DECIZIE nr. 363/2025

Elena-Simina Tănăsescu - președinte

Asztalos Csaba-Ferenc - judecător

Mihai Busuioc - judecător

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 45^1 alin. (2) și (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Elena Popescu în Dosarul nr. 565/2/2020 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.652D/2020.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Face referire la Decizia Curții Constituționale nr. 658 din 3 decembrie 2024, în ceea ce privește soluțiile ce pot fi pronunțate în asemenea situații.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 14 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 565/2/2020, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45^1 alin. (2) și (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Elena Popescu într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii formulate împotriva unei rezoluții de clasare emise de Inspecția Judiciară, prin care a solicitat desființarea acesteia și trimiterea dosarului către Inspecția Judiciară pentru începerea cercetării disciplinare față de doi judecători.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, în procedura soluționării plângerii împotriva rezoluțiilor de clasare emise de Inspecția Judiciară, judecătorul nu poate dispune decât două soluții: fie respingerea contestației, fie admiterea acesteia, cu trimiterea dosarului către Inspecția Judiciară pentru completarea verificărilor. Autoarea excepției critică faptul că nu este posibilă și o a treia soluție, potrivit căreia, în situația în care verificările prealabile sunt complete, instanța să reexamineze fondul sesizării și să admită contestația, să desființeze rezoluțiile inspectorilor judiciari și să trimită dosarul pentru începerea cercetării disciplinare. Aceasta ar fi o soluție care ar conferi instanței de judecată plenitudine de apreciere asupra situației de fapt, în sensul de a putea considera, în dezacord cu opinia inspectorului judiciar, că există indicii privind săvârșirea abaterii disciplinare. În lipsa unei prevederi legale care să permită instanței să admită contestația și să aprecieze necesară începerea cercetării disciplinare, se ajunge însă la situația în care Inspecția Judiciară are putere discreționară în ceea ce privește acest aspect. Se susține că, în practică, este posibil ca, după ce Inspecția Judiciară completează verificările prealabile, astfel cum a dispus instanța în baza art. 45^1 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, inspectorul judiciar să pronunțe din nou o soluție de respingere a plângerii și de menținere a rezoluției de clasare. Instanța de judecată, învestită din nou cu contestație, nu poate adopta decât una dintre cele două soluții prevăzute de textul de lege criticat, intrând astfel într-un cerc vicios care nu îi permite să decidă niciodată că sesizarea este întemeiată și că există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare.

6. Se arată că lipsa unei prevederi speciale care să îi permită instanței să desființeze rezoluțiile inspectorilor judiciari și să trimită dosarul pentru începerea cercetării disciplinare încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii și în fața autorităților publice și dreptul de acces la instanțele judecătorești. Totodată, de vreme ce procedura națională nu permite plenitudine de exercițiu instanței de judecată care exercită controlul judiciar, se încalcă și dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; se invocă, în acest sens, Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 21 februarie 1975, pronunțată în Cauza Golder împotriva Regatului Unit, paragraful 36.

7. Autoarea excepției susține că toate criticile mai sus formulate sunt aplicabile și dispozițiilor art. 45^1 alin. (2) din Legea nr. 317/2004.

8. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 45^1 alin. (2) și (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, care, la data ridicării excepției, aveau următorul cuprins: – Art. 45^1: „(2) Soluțiile pe care inspectorul-șef le poate dispune sunt:

a) respingerea plângerii și menținerea rezoluției atacate;

b) admiterea plângerii și completarea verificărilor. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-șef. [Este vorba despre soluțiile pe care inspectorul-șef le poate dispune cu privire la plângerea împotriva rezoluției de clasare a sesizării în situația în care se constată absența indiciilor săvârșirii unei abateri disciplinare de către judecătorul sau procurorul supus verificărilor prealabile.]

[

]

(4) Soluțiile pe care le poate pronunța Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București sunt:

a) respingerea contestației;

b) admiterea contestației și desființarea rezoluției inspectorului-șef și a rezoluției de clasare și trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor.“ Este vorba despre soluțiile pe care Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București le poate pronunța cu privire la contestația împotriva rezoluției inspectorului-șef prin care a fost respinsă plângerea sau a înseși rezoluției de clasare menționate.

13. Legea nr. 317/2004 a fost abrogată prin Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022, dar textul de lege cuprins în Legea nr. 317/2004 poate forma obiect al controlului de constituționalitate, întrucât acesta a fost aplicabil în cauza aflată pe rolul Curții de Apel București în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, iar prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu referire la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional a statuat că aceasta este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare.

14. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. Invocă, de asemenea, și prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra prevederilor art. 45^1 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, prin prisma unor critici similare și prin raportare la aceleași dispoziții constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 659 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 20 aprilie 2023, paragraful 18, Curtea a reținut, referitor la acțiunea disciplinară a judecătorilor și procurorilor, că legiuitorul român a adoptat o reglementare similară cu cea a altor țări din Europa, prevăzând o fază administrativă, în cadrul căreia cercetarea disciplinară se efectuează de către inspectorii din cadrul Inspecției Judiciare, și o fază jurisdicțională, care se desfășoară în fața secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit dispozițiilor Legii nr. 317/2004 și celor ale Codului de procedură civilă.

16. Astfel, prin Decizia nr. 611 din 17 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1196 din 9 decembrie 2020, paragraful 19, Curtea a observat, în ceea ce privește etapele ce trebuie parcurse în vederea stabilirii răspunderii disciplinare a magistraților, că, pentru soluționarea sesizărilor referitoare la posibila săvârșire a unor abateri disciplinare de către magistrați, Inspecția Judiciară procedează, mai întâi, la efectuarea unor verificări prealabile cu privire la aspectele semnalate prin sesizare, a căror finalitate este aceea de a determina dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare [ art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 ]. În acest scop, inspectorii judiciari pot solicita, în condițiile legii, inclusiv conducătorilor instanțelor sau parchetelor, orice informații, date, documente ori pot face orice verificări pe care le consideră necesare [ art. 73 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 ]. Aceștia pot, de asemenea, utiliza informații din baza de date din sistemul informatic ECRIS al instanțelor/parchetelor; date și informații din evidențele Inspecției Judiciare sau ale Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv actele de control anterioare, lucrările efectuate pentru soluționarea unor sesizări ce au legătură cu cele supuse verificărilor; acte, relații de la alte instituții sau autorități, precum și de la orice alte persoane fizice sau juridice [ art. 12 alin. (4) din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.027/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 29 noiembrie 2012]. La finalul acestor verificări sunt posibile trei ipoteze, după cum urmează: (i) dacă se constată că sesizarea nu este semnată, nu conține datele de identificare ale autorului sau indicii concrete cu privire la situația de fapt care a determinat sesizarea, aceasta se clasează și se comunică răspuns în acest sens. Se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege [ art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018]; (ii) dacă, în urma verificărilor prealabile, se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat-o și persoanei vizate de sesizare [ art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018 ]; (iii) în cazul în care, în urma verificărilor prealabile, se constată că există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar dispune, prin rezoluție, începerea cercetării disciplinare [ art. 45 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018 ].

17. Această a treia ipoteză marchează debutul următoarei faze a procedurii disciplinare, și anume faza cercetării disciplinare, în cadrul căreia se stabilesc faptele și urmările lor, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenței sau inexistenței vinovăției magistratului cu privire la care se desfășoară procedura disciplinară [ art. 46 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018 ].

18. Soluțiile la care se poate ajunge în urma cercetării disciplinare sunt fie admiterea sesizării, prin exercitarea acțiunii disciplinare și sesizarea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii [ art. 47 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018 ], fie respingerea sesizării, în cazul în care se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condițiile pentru exercitarea acțiunii [ art. 47 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018 ].

19. Referitor la clasarea dispusă de inspectorul judiciar în etapa verificării prealabile cu privire la aspectele semnalate prin sesizare, prin Decizia nr. 815 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 14 martie 2022, paragraful 14, Curtea a reținut că această soluție nu este nicidecum rezultatul unei aprecieri subiective și arbitrare a inspectorului judiciar. Dimpotrivă, la concluzia inexistenței indiciilor săvârșirii unei abateri disciplinare se ajunge în urma unei analize complexe și serioase. Tocmai de aceea, Curtea a constatat că, în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, inspectorul judiciar face o cercetare a fondului sesizării pentru a constata dacă există sau nu indicii cu privire la săvârșirea unei abateri disciplinare. Cum anterior intrării în vigoare a Legii nr. 234/2018 rezoluția de clasare era considerată definitivă și deci exclusă de la controlul judiciar, prin Decizia nr. 397 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2014, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „rezoluția de clasare este definitivă“ din cuprinsul art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 încalcă accesul liber la justiție, drept fundamental consacrat atât de Constituție, cât și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, partea interesată fiind lipsită de accesul la o instanță judecătorească. În acest sens, Curtea a arătat că, dacă în primele 3 ipoteze reglementate de art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004, respectiv atunci când sesizarea nu este semnată, nu conține datele de identificare ale autorului sesizării sau indicii cu privire la identificarea situației de fapt, caracterul definitiv al soluției clasării este legitimat prin faptul că aceasta nu are un caracter irefragabil, deoarece persoana interesată poate face o nouă sesizare cu respectarea condițiilor prevăzute, în ipoteza clasării ca urmare a inexistenței indiciilor săvârșirii unei abateri disciplinare se dispune asupra fondului sesizării, astfel că este absolut necesară asigurarea accesului la justiție prin posibilitatea atacării soluției la instanța judecătorească.

20. Prin aceeași Decizie nr. 815 din 9 decembrie 2021, precitată, paragrafele 16 și 17, Curtea a observat că prin Legea nr. 234/2018 s-a reglementat în mod expres, în art. 45^1 din Legea nr. 317/2004, posibilitatea de atacare de către persoana care a formulat sesizarea a rezoluției de clasare a sesizării, în ipoteza în care, în urma efectuării verificărilor prealabile, se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare. Prin urmare, deși nu ajunge să fie analizată de secțiile Consiliului Superior al Magistraturii, rezoluția de clasare pentru lipsa indiciilor săvârșirii unei abateri disciplinare poate fi totuși supusă controlului unei instanțe judecătorești, eliminându-se astfel orice suspiciune cu privire la corectitudinea soluției de clasare dispuse de inspectorul judiciar.

21. Cu privire la etapa verificărilor prealabile efectuate de inspectorul judiciar, Curtea a observat (prin Decizia nr. 659 din 15 decembrie 2022, precitată, paragraful 22) că, potrivit art. 44 alin. (6) din Legea nr. 317/2004, „În vederea exercitării acțiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare de către Inspecția Judiciară“, iar, conform art. 45 alin. (3) din aceeași lege, „Aspectele semnalate potrivit alin. (1) sunt supuse unei verificări prealabile efectuate de inspectorii judiciari din cadrul Inspecției Judiciare, în cadrul căreia se stabilește dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare. Verificările se efectuează în termen de cel mult 45 de zile de la data sesizării Inspecției Judiciare, potrivit alin. (1). Inspectorul-șef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării prealabile, cu cel mult 45 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură“. Potrivit art. 45 alin. (4) din același act normativ, „Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea și persoanei vizate de sesizare. Rezoluția de clasare este supusă confirmării inspectorului-șef. Rezoluția poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-șef, care poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată, completarea verificărilor.“

22. Având în vedere acest cadru legislativ și ținând cont de etapele și fazele procedurii disciplinare a magistraților, precum și de rolul Inspecției Judiciare de titular al acțiunii disciplinare a magistraților, Curtea a constatat ( Decizia nr. 659 din 15 decembrie 2022, paragraful 23) că soluțiile pe care le poate pronunța Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București atunci când analizează contestația împotriva rezoluției de clasare a sesizării disciplinare, emisă de inspectorul judiciar, sau a rezoluției inspectorului-șef sunt firești, și anume:

a) respingerea contestației; b) admiterea contestației și desființarea rezoluției inspectorului-șef și a rezoluției de clasare și trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor.

23. Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 21 din Constituție și la art. 6 din Convenție - conform căreia, în situația în care verificările sunt complete, însă soluția de clasare dispusă de Inspecția Judiciară este vădit netemeinică, iar instanța, potrivit legii, nu poate dispune nicio soluție -, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată ( Decizia nr. 659 din 15 decembrie 2022, paragrafele 24-26), reținând că rezoluția de clasare este emisă de inspectorul judiciar în etapa efectuării verificărilor prealabile și este supusă confirmării inspectorului-șef. Rezoluția poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-șef, care poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată, completarea verificărilor. Ca urmare a soluționării contestației împotriva acestor rezoluții, instanța poate dispune admiterea contestației și desființarea rezoluției inspectorului-șef și a rezoluției de clasare și trimiterea dosarului la Inspecția Judiciară pentru completarea verificărilor. În acest caz, hotărârea judecătorească - hotărâre ce poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal - trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desființate rezoluțiile atacate și „să indice faptele și împrejurările care trebuie lămurite, precum și mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea verificărilor“, potrivit art. 45^1 alin. (5) din Legea nr. 317/2004. Aceasta, deoarece verificarea prealabilă a aspectelor cuprinse în sesizarea disciplinară ține de competența Inspecției Judiciare, în conformitate cu rolul acesteia de titular al acțiunii disciplinare a magistraților, astfel că, potrivit art. 45 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, în cazul în care, în urma verificărilor prealabile, se constată că există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, numai inspectorul judiciar dispune, prin rezoluție, începerea cercetării disciplinare, ca etapă succesivă etapei verificării prealabile din cadrul procedurii disciplinare a magistraților.

24. Așadar, persoana care a formulat sesizarea disciplinară împotriva magistratului are posibilitatea efectivă să atace la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București rezoluția inspectorului-șef și rezoluția de clasare, iar instanța judecătorească poate dispune admiterea contestației și desființarea rezoluției inspectorului-șef și a rezoluției de clasare și trimiterea dosarului la Inspecția Judiciară pentru completarea verificărilor, caz în care hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desființate rezoluțiile atacate și să indice faptele și împrejurările care trebuie lămurite, precum și mijloacele de probă ce urmează să fie administrate pentru completarea verificărilor. De asemenea, se observă că această hotărâre judecătorească poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal.

25. Curtea a conchis ( Decizia nr. 659 din 15 decembrie 2022, precitată, paragraful 27) că toate aceste aspecte reprezintă garanții ale asigurării unui acces liber și efectiv la o instanță judecătorească, în sensul art. 21 din Constituție și al art. 6 din Convenție, și ale asigurării dreptului la un proces echitabil al persoanei care formulează o sesizare disciplinară împotriva unui magistrat.

26. În același sens sunt și Decizia nr. 647 din 28 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 13 martie 2024, Decizia nr. 362 din 11 iulie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 3 ianuarie 2025, Decizia nr. 658 din 3 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 27 iunie 2025, sau Decizia nr. 159 din 8 aprilie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 29 august 2025.

27. Întrucât în cauza de față nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, Curtea apreciază că se impune menținerea soluției de constatare a constituționalității prevederilor art. 45^1 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 prin raportare la dispozițiile din Legea fundamentală invocate și în motivarea prezentei excepții de neconstituționalitate, precum și a considerentelor care au stat la baza pronunțării acesteia.

28. Totodată, ținând cont de logica succesiunii etapelor mai sus arătate, specifică procedurii stabilirii răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, Curtea apreciază că nu pot fi reținute nici criticile pe care autoarea excepției le formulează prin analogie, cu referire la dispozițiile art. 45^1 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, care reglementează în mod similar soluțiile pe care inspectorul-șef le poate dispune cu privire la plângerea împotriva rezoluției de clasare în situația în care se constată absența indiciilor săvârșirii unei abateri disciplinare de către judecătorul sau procurorul supus verificărilor prealabile, respectiv respingerea plângerii și menținerea rezoluției atacate sau admiterea plângerii și completarea verificărilor.

29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Elena Popescu în Dosarul nr. 565/2/2020 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 45^1 alin. (2) și (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 septembrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbățeanu