DECIZIE nr. 13/2025

Marian Enache - președinte

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Laura-Iuliana Scântei - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Elena-Simina Tănăsescu - judecător

Varga Attila - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară coroborate cu cele ale art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, astfel cum acestea au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Albu Maria Mihaela și alții în Dosarul nr. 3.314/85/2021 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.120D/2023.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 419D/2024, nr. 481D/2024, nr. 484D/2024, nr. 676D/2024, nr. 775D/2024, nr. 793D/2024, nr. 879D/2024, nr. 1.051D/2024, nr. 1.086D/2024, nr. 1.414D/2024, nr. 1.478D/2024, nr. 1.552D/2024, nr. 1.558D/2024, nr. 1.559D/2024, nr. 1.691D/2024, nr. 1.704D/2024, nr. 1.820D/2024, nr. 1.958D/2024, nr. 1.959D/2024, nr. 1.960D/2024, nr. 1.990D/2024, nr. 2.037D/2024, nr. 2.064D/2024, nr. 2.162D/2024, nr. 2.308D/2024, nr. 2.357D/2024, nr. 2.671D/2024, nr. 2.768D/2024, nr. 2.817D/2024, nr. 2.857D/2024, nr. 2.963D/2024 și nr. 3.088D/2024, având ca obiect reunit excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 coroborate cu cele ale art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, astfel cum acestea au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Froicu Diana în Dosarul nr. 957/107/2021 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, de Aoșan Georgiana și alții în Dosarul nr. 3.654/30/2020 al Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, de Aparaschivei Ana-Maria și alții în Dosarul nr. 404/39/2023 al Curții de Apel Suceava - Secția I civilă, de Bulzan Mihaela în Dosarul nr. 3.802/111/2021 al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, de Copaci Adriana și alții în Dosarul nr. 3.542/120/2021 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, de Uzlău Andreea Simona și alții în Dosarul nr. 35.516/3/2023 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Iordache Sandu Gabriel și alții în Dosarul nr. 4.130/120/2021 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, de Dumitru Daniel Ioan Valer și Rasovean Alina Diana în Dosarul nr. 492/107/2021 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, de Margină Cătălin și alții în Dosarul nr. 776/86/2021 al Curții de Apel Suceava - Secția I civilă, de Gherghe Vicențiu-Răzvan în Dosarul nr. 1.024/90/2022 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, de Liposchi Nicolae în Dosarul nr. 2.245/117/2023 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Văetiși Marian în Dosarul nr. 8.680/3/2022 al Curții de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale, de Maxim Sînziana în Dosarul nr. 267/120/2022 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, de Dobrescu Olivia Dariana și Constantinescu Alexandra în Dosarul nr. 2.203/120/2022 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, de Cojan Mihaela Florentina și alții în Dosarul nr. 1.165/90/2023 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, de Popescu Livia în Dosarul nr. 796/120/2023 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, din oficiu în dosarele nr. 14.855/3/2023, nr. 19.131/3/2023, nr. 19.133/3/2023, nr. 32.434/3/2023, de Alexandru Felix și alții în Dosarul nr. 1.064/90/2022 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, de Stoian Nicolae-Alexandru și alții în Dosarul nr. 1.938/90/2021 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, de Drăgulescu Marian și alții în Dosarul nr. 1.977/120/2020 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, de Flonta Sorin Emil și alții în Dosarul nr. 470/111/2022 al Tribunalului Bihor - Secția I civilă, de Văsonan Alin și alții în Dosarul nr. 3.985/107/2022 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, de Toma Elena Mihaela și alții în Dosarul nr. 4.291/90/2022 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, de Tisu Cristina Elena în Dosarul nr. 2.503/117/2023 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Criste Anca Adriana în Dosarul nr. 898/111/2022 al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, de Nețoiu Elena Andreea și alții în Dosarul nr. 517/120/2022 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, de Dancă George Daniel în Dosarul nr. 693/96/2023 al Tribunalului Harghita - Secția civilă, de Neagoe Claudiu-Victor și alții în Dosarul nr. 3.734/90/2021* al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, de Enache Cristiana Dana și alții în Dosarul nr. 358/90/2022 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă.

4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că în Dosarul nr. 3.120D/2023 Guvernul a comunicat punctul său de vedere potrivit căruia excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, că în Dosarul nr. 1.051D/2024 partea Dumitru Valer Daniel a depus concluzii scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată și că în Dosarul nr. 2.064D/2024 autorii excepției de neconstituționalitate au depus note scrise prin care solicită admiterea acesteia.

6. Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 419D/2024, nr. 481D/2024, nr. 484D/2024, nr. 676D/2024, nr. 775D/2024, nr. 793D/2024, nr. 879D/2024, nr. 1.051D/2024, nr. 1.086D/2024, nr. 1.414D/2024, nr. 1.478D/2024, nr. 1.552D/2024, nr. 1.558D/2024, nr. 1.559D/2024, nr. 1.691D/2024, nr. 1.704D/2024, nr. 1.820D/2024, nr. 1.958D/2024, nr. 1.959D/2024, nr. 1.960D/2024, nr. 1.990D/2024, nr. 2.037D/2024, nr. 2.064D/2024, nr. 2.162D/2024, nr. 2.308D/2024, nr. 2.357D/2024, nr. 2.671D/2024, nr. 2.768D/2024, nr. 2.817D/2024, nr. 2.857D/2024, nr. 2.963D/2024 și nr. 3.088D/2024 la Dosarul nr. 3.120D/2023.

7. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura propusă. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 419D/2024, nr. 481D/2024, nr. 484D/2024, nr. 676D/2024, nr. 775D/2024, nr. 793D/2024, nr. 879D/2024, nr. 1.051D/2024, nr. 1.086D/2024, nr. 1.414D/2024, nr. 1.478D/2024, nr. 1.552D/2024, nr. 1.558D/2024, nr. 1.559D/2024, nr. 1.691D/2024, nr. 1.704D/2024, nr. 1.820D/2024, nr. 1.958D/2024, nr. 1.959D/2024, nr. 1.960D/2024, nr. 1.990D/2024, nr. 2.037D/2024, nr. 2.064D/2024, nr. 2.162D/2024, nr. 2.308D/2024, nr. 2.357D/2024, nr. 2.671D/2024, nr. 2.768D/2024, nr. 2.817D/2024, nr. 2.857D/2024, nr. 2.963D/2024 și nr. 3.088D/2024 la Dosarul nr. 3.120D/2023, care a fost primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că nu există similitudini între situația autorilor excepției de neconstituționalitate și ipoteza normei legale, astfel încât norma legală care prevede condiții de vechime nu le este aplicabilă, iar principiul egalității în fața legii nu a fost încălcat, concluzie care decurge și din decizia instanței supreme.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

9. Prin Încheierea din 1 noiembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.314/85/2021, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară coroborate cu cele ale art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, astfel cum acestea au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Albu Maria Mihaela și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 3.120D/2023).

10. Prin Încheierea din 18 ianuarie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 957/107/2021, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară astfel cum acestea au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept privind interpretarea dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, în măsura în care de drepturile prevăzute de aceste dispoziții legale ar urma să beneficieze doar magistrați care, în intervalul de referință 16 octombrie 2018-14 martie 2022, au avut cel puțin gradul de judecător de curte de apel sau procuror de parchet de pe lângă curtea de apel și o vechime efectivă de minimum 18 ani în funcția de judecător sau procuror, excepție ridicată de Froicu Diana cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 419D/2024).

11. Prin Încheierea din 31 ianuarie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 3.654/30/2020, Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, astfel cum au fost interpretate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, excepție ridicată de Aoșan Georgiana și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 481D/2024).

12. Prin Încheierea din 31 ianuarie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 404/39/2023, Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Aparaschivei Ana-Maria și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 484D/2024).

13. Prin Încheierea din 19 februarie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 3.802/111/2021, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, excepție ridicată de Bulzan Mihaela cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 676D/2024).

14. Prin Încheierea din 23 ianuarie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 3.542/120/2021, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Copaci Adriana și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 775D/2024).

15. Prin Încheierea din 6 martie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 35.516/3/2023, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 coroborate cu cele ale art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Uzlău Andreea Simona și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 793D/2024).

16. Prin Încheierea din 7 martie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 4.130/120/2021, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 coroborate cu cele ale art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, astfel cum acestea au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Iordache Sandu Gabriel și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 879D/2024).

17. Prin Încheierea din 13 martie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 492/107/2021, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 coroborate cu cele ale art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, astfel cum au fost interpretate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, în măsura în care s-a interpretat că funcție similară cu cea a procurorilor care și-au desfășurat activitatea în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție dețin doar judecătorii și procurorii care, în intervalul de referință 16 octombrie 2018-14 martie 2022, au îndeplinit cumulativ condițiile de a avea cel puțin gradul de judecător de curte de apel sau procuror de parchet de pe lângă curtea de apel și o vechime efectivă de minimum 18 ani în funcția de judecător sau procuror, excepție ridicată de Dumitru Daniel Ioan Valer și Rasovean Alina Diana cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.051D/2024).

18. Prin Încheierea din 25 martie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 776/86/2021, Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Margină Cătălin și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.086D/2024).

19. Prin Încheierea din 19 februarie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.024/90/2022, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 coroborate cu cele ale art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, astfel cum acestea au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în măsura în care s-a interpretat că funcție similară cu cea a procurorilor care și-au desfășurat activitatea în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție dețin doar judecătorii și procurorii care, în intervalul de referință 16 octombrie 2018-14 martie 2022, au îndeplinit cumulativ condițiile de a avea cel puțin gradul de judecător de curte de apel sau procuror de parchet de pe lângă curtea de apel și o vechime efectivă de minimum 18 ani în funcția de judecător sau procuror, excepție ridicată de Gherghe Vicențiu-Răzvan și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.414D/2024).

20. Prin Încheierea civilă nr. 1.046 din 16 aprilie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 2.245/117/2023, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 coroborat cu art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 în interpretarea dată prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Liposchi Nicolae cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.478D/2024).

21. Prin Încheierea din 25 aprilie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 8.680/3/2022, Curtea de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și a prevederilor art. 7 lit. g) coroborat cu art. 8 din secțiunea 2, capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, excepție ridicată de Văetiși Marian cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.552D/2024).

22. Prin Decizia civilă nr. 253 din 20 februarie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 267/120/2022, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Maxim Sînziana cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.558D/2024).

23. Prin Încheierea din 9 aprilie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 2.203/120/2022, Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 coroborate cu cele ale art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Dobrescu Olivia Dariana și Constantinescu Alexandra, cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.559D/2024).

24. Prin Încheierea din 14 mai 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.165/90/2023, Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 coroborate cu cele ale art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Cojan Mihaela Florentina și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.691D/2024).

25. Prin Încheierea din 28 februarie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 796/120/2023, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 coroborate cu cele ale art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Popescu Livia cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.704D/2024).

26. Prin Încheierea din 30 aprilie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 14.855/3/2023, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 prin raportare la prevederile art. 16 și ale art. 147 alin. (4) din Constituție având în vedere calificarea pe care instanța supremă a dat-o procentului de 2% pretins în cauză și noțiunii de funcție similară în Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, excepție ridicată, din oficiu, de instanța judecătorească, cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.820D/2024).

27. Prin Încheierea din 27 mai 2024, pronunțată în Dosarul nr. 19.131/3/2023, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară prin raportare la prevederile art. 16 și ale art. 147 alin. (4) din Constituție având în vedere calificarea pe care instanța supremă a dat-o procentului de 2% pretins în cauză și noțiunii de „funcție similară“ în Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, excepție ridicată, din oficiu, de instanța judecătorească, cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.958D/2024).

28. Prin Încheierea din 27 mai 2024, pronunțată în Dosarul nr. 19.133/3/2023, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 prin raportare la prevederile art. 16 și ale art. 147 alin. (4) din Constituție având în vedere calificarea pe care instanța supremă a dat-o procentului de 2% pretins în cauză și noțiunii de „funcție similară“ în Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, excepție ridicată, din oficiu, de instanța judecătorească cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.959D/2024).

29. Prin Încheierea din 27 mai 2024, pronunțată în Dosarul nr. 32.434/3/2023, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 prin raportare la prevederile art. 16 și ale art. 147 alin. (4) din Constituție având în vedere calificarea pe care instanța supremă a dat-o procentului de 2% pretins în cauză și noțiunii de „funcție similară“ în Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, excepție ridicată, din oficiu, de instanța judecătorească cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.960D/2024).

30. Prin Încheierea din 13 mai 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.064/90/2022, Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 coroborate cu cele ale art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Alexandru Felix și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.990D/2024).

31. Prin Încheierea din 6 iunie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.938/90/2021, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 coroborate cu cele ale art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Stoian Nicolae-Alexandru și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.037D/2024).

32. Prin Încheierea din 6 decembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.977/120/2020, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Drăgulescu Marian și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.064D/2024).

33. Prin Încheierea din 17 aprilie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 470/111/2022, Tribunalul Bihor - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, atât în forma normativă de bază, cât și în raport cu interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Flonta Sorin Emil și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.162D/2024).

34. Prin Încheierea din 20 iunie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 3.985/107/2022, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Văsonan Alin și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.308D/2024).

35. Prin Încheierea din 13 iunie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 4.291/90/2022, Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 coroborate cu cele ale art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, excepție ridicată de Toma Elena Mihaela și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.357D/2024).

36. Prin Încheierea din 9 aprilie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 2.503/117/2023, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 coroborate cu cele ale art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 în interpretarea dată prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Tisu Cristina Elena cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.671D/2024).

37. Prin Încheierea din 12 iunie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 898/111/2022, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, atât în forma normativă de bază, cât și în raport cu interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Criste Anca Adriana cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.768D/2024).

38. Prin Decizia civilă nr. 464 din 2 aprilie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 517/120/2022, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, excepție ridicată de Nețoiu Elena Andreea și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.817D/2024).

39. Prin Sentința civilă nr. 553 din 30 aprilie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 693/96/2023, Tribunalul Harghita - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, cu privire la criteriul vechimii efective de minimum 18 ani în funcția de judecător sau procuror, în raport de care se stabilește conținutul sintagmei „funcție similară“, excepție ridicată de Dancă George Daniel cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.857D/2024).

40. Prin Încheierea din 23 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 3.734/90/2021*, Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 coroborate cu cele ale art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Neagoe Claudiu-Victor și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.963D/2024).

41. Prin Încheierea din 12 septembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 358/90/2022, Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, excepție ridicată de Enache Cristiana Dana și alții cu prilejul soluționării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 3.088D/2024).

42. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție problemei de drept soluționate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 este contrară Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, precum și Deciziei nr. 36 din 4 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

43. Se mai arată că „instanța supremă a analizat altceva decât sesizarea cu care a fost învestită“ analizând alte aspecte străine de sesizare și, totodată, cele statuate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, mai sus menționată, contravin celor statuate anterior de instanța supremă prin Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018, Decizia nr. 11 din 4 mai 2020, Decizia nr. VI din 15 ianuarie 2007 și Decizia nr. 55 din 13 septembrie 2021.

44. Astfel, chestiunea în raport cu care trebuia analizată existența sau nu a unei discriminări era legată de existența unor magistrați care, deși numiți și nu detașați, beneficiau de drepturi aferente magistraților detașați, spre deosebire de restul magistraților, de asemenea numiți și nu detașați, care nu beneficiau de aceste drepturi. Pornind de la definițiile principiilor nediscriminării (eliminarea oricăror forme de discriminare și instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție) și egalității (asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă de valoare egală) din Legea-cadru nr. 153/2017, Înalta Curte a procedat la identificarea personalului care prestează aceeași activitate ca și beneficiarii normei de la art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, având aceeași vechime în funcție.

45. Interpretarea dată prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, contravine principiului egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție, deoarece stabilește în mod defectuos și prin adăugarea la lege, că persoanele aflate în „situații similare“ sunt doar cele care au o vechime de minimum 18 ani în funcția de magistrat, deși art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 nu a avut în vedere vechimea în muncă, ci încadrarea în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (S.I.I.J.) și competența personală a acestora, generând diferende în stabilirea salariului de bază, adică a indemnizației de încadrare brute lunare.

46. Or, tratamentul juridic diferit instituit prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă. De altfel, interpretarea criticată lipsește de sens și, practic, anulează voința legiuitorului și rațiunea esențială a edictării actului normativ respectiv, astfel cum sunt precizate în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, și anume acelea de a egaliza veniturile personalului bugetar cu aceeași funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, prin raportare la nivelul maxim, și de a elimina inechitățile existente. Or, Înalta Curte de Casație și Justiție denaturează sensul ordonanței citate.

47. În fapt, prin această interpretare dată de instanța supremă prin decizia menționată practic așa-zisa „diurnă“ care reprezenta în fapt o indemnizație de încadrare brută lunară a fost transformată într-un veritabil spor de vechime pentru cei care au peste 18 ani vechime în magistratură.

48. Mai mult decât atât, se apreciază că instanța supremă, constatând o discriminare printr-o decizie ce reprezintă izvor de drept, a creat o nouă discriminare. Noua discriminare subzistă, de această dată, nu între judecătorii din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și procurorii care au activat în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, pe de altă parte, ci chiar direct între procurorii care activează în cadrul Parchetului General, respectiv între judecătorii care activează în cadrul instanței supreme.

49. Decizia instanței supreme nesocotește și principiul respectării hotărârilor judecătorești, având în vedere că există categorii de magistrați care nu aveau 18 ani vechime, dar cărora li s-a recunoscut prin hotărâri definitive dreptul de a primi cei 2% cu titlul de diurnă.

50. Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă apreciază, în dosarele nr. 3.120D/2023, nr. 1.051D/2024 și nr. 2.308D/2024, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

51. Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă apreciază, în Dosarul nr. 419D/2024, că dispozițiile legale criticate, astfel cum au fost interpretate de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, sunt neconstituționale, fiind discriminatorii, întrucât folosesc drept criterii de diferențiere, în ceea ce privește acordarea unor anumite drepturi salariale pentru magistrați, condiții de vechime și grad profesional care nu au nicio legătură cu scopul pentru care se acordă indemnizația respectivă și care conduc la o restrângere nejustificată a categoriilor de magistrați care pot solicita dreptul respectiv.

52. Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 481D/2024.

53. Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă apreciază, în Dosarul nr. 484D/2024, că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, încălcându-se dispozițiile constituționale indicate, respectiv art. 1 alin. (5) și art. 16.

54. Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă apreciază, în Dosarul nr. 1.086D/2024, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

55. Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 676D/2024, dar a apreciat, în Dosarul nr. 2.768D/2024, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

56. Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 775D/2024.

57. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază, în Dosarul nr. 793D/2024, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

58. Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă apreciază, în dosarele nr. 879D/2024 și nr. 2.817D/2024, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

59. Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă apreciază, în Dosarul nr. 1.414D/2024, că excluderea majorărilor salariale stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești de la calculul nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul autorității publice încalcă dispozițiile constituționale ale art. 124 și 126, precum și principiul fundamental al separației și echilibrului puterilor în stat.

60. Interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 a ignorat efectul obligatoriu al hotărârilor judecătorești definitive obținute de magistrații cu un grad inferior față de cel de curte de apel, hotărâri care atrag aplicabilitatea exigențelor din decizia Curții Constituționale pentru toți ceilalți magistrați cu vocație la detașare, prevăzuți de art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006.

61. Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază, în Dosarul nr. 1.478D/2024, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

62. Curtea de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale apreciază, în Dosarul nr. 1.552D/2024, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

63. Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 1.558D/2024.

64. Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă apreciază, în Dosarul nr. 1.559D/2024, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

65. Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 1.691D/2024.

66. Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă apreciază, în Dosarul nr. 1.704D/2024, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

67. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază, în dosarele nr. 1.820D/2024, nr. 1.958D/2024, nr. 1.959D/2024 și nr. 1.960D/2024, că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.

68. Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă apreciază, în Dosarul nr. 1.990D/2024, că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.

69. Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă apreciază, în Dosarul nr. 2.064D/2024, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

70. Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă apreciază, în Dosarul nr. 2.037D/2024, că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.

71. Tribunalul Bihor - Secția I civilă, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 2.162D/2024.

72. Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă apreciază, în Dosarul nr. 2.357D/2024, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

73. Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 2.671D/2024.

74. Tribunalul Harghita - Secția civilă apreciază, în Dosarul nr. 2.857D/2024, că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.

75. Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate în dosarele nr. 2.963D/2024 și nr. 3.088D/2024.

76. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

77. Guvernul apreciază, în dosarele nr. 3.120D/2023, nr. 419D/2024, nr. 481D/2024, nr. 484D/2024, nr. 676D/2024 și nr. 1.051D/2024, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

78. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile depuse de părți, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

79. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

80. Obiectul excepției de neconstituționalitate, ținând cont de voința reală a autorilor ei (a se vedea în acest sens Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006; Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012; Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017), îl reprezintă dispozițiile art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005 (dispoziții legale introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 239/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1024 din 19 decembrie 2019), coroborate cu cele ale art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, astfel cum acestea au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 10 mai 2023. Prevederile legale criticate punctual au următorul conținut: – Art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004: „(5) Pe durata desfășurării activității în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, procurorii cu funcții de conducere și execuție beneficiază de drepturile procurorilor detașați, în condițiile legii.“;

– Art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006: „(1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, care sunt detașați sau delegați în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detașării, de următoarele drepturi:

a) diurnă în cuantum de 2% din indemnizația de încadrare brută lunară, dar nu mai puțin decât cuantumul prevăzut pentru personalul din unitățile bugetare.“

81. Curtea observă faptul că art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 a fost abrogat prin art. 15 lit. a) din Legea nr. 49/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 martie 2022. Cu toate acestea, având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt aplicabile în cauzele în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea va analiza constituționalitatea textelor de lege cu care a fost sesizată.

82. Prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, aceasta a statuat că dreptul reglementat de art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 are natura juridică a indemnizației de încadrare brute lunare pentru procurorii care și-au desfășurat activitatea în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, iar garanțiile principiului nediscriminării și ale principiului egalității, prevăzute de art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, pot fi invocate doar de către magistrații care ocupau o „funcție similară“ cu a acestora, astfel cum este definită la art. 7 lit. g) din același act normativ coroborat cu art. 8 din secțiunea a 2-a a capitolului VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017.

83. Normele constituționale invocate în motivarea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii și cea referitoare la principiul securității juridice, ale art. 4 privind nediscriminarea, ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 41 - Munca și protecția socială a muncii, ale art. 49 alin. (1) și (2) privind protecția copiilor și tinerilor, ale art. 124 - Înfăptuirea justiției, ale art. 125 alin. (2) privind statutul judecătorilor, ale art. 126 - Instanțele judecătorești, ale art. 142 alin. (1) privind Curtea Constituțională și ale art. 147 alin. (1) și (4) privind deciziile Curții Constituționale. Se mai invocă încălcarea art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil și a art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol și a art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la aceeași convenție. De asemenea, se invocă încălcarea art. 21 alin. (1) privind nediscriminarea din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și a art. 7 și 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și a art. 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale.

84. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că obiectul acesteia face referire la o decizie pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

85. Cu privire la acest aspect, Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa, că toate considerentele de principiu referitoare la verificarea constituționalității textelor de lege aplicabile în interpretarea consacrată prin recursurile în interesul legii sunt valabile mutatis mutandis și în ceea ce privește verificarea constituționalității textelor în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin hotărârile prealabile pronunțate pentru dezlegarea unei chestiuni de drept (a se vedea Decizia nr. 397 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 15 iulie 2016, paragraful 25). Astfel, instanța de contencios constituțional a statuat, de principiu, că o decizie pronunțată într-un recurs în interesul legii (respectiv o hotărâre prealabilă pronunțată pentru dezlegarea unei chestiuni de drept) nu poate constitui eo ipso obiect al excepției de neconstituționalitate, deoarece instanța de contencios constituțional, în acord cu prevederile art. 146 din Legea fundamentală, nu are competența de a cenzura constituționalitatea hotărârilor judecătorești, indiferent dacă sunt pronunțate în dezlegarea unor pricini de drept comun ori în vederea interpretării și aplicării unitare a legii ( Decizia nr. 409 din 4 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 27 noiembrie 2003). Însă interpretarea care se poate aduce normei juridice de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin deciziile în care soluționează recursuri în interesul legii, precum și prin hotărârile prealabile pronunțate pentru dezlegarea unor chestiuni de drept trebuie să țină cont de exigența de ordin constituțional cuprinsă în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia în România, respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie.

86. În concluzie, din perspectiva raportării la prevederile Constituției, Curtea Constituțională este competentă să verifice constituționalitatea textelor legale aplicabile în interpretările consacrate prin recursurile în interesul legii și hotărârile prealabile, astfel că dispozițiile art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, coroborate cu cele ale art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, astfel cum acestea au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, urmează să constituie obiectul controlului de constituționalitate în prezenta cauză (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 854 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 21 septembrie 2011, și Decizia nr. 8 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 17 martie 2011).

87. Cu privire la competența Curții Constituționale referitoare la contestarea constituționalității normelor în interpretarea dată acestora prin decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în recursuri în interesul legii sau în hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de aplicare și interpretare a unor prevederi de lege, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a dezvoltat o analiză în două etape, prima vizând respectarea competenței Înaltei Curți de Casație și Justiție prevăzute de art. 126 alin. (3) din Constituție, iar cea de-a doua referindu-se la raportarea conținutului normativ astfel determinat al normei criticate la dispozițiile Constituției (a se vedea Decizia nr. 349 din 17 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 4 august 2014, paragraful 20, și Decizia nr. 509 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1077 din 13 noiembrie 2020, paragrafele 15, 16 și 30).

88. Referitor la competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, care se reflectă în reglementarea infraconstituțională a dezlegării unor chestiuni de drept, aceasta este prevăzută de art. 126 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia „Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale“. Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, că, „în exercitarea atribuției prevăzute de art. 126 alin. (3) din Constituție, Înalta Curte de Casație și Justiție are obligația de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României. Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența constituțională să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora“. Așadar, competența Înaltei Curți de Casație și Justiție privind soluționarea recursului în interesul legii este dublu circumstanțiată - numai cu privire la „interpretarea și aplicarea unitară a legii“ și numai cu privire la „celelalte instanțe judecătorești“.

89. În ceea ce privește prima etapă a analizei anterior menționate, Curtea urmează să verifice dacă interpretarea dată dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, coroborate cu cele ale art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, astfel cum acestea au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, se încadrează în limitele competenței sale stabilite prin art. 126 alin. (3) din Constituție.

90. Instanța de contencios constituțional constată că Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu a încălcat prevederile art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție întrucât nu modifică, nu abrogă ori adaugă la lege și nici nu efectuează un control de constituționalitate. Înalta Curte de Casație și Justiție a examinat prevederile art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 în lumina întrebărilor adresate de instanța de trimitere, respectiv cea referitoare la stabilirea naturii juridice a drepturilor prevăzute de art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, coroborate cu cele ale art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 și cea dacă, în funcție de această calificare, se aplică în continuare Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016, cu referire specifică la respectarea principiului nediscriminării și a principiului egalității în fața legii.

91. Astfel, Curtea Constituțională observă că Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că dreptul reglementat de art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 are natura juridică a indemnizației de încadrare brute lunare suplimentare pentru procurorii care și-au desfășurat activitatea în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, iar garanțiile principiului nediscriminării și ale principiului egalității, prevăzute de art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, pot fi invocate doar de către magistrații care ocupau o „funcție similară“ cu a acestora, astfel cum este definită la art. 7 lit. g) din același act normativ coroborat cu art. 8 din secțiunea a 2-a a capitolului VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017.

92. Pentru determinarea ipotezei „funcției similare“, instanța supremă a arătat că nu este suficient să se constate că judecătorii și procurorii alcătuiesc magistratura, pentru că o atare concluzie ar conduce la o uniformitate a salarizării tuturor judecătorilor și procurorilor din cadrul autorității judecătorești, indiferent de nivelul instanței sau al parchetului, ceea ce este străin de intenția legiuitorului și nesocotește ansamblul principiilor de salarizare în cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“, în acest caz, dar și pe cele ale Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și ale Legii nr. 304/2004.

93. În privința gradului profesional, Înalta Curte de Casație și Justiție a observat că, pentru a putea participa la concursul de numire în funcția de procuror cu funcție de execuție în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, legiuitorul a stabilit, la art. 88^5 alin. (3) lit. b) și c) din Legea nr. 304/2004, între altele, condițiile de a avea cel puțin gradul de parchet de pe lângă curtea de apel și o vechime efectivă de cel puțin 18 ani în funcția de procuror.

94. În consecință, numai judecătorii (care ocupă o funcție similară în cadrul autorității judecătorești) și procurorii (care ocupă o funcție similară în cadrul aceleiași instituții publice) care, în intervalul de referință 16 octombrie 2018-14 martie 2022, au îndeplinit, în mod cumulativ, cel puțin condițiile legale anterior analizate, respectiv cel puțin gradul de judecător de curte de apel sau procuror de parchet de pe lângă curtea de apel și o vechime efectivă de minimum 18 ani în funcția de judecător sau procuror, ar putea pretinde că aplicarea normei de la art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 a creat efecte discriminatorii în privința lor, întrucât legiuitorul s-a abătut de la principiile de la art. 6 lit. b) - nediscriminarea - din Legea-cadru nr. 153/2017 și, ca atare, ar putea să invoce respectarea principiului egalității - art. 6 lit. c) din același act normativ, prin acordarea echivalentului indemnizației de încadrare suplimentare recunoscute doar în favoarea procurorilor numiți în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor în justiție, pe durata funcționării acestei structuri.

95. Înalta Curte de Casație și Justiție a citat jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, precitată, reținând că aceasta a fost pronunțată în legătură cu o componentă a salariului de încadrare, și nu cu un element de salarizare suplimentar acestuia. Înalta Curte de Casație și Justiție a ajuns la două concluzii: prima vizează împrejurarea că dezlegările instanței de contencios constituțional din cuprinsul Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016 sunt integrate în prezent de normele de la art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv în conținutul conceptual al principiului nediscriminării (care reclamă eliminarea oricăror forme de discriminare și instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție) și în cel al principiului egalizării cu salariul maxim în plată pentru persoane din aceeași instituție sau autoritate publică (în sensul asigurării de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală); cea de-a doua concluzie este că aceste principii funcționează doar în ceea ce privește indemnizația brută lunară de încadrare, iar nu și în privința celorlalte componente ale salariului lunar al personalului din familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“ și Curtea Constituțională, relevante pentru această distincție fiind definițiile legale de la art. 7 lit. c), e) și m) din Legea-cadru nr. 153/2017.

96. Așadar, în mod corect, coroborând prevederile legale incidente din Legea-cadru nr. 153/2017 și din Legea nr. 304/2004 și Legea nr. 303/2004, instanța supremă a reținut că beneficiarii art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 sunt procurorii numiți la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție și că drepturile prevăzute de dispozițiile art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 coroborate cu cele ale art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 au natura juridică a indemnizației de încadrare brute lunare și că au vocație de a solicita același drept, în temeiul principiului nediscriminării și egalității consacrat expres de art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, la fel ca beneficiarii primari (procurorii din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție), judecătorii și procurorii care ocupau funcții similare, respectiv având 18 ani vechime și grad de cel puțin curte de apel (condiții specifice de participare la concursul organizat la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție).

97. Referitor la cea de-a doua treaptă a controlului, prin raportare la care Curtea ar urma să se pronunțe asupra conținutului normativ al textului de lege criticat, în interpretarea dată prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Curtea observă că respectivele critici de neconstituționalitate se raportează, de fapt, la pretinsa încălcare a principiului egalității în fața legii.

98. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 februarie 1994). De asemenea, în ceea ce privește încălcarea egalității în drepturi, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că este admisibilă diferența de tratament juridic pentru situații diferite, când aceasta se justifică în mod rațional și obiectiv (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 168 din 10 decembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 24 februarie 1999, și Decizia nr. 231 din 25 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 24 iunie 2004).

99. În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care, pe baza art. 14 din Convenție, a statuat că discriminarea înseamnă a trata diferit, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, persoane aflate în situații relevant similare. O diferență de tratament nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă, dacă aceasta nu urmărește un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 2 noiembrie 2010, pronunțată în Cauza Șerife Yiǧit împotriva Turciei, paragrafele 68 și 69).

100. Prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a pus în operă garanțiile principiului nediscriminării și ale principiului egalității în ansamblul legislației și evoluției acesteia privind salarizarea personalului bugetar, dar și în cadrul Legii nr. 303/2004 și al Legii nr. 304/2004. Ea operează o distincție a magistraților cu vocație la dreptul prevăzut de art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 folosind criteriile consacrate prin Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 și încorporate în art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017.

101. Faptul că autorii excepției de neconstituționalitate nu se încadrează în categoria magistraților astfel determinată nu conferă textului criticat, în interpretarea dată acestuia prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, caracter neconstituțional. De altfel, Curtea observă că autorii excepției de neconstituționalitate se află într-o situație diferită care justifică un tratament diferit.

102. În ceea ce privește invocarea prevederilor constituționale ale art. 49 alin. (1) și (2), Curtea reține că acestea nu au incidență în cauză.

103. În consecință, având în vedere considerentele de mai sus, Curtea constată că celelalte prevederi constituționale și convenționale invocate nu au fost încălcate.

104. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Albu Maria Mihaela și alții în Dosarul nr. 3.314/85/2021 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, de Froicu Diana în Dosarul nr. 957/107/2021 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, de Aoșan Georgiana și alții în Dosarul nr. 3.654/30/2020 al Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, de Aparaschivei Ana-Maria și alții în Dosarul nr. 404/39/2023 al Curții de Apel Suceava - Secția I civilă, de Bulzan Mihaela în Dosarul nr. 3.802/111/2021 al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, de Copaci Adriana și alții în Dosarul nr. 3.542/120/2021 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, de Uzlău Andreea Simona și alții în Dosarul nr. 35.516/3/2023 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Iordache Sandu Gabriel și alții în Dosarul nr. 4.130/120/2021 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, de Dumitru Daniel Ioan Valer și Rasovean Alina Diana în Dosarul nr. 492/107/2021 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, de Margină Cătălin și alții în Dosarul nr. 776/86/2021 al Curții de Apel Suceava - Secția I civilă, de Gherghe Vicențiu-Răzvan în Dosarul nr. 1.024/90/2022 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, de Liposchi Nicolae în Dosarul nr. 2.245/117/2023 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Văetiși Marian în Dosarul nr. 8.680/3/2022 al Curții de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale, de Maxim Sînziana în Dosarul nr. 267/120/2022 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, de Dobrescu Olivia Dariana și Constantinescu Alexandra în Dosarul nr. 2.203/120/2022 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, de Cojan Mihaela Florentina și alții în Dosarul nr. 1.165/90/2023 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, de Popescu Livia în Dosarul nr. 796/120/2023 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, din oficiu, în dosarele nr. 14.855/3/2023, nr. 19.131/3/2023, nr. 19.133/3/2023, nr. 32.434/3/2023, de Alexandru Felix și alții în Dosarul nr. 1.064/90/2022 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, de Stoian Nicolae-Alexandru și alții în Dosarul nr. 1.938/90/2021 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, de Drăgulescu Marian și alții în Dosarul nr. 1.977/120/2020 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, de Flonta Sorin Emil și alții în Dosarul nr. 470/111/2022 al Tribunalului Bihor - Secția I civilă, de Văsonan Alin și alții în Dosarul nr. 3.985/107/2022 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, de Toma Elena Mihaela și alții în Dosarul nr. 4.291/90/2022 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, de Tisu Cristina Elena în Dosarul nr. 2.503/117/2023 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Criste Anca Adriana în Dosarul nr. 898/111/2022 al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, de Nețoiu Elena Andreea și alții în Dosarul nr. 517/120/2022 al Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, de Dancă George Daniel în Dosarul nr. 693/96/2023 al Tribunalului Harghita - Secția civilă, de Neagoe Claudiu-Victor și alții în Dosarul nr. 3.734/90/2021* al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, de Enache Cristiana Dana și alții în Dosarul nr. 358/90/2022 al Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, coroborate cu cele ale art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, astfel cum acestea au fost interpretate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt constituționale în raport cu criticile formulate

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Suceava - Secția I civilă, Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, Tribunalului Vâlcea - Secția I civilă, Tribunalului Bihor - Secția I civilă și Tribunalului Harghita - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 28 ianuarie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

pentru MARIAN ENACHE,

în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae