HOTĂRÂRE nr. 45/2017

În temeiul prevederilor art. 67 și ale art. 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene și ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările și completările ulterioare,

Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

ARTICOL UNIC

Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/216, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în ședința din 23 mai 2017, Camera Deputaților: 1.

Salută conștientizarea în toate instituțiile relevante ale UE și ale statelor membre a faptului că sistemul de impozitare a societăților trebuie reformat printr-o serie de măsuri, în special în ceea ce privește relansarea unei baze fiscale consolidate comune a societăților (în continuare „CCCTB“), ca urmare a noilor provocări apărute în mediul fiscal global și având în vedere beneficiile pe care le-ar putea aduce societăților, vizând obținerea unui impact real antievaziune cu privire la plata impozitelor.

2. Apreciază acțiunea Comisiei Europene și efortul său constant pentru reformarea sistemului fiscal al societăților, pentru combaterea evaziunii fiscale și pentru facilitarea investițiilor în Uniunea Europeană, inițiată încă din anul 2011 prin propunerea de Directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăților comerciale (CCCTB) - COM (2011)121; totodată, constată că se admite implicit faptul că măsurile adoptate până în prezent nu au fost suficiente și că se creează așteptarea ca măsurile suplimentare, propuse în cele două propuneri de directivă (baza comună fiscală „CCTB“ și CCCTB), să fie mai eficiente.

3. Ia act că cele două propuneri de directivă care însoțesc comunicarea privind crearea unui sistem de impozitare a societăților echitabil, competitiv și stabil pentru Uniunea Europeană urmează o abordare în două etape - prima vizând întocmirea regulilor privind o bază fiscală comună a societăților, iar cea de a doua etapă urmând să stabilească modalități de consolidare a acestei baze.

4. Constată existența unei opțiuni preferate - o bază consolidată comună a societăților cu caracter obligatoriu pentru grupurile de societăți care depășesc o anumită dimensiune, în special cele cu venituri consolidate de peste 750 de milioane euro, respectiv cu caracter opțional pentru restul societăților; această opțiune urmează să includă o deducere pentru creștere și investiții și măsuri împotriva evaziunii fiscale și să conțină și o deducere pentru cheltuieli destinate cercetării și dezvoltării.

5. Crede că o abordare comună pentru o bază de impozitare a societăților în Uniunea Europeană ar putea contribui la restabilirea legăturii dintre impozitare și crearea de valoare; cu toate acestea, observă că, în privința opțiunii de obligativitate, luată în considerare pentru relansarea CCCTB, doar IMM-urile, ONG-urile și persoanele fizice sprijină ferm obligativitatea (parțială). Societățile mari sunt împotriva acesteia, cu toate că punerea în aplicare a opțiunii ar facilita asigurarea faptului că societățile suportă un volum echitabil din povara fiscală, obstacolele fiscale transfrontaliere ar fi eliminate în mod eficace și ar spori caracterul echitabil al sistemelor fiscale prin crearea de condiții echitabile de concurență.

6. Consideră oportună crearea unui mediu fiscal pentru societăți mai bun și mai eficient, pentru care este necesar un sistem unic de impozitare a societăților care să îmbunătățească funcționarea pieței unice din punct de vedere fiscal, un sistem simplu, robust și temporar de compensare transfrontalieră a pierderilor în cadrul bazei comune, la care societățile să aibă acces; de asemenea, sistemul nou creat ar trebui să ducă la combaterea abuzurilor fiscale, să asigure că veniturile statelor sunt durabile și să sprijine ameliorarea mediului de afaceri de pe piața unică.

7. Își exprimă speranța că în procesul de adoptare vor fi întreprinse acțiuni și vor fi operate modificări suficiente, pentru a permite crearea și funcționalitatea deplină, cât mai curând posibil, a unui mecanism viabil, însă atrage atenția că situațiile, ca cea de față, în care Comisia Europeană apreciază că măsurile prevăzute în inițiative anterioare nu au realizat obiectivele propuse sau au avut un efect limitat asupra ameliorării situației care face obiectul intervenției Comisiei, sunt susceptibile de a adânci neîncrederea cetățenilor europeni în capacitatea Uniunii Europene de a rezolva problemele cu care se confruntă.

8. Consideră că o bază fiscală comună și consolidată, care să fie însoțită de stimulente pentru activități de cercetare și dezvoltare și de o deducere pentru creștere și investiții, poate spori competitivitatea Uniunii Europene, investițiile devenind mai profitabile și economia mai rezistentă.

9. În acest sens, ținând cont de experiența României în aplicarea unui stimulent fiscal bazat pe deductibilitate suplimentară pentru cheltuieli de cercetare-dezvoltare de 50%, consideră că, pentru încadrarea unitară în toate statele membre ale UE a activităților de acest tip și pentru aplicarea unitară a sistemului fiscal instituit de directiva CCTB, este necesară specificarea certificării, în cadrul directivei, a activităților respective de către autoritatea națională care supraveghează domeniul vizat.

10. Consideră necesară introducerea în directivă a unei prevederi care să delimiteze tipurile de cheltuieli eligibile pentru facilitarea fiscală propusă.

11. Pentru rezultatele fiscale comparabile în aplicarea unitară a stimulentului pentru cercetare-dezvoltare în toate statele membre nu susține abordarea propusă care le permite acestora să mențină un stimulent fiscal național ce îmbracă forma creditului fiscal sau să opteze pentru supradeducerea pentru cercetare-dezvoltare, ci consideră potrivit stimulentul acordat sub forma supradeducerii fiscale din baza impozabilă pentru cercetare-dezvoltare, care permite o aplicare unitară în toate statele membre și asigură rezultate fiscale comparabile între contribuabili/state membre.

12. Recunoaște că există în mod real o dimensiune transnațională a problematicii, iar obstacolele pentru activitățile economice transfrontaliere și denaturările pieței generate de existența a 28 de sisteme diferite de impozitare a profitului reprezintă un fapt. Cu toate acestea, nu susține introducerea unui set amplu și complex de reguli și prevederi pentru facilitarea comerțului transfrontalier și eliminarea obstacolelor fiscale (respectiv supraimpozitarea sau lipsa de compensare a pierderilor) de pe piața internă, considerând că este o sarcină dificilă, drept consecință a cerinței unanimității pentru propunerile legislative din domeniul fiscal.

13. Consemnează validitatea, în principiu, a acțiunii Comisiei Europene, recunoscând și susținând corectitudinea demersului pentru o bună guvernanță în materie fiscală ca un mijloc de combatere a fraudei și evaziunii fiscale transfrontaliere, a „discriminării fiscale“ dintre societățile comerciale din spațiul Uniunii.

14. Apreciază disponibilitatea Comisiei de a oferi îndrumare și suport statelor membre în vederea implementării unei abordări comune la nivelul Uniunii asupra sistemului de impozitare a societăților.

15. Susține, în principiu, abordarea etapizată a normelor fiscale pentru o bază fiscală comună consolidată, propusă de Comisia Europeană, dar are rezerve pentru cea de-a doua etapă, ținând cont de posibilul impact asupra veniturilor bugetare naționale, considerând că unele state membre pot fi dezavantajate de normele CCCTB propuse.

16. Crede că este necesară examinarea detaliată, în continuare, a celor două propuneri de directivă, atât din punctul de vedere al potențialului impact bugetar, cât și din punctul de vedere al implementării efective a prevederilor propuse.

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 30 mai 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

p.

București, 30 mai 2017.

Nr. 45.