DECIZIE nr. 327/2025

Marian Enache - președinte

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Laura-Iuliana Scântei - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Elena-Simina Tănăsescu - judecător

Varga Attila - judecător

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 275 alin. (1 )-( 5) din Codul de procedură penală, raportate la art. 272 din același cod, excepție ridicată de C.I. în Dosarul nr. 1.974/55/2020/a1 al Judecătoriei Arad - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 733D/2020.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent-șef precizează că autorul excepției a transmis la dosar o cerere prin care solicită ca datele sale cu caracter personal să nu fie prelucrate și afișate public.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 275 alin. (1 ), (4) și ( 5) din Codul de procedură penală, întrucât acestea nu au legătură cu cauza. Cu referire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 275 alin. (2) și (3) și ale art. 272 din același cod, solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, în considerarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, invocând, în acest sens, deciziile nr. 329 din 30 mai 2023, nr. 240 din 25 aprilie 2024 și nr. 436 din 6 octombrie 2022.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 4 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.974/55/2020/a1, Judecătoria Arad - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 275 alin. (1)-(5) din Codul de procedură penală, raportate la art. 272 din același cod. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de C.I. întro cauză privind soluționarea unei contestații împotriva unei încheieri pronunțate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului de Maximă Siguranță Arad.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile criticate nu respectă normele de tehnică legislativă, fiind lipsite de claritate și previzibilitate, motiv pentru care încalcă vădit normele constituționale ale art. 1 alin. (4), ale art. 15, ale art. 16 alin. (1) și (2), ale art. 21 alin. (1) și (3), ale art. 124, ale art. 126 alin. (2) și ale art. 129. Dispozițiile art. 275 alin. (1)-(5) din Codul de procedură penală sunt criticate cu referire la noțiunea de cheltuieli avansate de stat, sens în care se arată că stabilirea cheltuielilor judiciare avansate de stat nu se poate face legal, pentru motivele enumerate în cuprinsul art. 272 din același cod, în lipsa unui document justificativ din care să rezulte o creanță certă, lichidă și exigibilă care să fie valorificată în favoarea statului. Mențiunea de la art. 272 alin. (2) din Codul de procedură penală, potrivit căreia cheltuielile judiciare avansate de stat sunt cuprinse distinct, după caz, în bugetul de venituri și cheltuieli, reprezintă de fapt o prezumție, cuprinsă într-o normă neclară și imprevizibilă, în sensul că bugetul de stat ar fi documentul justificativ de stabilire a unei creanțe certe, lichide și exigibile. Or, bugetul de venituri și cheltuieli nu este un act normativ sau un document justificativ emis conform legii contabilității prin care să se poată stabili o creanță certă, lichidă și exigibilă care să fie valorificată legal. În concluzie, având în vedere caracterul neclar al textelor legale criticate, contrar exigențelor de tehnică legislativă prevăzute de art. 7, 33, 37, 38 și 48 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, acestea nu garantează respectarea drepturilor părților la un proces echitabil.

7. Judecătoria Arad - Secția penală consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, constituționalitatea textelor de lege criticate prin raportare la critici similare fiind confirmată deja de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 758 din 23 noiembrie 2017, paragrafele 18-35, sau prin Decizia nr. 254 din 23 aprilie 2019.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 275 alin. (1)-(5) din Codul de procedură penală, raportate la art. 272 din același cod. Referitor la stabilirea obiectului excepției, Curtea observă că excepția a fost ridicată în cadrul unei contestații formulate de autor împotriva unei încheieri a judecătorului de supraveghere a privării de libertate, astfel că incidente în cauză sunt doar dispozițiile art. 275 alin. (2), raportate la art. 272 din Codul de procedură penală, dispoziții care constituie obiectul excepției de neconstituționalitate și au următorul cuprins normativ: – Art. 275 - Plata cheltuielilor avansate de stat în celelalte cazuri: „(2) În cazul declarării apelului, recursului în casație ori al introducerii unei contestații sau oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana căreia i s-a respins ori care și-a retras apelul, recursul în casație, contestația sau cererea.“;

– Art. 272 - Acoperirea cheltuielilor judiciare:

(1) Cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, administrarea și, după caz, valorificarea în cursul procesului penal a bunurilor indisponibilizate, onorariile avocaților, precum și orice alte cheltuieli ocazionate de desfășurarea procesului penal se acoperă din sumele avansate de stat sau plătite de părți.

(2) Cheltuielile judiciare prevăzute la alin. (1), avansate de stat, sunt cuprinse distinct, după caz, în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Justiției, al Ministerului Public, precum și al altor ministere de resort.

12. Prevederile constituționale indicate în motivarea excepției sunt cele cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat, art. 15 - Universalitatea, art. 16 alin. (1) și (2) cu referire la principiul egalității, art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 124 - Înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (2) privind stabilirea numai prin lege a competenței instanțelor judecătorești și a procedurii de judecată și în art. 129 - Folosirea căilor de atac.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare formulate de același autor, fiind pronunțate, în acest sens, Decizia nr. 240 din 25 aprilie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 12 august 2024, și Decizia nr. 329 din 30 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 22 septembrie 2023, prin care a respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate invocate.

14. Prin aceste decizii Curtea a reținut, în esență, că cheltuielile judiciare ocazionate în procesul penal, avansate de stat, trebuie suportate de partea vinovată pentru provocarea acelor cheltuieli. Prevederile art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, care stabilesc că în cazurile referitoare la declararea apelului ori recursului sau al introducerii oricărei alte cereri, în procesul penal, cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate de persoana căreia i s-a respins ori care și-a retras apelul, recursul sau cererea, nu împiedică părțile interesate să se adreseze justiției și să se prevaleze, fără nicio îngrădire, de toate garanțiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil, reglementat de dispozițiile constituționale ale art. 21. Mai mult, prevederile legale criticate reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, conform art. 126 alin. (2) din Constituție ( Decizia nr. 329 din 30 mai 2023, precitată, paragraful 12).

15. Curtea a mai statuat că determinarea cheltuielilor se realizează potrivit prevederilor art. 272 - 275 din Codul de procedură penală, conform unor criterii legale, cu caracter obiectiv, reglementate pentru fiecare categorie de astfel de cheltuieli, care exclud aprecierea subiectivă a instanței de judecată. Astfel, în calculul cheltuielilor judiciare, instanțele judecătorești determină cheltuielile avansate de stat și pe cele făcute de părți și de alți subiecți procesuali. Din prima categorie fac parte cheltuieli precum cele necesare efectuării actelor de procedură sau de probațiune dispuse de organele judiciare și cheltuielile pentru conservarea obiectelor ridicate sau sechestrate în cursul procesului. În acest context, cheltuielile judiciare avansate de stat semnifică toate sumele de bani cheltuite pe parcursul desfășurării procesului penal, din bugetul de stat, respectiv din sumele de bani alocate în acest scop, conform art. 272 alin. (2) din Codul de procedură penală, din bugetul Ministerului Justiției, al Ministerului Public sau al altor ministere de resort, în scopul suportării unor cheltuieli prilejuite de procedurile desfășurate. Aceste cheltuieli sunt prevăzute în cuprinsul art. 272 și 273 din Codul de procedură penală. În acest sens, art. 272 alin. (1) din Codul de procedură penală reglementează ca făcând parte din categoria cheltuielilor judiciare sumele de bani necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, onorariile avocaților, precum și orice alte cheltuieli ocazionate de desfășurarea procesului penal. La acestea se adaugă, conform prevederilor art. 273 alin. (1) din Codul de procedură penală, sumele cuvenite martorului, expertului și interpretului, reprezentând restituirea cheltuielilor de transport, întreținere, locuință și a altor cheltuieli necesare, prilejuite de chemarea lor în fața organelor judiciare. Referitor la acestea din urmă, art. 273 alin. (2 )-( 4) din Codul de procedură penală reglementează modul de stabilire a respectivelor sume, martorul, expertul și interpretul care sunt salariați având dreptul la venitul de la locul de muncă, pe durata lipsei de la serviciu pricinuite de chemarea în fața organului de urmărire penală sau a instanței. Pentru cazul în care persoanele anterior enumerate nu sunt salariate, aceleași dispoziții legale prevăd că martorul care are venit din muncă este îndreptățit să primească o compensare, iar expertul și interpretul au dreptul la o retribuție pentru îndeplinirea însărcinării date, în cazurile și în condițiile prevăzute prin dispoziții legale. În cea de-a doua categorie se încadrează cheltuielile făcute de părți și de ceilalți subiecți procesuali în cursul procesului, din proprie inițiativă, cum sunt angajarea unui apărător, depunerea de cereri și memorii și administrarea de mijloace de probă pentru susținerea acțiunii civile, sau pe baza dispozițiilor instanței, cum este deplasarea la sediul organului judiciar pentru audiere. Prin urmare, aceste două categorii de cheltuieli însumează subcategorii determinate de particularitățile fiecărei cauze penale. Valoarea acestora este atestată prin documente justificative sau este determinată numeric pe baza unor criterii legale, cum sunt ordinele și normele metodologice de stabilire a onorariilor cuvenite experților sau interpreților ( Decizia nr. 329 din 30 mai 2023, precitată, paragraful 13).

16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de C.I. în Dosarul nr. 1.974/55/2020/a1 al Judecătoriei Arad - Secția penală și constată că dispozițiile art. 275 alin. (2), raportate la art. 272 din Codul de procedură penală, sunt constituționale în raport cu criticile de neconstituționalitate formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Arad - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 1 iulie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

pentru MARIAN ENACHE,

în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent-șef,

Claudia-Margareta Krupenschi