DECIZIE nr. 494/2025

Elena-Simina Tănăsescu - președinte

Asztalos Csaba-Ferenc - judecător

Mihai Busuioc - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dacian-Cosmin Dragoș - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Laura-Iuliana Scântei - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Gabriela-Lenuța Dimitriu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Carmen Grațiana Zorzon în Dosarul nr. 7.265/30/2016/a9 al Curții de Apel Timișoara - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.414D/2021.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care formulează concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, având în vedere că obiectul cauzei în care a fost invocată excepția îl constituie o cerere de recuzare, care, potrivit dispozițiilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, este supusă timbrării fără nicio excepție, neputând fi vorba, prin urmare, despre încălcarea vreunui text constituțional.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Încheierea civilă nr. 8 din 6 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 7.265/30/2016/a9, Curtea de Apel Timișoara - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Carmen Grațiana Zorzon într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare formulate cu privire la modul de stabilire a taxei judiciare de timbru datorate de titularul unei cereri de recuzare.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia apreciază că textul de lege criticat încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiție, întrucât nu prevede în mod expres scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, pentru toate acțiunile și cererile, inclusiv în căile ordinare și extraordinare de atac formulate în materia litigiilor de muncă, generând astfel incertitudini de interpretare, aceasta fiind lăsată la aprecierea instanțelor de judecată.

6. Autoarea excepției consideră că îi sunt încălcate și drepturile constituționale consfințite de art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, art. 47 privind nivelul de trai, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, fără a formula însă în mod concret critici.

7. Curtea de Apel Timișoara - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, având în vedere că obiectul acțiunii supuse timbrării îl constituie recuzarea, care, potrivit art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, se timbrează fără nicio excepție.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 29 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins: – Art. 29 alin. (1):

Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la:

a) stabilirea și plata pensiilor, precum și alte drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale;

b) stabilirea și plata ajutorului de șomaj, a ajutorului de integrare profesională și a alocației de sprijin, a ajutorului social, a alocației de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu dizabilități și a altor forme de protecție socială prevăzute de lege;

c) obligațiile legale și contractuale de întreținere, inclusiv acțiunile în constatarea nulității, în anularea, rezoluțiunea sau rezilierea contractului de întreținere;

d) stabilirea și acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept;

e) adopție, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, interdicție judecătorească, asistența persoanelor cu tulburări psihice, precum și la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuțiilor ce îi revin;

f) protecția drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice și asociațiile pentru protecția consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile și interesele legitime ale consumatorilor;

g) valorificarea drepturilor Societății Naționale de Cruce Roșie;

h) exercitarea drepturilor electorale;

i) cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din acestea;

j) stabilirea și acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încălcări ale drepturilor prevăzute la art. 2 și 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, cu modificările ulterioare;

k) drepturile și interesele legitime pretinse de foștii deținuți și persecutați pentru motive politice în perioada regimului comunist din România;

l) orice alte acțiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru.

12. Autoarea excepției consideră că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 41 referitoare la munca și protecția socială a muncii, ale art. 47 privind nivelul de trai, ale art. 52 referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că în privința dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 s-a mai pronunțat din perspectiva unor critici similare cu cele formulate în prezenta cauză și a constatat constituționalitatea acestora, spre exemplu, prin Decizia nr. 122 din 14 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 25 septembrie 2024, și Decizia nr. 578 din 16 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1093 din 16 noiembrie 2021.

14. În cauza de față, autoarea excepției este nemulțumită de faptul că textul de lege criticat nu prevede în mod expres scutirea de la plata taxei judiciare de timbru și a cererii de recuzare, având în vedere că acțiunea principală în materia litigiilor de muncă, în cadrul căreia a formulat cererea de recuzare, nu este supusă timbrării, o asemenea obligație aducând atingere dispozițiilor art. 21 din Constituție, care garantează accesul liber la justiție.

15. Cu privire la această critică, instanța de contencios constituțional a reținut, spre exemplu, prin Decizia nr. 122 din 14 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 25 septembrie 2024, paragraful 16, că din economia prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 rezultă ca regulă generală timbrarea acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, impunerea unor taxe judiciare de timbru nu aduce atingere accesului liber la justiție, deoarece acesta nu presupune gratuitatea actului de justiție și nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit, în cadrul mecanismului statului, funcția de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, fiind, de fapt, un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 646 din 13 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 23 martie 2023, paragraful 16).

16. De asemenea, Curtea a statuat că sumele cheltuite cu ocazia înfăptuirii actului de justiție sunt cheltuieli publice, iar, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii, pentru a acoperi aceste cheltuieli, impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat fiind stabilite numai prin lege, fiind așadar la latitudinea legiuitorului să impună scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 578 din 16 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1093 din 16 noiembrie 2021, paragraful 13). În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57 (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 642 din 28 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 27 iulie 2009). Prevederile art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora (a se vedea paragraful 20 din Decizia nr. 647 din 13 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 10 martie 2023).

17. Curtea a mai reținut că cel care nu este în stare să facă față cheltuielilor pe care le presupun declanșarea și susținerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreținere sau a familiei sale, poate beneficia de sprijin pentru acces la justiție, art. 90 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură civilă menționând că asistența judiciară cuprinde acordarea de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare prevăzute de lege (a se vedea Decizia nr. 425 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 august 2014, paragraful 24). De asemenea, prin Decizia nr. 122 din 14 martie 2024, precitată, paragraful 19, Curtea a mai reținut că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, a fost reglementată posibilitatea scutirii, reducerii, eșalonării sau amânării de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, eliminând astfel îngrădirea accesului la justiție din lipsa mijloacelor bănești.

18. În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 53 din Constituție, având în vedere că nu există o restrângere a exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale, Curtea reține că nu se află în situația prevăzută de norma constituțională menționată, iar prevederile de lege criticate, prin obiectul lor de reglementare, nu interpolează cu dispozițiile constituționale privind munca și protecția socială a muncii, nivelul de trai și dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, motiv pentru care invocarea dispozițiilor art. 41, 47 și 52 din Legea fundamentală nu are relevanță în soluționarea excepției de neconstituționalitate.

19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor anterior menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Carmen Grațiana Zorzon în Dosarul nr. 7.265/30/2016/a9 al Curții de Apel Timișoara - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 29 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 21 octombrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Gabriela-Lenuța Dimitriu