și dezvoltare, rețeaua de franciza trebuie să contribuie la ameliorarea producției și/sau distribuției de produse și/sau de servicii.

Capitolul 3 – Publicitate și selecție

Articolul 13

Publicitatea pentru selecționarea beneficiarilor trebuie să fie lipsită de ambiguitate și sa nu conțină informații eronate.

Articolul 14

Documentele publicitare, care prezintă rezultatele financiare previzionate ale unui beneficiar, vor trebui să fie obiective și verificabile.

Articolul 15

(1) Francizorul selectioneaza beneficiarul care face dovada competentelor solicitate, respectiv: calități manageriale și capacitate financiară pentru exploatarea afacerii.

(2) Francizorul, în calitate de initiator și garant al rețelei de franciza, trebuie să vegheze la păstrarea identității și a reputației rețelei de franciza.