DECIZIE nr. 544/2025

Cristian Deliorga - președinte

Asztalos Csaba-Ferenc - judecător

Mihai Busuioc - judecător

Mihaela Ciochină - judecător

Dacian-Cosmin Dragoș - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Claudia-Ilona Dascălu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Ion Stroia în Dosarul nr. 3.311/121/2020 al Tribunalului Galați - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.100D/2021.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.156D/2021, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Fuică Oancea în Dosarul nr. 1.663/121/2020 al Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.156D/2021 la Dosarul nr. 2.100D/2021, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esență, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens invocă jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 104 din 27 februarie 2025 și Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, prin care instanța constituțională a constatat că legiuitorul poate interveni prin reglementări distincte asupra procedurii de recalculare a pensiilor, această competență revenindu-i în mod exclusiv.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

7. Prin Sentința civilă nr. 915 din 3 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.311/121/2020, Tribunalul Galați - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Ion Stroia într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de recalculare a pensiei.

8. Prin Încheierea din 27 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.663/121/2020, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Fuică Oancea într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului împotriva unei sentințe prin care s-a admis cererea de recalculare a pensiei.

9. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituționale în măsura în care se aplică exclusiv persoanelor vizate de art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Astfel, prevederile legale criticate acordă o dublă compensație pentru același risc asigurat, atât beneficiul punctajului suplimentar, cât și stagiul de cotizare redus, exclusiv persoanelor care intră sub incidența art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Se creează astfel un regim discriminatoriu între pensionarii care au lucrat în aceeași perioadă, în condiții identice, au realizat stagii de peste 20 de ani în grupa I și 25 de ani în grupa a II-a și li s-a deschis dreptul la pensie în temeiul art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială și persoanele pensionate după anul 2011, cu stagii de cotizare reduse de 25 de ani pentru condiții speciale, prevăzute de Legea nr. 263/2010 sau de alte acte normative cu caracter special.

10. Se arată că pot exista diferențieri între persoanele pensionate în perioade diferite pe considerentul că modificările succesive ale legislației fac ca acestea să obțină pensii în cuantumuri diferite în raport cu legislația care a fost în vigoare la data stabilirii pensiei. Însă, în situația de față, diferențierea între persoanele care au lucrat în aceeași perioadă, în aceleași condiții și au realizat aceleași stagii minime de cotizare care dau dreptul la pensionare cu stagii de cotizare reduse doar pentru simplul motiv că nu au reușit să obțină hotărâre judecătorească de recunoaștere a dreptului de pensionare cu stagiul de cotizare redus și nu au intrat sub incidența dispozițiilor alin. (3) al art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu are nicio justificare și nu poate fi considerată o măsură de interes public.

11. Intervenția legiuitorului prin introducerea art. 169^2 în Legea nr. 263/2010, în sensul aplicării acestei norme doar pentru titularii deciziilor de pensie în plată, ce au intrat sub incidența dispozițiilor alin. (3) al art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, și al excluderii de la beneficiile legale a persoanelor care nu au avut șansa de a obține o hotărâre judecătorească pentru recunoașterea stagiului de cotizare redus până la data de 31 decembrie 2015 este discriminatorie. Astfel, dacă o persoană pensionată în baza Legii nr. 3/1977 dovedește în fața instanței judecătorești că a lucrat efectiv 20 de ani în grupa I de muncă, după intrarea în vigoare a dispozițiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, respectiv după data de 1 ianuarie 2016, aceasta va beneficia doar de compensația punctajului suplimentar, nu și de recunoașterea stagiului de cotizare redus, pe motiv că nu a dobândit acest drept până la 31 decembrie 2015.

12. Tribunalul Galați - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate au ca beneficiari persoanele cărora anterior le-a fost majorat punctajul în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010.

13. Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale reține că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat vizează pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, scopul acestei reglementări fiind acela al înlăturării diferențelor dintre modalitățile de calcul al pensiilor, iar nu de majorare a acestora. De aceea, legiuitorul a acceptat și situația în care pensia recalculată din oficiu este mai mică, fiind astfel prevăzută și menținerea în plată a cuantumului celui mai avantajos.

14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

15. Guvernul, în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.156D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 182 din 16 martie 2021.

16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

18. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în dispozitivul actelor de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Însă, din examinarea excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea observă că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează doar dispozițiile art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.

19. Curtea observă că, ulterior sesizării sale, Legea nr. 263/2010 a fost abrogată, în ansamblul său, prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023. Însă, în aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituționalitate dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, urmează să fie supuse controlului de constituționalitate dispozițiile art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, în redactarea care produce efecte juridice în prezentele cauze, aceasta fiind următoarea: „Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.“

20. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. Se invocă și dispozițiile art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, drept care Curtea Constituțională reține ca normă de referință dispozițiile art. 44 din Constituție, astfel cum sunt interpretate, în temeiul art. 20 alin. (1) din Constituție, și prin prisma exigențelor art. 1 din protocol.

21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare celor formulate în prezentele cauze, iar Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate [a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 372 din 16 septembrie 2025, nepublicată*) în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii, Decizia nr. 549 din 29 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 24 iunie 2025, sau Decizia nr. 398 din 17 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 30 ianuarie 2025]. *) Decizia Curții Constituționale nr. 372 din 16 septembrie 2025 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 26 ianuarie 2026.

22. Curtea a reținut, la paragraful 20 din Decizia nr. 372 din 16 septembrie 2025, precitată, că, potrivit art. 169^2 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare, distinct și ulterior celui prevăzut de art. 169^1 din aceeași lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016.

23. Curtea a observat că Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018, paragrafele 71-77, a reținut că dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepției legislative în raport cu dispozițiile art. 169^1 din aceeași lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât și a beneficiului folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creșterea punctajelor anuale, fără să fie luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010.

24. De asemenea, Curtea a observat, la paragraful 22 din Decizia nr. 372 din 16 septembrie 2025, că recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, astfel cum precizează în mod expres art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011. Justificarea faptului că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din aceeași lege nu a avut loc se găsește în aceea că la data de 1 octombrie 2018, când, potrivit art. 169^2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, procesul de recalculare prevăzut de art. 169^2 trebuia să demareze, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 169^1 se putea considera finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu și-au îndeplinit în unele cazuri obligația de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispozițiilor art. 169^2 din aceeași lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, iar nerealizarea sa nu poate fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituționalitatea art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care se aplică tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 169^1 din aceeași lege. În consecință, Curtea a constatat că dispozițiile art. 16 din Constituție nu sunt încălcate.

25. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate privind încălcarea dreptului de proprietate privată, Curtea a reținut că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie ( Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010). În raport cu aceste considerente de principiu, Curtea observă că, potrivit dispozițiilor art. 169^2 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, „În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care acesta a fost calculat afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior (a se vedea în același sens Decizia nr. 182 din 1 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021, paragraful 36).

26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză.

27. Având în vedere toate aceste argumente, Curtea reține ca fiind neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate formulate prin raportare la dispozițiile art. 44 din Constituție, astfel cum acestea se interpretează în temeiul art. 20 din Legea fundamentală și prin prisma exigențelor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, de vreme ce nu se poate reține că, prin aplicarea art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, a fost afectat cuantumul pensiei stabilit anterior.

28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Stroia în Dosarul nr. 3.311/121/2020 al Tribunalului Galați - Secția I civilă și de Fuică Oancea în Dosarul nr. 1.663/121/2020 al Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Galați - Secția I civilă și Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2025.