DECIZIE nr. 526/2025

Elena-Simina Tănăsescu - președinte

Asztalos Csaba-Ferenc - judecător

Mihai Busuioc - judecător

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dacian-Cosmin Dragoș - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Laura-Iuliana Scântei - judecător

Andrei Grigoraș - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în interpretarea dată prin Decizia nr. 32 din 11 decembrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, excepție ridicată de Loredana-Maria Grecu în Dosarul nr. 6.183/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.900D/2021.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 176 din 24 martie 2022 și ținând seama de data încheierii prin care Curtea a fost sesizată în prezenta cauză.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 29 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.183/63/2018, Tribunalul Dolj - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în interpretarea dată prin Decizia nr. 32 din 11 decembrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Excepția a fost ridicată de Loredana-Maria Grecu într-o cauză penală având ca obiect stabilirea vinovăției acesteia sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 267 alin. (1) din Codul penal, și de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 32 din 11 decembrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, contravin dispozițiilor art. 16 din Constituție, întrucât pentru infracțiunea de contrabandă în forma asimilată prevăzută de art. 270 alin. (3) din Codul vamal al României se instituie un regim sancționator mai sever decât cel stabilit pentru fapta săvârșită în forma tip prevăzută la alin. (1) al aceluiași articol. În concret, se arată că, deși, în cazul autoarei excepției de neconstituționalitate, a fost reținută simpla deținere nelegală a unor produse supuse regimului vamal, se impune o sancțiune penală, în timp ce, pentru fapte mult mai grave, precum introducerea frauduloasă în țară a bunurilor accizabile până la limita de 20.000 lei valoare în vamă, în temeiul art. 449 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal, legea permite aplicarea unei sancțiuni contravenționale.

6. Se arată că prin Decizia nr. 32 din 11 decembrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, sa stabilit că noțiunea de „contrabandă“ utilizată de legiuitor în cuprinsul dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României privește contrabanda constând în introducerea în țară a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal ori prin introducerea acestora prin locurile stabilite pentru controlul vamal, dar prin sustragerea de la controlul vamal. Drept urmare, instanța supremă a reținut că infracțiunea săvârșită în forma asimilată nu este condiționată de existența infracțiunilor de contrabandă prevăzute de art. 270 alin. (1) și (2) din Codul vamal al României.

7. Se susține, în esență, că prin interpretarea în sens larg a noțiunii de „contrabandă“, în cazul săvârșirii faptei penale astfel cum este reglementată de art. 270 alin. (3) din Codul vamal al României, sunt eliminate pragurile valorice de 20.000 lei și 40.000 lei prevăzute de art. 270 alin. (2) lit. a) din același cod, a căror depășire atrage răspunderea penală. O asemenea interpretare conduce la instituirea unui regim sancționator discriminatoriu.

8. Sunt invocate, totodată, dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, arătându-se că textele criticate contravin și acestor norme constituționale. De asemenea, se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 828 din 3 decembrie 2015, la Decizia nr. 255 din 23 aprilie 2019 și la Decizia nr. 113 din 25 februarie 2020, arătându-se că fapta de contrabandă asimilată este reținută atunci când bunurile ce constituie obiect material al infracțiunii provin dintr-o faptă prevăzută de legea penală, nefiind important dacă aceasta constituie infracțiune.

9. Tribunalul Dolj - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, instanța face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 556 din 19 septembrie 2017.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

11. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că, în motivarea excepției, autoarea acesteia își întemeiază criticile de neconstituționalitate pe existența unui tratament sancționator diferit, comparând situația a doi făptuitori care au săvârșit fapte prevăzute de norme juridice distincte. Se susține că dispozițiile art. 270 alin. (3) din Codul vamal al României, în forma în vigoare la data sesizării, în interpretarea dată prin Decizia nr. 32 din 11 decembrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, se aplică tuturor faptelor care intră sub incidența lor, neexistând o diferență de tratament în privința aceleiași fapte. Or, încălcarea principiului egalității intervine atunci când se aplică un tratament diferit unor situații egale, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, ori atunci când există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele utilizate. Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (3)-(5) din Constituție, se susține că acestea au fost doar enumerate, fără a fi formulată o veritabilă critică de neconstituționalitate.

12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, conform încheierii de sesizare, dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 aprilie 2006, în interpretarea dată prin Decizia nr. 32 din 11 decembrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, care au următorul cuprins: „Sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia.“

15. Prin Decizia nr. 32 din 11 decembrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 28 ianuarie 2016, s-a stabilit că „noțiunea de «contrabandă» utilizată de legiuitor în dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în sintagma «cunoscând că acestea provin din contrabandă», privește contrabanda constând în introducerea în țară a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal ori introducerea în țară a acestor bunuri sau mărfuri prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragerea de la controlul vamal“.

16. Ulterior sesizării Curții Constituționale, dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2022 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fiscal și vamal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 17 iunie 2022, însă textul de lege criticat poate forma obiect al controlului de constituționalitate, ținând seama de cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu referire la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sintagmă care este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Având în vedere cele de mai sus, Curtea va analiza constituționalitatea dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2022, în interpretarea dată prin Decizia nr. 32 din 11 decembrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

17. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la principiul securității juridice și la calitatea legii, ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea în drepturi.

18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia își întemeiază criticile de neconstituționalitate pe neaplicarea pragurilor valorice de 20.000 lei și 40.000 lei prevăzute de art. 270 alin. (2) lit. a) din Codul vamal al României, în forma în vigoare la data sesizării, în cazul săvârșirii faptei penale prevăzute de art. 270 alin. (3) din același act normativ.

19. Curtea reține că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, pentru critici similare, iar prin Decizia nr. 176 din 24 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 5 mai 2022, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate, constatând că dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României sunt neconstituționale.

20. Curtea observă că Decizia nr. 32 din 11 decembrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a fost pronunțată la o dată anterioară admiterii excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Codul vamal al României. Așadar, Curtea reține că la data admiterii excepției s-au avut în vedere dispozițiile art. 270 alin. (3) din Codul vamal al României astfel cum au fost interpretate prin decizia instanței supreme anterior menționată. De altfel, în Decizia nr. 176 din 24 martie 2022, precitată, paragraful 26, Curtea Constituțională a reținut că Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a pronunțat Decizia nr. 32 din 11 decembrie 2015, prin care a stabilit că noțiunea de „contrabandă“ utilizată de legiuitor în dispozițiile art. 270 alin. (3) din Codul vamal al României nu echivalează cu infracțiunea de contrabandă prevăzută în art. 270 alin. (1) și (2) din aceeași lege, cu toate elementele constitutive ale acesteia.

21. Pentru a admite excepția de neconstituționalitate, Curtea a reținut, în esență, că infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din Codul vamal al României este „asimilată“ infracțiunii de contrabandă, aceasta nefiind, prin natura ei, o infracțiune de contrabandă, și că legiuitorul a folosit procedura normei incomplete pentru a-i întregi conținutul, făcând trimitere la pedeapsa prevăzută la alin. (1) al art. 270 din Codul vamal al României.

22. Curtea a arătat că, stabilind o pedeapsă corespunzătoare incriminării din alin. (1) al art. 270 din Codul vamal, respectiv închisoarea de la 2 la 7 ani, legiuitorul i-a atribuit faptei reglementate la alin. (3) același pericol social generic, deși această din urmă infracțiune este doar „asimilată“. Curtea a reținut că, prin elementul său material, fapta prevăzută la alin. (3) are natura unei infracțiuni de tăinuire, vizând bunuri de un anumit specific, respectiv bunuri provenite din contrabandă, a căror deținere, depozitare sau colectare afectează bugetul consolidat al statului.

23. Curtea a constatat că art. 270 alin. (1) din Codul vamal al României, care reglementează contrabanda simplă, nu prevede o limită sau un prag valoric al bunurilor ori mărfurilor de la care fapta să constituie infracțiune. În schimb, art. 270 alin. (2) stabilește, la lit. a), două praguri valorice atunci când fapta este săvârșită prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, respectiv un prag de 20.000 lei și un altul de 40.000 lei, după cum bunurile sau mărfurile sunt ori nu purtătoare de accize. Or, în cuprinsul alin. (3) al aceluiași articol, legiuitorul nu a prevăzut asemenea praguri, deși limitele de pedeapsă au fost stabilite prin trimitere la alin. (1). Curtea a constatat că fapta prevăzută la alin. (3) al art. 270 din Codul vamal al României, în lipsa unor praguri valorice, constituie întotdeauna infracțiune, însă faptele din care provin/cărora le sunt destinate aceste bunuri nu constituie întotdeauna infracțiune; faptele de la art. 270 alin. (2) lit. a) din Codul vamal al României constituie infracțiune numai când valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal este mai mare de 20.000 lei, respectiv 40.000 lei, iar faptele incriminate la lit. b) a alin. (2) al art. 270 din același act normativ sunt condiționate de săvârșirea lor de două ori în decursul unui an.

24. Curtea a arătat că, în condițiile în care infracțiunea prevăzută la art. 270 alin. (3) este, în privința majorității operațiunilor/acțiunilor ce constituie elementul material al laturii obiective, o infracțiune subsecventă - similară celor derivate, precum tăinuirea sau favorizarea infractorului - aceasta împrumută caracterul faptelor din care provin bunurile, produsele ori folosul infracțiunii. Curtea a reținut însă că, deși infracțiunea derivată preia pericolul social generic al faptei principale, acesta nu poate fi niciodată superior celui aferent faptei principale. Or, neinstituirea unui prag valoric/temporal pentru faptele asimilate contrabandei le atribuie un pericol social generic mai mare decât cel al faptelor principale.

25. Curtea a reținut că, prin modalitatea de reglementare a art. 270 alin. (3) din Codul vamal al României, legiuitorul nu a ținut seama de principiul potrivit căruia incriminarea unei fapte ca infracțiune trebuie să intervină ca ultim resort în protejarea unei valori sociale, fiind nerespectat principiul ultima ratio potrivit căruia nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, pentru a fi justificată aplicarea unei sancțiuni penale. În aceste condiții, Curtea a constatat că au fost încălcate dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție referitoare la statul de drept.

26. Totodată, Curtea a arătat că nereglementarea unui prag valoric/temporal făcea ca modalitatea de incriminare a contrabandei, în forma asimilată, să fie afectată de un viciu de neconstituționalitate și din perspectiva stabilirii de către instanță a pericolului social concret al faptelor deduse judecății și a aplicării unei pedepse corect individualizate, contrar dispozițiilor art. 124 din Constituție privind înfăptuirea justiției.

27. În consecință, analizând excepția de neconstituționalitate prin prisma criticilor formulate în prezenta cauză, astfel cum aceasta a fost configurată de autoarea excepției, sub aspectul pretinsei omisiuni de reglementare, în cuprinsul art. 270 alin. (3) din Codul vamal al României, a unor praguri valorice privind incidența răspunderii penale, Curtea reține că s-a pronunțat deja, în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate, prin Decizia nr. 176 din 24 martie 2022, precitată. Ca urmare a constatării neconstituționalității dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Codul vamal al României, viciul de neconstituționalitate a fost înlăturat prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2022. În urma acestei intervenții legislative, textul a fost modificat în sensul că „sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, dacă sunt depășite limitele cantitative sau valorice prevăzute la alin. (2) lit. a)“.

28. Având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“ și ținând cont de faptul că Decizia nr. 176 din 24 martie 2022, precitată, a fost publicată ulterior sesizării instanței de contencios constituțional în prezenta cauză, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate invocată a devenit inadmisibilă.

29. Curtea reține totodată că, având în vedere dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, soluția de admitere a excepției de neconstituționalitate, pronunțată prin Decizia nr. 176 din 24 martie 2022, precitată, îi va profita și autoarei prezentei excepții, aceasta putând constitui temei de revizuire, conform dispoziției procesual penale anterior menționate.

30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2022 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fiscal și vamal, în interpretarea dată prin Decizia nr. 32 din 11 decembrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, excepție ridicată de Loredana-Maria Grecu în Dosarul nr. 6.183/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 23 octombrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Andrei Grigoraș