DECIZIE nr. 765/2025

Elena-Simina Tănăsescu - președinte

Asztalos Csaba-Ferenc - judecător

Mihai Busuioc - judecător

Mihaela Ciochină - judecător

Dacian-Cosmin Dragoș - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42, 43 și 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Genel International - S.R.L. din Rebra, județul Bistrița-Năsăud, în Dosarul nr. 2.577/265/2019/a3 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 781D/2020.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 939D/2021, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de aceeași autoare în Dosarul nr. 2.577/265/2019/a5 al Curții de Apel Cluj - Secția a II-a civilă.

4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele menționate, pune în discuție, din oficiu, conexarea cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura procesuală propusă. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 939D/2021 la Dosarul nr. 781D/2020, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că nu poate fi reținută critica privind lipsa motivării existenței unei situații extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată deoarece în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 au fost indicate motivele pentru care a fost necesară adoptarea acesteia. De asemenea, arată că nu poate fi primită nici critica privind lipsa legii de abilitare a Guvernului pentru a emite acest act normativ, deoarece ordonanțele de urgență au un regim diferit față de ordonanțele simple, pentru adoptarea lor nefiind necesară o lege de abilitare. Totodată, textele supuse controlului nu aduc atingere dispozițiilor constituționale invocate deoarece reprezintă opțiunea legiuitorului de a stabili un regim juridic diferit pentru persoanele juridice care, chiar dacă nu sunt scutite de plata taxelor de timbru, pot beneficia de celelalte facilități, respectiv reducerea cuantumului, eșalonarea sau amânarea plății, specifice pentru persoanele juridice.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

7. Prin Încheierea din 10 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.577/265/2019/a3, Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42, 43 și 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013.

8. Prin Încheierea civilă din 23 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.577/265/2019/a5, Curtea de Apel Cluj - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42, 43 și 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013.

9. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Societatea Genel International - S.R.L. din Rebra, județul Bistrița-Năsăud, în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de reexaminare a încheierilor prin care a fost respinsă cererea de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru.

10. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 nu are drept temei „o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată“. Aceasta a fost emisă împotriva legii de abilitare prevăzute de art. 115 din Constituție ca lege organică. Prin conținutul său, ordonanța de urgență criticată afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, contrar art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală. În situația în care conturile societății sunt poprite și aceasta nu poate plăti taxa judiciară de timbru deoarece, potrivit textelor criticate, pot fi făcute doar reduceri și eșalonări la plată, imposibilitatea scutirii de la plata respectivei taxe prejudiciază accesul liber la justiție al societății.

11. Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel Cluj - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece plata taxelor judiciare de timbru este o condiție legală pentru începerea proceselor civile, obligația anticipată de plată a acestor taxe fiind justificată în aceeași măsură în care este și sancțiunea anulării acțiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora, sens în care menționează jurisprudența constituțională în materie (spre exemplu, Decizia nr. 7 din 15 ianuarie 2015 și Decizia nr. 721 din 29 octombrie 2015 ) și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57).

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

13. Guvernul a comunicat punctul său de vedere în Dosarul nr. 781D/2020, arătând că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și făcând referire la considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 749 din 16 decembrie 2014 și nr. 479 din 30 iunie 2016.

14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

16. Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum a fost reținut de instanțele de judecată, îl constituie dispozițiile art. 42, 43 și 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Din analiza criticilor formulate de autoarea excepției, Curtea observă că, în realitate, obiectul excepției îl constituie dispozițiile art. 42, 43 și 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, în ansamblul său. Textele legale criticate au următorul conținut: – Art. 42:

(1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Instanța acordă persoanelor juridice, la cerere, facilități sub formă de reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acțiuni și cereri introduse la instanțele judecătorești, în următoarele situații:

a) cuantumul taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;

b) plata integrală a taxei nu este posibilă deoarece persoana juridică se află în curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, în condițiile legii, indisponibilizate.

(3) În mod excepțional, instanța poate acorda persoanelor juridice reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care apreciază, față de datele referitoare la situația economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice.

(4) Reducerea taxei de timbru poate fi acordată separat sau, după caz, împreună cu eșalonarea sau amânarea plății.

– Art. 43:

(1) Cererea pentru acordarea facilităților la plata taxei judiciare de timbru se poate formula prin cererea de chemare în judecată sau în condițiile art. 33 alin. (2) ori art. 36.

(2) Pentru soluționarea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, instanța poate solicita orice lămuriri și dovezi părții sau informații scrise autorităților competente.

(3) Asupra cererii de acordare a facilităților la plata taxei de timbru instanța se pronunță fără citare, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu. Încheierea se comunică solicitantului și părții adverse, dacă este cazul.

(4) Împotriva încheierii, părțile interesate pot formula cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii. Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

(5) Cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă.

– Art. 44:

(1) În cazul încuviințării cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, prin încheiere se vor stabili, după caz, cota de reducere sau cuantumul redus al taxei, termenul ori termenele de plată și cuantumul ratelor.

(2) Eșalonarea plății taxelor judiciare de timbru se poate face pe parcursul a cel mult 24 de luni și pentru maximum 12 termene.

(3) În cazul eșalonării sau amânării, instanța transmite hotărârea de încuviințare, care constituie titlu executoriu, organelor competente, potrivit art. 41, pentru urmărirea executării obligației de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părții din taxa datorată, la termenele stabilite.

(4) În cazul în care reclamantul a beneficiat de reducerea taxei judiciare de timbru, instanța de judecată va obliga pe pârâtul care pierde procesul la plata sumei pentru care s-a acordat reducerea. Dispozitivul hotărârii constituie titlu executoriu. Prevederile art. 41 sunt aplicabile.

17. În ceea ce privește dispozițiile art. 44 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, Curtea observă că prin Decizia nr. 669 din 3 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 16 iulie 2025, a constatat că acestea sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească pronunță hotărârea de acordare a ajutorului public judiciar cu aplicarea principiului disponibilității. În prezenta cauză, prevederile art. 44 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt criticate însă din altă perspectivă.

18. Autoarea excepției apreciază că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție și în art. 115 alin. (4) și (6) privind delegarea legislativă.

19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 188 din 26 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 13 septembrie 2024, a soluționat o excepție ridicată de aceeași autoare, cu o motivare similară. Cu privire la critica de neconstituționalitate extrinsecă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 formulată prin raportare la art. 115 din Constituție, Curtea a reținut, în paragraful 24 al deciziei antereferite, că, potrivit art. 115 alin. (1 )-( 3) din Constituție, Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, fiind vorba însă despre ordonanțe simple, și nu despre ordonanțe de urgență. Ordonanța de urgență nu este o varietate a ordonanței emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ adoptat de Guvern în temeiul unei prevederi constituționale care îi permite acestuia, sub controlul strict al Parlamentului, să facă față unui caz excepțional (a se vedea Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2017, paragrafele 15-19). Cum în cauză este criticată o ordonanță de urgență, și nu o ordonanță simplă, rezultă că nu se poate vorbi despre necesitatea existenței unei legi de abilitare, așa încât critica formulată din această perspectivă este nefondată.

20. În ceea ce privește critica potrivit căreia nu a fost justificată situația extraordinară, Curtea observă că prin Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 6 februarie 2015, paragrafele 28-31, a reținut că, în Nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul delegat a subliniat că modificarea cadrului legal de desfășurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum și punerea în aplicare a noilor instituții adoptate prin Codul civil impuneau revizuirea urgentă a legislației și în materia taxelor judiciare de timbru, care trebuia să reflecte noua structură și dinamică a procesului civil, noile garanții procedurale acordate părților pentru asigurarea unui proces echitabil, precum și acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii, pregătirea personalului din sistemul justiției etc. S-a arătat, totodată, că neadoptarea urgentă a acestui act normativ ar fi condus la conservarea unui sistem de taxare neadaptat în raport cu întreaga evoluție în plan legislativ, cu liniile trasate prin regândirea sistemului juridic românesc odată cu adoptarea noului Cod civil și a noului Cod de procedură civilă; în acest sens, orice întârziere în asanarea și sistematizarea legislației în materia taxelor de timbru ar fi condus la menținerea nepermisă a neconcordanțelor dintre prevederile legale în această materie și prevederile noilor coduri, prin perpetuarea acelor norme care trebuie expres abrogate, fiind perimate sau chiar în contradicție cu noul cadru normativ. În aceeași ipoteză, a neadoptării urgente a actului normativ în discuție, legiuitorul delegat a susținut că ar fi fost menținute și aspectele care impietează asupra transparenței aplicării actualelor norme, printre care lipsa criteriilor statistice pentru o evidență clară asupra tuturor operațiunilor pe care le implică sistemul de taxare actual. Totodată, consecințele negative pe planul transparenței și disciplinei financiare impuse de exercițiul colectării la buget a sumelor derivând din plata taxelor judiciare de timbru, dar și pe planul situației justițiabililor și al nevoilor acute ale sistemului nu ar fi fost deloc neglijabile. Întrucât aspectele mai sus menționate vizează un interes public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu putea fi amânată, Curtea a apreciat că s-a impus adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență, >cu respectarea art. 115 alin.(4) și (6) din Constituția României, astfel încât critica de neconstituționalitate extrinsecă a fost respinsă ca neîntemeiată.

21. Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 42, 43 și 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 prin raportare la art. 21 din Legea fundamentală, Curtea constată că, prin Decizia nr. 28 din 16 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 27 aprilie 2023, paragraful 18, a reținut că persoanele juridice nu beneficiază de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, care permite scutirea persoanelor fizice de la plata taxelor judiciare de timbru, ci numai de facilități în privința plății taxelor judiciare de timbru. Prin Decizia nr. 328 din 19 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 1 septembrie 2022, paragrafele 21 și 22, Curtea a arătat că, în cazul în care instanța eșalonează plata taxelor judiciare de timbru, aceasta se poate face pe parcursul a cel mult 24 de luni și pentru maximum 12 termene, iar, potrivit alin. (3) al aceluiași articol, în cazul în care instanța eșalonează sau amână plata taxei judiciare de timbru, aceasta va transmite hotărârea de încuviințare, care constituie titlu executoriu, organelor competente pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părții din taxa datorată, la termenele stabilite. Persoana juridică beneficiară a acordării facilităților fiscale sub forma eșalonării sau amânării trebuie să aibă în vedere că neplata uneia dintre aceste rate (indiferent de rată sau de cuantumul acesteia) sau nerespectarea unui termen de plată dintre cele stabilite de instanță prin încheiere nu atrage anularea cererii ca insuficient timbrată de către instanță, organele fiscale fiind cele care, în cazul eșalonării, procedează la urmărirea executării obligației.

22. Totodată, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 144 din 7 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 10 aprilie 2013, accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru. Prin urmare, textele de lege supuse controlului nu afectează dreptul de acces la justiție al persoanei juridice deoarece scopul lor a fost tocmai de a crea un cadru prielnic accesului, respectiv facilități sub aspectul reducerii, eșalonării sau amânării plății taxelor judiciare de timbru.

23. Cât privește situația particulară învederată de autoarea excepției, respectiv a unei societăți care are conturile blocate, Curtea observă că acestea reprezintă aspecte ce țin de aplicarea legii, ceea ce excedează controlului de constituționalitate.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Genel International - S.R.L. din Rebra, județul Bistrița-Năsăud, în Dosarul nr. 2.577/265/2019/a3 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și în Dosarul nr. 2.577/265/2019/a5 al Curții de Apel Cluj - Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 42, 43 și 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel Cluj - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 11 decembrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Pentru magistrat-asistent

Cristina Cătălina Turcu,

în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează

Prim-magistrat-asistent,

Benke Károly