DECIZIE nr. 11/2025

Marian Enache - președinte

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Laura-Iuliana Scântei - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Elena-Simina Tănăsescu - judecător

Varga Attila - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 și ale art. 25 alin. (1)

din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Eugenia Marin și de Gabriela Victoria Bîrsan în Dosarul nr. 6.547/3/2021 al Tribunalului Ilfov - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.400D/2021.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.542D/2022, nr. 1.869D/2022, nr. 1.870D/2022, nr. 2.112D/2022, nr. 2.149D/2022, nr. 2.816D/2022, nr. 2.819D/2022, nr. 2.870D/2022, nr. 2.951D/2022, nr. 2.953D/2022, nr. 2.972D/2022, nr. 2.974D/2022, nr. 174D/2023, nr. 196D/2023, nr. 197D/2023, nr. 255D/2023, nr. 273D/2023, nr. 322D/2023, nr. 353D/2023, nr. 432D/2023, nr. 440D/2023, nr. 454D/2023, nr. 628D/2023, nr. 1.014D/2023, nr. 1.064D/2023, nr. 1.065D/2023, nr. 1.066D/2023, nr. 1.279D/2023, nr. 1.458D/2023, nr. 1.632D/2023, nr. 1.674D/2023, nr. 2.056D/2023, nr. 2.094D/2023, nr. 2.238D/2023, nr. 2.262D/2023, nr. 2.834D/2023 nr. 3.053D/2023, nr. 3.232D/2023, nr. 3.471D/2023, nr. 3.561D/2023, nr. 207D/2024, nr. 313D/2024, nr. 2.159D/2024 și nr. 3.000D/2024, având ca obiect reunit al excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 25 și ale art. 38 alin. (6) și (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ale anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, Legea-cadru nr. 153/2017, în ansamblul său, precum și dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, în ansamblul său, excepție ridicată de Olariu Valentina Lăcrămioara și alții în Dosarul nr. 166/40/2022 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Pop Anamaria Iosefina în Dosarul nr. 261/102/2022/a1 al Tribunalului Mureș - Secția civilă, de Făgăraș Claudia Maria în Dosarul nr. 260/102/2022/a1 al Tribunalului Mureș - Secția civilă, de Istrate Ioana-Silvia și alții în Dosarul nr. 170/89/2022 al Tribunalului Vaslui - Secția civilă, de Dima Florin și alții în Dosarul nr. 2.118/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Giorgescu Ovidiu în Dosarul nr. 1.503/120/2022 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, de Afrăsinie Mădălina și alții în Dosarul nr. 422/42/2022 al Curții de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Tebieș Maria în Dosarul nr. 2.780/111/2021 al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, de Mustață Gabriel în Dosarul nr. 165/116/2020* al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, de Drăgan Ioan și alții în Dosarul nr. 3.242/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Iordache Danița și alții în Dosarul nr. 754/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Amihaesei Andreea Ionela și alții în Dosarul nr. 686/103/2022 al Tribunalului Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ și fiscal, de Afanasov Valentina și alții în Dosarul nr. 2.675/3/2022 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Artenie Dan și alții în Dosarul nr. 781/121/2020 al Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Iosef Radu în Dosarul nr. 2.794/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, de Popovici Ion-Adrian și alții în Dosarul nr. 915/107/2022 al Tribunalului Alba - Secția I civilă, de Tuduce Ioan Răzvan și alții în Dosarul nr. 3.608/111/2021 al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, de Bejenaru Iolanda Lăcrămioara și alții în Dosarul nr. 7000/120/2020 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, de Albu Maria Mihaela și alții în Dosarul nr. 1.160/85/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, de Joarză Camelia Janina și alții în Dosarul nr. 1.336/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Alecu Cristian George și alții în Dosarul nr. 1.364/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Mihai Florentina și alții în Dosarul nr. 926/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Bărbulescu Codruț Marian și alții în Dosarul nr. 5.177/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Diaconaru Iulia și alții în Dosarul nr. 3.911/86/2020 al Curții de Apel Suceava - Secția I civilă, de Tudor Raimond și Bârlog Constantin în Dosarul nr. 7.251/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Froicu Diana în Dosarul nr. 1.354/107/2021 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția civilă, de Toma Ileana Gabriela și alții în Dosarul nr. 4.212/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Axinte Constantin și alții în Dosarul nr. 3.548/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Stîngă Olimpia Maria și alții în Dosarul nr. 2.911/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Rusu Oana și alții în Dosarul nr. 5.203/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Nicolau Marius Ionel și alții în Dosarul nr. 2.953/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Roman Mihai în Dosarul nr. 7.548/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Drăguțescu Mihai Pantelimon în Dosarul nr. 27.894/3/2022 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Vâlcea Lucian George și alții în Dosarul nr. 2.075/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Andrei Adriana și alții în Dosarul nr. 2.148/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Gociu Marian în Dosarul nr. 2.705/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Aurel Olteanu și alții în Dosarul nr. 2.529/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Lia Sorin Marian și Dorcu Lavina Prodan Felicia în Dosarul nr. 2.029/2/2023 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Dinescu Adrian Gabriel și alții în Dosarul nr. 4.034/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Nicolici Maria Veronica Simona și alții în Dosarul nr. 1.359/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Ghenu Andreea Monica și alții în Dosarul nr. 4.322/105/2021 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, de Nicoliță Luiza Daiana și alții în Dosarul nr. 2.715/109/2022 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, de Sindicatul Național Pro Lex în numele și pentru membrul de sindicat Crișcă Mioara Claudia în Dosarul nr. 13.284/3/2022* al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă și de Dincă Mihai și alții în Dosarul nr. 576/120/2023* al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă.

4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că în Dosarul nr. 2.056D/2023 autorul excepției de neconstituționalitate a depus note de ședință, prin care a solicitat admiterea acesteia astfel cum a fost formulată.

6. Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.542D/2022, nr. 1.869D/2022, nr. 1.870D/2022, nr. 2.112D/2022, nr. 2.149D/2022, nr. 2.816D/2022, nr. 2.819D/2022, nr. 2.870D/2022, nr. 2.951D/2022, nr. 2.953D/2022, nr. 2.972D/2022, nr. 2.974D/2022, nr. 174D/2023, nr. 196D/2023, nr. 197D/2023, nr. 255D/2023, nr. 273D/2023, nr. 322D/2023, nr. 353D/2023, nr. 432D/2023, nr. 440D/2023, nr. 454D/2023, nr. 628D/2023, nr. 1.014D/2023, nr. 1.064D/2023, nr. 1.065D/2023, nr. 1.066D/2023, nr. 1.279D/2023, nr. 1.458D/2023, nr. 1.632D/2023, nr. 1.674D/2023, nr. 2.056D/2023, nr. 2.094D/2023, nr. 2.238D/2023, nr. 2.262D/2023, nr. 2.834D/2023, nr. 3.053D/2023, nr. 3.232D/2023, nr. 3.471D/2023, nr. 3.561D/2023, nr. 207D/2024, nr. 313D/2024, nr. 2.159D/2024 și nr. 3.000D/2024 la Dosarul nr. 2.400D/2021.

7. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura propusă. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.542D/2022, nr. 1.869D/2022, nr. 1.870D/2022, nr. 2.112D/2022, nr. 2.149D/2022, nr. 2.816D/2022, nr. 2.819D/2022, nr. 2.870D/2022, nr. 2.951D/2022, nr. 2.953D/2022, nr. 2.972D/2022, nr. 2.974D/2022, nr. 174D/2023, nr. 196D/2023, nr. 197D/2023, nr. 255D/2023, nr. 273D/2023, nr. 322D/2023, nr. 353D/2023, nr. 432D/2023, nr. 440D/2023, nr. 454D/2023, nr. 628D/2023, nr. 1.014D/2023, nr. 1.064D/2023, nr. 1.065D/2023, nr. 1.066D/2023, nr. 1.279D/2023, nr. 1.458D/2023, nr. 1.632D/2023, nr. 1.674D/2023, nr. 2.056D/2023, nr. 2.094D/2023, nr. 2.238D/2023, nr. 2.262D/2023, nr. 2.834D/2023, nr. 3.053D/2023, nr. 3.232D/2023, nr. 3.471D/2023, nr. 3.561D/2023, nr. 207D/2024, nr. 313D/2024, nr. 2.159D/2024 și nr. 3.000D/2024 la Dosarul nr. 2.400D/2021 care a fost primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 184 din 26 martie 2024.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

9. Prin Încheierea din 18 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.547/3/2021, Tribunalul Ilfov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 și ale art. 25 alin. (1)

din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Marin Eugenia și de Bîrsan Gabriela Victoria cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.400D/2021).

10. Prin Sentința civilă nr. 356 din 1 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 166/40/2022, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) și ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Olariu Valentina Lăcrămioara și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.542D/2022).

11. Prin Încheierea din 9 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 261/102/2022/a1, Tribunalul Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) și ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Pop Anamaria Iosefina cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.869D/2022).

12. Prin Încheierea din 9 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 260/102/2022/a1, Tribunalul Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) și ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Făgăraș Claudia Maria cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.870D/2022).

13. Prin Sentința civilă nr. 898 din 8 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 170/89/2022, Tribunalul Vaslui - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Istrate Ioana-Silvia și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.112D/2022).

14. Prin Încheierea din 19 septembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.118/2/2022, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 38 alin. (6) și (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Dima Florin și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.149D/2022).

15. Prin Încheierea din 17 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.503/120/2022, Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) și ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017, în măsura în care exclud de la stabilirea indemnizațiilor cuvenite salariaților drepturile dobândite prin hotărâri judecătorești, excepție ridicată de Giorgescu Ovidiu cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.816D/2022).

16. Prin Încheierea din 29 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 422/42/2022, Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Afrăsinie Mădălina și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.819D/2022).

17. Prin Încheierea din 8 decembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.780/111/2021, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Tebieș Maria cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.870D/2022).

18. Prin Încheierea din 21 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 165/116/2020*, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 și ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Mustață Gabriel cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.951D/2022).

19. Prin Sentința civilă nr. 2.440 din 19 decembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.242/2/2022, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 25 alin. (1) și ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Drăgan Ioan și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.953D/2022).

20. Prin Încheierea din 26 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 754/2/2022, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Iordache Danița și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.972D/2022).

21. Prin Încheierea din 8 decembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 686/103/2022, Tribunalul Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) și ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Amihaesei Andreea Ionela și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.974D/2022).

22. Prin Sentința civilă nr. 3.200 din 10 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.675/3/2022, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) și ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Afanasov Valentina și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 174D/2023).

23. Prin Decizia civilă nr. 48 din 25 ianuarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 781/121/2020, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 38 alin. (6) și (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Artenie Dan și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 196D/2023).

24. Prin Încheierea din 29 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.794/2/2022, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 38 alin. (6) și (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Iosef Radu cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 197D/2023).

25. Prin Încheierea din 3 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 915/107/2022, Tribunalul Alba - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) și ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Popovici Ion-Adrian și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 255D/2023).

26. Prin Încheierea din 1 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.608/111/2021, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 și ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Tuduce Ioan Răzvan și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 273D/2023).

27. Prin Sentința civilă nr. 21 din 11 ianuarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 7.000/120/2020, Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 și ale art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Bejenaru Iolanda Lăcrămioara și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 322D/2023).

28. Prin Încheierea din 30 ianuarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.160/85/2021, Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 25 alin. (1) și ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Albu Maria Mihaela și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 353D/2023).

29. Prin Încheierea din 31 ianuarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.336/2/2022, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Joarză Camelia Janina și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 432D/2023).

30. Prin Sentința civilă nr. 2.444 din 19 decembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.364/2/2022, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Alecu Cristian George și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 440D/2023).

31. Prin Sentința civilă nr. 2.505 din 16 decembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 926/2/2022, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Mihai Florentina și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 454D/2023).

32. Prin Încheierea din 22 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 5.177/2/2022, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 25 alin. (1) și ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și a legii în ansamblul său, excepție ridicată de Bărbulescu Codruț Marian și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 628D/2023).

33. Prin Încheierea din 20 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.911/86/2020, Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 38 alin. (6) și (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Diaconaru Iulia și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.014D/2023).

34. Prin Încheierea din 10 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 7.251/2/2022, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 și ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Tudor Raimond și Bârlog Constantin cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.064D/2023).

35. Prin Încheierea din 5 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.354/107/2021, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Froicu Diana cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.065D/2023).

36. Prin Sentința civilă nr. 448 din 17 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 4.212/2/2022, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Toma Ileana Gabriela și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.066D/2023).

37. Prin Încheierea din 27 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.548/2/2022, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 25 și ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și a legii în ansamblul său, excepție ridicată Axinte Constantin și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.279D/2023).

38. Prin Încheierea din 8 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 2.911/2/2022, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 25 alin. (1) și ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Stîngă Olimpia Maria și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.458D/2023).

39. Prin Încheierea din 10 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 5.203/2/2022, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 38 alin. (6) și (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Rusu Oana și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.632D/2023).

40. Prin Încheierea din 11 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 2.953/2/2022, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 25 și ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, excepție ridicată de Nicolau Marius Ionel și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.674D/2023).

41. Prin Sentința civilă nr. 1.139 din 21 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 7.548/2/2022, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 și ale art. 38 alin. (6) și (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Roman Mihai, cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.056D/2023).

42. Prin Încheierea din 15 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 27.894/3/2022, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Drăguțescu Mihai Pantelimon cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.094D/2023).

43. Prin Sentința civilă nr. 368 din 8 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 2.075/2/2022, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 și ale art. 38 alin. (6) raportat la sintagma „ca urmare a majorărilor salariale reglementate“ din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Vâlcea Lucian George și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.238D/2023).

44. Prin Sentința civilă nr. 401 din 10 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 2.148/2/2022, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 și ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Andrei Adriana și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.262D/2023).

45. Prin Încheierea din 20 decembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.705/2/2022, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 și ale art. 38 alin. (6) și (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Gociu Marian, cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.834D/2023).

46. Prin Sentința civilă nr. 1.288 din 22 septembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 2.529/2/2022, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 38 alin. (6) și (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Aurel Olteanu și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 3.053D/2023).

47. Prin Încheierea din 1 noiembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 2.029/2/2023, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 și ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Lia Sorin Marian și Dorcu Lavina Prodan Felicia cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 3.232D/2023).

48. Prin Încheierea din 28 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 4.034/2/2022, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Dinescu Adrian Gabriel și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 3.471D/2023).

49. Prin Sentința civilă nr. 708 din 13 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.359/2/2022, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Nicolici Maria Veronica Simona și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 3.561D/2023).

50. Prin Încheierea din 29 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.322/105/2021, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Ghenu Andreea Monica și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 207D/2024).

51. Prin Încheierea din 23 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 2.715/109/2022, Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) și ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Nicoliță Luiza Daiana și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 313D/2024).

52. Prin Încheierea din 18 iunie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 13.284/3/2022*, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național Pro Lex în numele și pentru membrul de sindicat Crișcă Mioara Claudia cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.159D/2024).

53. Prin Încheierea din 3 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 576/120/2023*, Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9 și ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Dincă Mihai și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 3.000D/2024).

54. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile art. 1 alin. (3) și ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt neconstituționale în măsura în care nu păstrează drepturi câștigate în mod definitiv prin hotărâri judecătorești care se bucură de autoritate de lucru judecat. Astfel, autorii excepției invocă hotărâri judecătorești prin care li s-a recunoscut o anumită modalitate de calcul al drepturilor salariale prin raportare la un anumit cuantum al valorii de referință sectoriale (V.R.S.). Dar după 1 ianuarie 2018 autoritatea plătitoare a plafonat salariile calculate potrivit metodei stabilite prin hotărâri judecătorești prin limitarea la 30% a sporurilor, în condițiile în care valoarea acestora era de 45% din indemnizația de bază.

55. Este invocată în susținere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 474 din 28 iunie 2016, Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 și Decizia nr. 454 din 24 iunie 2020, precum și, în particular, Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, cu referire la natura și efectele hotărârii judecătorești. Se arată că hotărârile judecătorești prin care s-a recunoscut majorarea V.R.S., prin definiție, vizează aplicabilitatea aceluiași criteriu de salarizare a unui întreg sector de activitate. În acest context se face trimitere și la Decizia nr. 56 din 17 septembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. De asemenea, se menționează și Decizia nr. 7 din 11 februarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, referitoare la recursul în interesul legii pentru interpretarea prevederilor art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat.

56. Referitor la prevederile art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 se arată că acestea sunt discriminatorii deoarece, în situația în care în cadrul a două instanțe există un număr diferit de angajați în activitate, în concediu medical sau de odihnă ori există un număr diferit de membri ai personalului contractual sau alte categorii care nu beneficiază de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidențialității de până la 5%, prevăzute de art. 5 din secțiunea 1 capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 doar pentru magistrați și personalul auxiliar, suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, raportat la care se face plafonarea de 30%, diferă. Prin plafonarea sporurilor, persoane care lucrează în condiții de muncă grele/vătămătoare/periculoase și ar trebui să beneficieze de un spor de până la 15% din salariul de bază sunt private de acest drept în cazul în care celelalte sporuri acordate de lege depășesc pragul de 30%, întrucât acestea încasează aceleași drepturi salariale cu persoanele care lucrează în condiții normale de muncă.

57. Aceeași situație se regăsește în cazul persoanelor cu handicap care desfășoară o activitate în condiții normale de lucru și care, potrivit legii, ar trebui să beneficieze de un spor de 15%, pe care însă legiuitorul, deși îl acordă, nu îl mai garantează.

58. Legiuitorul nu a dovedit existența unei crize economice pentru a justifica plafonarea indemnizațiilor și reducerea sporurilor judecătorilor, în condițiile în care pentru celelalte categorii profesionale legea unică de salarizare prevede majorări substanțiale.

59. Judecătorii, procurorii și personalul auxiliar de specialitate din familia ocupațională „Justiție și Curtea Constituțională“ sunt discriminați față de judecătorii Curții Constituționale și de judecătorii care desfășoară activități în sistemul penitenciar. Astfel, sporul acestor din urmă categorii profesionale nu este plafonat la 30% - judecătorii Curții Constituționale beneficiază de un cuantum al sporurilor de 45% din indemnizația de încadrare, iar sporul de 20% al judecătorilor care desfășoară activități în sistemul penitenciar nu se ia în calcul la stabilirea limitei de 30%.

60. Așadar, în practică, punerea în executare a hotărârilor judecătorești și reflectarea lor în indemnizațiile de încadrare s-a realizat diferit, pentru magistrați din cadrul aceleiași instanțe sau în cadrul instanțelor de grad diferit, hotărârile definitive fiind executate inegal, diferențiat, după unicul criteriu definitoriu și discriminatoriu al nivelului plafonării prevăzute de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017.

61. Autorii excepției formulează și critici extrinseci, care vizează împrejurarea că salarizarea magistraților s-a realizat printr-o lege ordinară, adică Legea-cadru nr. 153/2017, deși ar fi trebuit să fie reglementată printr-o lege organică. În acest fel s-au încălcat prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora „Actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă“. Astfel, aceste acte trebuie să se limiteze la cadrul stabilit prin actul de bază, în speță Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

62. Este neconstituțională, în opinia autorilor, anularea dispozițiilor unei legi organice printr-o lege ordinară. Ordinul ministrului justiției nr. 420/C din 7 februarie 2022 încalcă Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, Decizia nr. 7 din 11 februarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, și deciziile nr. 23 din 26 septembrie 2016 și nr. 36 din 4 iunie 2018 pronunțate de instanța supremă cu privire la pronunțarea unor hotărâri prealabile din materia drepturilor salariale.

63. Lipsa solicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii reprezintă, atât prin raportare la dispozițiile constituționale ale art. 134 alin. (4), cât și prin raportare la jurisprudența obligatorie a Curții Constituționale în materie, un alt motiv pentru care se impune constatarea caracterului neconstituțional al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, în ansamblul său.

64. Se mai arată că prin privarea de drepturile salariale avute în plată și reducerea acestora prin aplicarea art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 au fost încălcate dispozițiile art. 74 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 potrivit cărora drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de această lege. Salarizarea judecătorilor și procurorilor se stabilește prin lege specială.

65. S-a ajuns astfel ca în materia drepturilor salariale ale magistraților și ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și ale personalului care funcționează în cadrul Institutului de Expertize Criminalistice, prin legea generală, ordinară în materia salarizării - Legea-cadru nr. 153/2017 -, să fie anulate dispozițiile Legii speciale nr. 303/2004 și ale Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, legi organice, lege-cadru care prevede în mod expres că drepturile salariale avute la nivelul lunii decembrie 2017 nu puteau fi diminuate decât în condițiile Legii nr. 303/2004, respectiv ale Legii nr. 567/2004, iar stabilirea regulilor de salarizare se putea efectua doar printr-o lege specială care viza doar categoria judecătorilor și procurorilor.

66. Sunt contrare art. 1 alin. (4) din Constituție prevederile art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, deoarece se încalcă atribuțiile puterii judecătorești.

67. Tribunalul Ilfov - Secția civilă apreciază, în Dosarul nr. 2.400D/2021, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

68. Tribunalul Mureș - Secția civilă apreciază, în dosarele nr. 1.869D/2021 și nr. 1.870D/2021, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că prevederile art. 1 alin. (3) și art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 au tocmai rolul de a garanta principiul nediscriminării în materie salarială, adică de a egaliza, prin plafonare, drepturile salariale pentru aceeași funcție, grad, treaptă, gradație.

69. Hotărârile judecătorești invocate de reclamantă au fost pronunțate tot pentru a se elimina un tratament salarial nediscriminatoriu în condițiile actelor normative anterioare Legii-cadru nr. 153/2017, or, aceste hotărâri nu pot fi aplicate „sine die“, abuziv și în frauda noii legi de salarizare, în sensul de a forța artificial și inadmisibil generarea unor noi și nesfârșite inegalități și discriminări salariale și pe această nouă lege de salarizare.

70. Principiul securității juridice și al separației puterilor în stat, sub aspectul obligativității executării hotărârilor judecătorești, nu vizează opunerea acestora unor noi situații și a unor noi norme legale neavute în vedere la pronunțarea respectivelor hotărâri.

71. De asemenea, respectivele hotărâri judecătorești în materie salarială se aplică până la cuantumul la care toate drepturile salariale, pentru aceeași funcție, grad, treaptă, gradație, sunt plafonate prin legea nouă de salarizare, în scopul asigurării nediscriminării salariale.

72. Tribunalul Vaslui - Secția civilă, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 2.112D/2022.

73. Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă apreciază în Dosarul nr. 2.816D/2022 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

74. Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază, în Dosarul nr. 2.951D/2022, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

75. Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază, în Dosarul nr. 2.953D/2022, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

76. Tribunalul Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ și fiscal apreciază, în Dosarul nr. 2.974D/2022, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

77. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază, în Dosarul nr. 174D/2023, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

78. Tribunalul Alba - Secția I civilă apreciază, în Dosarul nr. 255D/2023, că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, fiind pe deplin aplicabile considerentele avute în vedere de Curtea Constituțională în cuprinsul Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016.

79. Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 322D/2023.

80. Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază, în Dosarul nr. 353D/2023, că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, normele legale fiind imprevizibile. Prin plafonarea edictată de legiuitor, orice drepturi ulterioare câștigate pentru inechități din trecut devin iluzorii doar pentru că s-a atins un plafon maximal și inflexibil.

81. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază, în Dosarul nr. 628D/2023, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

82. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 1.064D/2023.

83. Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază în Dosarul nr. 1.279D/2023 că excepția de neconstituționalitate este parțial întemeiată. Se arată că prin efectul art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel cum a fost acesta recunoscut prin ordinele contestate (a căror legalitate va fi analizată pe fondul cauzei), efectele hotărârilor judecătorești citate în preambulul Ordinului ministrului justiției referitor la salarizare nr. 6.245/C din 30 decembrie 2021 nu sunt recunoscute pe deplin, limitare de natură să pună în discuție încălcarea dispozițiilor art. 124 și 126 din Constituție.

84. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază, în Dosarul nr. 2.238D/2023, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

85. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază, în Dosarul nr. 2.262D/2023, că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar reprezintă un drept și o obligație a legiuitorului, iar stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. Însă, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut care nu întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, nefiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice.

86. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază în Dosarul nr. 3.232D/2023 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

87. Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază, în Dosarul nr. 313D/2024, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

88. Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă apreciază, în Dosarul nr. 3.000D/2024, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în măsura în care textele legale criticate exclud de la stabilirea indemnizațiilor cuvenite salariaților drepturile dobândite prin hotărâri judecătorești.

89. Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază, în Dosarul nr. 2.149D/2022, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

90. Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază, în Dosarul nr. 196D/2023, că excepția de neconstituționalitate este parțial întemeiată numai în raport de încălcarea principiului nediscriminării.

91. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază în Dosarul nr. 197D/2023 că excepția de neconstituționalitate este parțial întemeiată, iar în Dosarul nr. 3.053D/2023 că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în măsura în care aceste dispoziții ar fi interpretate și aplicate în sensul nerecunoașterii în favoarea reclamanților a efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, cu referire la drepturile recunoscute atât în favoarea acestora, cât și în favoarea unor alți judecători, prin hotărâri judecătorești definitive, o astfel de interpretare contravenind dispozițiilor art. 1 alin. (5), ale art. 124 alin. (1), ale art. 125 alin. (2) și ale art. 126 din Constituție, având în vedere rolul instanțelor judecătorești recunoscut prin Legea fundamentală.

92. Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă apreciază, în Dosarul nr. 273D/2023, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

93. Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă apreciază, în Dosarul nr. 1.014D/2023, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

94. Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază, în Dosarul nr. 1.458D/2023, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

95. Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază, în Dosarul nr. 1.632D/2023, că excepția de neconstituționalitate este parțial întemeiată.

96. Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 1.674D/2023.

97. Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază, în dosarele nr. 2.056D/2023 și nr. 2.834D/2023, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

98. Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază, în Dosarul nr. 2.819D/2022, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

99. Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă apreciază, în Dosarul nr. 207D/2024, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

100. Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă apreciază, în Dosarul nr. 2.870D/2022, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

101. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază, în dosarele nr. 2.972D/2022 și nr. 1.066D/2023, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

102. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază, în Dosarul nr. 432D/2023, că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.

103. Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate în dosarele nr. 440D/2023, nr. 454D/2023 și nr. 3.561D/2023.

104. Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă apreciază, în Dosarul nr. 1.065D/2023, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

105. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 2.094D/2023.

106. Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază în Dosarul nr. 3.471D/2023 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

107. Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă apreciază în Dosarul nr. 2.159D/2024 că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Pe de altă parte, se arată că textul legal considerat nu încalcă prevederile constituționale invocate.

108. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

109. Guvernul, în Dosarul nr. 174D/2023, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

110. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

111. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

112. Obiectul excepției de neconstituționalitate, ținând cont și de voința reală a autorilor excepției de neconstituționalitate (a se vedea Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1006 din 18 decembrie 2006), îl reprezintă dispozițiile art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 25 și ale art. 38 alin. (6) și ( 6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, ale anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, Legea-cadru nr. 153/2017 în ansamblul său, precum și dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, în ansamblul său. Prevederile legale criticate punctual au următorul conținut: – Art. 1 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017: „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în prezenta lege.“;

– Art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017: „Salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare, sporurile și alte drepturi salariale specifice fiecărui domeniu de activitate corespunzător celor 7 familii ocupaționale de funcții bugetare, pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, precum și pentru funcțiile de demnitate publică, sunt prevăzute în anexele nr. I-IX.“;

– Art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 se referă la limitarea sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor și a altor drepturi.

– Art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017: „În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.“;

– Art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017: „Începând cu luna mai 2018, în situația în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor prezentei legi sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar și nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. Suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condițiile pentru acordarea acesteia.“;

– Art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018: „(2) Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.“

113. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului în stat, ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, ale art. 4 privind nediscriminarea, ale art. 15 - Universalitatea, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 41 - Munca și protecția socială a muncii, ale art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 47 - Nivelul de trai, ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 61 - Rolul și structura Parlamentului, ale art. 73 alin. (3) lit. l) privind categoriile de legi organice, ale art. 76 - Adoptarea legilor și a hotărârilor, ale art. 124 - Înfăptuirea justiției, ale art. 125 alin. (2) privind statutul judecătorilor, ale art. 126 - Instanțele judecătorești, art. 134 alin. (4) privind atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii. Se mai invocă și prevederile art. 14 privind nediscriminarea din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 privind dreptul de proprietate din Primul Protocol la Convenție, Protocolul nr. 12 la aceeași Convenție, art. 23 alin. (2) și art. 25 alin. (1) din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 4 privind dreptul la salarizare echitabilă din Carta socială europeană revizuită, art. 26 privind egalitatea și nediscriminarea din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale.

114. Examinând excepția de neconstituționalitate sub aspectul criticii de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la lipsa solicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii, care, în opinia autorilor excepției, ar fi fost necesar din perspectiva faptului că prevederile legale criticate, ce dispun cu privire la drepturile salariale ale magistraților, reglementează în materia statutului judecătorilor, Curtea constată că această critică este neîntemeiată.

115. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că art. 134 alin. (4) din Constituție nu reglementează expres atribuția Consiliului Superior al Magistraturii de a aviza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești, ci reglementează că acesta îndeplinește și alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenței justiției. Această dispoziție constituțională prevede că, pe lângă atribuțiile cu consacrare constituțională ale Consiliului Superior al Magistraturii, acesta poate avea și atribuții de natură legală, circumscrise rolului său prevăzut de art. 133 alin. (1) din Constituție. Prin urmare, atribuția Consiliului Superior al Magistraturii de a aviza acte normative în materia autorității judecătorești nu este una de natură constituțională, ci una legală, stabilită în considerarea rolului său (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 221 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 7 iulie 2020, paragraful 51).

116. Curtea a observat că, potrivit art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești“ [ Legea nr. 317/2004 a fost abrogată prin art. 96 alin. (4) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022, iar în prezent soluția legislativă cuprinsă de art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 a fost preluată de art. 39 alin. (3) din Legea nr. 305/2022 ]. În jurisprudența sa, Curtea a circumscris sfera de cuprindere a sintagmei „acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești“, în funcție de care se poate determina obligația legală și constituțională a autorităților competente de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, Curtea a reținut că sintagma se referă „numai la actele normative care privesc în mod direct organizarea și funcționarea autorității judecătorești, precum modul de funcționare al instanțelor, cariera magistraților, drepturile și obligațiile acestora etc., pentru a nu se ajunge la denaturarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii“ (a se vedea Decizia nr. 901 din 17 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009). Așa fiind, „Consiliul Superior al Magistraturii, ca garant al independenței, conform art. 133 alin. (1) din Constituție, are, potrivit Legii sale organice nr. 317/2004, atribuții referitoare la apărarea judecătorilor și procurorilor împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independența sau imparțialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea ( art. 30 ), cariera judecătorilor și procurorilor ( art. 35 ), admiterea în magistratură, evaluarea, formarea și examenele judecătorilor și procurorilor ( art. 36 ), organizarea și funcționarea instanțelor și a parchetelor ( art. 37 )“. În consecință, prin Decizia nr. 3 din 15 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014, Curtea a constatat că proiectele de legi care implică un aviz al Consiliului Superior al Magistraturii sunt actele normative privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară, precum și actele normative privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii (a se vedea Decizia nr. 63 din 8 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017, paragraful 104, și Decizia nr. 221 din 2 iunie 2020, precitată, paragraful 48).

117. Însă, în cazul de față, nu exista oricum obligația emiterii unui astfel de aviz întrucât Legea-cadru nr. 153/2017 nu privește în mod direct organizarea și funcționarea autorității judecătorești, precum modul de funcționare al instanțelor, cariera magistraților, drepturile și obligațiile acestora etc.

118. De altfel, mai trebuie reținute, însă, și considerentele aplicabile mutatis mutandis din Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024, paragrafele 123-129, potrivit cărora controlul concret de constituționalitate presupune o perspectivă subiectivă, orientată spre individ, în care rezultatul operei de legiferare (legea) este raportat la situația particulară a autorului excepției de neconstituționalitate, acesta neavând ca scop în sine remedierea/optimizarea comportamentului instituțional al autorităților publice implicate în cadrul procesului de adoptare a legilor în toate aspectele sale. Rolul principal al acestui tip de control constă în apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale, precum și în protecția cetățeanului față de modul de exercitare a puterii de stat.

119. În același timp, un anumit comportament instituțional poate implica în mod direct și intrinsec o afectare a drepturilor și a libertăților fundamentale (adoptarea unei legi organice cu majoritatea de vot cerută pentru legile ordinare), sens în care sunt avute în vedere efectele produse de o astfel de lege asupra relațiilor sociale reglementate. În acest caz însă problema de constituționalitate vizează un aspect decizional integrat procesului legislativ, din care se prezumă afectarea drepturilor și a libertăților fundamentale, astfel încât controlul concret de constituționalitate este admisibil prin chiar invocarea art. 1 alin. (3) și (5) coroborat cu art. 134 alin. (4) din Constituție.

120. În schimb, lipsa solicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii nu conduce în mod implicit la afectarea drepturilor și a libertăților fundamentale, nu dă naștere unei prezumții în acest sens, pentru că natura avizului este una consultativă, și nu decizională, care să fie aptă să stabilească un anumit conținut al normei.

121. Prin urmare, invocarea art. 1 alin. (3) și (5) coroborat cu art. 134 alin. (4) din Constituție în cadrul controlului concret de constituționalitate este admisibilă numai dacă se demonstrează existența unei relații directe între afectarea drepturilor și a libertăților fundamentale și nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii; numai în corelare cu dreptul sau libertatea fundamentală afectată Curtea poate analiza constituționalitatea actului normativ în raport cu art. 1 alin. (3) și (5) coroborat cu art. 134 alin. (4) din Constituție. Astfel, în evaluarea constituționalității actului, mai întâi trebuie analizate criticile raportate la încălcarea drepturilor și a libertăților fundamentale invocate și, ulterior, concluzia astfel desprinsă să fie corelată cu exigențele art. 1 alin. (3) și (5) coroborat cu art. 134 alin. (4) din Constituție. Așadar, dacă nu există o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci art. 1 alin. (3) și (5) coroborat cu art. 134 alin. (4) din Constituție nu poate fi invocat și analizat pentru că ar deveni standard de referință de sine stătător. În schimb, dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci Curtea va evalua dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 1 alin. (3) și (5) coroborat cu art. 134 alin. (4) din Constituție și numai în situația unui răspuns afirmativ va constata incidența încălcării sale.

122. În consecință, neregularitățile existente în cadrul de avizare a unui proiect/unei propuneri legislative nu pot în sine să determine neconstituționalitatea legii/ordonanței, ci acestea trebuie integrate și invocate în considerarea unei legături cauzale cu încălcarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale. Așadar, în cadrul controlului concret de constituționalitate, respectarea art. 1 alin. (3) și (5) coroborat cu art. 134 alin. (4) din Constituție reprezintă un standard de constituționalitate care nu poate fi invocat de sine stătător, ci corelat cu o altă reglementare constituțională. Rezultă că în cadrul controlului concret de constituționalitate pe calea excepției de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești nu poate fi analizată încălcarea de sine stătătoare a art. 1 alin. (3) și (5) coroborat cu art. 134 alin. (4) din Constituție sub aspectul modului de desfășurare a activității de avizare în cadrul procesului legislativ.

123. În ceea ce privește celelalte prevederi legale criticate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra prevederilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, art. 25 alin. (1) și ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a Legii-cadru nr. 153/2017, în ansamblul său, prin raportare la critici asemănătoare, prin Decizia nr. 215 din 9 aprilie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1055 din 21 octombrie 2024, respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.

124. Curtea a reținut, în esență, că limitarea sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor, indemnizațiilor și a altor drepturi nu echivalează cu diminuarea salariului de bază. Astfel, statul are deplina legitimitate constituțională să acorde sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare. În viziunea legiuitorului, sporurile nu au întotdeauna un cuantum fix, ci variabil, fiind stabilite de lege prin raportare la o limită maximă. În acest sens, art. 24 din Legea-cadru nr. 153/2017 stabilește că limita maximă a sporurilor, compensațiilor, indemnizațiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor și a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în aceeași lege-cadru și în anexele nr. I-VIII la aceasta. Ca atare, stabilirea cuantumului concret al sporurilor și al venitului lunar se realizează de către fiecare ordonator de credite, în limitele stabilite de lege, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu. Curtea a conchis că regula limitării sporurilor la un anumit cuantum reprezintă opțiunea legiuitorului, exprimată în limitele prevăzute de Constituție și destinată aplicării în mod nediferențiat întregului personal plătit din fonduri publice, fără privilegii și fără discriminări.

125. Dispozițiile art. 1 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 conțin norme generale și comune prin care legiuitorul determină obiectul de reglementare al actului normativ atacat, și anume stabilirea drepturilor salariale ale personalului din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, prevăzut la alin. (1) al aceluiași articol. În strânsă legătură cu obiectul de reglementare astfel fixat, art. 9 stabilește în continuare că în anexele nr. I-IX din aceeași lege sunt prevăzute salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare, sporurile și alte drepturi salariale specifice fiecărui domeniu de activitate corespunzător celor 7 familii ocupaționale de funcții bugetare, pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, precum și pentru funcțiile de demnitate publică.

126. Or, adoptarea unui act normativ unitar în domeniul salarizării și reglementarea unor măsuri de politică legislativă în acest domeniu reprezintă în exclusivitate atributul legiuitorului, conferit prin Constituție [art. 73 alin. (3)].

127. În realitate, autorii excepției contestă o situație de fapt nefavorabilă, cauzată, în esență, de aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, care stabilesc un plafon al salariilor de bază, al soldelor de funcție/salariilor de funcție și al indemnizațiilor de încadrare în situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, acestea sunt mai mari decât cele stabilite pentru anul 2022 prin aceeași Lege-cadru nr. 153/2017 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate. În această ipoteză, drepturile salariale se acordă la nivelul celor stabilite pentru anul 2022. Autorii excepției sunt nemulțumiți de faptul că, în virtutea acestui text de lege, nu pot fi puse integral în executare hotărâri judecătorești definitive favorabile prin care a fost stabilită valoarea de referință sectorială pentru familia ocupațională „Justiție“, drepturile salariale stabilite prin acte administrative ale angajatorilor fiind plafonate sub aspectul cuantumului prin aplicarea art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017.

128. Curtea Constituțională a mai analizat, în jurisprudența sa, critici de neconstituționalitate similare, referitoare la dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 (de exemplu, Decizia nr. 310 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019, Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 29 ianuarie 2020, Decizia nr. 77 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 19 iunie 2020, Decizia nr. 763 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 19 ianuarie 2021, sau Decizia nr. 585 din 23 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1240 din 29 decembrie 2021).

129. Relevantă în cauză este Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019 prin care, respingând critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 16 din Constituție, Curtea a statuat că stabilirea unei limite a cuantumului salariului de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare care sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit acestei legi, la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022 are un caracter tehnic, fără a dispune cu privire la reducerea salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice. Integrate regulilor privind aplicarea etapizată a legii, prevederile legale criticate vizează reglarea în timp a disfuncționalităților existente în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, prin limitarea creșterilor salariale la un nivel stabilit prin lege. O asemenea soluție legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, astfel cum acesta este enunțat în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, și anume acela de eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare, și vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice (paragraful 37 din decizie).

130. Prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu sunt, prin însuși conținutul lor, contrare art. 16 alin. (1) din Constituție, soluția legislativă înscriindu-se în marja de apreciere a legiuitorului cu privire la salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Faptul că, prin aplicarea regulii plafonării la nivelul anului 2022, anumite categorii de personal plătit din fonduri publice ajung în situații apreciate ca defavorabile, în raport cu alte categorii de personal ale căror venituri cresc, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea prevederilor art. 38 alin. (6) din lege, de vreme ce premisele specifice fiecărei categorii sunt diferite. Situația obiectiv diferită a diverselor categorii de persoane plătite din fonduri publice justifică, așadar, un tratament juridic diferit ( Decizia nr. 585 din 23 septembrie 2021, precitată, paragraful 37).

131. Curtea a reiterat, în paragraful 38 al Deciziei nr. 700 din 31 octombrie 2019, că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului plătit din fonduri publice intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. Constituția prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaților la protecția socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 23 octombrie 2007).

132. De asemenea, Curtea a statuat (în paragraful 39 al Deciziei nr. 700 din 31 octombrie 2019 ) că legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 707 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 17 februarie 2017, Decizia nr. 291 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 iunie 2014, și Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013). În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează să fie plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57, Decizia din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României, paragraful 15.

133. În raport cu cele enunțate și aplicând aceste considerente de principiu, Curtea a reținut, în esență, că dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului (paragraful 40 din Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019 ).

134. Prin urmare, Curtea a stabilit, în jurisprudența mai sus indicată, că dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 au un caracter tehnic și urmăresc reglarea în timp a unor disfuncționalități existente în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, fără a dispune în mod concret nici în sensul reducerii și nici al majorării salariilor.

135. Autorii excepției au reclamat neconstituționalitatea art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în contextul aplicării sale prin acte administrative ale angajatorilor de stabilire a drepturilor salariale în raport cu o anumită valoare de referință sectorială stabilită prin hotărâri judecătorești definitive favorabile angajaților.

136. Or, neconstituționalitatea unui text legal reprezintă o dimensiune intrinsecă acestuia, independentă de orice act de aplicare concretă de la un caz la altul. Curtea Constituțională nu are competență în ceea ce privește modalitatea de interpretare și aplicare a textelor normative incidente într-o speță, ci autoritățile angajatoare sau, în cele din urmă, instanțele judecătorești, iar în caz de neaplicare unitară, Înalta Curte de Casație și Justiție, în virtutea art. 126 alin. (3) din Constituție.

137. În acest sens este de observat că Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a pronunțat Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 prin care a admis recursul în interesul legii privind interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și a prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, decizie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 9 mai 2024.

138. Reiterând jurisprudența sa în materia salarizării, instanța supremă, făcând referire și la jurisprudența relevantă a Curții Constituționale - Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019 - a subliniat (paragraful 69 din Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 ) că, pentru justa interpretare a dispozițiilor legale incidente, este necesar a se ține seama de distincția esențială dintre elementele componente ale indemnizațiilor de încadrare ale magistraților, cu referire particulară la valoarea de referință sectorială și la coeficientul de multiplicare. Astfel, valoarea de referință sectorială este o componentă cu aplicabilitate generală, ce constituie un reper unic avut în vedere pentru calcularea indemnizațiilor de încadrare pentru întregul personal al familiei ocupaționale „Justiție“, în timp ce coeficienții de multiplicare constituie elementul component în funcție de care se realizează diferențierea veniturilor judecătorilor și procurorilor, în considerarea nivelului instanței sau al parchetului la care își desfășoară activitatea ori în considerarea funcției pe care o ocupă. Altfel spus, nivelul valorii de referință sectorială este același pentru toți magistrații și tot personalul din sistemul judiciar, indiferent de nivelul instanței sau parchetului la care funcționează și de funcția ocupată, în timp ce coeficienții de multiplicare sunt distincți și reprezintă reperul care asigură dezideratul diferențierii veniturilor, în considerarea nivelului instanței sau al parchetului și a funcției ocupate, având o aplicabilitate restrânsă la sfera anumitor beneficiari.

139. Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, în continuare (paragraful 71 din Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 ), că elementul cu aplicabilitate generală în cadrul aceleiași familii ocupaționale nu poate fi supus unei limitări, fiind un reper unic, constant și invariabil, în sensul că are aceeași valoare indiferent de gradul instanței sau al parchetului ori de funcția ocupată. Cu alte cuvinte, elementul cu aplicabilitate generală avut în vedere la calcularea indemnizațiilor de încadrare nu poate fi supus unui plafon în anumite situații concrete, particulare, deoarece s-ar înfrânge tocmai principiul egalității și principiul nediscriminării, ajungându-se, în contra legii, la aplicarea unei valori de referință sectorială distincte în cadrul aceleiași familii ocupaționale. În acord cu aceste considerente, Înalta Curte a conchis (în paragraful 85) că valoarea de referință sectorială nu poate fi vizată de aplicarea plafonului legal.

140. Așadar, problema de drept supusă controlului de constituționalitate de autorii prezentei excepții reprezintă, în realitate, o chestiune de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, de competența instanței supreme, asupra căreia aceasta s-a și pronunțat, de altfel.

141. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), ale art. 9, ale art. 25 și ale art. 38 alin. (6) și (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ale anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Eugenia Marin și de Gabriela Victoria Bîrsan în Dosarul nr. 6.547/3/2021 al Tribunalului Ilfov - Secția civilă, de Olariu Valentina Lăcrămioara și alții în Dosarul nr. 166/40/2022 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Pop Anamaria Iosefina în Dosarul nr. 261/102/2022/a1 al Tribunalului Mureș - Secția civilă, de Făgăraș Claudia Maria în Dosarul nr. 260/102/2022/a1 al Tribunalului Mureș - Secția civilă, de Istrate Ioana-Silvia și alții în Dosarul nr. 170/89/2022 al Tribunalului Vaslui - Secția civilă, de Dima Florin și alții în Dosarul nr. 2.118/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Giorgescu Ovidiu în Dosarul nr. 1.503/120/2022 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, de Afrăsinie Mădălina și alții în Dosarul nr. 422/42/2022 al Curții de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Tebieș Maria în Dosarul nr. 2.780/111/2021 al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, de Mustață Gabriel în Dosarul nr. 165/116/2020* al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, de Drăgan Ioan și alții în Dosarul nr. 3.242/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Iordache Danița și alții în Dosarul nr. 754/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Amihaesei Andreea Ionela și alții în Dosarul nr. 686/103/2022 al Tribunalului Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ și fiscal, de Afanasov Valentina și alții în Dosarul nr. 2.675/3/2022 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Artenie Dan și alții în Dosarul nr. 781/121/2020 al Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Iosef Radu în Dosarul nr. 2.794/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Popovici Ion-Adrian și alții în Dosarul nr. 915/107/2022 al Tribunalului Alba - Secția I civilă, de Tuduce Ioan Răzvan și alții în Dosarul nr. 3.608/111/2021 al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, de Bejenaru Iolanda Lăcrămioara și alții în Dosarul nr. 7.000/120/2020 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, de Albu Maria Mihaela și alții în Dosarul nr. 1.160/85/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, de Joarză Camelia Janina și alții în Dosarul nr. 1.336/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Alecu Cristian George și alții în Dosarul nr. 1.364/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Mihai Florentina și alții în Dosarul nr. 926/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Bărbulescu Codruț Marian și alții în Dosarul nr. 5.177/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Diaconaru Iulia și alții în Dosarul nr. 3.911/86/2020 al Curții de Apel Suceava - Secția I civilă, de Tudor Raimond și Bârlog Constantin în Dosarul nr. 7.251/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Froicu Diana în Dosarul nr. 1.354/107/2021 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, de Toma Ileana Gabriela și alții în Dosarul nr. 4.212/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Axinte Constantin și alții în Dosarul nr. 3.548/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Stîngă Olimpia Maria și alții în Dosarul nr. 2.911/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Rusu Oana și alții în Dosarul nr. 5.203/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Nicolau Marius Ionel și alții în Dosarul nr. 2.953/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Roman Mihai în Dosarul nr. 7.548/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Drăguțescu Mihai Pantelimon în Dosarul nr. 27.894/3/2022 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Vâlcea Lucian George și alții în Dosarul nr. 2.075/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Andrei Adriana și alții în Dosarul nr. 2.148/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Gociu Marian în Dosarul nr. 2.705/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Aurel Olteanu și alții în Dosarul nr. 2.529/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Lia Sorin Marian și Dorcu Lavina Prodan Felicia în Dosarul nr. 2.029/2/2023 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, de Dinescu Adrian Gabriel și alții în Dosarul nr. 4.034/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Nicolici Maria Veronica Simona și alții în Dosarul nr. 1.359/2/2022 al Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Ghenu Andreea Monica și alții în Dosarul nr. 4.322/105/2021 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, de Nicoliță Luiza Daiana și alții în Dosarul nr. 2.715/109/2022 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, de Sindicatul Național Pro Lex în numele și pentru membrul de sindicat Crișcă Mioara Claudia în Dosarul nr. 13.284/3/2022* al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, de Dincă Mihai și alții în Dosarul nr. 576/120/2023* al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceiași autori în aceleași dosare ale acelorași instanțe și constată că Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum și Ordonanța de urgența a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Ilfov - Secția civilă, Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, Tribunalului Mureș - Secția civilă, Tribunalului Vaslui - Secția civilă, Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, Curții de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Alba - Secția I civilă, Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Suceava - Secția I civilă, Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă și Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 28 ianuarie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

pentru MARIAN ENACHE,

în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae