HOTĂRÂRE nr. 2896/1966
HOTĂRÂRE nr. 2.896 din 4 decembrie 1966 privind declararea, cercetarea și evidența accidentelor de muncă și a bolilor profesionale
HOTĂRÂRE nr. 2.896 din 4 decembrie 1966 privind declararea, cercetarea și evidența accidentelor de muncă și a bolilor profesionale
EMITENT
CONSILIUL DE MINIȘTRI
Publicat în
BULETINUL OFICIAL nr. 2 din 4 ianuarie 1967
Capitolul 1 – ACCIDENTE DE MUNCĂ
A. Definiția și clasificarea accidentelor de muncă
Articolul 1
Prin accident de muncă, în sensul prezentei hotărîri, se înțelege vătămarea violenta a organismului, precum și intoxicația acută profesională, care se produc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puțin o zi, invaliditate ori deces.
Articolul 2
Accidentele de muncă se clasifica astfel:
a) accident care produce incapacitate temporară de muncă de cel puțin o zi;
b) accident care produce invaliditate;
Accidentarea a cel puțin 3 persoane în condițiile arătate la literele a, b și c, în același timp și din aceeași cauză, se consideră accident colectiv.
Articolul 3
Se consideră de asemenea accident de muncă în sensul art. 1:
a) accidentul suferit în afară organizației socialiste, în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu, de către conducătorii mijloacelor de transport și însoțitorii acestora, precum și accidentul suferit de tractoriști și mecanizatori, în timpul deplasării pe drumuri publice de la un loc de muncă la altul, pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
b) accidentul produs înainte de începerea sau după încetarea lucrului, dacă lucrătorul se afla în organizația socialistă unde își are locul de muncă sau în altă organizație pentru interese legate de serviciu, precum și accidentul produs în timpul pauzelor ce au loc în desfășurarea procesului de muncă;
c) accidentul suferit de elevi, studenți sau ucenici, în timpul îndeplinirii practicii profesionale în organizațiile productive;
d) accidentul suferit de cei care îndeplinesc sarcini de stat sau obștești în timpul și din cauza îndeplinirii acestor sarcini.
B. Declararea, cercetarea și evidenta accidentelor de muncă 1. Declararea accidentelor de muncă
Articolul 4
În caz de accident, conducătorul procesului de muncă va înștiința de îndată, prin orice mijloace, pe conducătorul organizației socialiste sau înlocuitorul sau, precum și comitetul sindicatului. Orice persoană care a luat cunoștința de accident sau accidentatul este obligat să înștiințeze despre accident pe conducătorul procesului de muncă.
Articolul 5
În cazul accidentelor de muncă colective, mortale și al celor care au produs invaliditate, conducătorul organizației socialiste sau înlocuitorul sau va anunța imediat telefonic sau prin orice alte mijloace organele Comitetului de Stat pentru Protecția Muncii, ale Procuraturii și Ministerului Afacerilor Interne, precum și organul ierarhic superior al organizației socialiste și consiliului local sau raional al sindicatului respectiv. De asemenea, în cazul cînd accidentele produse sînt generate de instalațiile mecanice sub presiune sau de instalațiile de ridicat, se va anunța și inspectoratul regional pentru cazane și instalații de ridicat al Direcției Generale pentru Metrologie, Standarde și Invenții, pe teritoriul căruia s-a produs accidentul. Accidentele de muncă colective, mortale și cele care au produs invaliditate prevăzute la art. 3 lit. a vor fi anunțate de îndată de către organele Ministerului Afacerilor Interne organelor Comitetului de Stat pentru Protecția Muncii, ale Procuraturii, precum și conducătorului organizației socialiste din care fac parte cei accidentați.
Articolul 6 — Conducătorul organizațiilor socialiste și al proceselor de muncă sînt obligați să ia măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din procedura accidentelor prevăzute la art. 5 alineatul 1, afară de cazurile cînd menținerea acestei stări ar da loc la alte accidente, ar periclita viața sau sănătatea accidentaților ori securitatea organizației socialiste. În cazul cînd este necesar să se modifice starea de fapt rezultată din producerea accidentului, se vor face schițe ale locului de muncă în care s-a produs accidentul, iar în măsura posibilității, și fotografii sub supravegherea conducătorului organizației socialiste sau înlocuitorului sau. 2. Cercetarea accidentelor de muncă
Articolul 7
Accidentele de muncă ce au produs incapacitate temporară de muncă de cel puțin o zi vor fi cercetate îndată după anunțarea lor conducătorului organizației socialiste care răspunde de efectuarea cercetării. Cercetarea nu poate fi făcută de acei care - potrivit dispozițiilor legii - aveau obligația de a organiza, controla și conduce procesul de muncă la locul unde a avut loc accidentul, precum și lucrătorii subordonați direct acestora.
Articolul 8
Accidentele de muncă ce au produs invaliditate, accidentele mortale sau colective, vor fi cercetate de îndată - potrivit dispozițiilor legii - sub aspectul cauzelor și răspunderilor, de organele Comitetului de Stat pentru Protecția Muncii. Ministerele și celelalte organe centrale ale administrației de stat, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale și ale orașelor București și Constanța și organele centrale ale organizațiilor cooperatiste și ale celorlalte organizații obștești sînt obligate să urmărească rezultatele și concluziile cercetării cu privire la cauzele tehnico-organizatorice ale accidentelor de muncă prevăzute la alineatul precedent și vor stabili măsuri corespunzătoare în vederea prevenirii altor accidente de muncă.
Articolul 9
Cu prilejul cercetării tuturor accidentelor de muncă, se vor stabili: - cauzele și împrejurările în care a avut loc accidentul; - prevederile din normele de protecție a muncii și ale altor dispoziții legale, care nu au fost respectate; - persoanele care se fac răspunzătoare de încălcarea lor; - măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea altor accidente cu arătarea termenelor de executare. Rezultatul cercetării se va consemna într-un proces-verbal care se va întocmi conform instrucțiunilor de aplicare.
Articolul 10
Accidentele de muncă considerate inițial ca accidente care produc incapacitate temporară de muncă și care ulterior se constata că au ca urmare validitate vor fi anunțate inspectoratului de stat pentru protecția muncii pe teritoriul căruia s-a produs accidentul și conducătorului organizației socialiste de care aparține accidentatul, de către organul de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă, care emite decizia de încadrare a accidentatului într-un grad de invaliditate. Pe aceasta baza, inspectoratul de stat pentru protecția muncii procedează la cercetarea accidentului. Cazurile de deces survenite ulterior producerii accidentului vor fi anunțate acelorași organe, de către unitatea medicală care eliberează certificatul constatator de deces, în vederea cercetării lor.
Articolul 11
Accidentele de muncă prevăzute la art. 3 lit. a vor fi cercetate, potrivit legii, de organele Ministerului Afacerilor Interne și ale Procuraturii, care - dacă va fi necesar - vor solicita participarea organelor Comitetului de Stat pentru Protecția Muncii în vederea stabilirii cauzelor tehnice și organizatorice care au dus la producerea accidentului.
Articolul 12 — Organizațiile socialiste sînt obligate, la cererea Comitetului de Stat pentru Protecția Muncii sau inspectoratelor de stat pentru protecția muncii regionale, interraionale, raionale și orășenești, să pună la dispoziție specialiști solicitați de acestea pentru efectuarea unor expertize, precum și pentru lămurirea problemelor ce se ridica cu ocazia cercetării unor accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale. 3. Evidența accidentelor de muncă
Articolul 13
Accidentele de muncă se înregistrează de organizația socialistă unde s-a produs accidentul, prin completarea formularului tip, întocmit potrivit instrucțiunilor de aplicare. Formularul tip se completează pe baza procesului-verbal de cercetare a accidentului și se semnează de conducătorul organizației socialiste sau înlocuitorul sau.
Articolul 14
Dacă cel accidentat provine de la o alta organizație socialistă, fiind trimis în interes de serviciu pentru practica sau schimb de experiența, accidentul se înregistrează și se trece în evidenta organizației socialiste, care - potrivit normelor de protecție a muncii - avea obligația să-l instruiască și să ia măsurile de protecție a muncii la locul de muncă unde a avut loc accidentul. În acest caz, o copie a formularului tip de înregistrare a accidentului se trimite și organizației socialiste de la care provine accidentatul.
Articolul 15
Accidentele de muncă care au produs incapacitate de muncă de cel puțin o zi se vor înregistra în baza procesului-verbal de cercetare, efectuată potrivit prevederilor art. 7.
Articolul 16
Accidentele de muncă care au produs invaliditate se vor înregistra pe baza procesului-verbal de cercetare întocmit de organele Comitetului de Stat pentru Protecția Muncii după încadrarea accidentului într-un grad de invaliditate de către comisia de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă, care emite decizia respectiva de încadrare. Accidentele de muncă mortale sau colective se vor înregistra pe baza procesului-verbal de cercetare întocmit de organele Comitetului de Stat pentru Protecția Muncii.
Articolul 17
Accidentele de muncă prevăzute la art. 3 lit. a vor fi înregistrate pe baza cercetărilor făcute potrivit legii de organele Ministerului Afacerilor Interne și ale Procuraturii, care au obligația de a trimite organizației socialiste al carei angajat sau membru cooperator este accidentatul și inspectoratului de stat pentru protecția muncii al regiunii sau orașului București, pe teritoriul căruia se afla sediul organizației socialiste de care aparține accidentatul, concluziile cu privire la cercetarea efectuată. Pe baza acestor concluzii, inspectoratele de stat pentru protecția muncii respective hotărăsc dacă accidentele care au avut loc sînt accidente de muncă și în acest caz dispun înregistrarea lor la organizațiile socialiste.
Articolul 18
Pe baza formularelor tip pentru înregistrarea accidentelor de muncă, organizațiile socialiste sînt obligate să întocmească dările de seama statistice, potrivit instrucțiunilor emise de directorul general al Direcției Centrale de Statistica, cu consultarea Comitetului de Stat pentru Protecția Muncii.
Articolul 19
Accidentele de muncă ce au loc în unitățile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Forțelor Armate vor fi cercetate prin organe proprii ale acestora. Declararea, cercetarea și evidenta atît a accidentelor de muncă ce se produc în unitățile aparținînd Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Forțelor Armate, cît și a accidentelor suferite în timpul muncii de persoanele aflate sub supravegherea ori controlul organelor acestor ministere sau cînd persoanele respective prestează muncă în alte organizații socialiste, se pot face potrivit instrucțiunilor emise în conformitate cu prevederile prezentei hotărîri de Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Forțelor Armate și avizate de Comitetul de Stat pentru Protecția Muncii.
Capitolul 2 – BOLILE PROFESIONALE
Articolul 20
Bolile profesionale, în sensul prezentei hotărîri, sînt afecțiunile care se produc ca urmare a exercitării unei meserii sau unei profesiuni, cauzate de factori nocivi, fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum și de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă.
Articolul 21
Bolile profesionale a căror declarare este obligatorie sînt cele prevăzute în anexa la prezenta hotărîre.
Articolul 22
Declararea bolilor profesionale se face de către medicii unității sanitare care acorda asistență medicală lucrătorilor din organizația socialistă respectiva. Acestea se declara inspectoratului sanitar de stat teritorial, indiferent dacă sînt sau nu urmate de incapacitate temporară de muncă.
Articolul 23
Cercetarea cauzelor îmbolnăvirilor profesionale în vederea confirmării sau infirmării lor, precum și stabilirea de măsuri pentru prevenirea altor îmbolnăviri din aceleași cauze, se efectuează de către inspectoratul sanitar de stat teritorial. Cercetarea se efectuează împreună cu medicul de întreprindere sau de instituție sau cu medicul de circumscripție teritorială la organizațiile socialiste fără medic, în prezenta conducătorului unității sau înlocuitorului acestuia. Cercetarea are drept scop: - stabilirea cauzelor care au provocat îmbolnăvirile profesionale și a măsurilor care au fost încălcate; - stabilirea măsurilor ce trebuie luate pentru prevenirea altor îmbolnăviri profesionale, cu indicarea termenelor de executare.
Articolul 24
Intoxicația acută profesională se declara, se cercetează și se înregistrează atît ca boala profesională, cît și ca accident de muncă.
Articolul 25
Boala transmisibilă profesională se declara, se cercetează și se înregistrează atît ca boala profesională, cît și ca boala transmisibilă.
Articolul 26
Conducătorii organizațiilor socialiste sînt obligați să organizeze evidenta bolilor profesionale conform instrucțiunilor de aplicare.
Articolul 27
Ministerele și celelalte organe centrale ale administrației de stat, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale și ale orașelor București și Constanța și organele centrale ale organizațiilor cooperatiste și ale celorlalte organizații obștești sînt obligate să urmărească rezultatele și concluziile cercetării cu privire la cauzele bolilor profesionale și să stabilească măsurile corespunzătoare în vederea prevenirii acestora.
Capitolul 3 – DISPOZIȚII FINALE
Articolul 28
Prevederile prezentei hotărîri se aplica angajaților tuturor organizațiilor de stat, cooperatiste și ai celorlalte organizații obștești, membrilor cooperativelor de producție agricole și meșteșugărești, precum și elevilor, studenților și ucenicilor, dacă aceștia se accidentează în timpul îndeplinirii practicii profesionale în organizațiile productive.
Articolul 29
Nerespectarea prevederilor prezentei hotărîri se sancționează conform dispozițiilor legale.
Articolul 30
Prezenta hotărîre intra în vigoare la data de 1 ianuarie 1967. Pe aceeași data, președintele Comitetului de Stat pentru Protecția Muncii și Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale vor emite instrucțiuni de aplicare a prevederilor prezentei hotărîri.
Articolul 31
Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărîri, Regulamentul privind înregistrarea și evidenta accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, precum și asigurarea și utilizarea fondurilor pentru protecția muncii aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 966/1964, publicată în Colecția de Hotărîri și Dispoziții ale Consiliului de Miniștri nr. 56 din 4 decembrie 1964, cu excepția art. 21-28, se abrogă.
Anexa 1
TABELUL BOLILOR PROFESIONALE DECLARABILE ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Denumirea bolii
Noxele profesionale care
provoacă boala ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Intoxicații (acute,subacute și cro- Substanțe cu acțiune toxică
nice) și consecințele lor
cunoscută ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Pneumoconioze (fibroze pulmonare
Pulberi de bioxid de siliciu, sili- cauzate de pulberi minerale, cum
câți, azbest, cărbune și altele, în
sînt: silicoza, azbestoza, alte si- atmosfera locurilor de muncă.
licatoze, aluminoza, precum și
forme mixte ca: silico-antracoza,
silico-sideroza și altele) simple
sau asociate cu tuberculoza. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Îmbolnăviri respiratorii cauzate de
Pulberi vegetale textile (bumbac,în
pulberile organice (bisinoza, bron- cînepa și altele) în atmosfera locu-
sita cronica)
rilor de muncă ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Îmbolnăviri respiratorii cronice
Substanțe toxice iritante (bioxid de
cauzate de substanțe toxice iritante
sulf, clor, oxizi de azot și altele) (iritația căilor aeriene, emfizemul
în atmosfera locurilor de muncă
pulmonar și fibroza pulmonară conse- cutive bronșitei cronice) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5. Astm, bronșic, rinita vasomotorie
Substanțe de natura vegetala sau
animala, precum și substanțele chi- mice cu proprietăți alergizante (praf de ursol, sidef, ricin, ipeca-
cuana și altele) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6. Boli infecțioase și parazitare
a) contact cu bolnavii infecțioși
sau cu materiale contaminate
b) contact cu animalele bolnave sau
cu produse contaminate de origine
animala sau vegetala (carne, piele,
lina, par, plante și altele)
c) contact cu sol contaminat sau cu
apa contaminată
d) contact cu culturi de germeni,
vaccinuri vii și altele ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7. Îmbolnăviri datorate compresiunilor
Condiții de muncă în care muncitorii
și decompresiunilor
sînt expuși la compresiune și decom- presiune ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8. Tumori maligne, ale pielii și lezi- a) acțiunea radiațiilor ionizante și
uni precanceroase (hipercheratoze,
corpusculare produse de instalațiile
papiloame și altele)
Rontgen, de acceleratorii de părți- cule elementare sau de materialele
radioactive; acțiunea îndelungată a
radiațiilor ultraviolete
b) contact îndelungat în timpul mun- cii cu produse de distilare a hui-
lei, petrolului și șisturilor bitu- minoase (smoală, asfalt, ulei antra-
cenic, derivate de antracen, fenan- tren, combinații azoaminice, gudron,
parafină, compuși ai arsenicului și
altele)
Tumori ale căilor urinare (papiloa- Expuneri la compuși aminici canceri-
me, cancer)
geni
Cancer pulmonar, al căilor aeriene,
Inhalarea gazelor și pulberilor ra- al mucoasei sinusurilor paranazale
dioactive, inhalarea vaporilor și
pulberilor de compuși cancerigeni ai
cromului și nichelului; inhalarea
prafului sau vaporilor din gudroa- nele de huila
Cancer pulmonar, mezotelion pleural
Inhalarea pulberilor de azbest
și peritoneal ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9. Nevroze de coordonare
Mișcări numeroase și frecvent repe- tate
Miotendosinovite și tendinite cro- Încordarea sistematica a mușchilor
nice
și ligamentelor respective, sau pre- siune pe tendoanele respective ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 10. Artroze cronice, periatrite, stilo-
Presiune sistematica în regiunea ar- idite, necroze aseptice, osteo-condi-
ticulațiilor respective, supraîncor- lite, bursite, epicondilite
darea și traumatizarea lor, muncă
îndelungată la temperatura scăzută
și umiditate ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 11. Boala de vibrații (angionevroze și
Vibrații și trepidații legate de
modificări osteoarticulare)
muncă cu instrumente care vibrează
puternic ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 12. Varice foarte accentuate ale vene- Poziție ortostatică îndelungată
lor membrelor inferioare complicate
cu tulburări trofice sau cu procese
inflamatorii (tromboflebita)
Tromboflebita de efort a membrelor
Efort cu mișcări ample ale membre- superioare
lor superioare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 13. Dermite acute și cronice, ulcerații,
a) contact prelungit cu substanțe
melanodermii și leucodermii
chimice iritante (lacuri, solvenți,
uleiuri minerale, hidrocarburi clo- rate, compuși ai arsenului, cromu-
lui, acizi, baze și altele)
b) contact cu substanțe sensibili- zante (nichel, ursol, fluor, compuși
ai beriliului, dinitroclorbenzen,
antibiotice, rășini formaldehidice,
formalina, compuși ai mercurului,
novocaina, coloranți organici și
altele)
c) acțiunea diferitelor radiații
ionizante ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 14. Laringite cronice accentuate, no- Încordarea îndelungată a coardelor
dulii cîntăreților
vocale în exercitarea profesiunii ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 15. Hipoacuzie și surditate de percep- Acțiunea prelungită a zgomotului
ție
intens ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 16. Astenomiopie acomodativă, agrava- Încordarea permanenta a vederii în
rea miopiei preexistente
munci cu solicitarea aparatului
vizual ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 17. Cataracta
a) acțiunea îndelungată și intensivă
a energiei radiante (radiații infra- roșii, radiații ionizante penetran-
te, unde electromagnetice de înalta
frecventa)
b) acțiunea îndelungată a unor sub- stanțe toxice (trinitrotoluenul,
dinitrofenolul și altele) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 18. Electrooftalmie
Acțiunea radiațiilor ultraviolete ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 19. Conjunctivite și cheratoconjunc- Substanțe toxice iritante și pulberi
tivite
iritante în zonele de muncă ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 20. Boala de iradiație
Acțiunea radiațiilor ionizante ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 21. Sindrom cerebro-astenic și tul- Acțiunea prelungită a undelor elec-
burări de termoreglare provocate
tromagnetice de înalta frecventa
de undele electromagnetice de
înalta frecventa ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 22. Nistagmus
Încordarea îndelungată a aparatului
vizual în condiții defavorabile de
iluminat ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 23. Șoc caloric, colaps caloric,
Expunere la condiții meteorologice
crampe calorice
defavorabile care provoacă supra- încălzirea organismului ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 24. Psihonevroze
Îngrijirea îndelungată a bolnavilor
psihici în unități de psihiatrie ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────