NORMĂ nr. 0/2005

NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 008-05 din 23 noiembrie 2005

"Aparate de cântărit cu funcționare automată"*)

EMITENT

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE

Publicat în

MONITORUL OFICIAL nr. 1.102 bis din 7 decembrie 2005

Notă

*) Aprobată prin Ordinul nr. 287 din 23.11.2005, care a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005

ANEXĂ

NORMA DE METROLOGill LEGALĂ NML 008-05 ăAparate de cântărit cu funcționare automată"

l. Domeniu de aplicare

1.1 Prezenta normă de metrologie legală stabilește cerințele metrologice și tehnice și modalitățile de atestare a legalității, specifice aparatelor de cântărit cu funcționare automată definite la punctul 2.1 din prezenta normă, destinate determinării masei unui produs în domenii de interes public.

În prezenta normă aparatele de cântărit cu funcționare automată sunt denumite 1 ' aparate".

1.2. Pentru a putea fi introduse pe piață, puse în funcțiune sau utilizate în măsurările de interes public, aparatele de cântărit cu funcționare automată trebuie să îndeplinească atât cerințele metrologice și tehnice prevăzute în prezenta normă, cât și cerințele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerințelor din normele mai sus menționate rezultă din tabelele 12, 13, 14, 15 și 16.

2 Terminologic În sensul prezentei norme de metrologie legală, termenii specifici sunt defmiți după cum urmează: 2.1 aparat de cânlărit cu funcționare automată: aparat care determină masa unui produs fără intervenția unui operator și care urmărește un program prestabilit de procese automate caracteristice aparatului. 2.2 aparat de cântărit cu funcționare automată pentru sortare-etichetare: aparat de cântărit cu funcționare automată care detemlină masa unor sarcini individuale asamblate în prea]abi] (de exemplu produse preambalate) sau a unor sarcini individuale de produse în vrac. 2.3

aparat de cântărit cu funcționare automată pentru cunfrol: aparat de cântărit cu funcționare automată pentru sortare-etichetare care subîmparte produsele cu masa diferită în două sau mai multe subgrupe, în funcție de valoarea diferenței dintre ma.sa acestora și un punct nominal de reglare. 2.4 aparal pentru etichetarea masei: aparat de cântărit cu funcționare automată pentru sortare­ etichetare care imprimă valoarea masei fiecărui produs. 2.5 aparat pentru etichetarea masei/prețului: aparat de cântărit cu funcționare automată pentru sortare-etichetare care imprimă valoarea masei și a prețului fiecărui produs. 2.6

dozator gravimetric cufuncționare automată: aparat de cântărit cu funcționare automată care umple recipiente cu o masă predeterminată și practic constantă dintr-un produs în vrac. 2.7

totalizator discontinuu: aparat de cântărit cu funcționare automată care dctem1ină masa unui produs în vrac, prin subdivizare în sarcini discrete. Aparatul măsoară masa fiecărei sarcini discrete și calculează masa totală. Fiecare sarcină discretă este apoi descărcată sub formă de vrac. 2.8

totalizator continuu (cântar de bandă): aparat de cântărit cu funcționare automată care determmă în mod continuu masa unei cantități de produs în vrac, pe o bandă transportoare, fără subdivizarea sistematică a produsului și iliră întreruperea mișcării benzii transportoare. 2.9 instalație pentru cântărirea în mers a vagoanelor de cale ferată: aparat de cântărit cu funcționare automată prevăzut cu un receptor de sarcină ce include șine pentru transportul vehiculelor de cale ferată.

3. Cerințe metrologice și tehnice comune tuturor tipurilor de aparate de cântărit cu funcționare automată 3.1 Condiții nominale de funcționare Producătorul trebuie să specifice condițiile nominale de funcționare ale aparatului, după cum urmează: 3.1.1 Pentru mărimea supusă măsurării: Domeniul de măsurare al aparatului, adică limitele minimă și maximă de cântărire. 3.1.2 Pentru mărimile de influentă datorate alimentării e]ectricc: În cazul alimentării în curent alt mativ:

tensiunea nominală de alimentare, sau limitele domeniului tensiunii de alimentare.

În cazul alimentării în curent continuu:

tensiunea nominală și minimă de alimentare, sau limitele domeniului tensiunii de alimentare. 3.1.3 Pentru mărimile de influență de natură mecanică și climatică Producătorul trebuie să specifice temperatura limită superioară și temperatura limită inferioară de funcționare a aparatului. Dacă nu se specifică altceva în cerințele corespunzătoare fiecărei categorii <le aparate din prezenta normă, aceste limite specificate de producător pot fi oricare din limitele prezentate în tabelul I de 1a pct. 2.1.3.1 din NML 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic Jegal", cu condiția ca intervalul minim de temperatură să fie de 30 °C. Pentru aparatele care sunt utilizate în condiții de solicitare mecanică specială, de exemplu aparate jncorporate în vehicule (condiții de mediu mecanic clasă Ml din NML 001-05), producătorul trebuie să definească condițiile mecanice de utilizare. 3.1.4 Pentru alte mărimi de influență (dacă este cazul) - viteza sau vitezele de funcționare, - caracteristicile produsului sau produselor de cântărit, etc. 3.2 Repetabilitate Pentru un aparat afectat de erori aleatoare semnificative, diferența între valorile medii ale seriilor de rezultate consecutive trebuie să fie mică în comparație cu eroarea maximă tolerată. 3.3 Adecvare 3.3.1 Aparatele trebuie să fie prevăzute cu mijloace pentru limitarea efectelor datorate înclinării, încărcării și vitezei de funcționare, astiel încât erorile maxime tolerate să nu fie depășite în condiții nominale de funcționare. 3.3.2 Pentru a permite aparatului respectarea erorilor maxime tolerate în timpul funcționării normale, trebuie prevăzute facilități adecvate pentru manipularea materialelor. 3.3.3 Orice interfața de comandă la dispoziția operatorului trebuie să fie explicită și eficientă. 3.3.4 Integritatea afișajului (dacă există) trebuie să poată fi verificată de către operator. 3.3.5 Pentru a permite aparatului respectarea erorilor maxime tolerate în timpul funcționării normale, trebuie prevăzută o funcție adecvată pentru a asigura reglarea la zero. 3.3.6 Rezultatele situate în afara domeniului de măsurare trebuie să fie semnalate distinct atunci când sunt tipărite. 3.4 Informații furnizate de mijlocul de măsurare și informații însoțitoare 3.4.1 Un aparat trebuie să poarte următoarele inscripții: - marca sau nume1e producătorului; - clasa de exactitate; - domeniul de măsurare; - valoarea diviziunii; plus, după caz: - date referitoare la condițiile de utilizare; - tipul și seria aparatului; - numărul aprobării de model. - informații precizând dacă dispozitivele suplimentare, care furnizează rezultate metrologice, satisfac cerințele prezentei norme. 3.4.2 Când un aparat are dimensiuni prea mici sau este produs dintr-un material prea sensibil pentru a permite să fie inscripționat cu informapi1e cerute, containerul și/sau documentația care îl însoțește trebuie să fie inscripționate într-o manieră corespunzătoare, conform punciului 3.4.1 din prezenta normă. 3.4.3 Un aparat trebuie să fie însoțit de informații despre modul său de funcționare. Informațiile, concentrate într-un manual de utilizare, pot include, după caz: - condițiile nominale de funcționare: - limitele superioare și inferioare de temperatură și umiditate penlru funcționarea aparatului; - montarea în spații închise sau deschise; - instrucțiuni privind instalarea, întreținerea, repararea, reglajele admise; - instrucțiuni privind utilizarea corectă și condițiile speciale de utilizare. 3.4.4 Unitățile de măsură folosite și simbolurile lor trebuie să fie în concordantă cu dispozițiile legale privind unitățile de măsură și simbolurile lor în domeniul mase. 3.5 Posibilitatea evaluării conformității 3.5.l Un aparat trebuie să fie conceput astfel încât să permită evaluarea imediată a conformității s ale atât cu cerințele NML 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal" cât și cu cerințele prezentei norme de metrologie legală. 3.5.2 Modulele de evaluare a conformității sunt următoarele: - încercarea aparatului în vederea obținerii aprobării de model, - verificarea metrologică inițială pentru aparatele car e au aprobare de model și - verificarea metrologică periodică. 4 Cerințe metrologice și tehnice specifice aparatelor de cântărit cu funcționare automată pentru sortare-etichetare 4.1 Clase de exactitate 4.1.1 Aparatele sunt împărțite în categorii principale indicate prin litere majuscule: X sau Y, conform specificației producătorului. 4.1.2 fiecare din aceste categorii principale este împărțită în patru clase de exactitate: XI,

X.li, XIII și XIIII și Y(I), (YII), Y(a) și Y(b), care trebuie specificate de producător. 4.2 Aparate din categoria X 4.2.1 Categoria X se aplică aparatelor utilizate pentru verjficarea produselor preambalate realizate în conformitate cu cerințele prevăzute în reglementările în vigoare aplicabile cu privire Ia preambalate. 4.2.2 Simbolul clasei de exactitate este completat cu factorul de desemnare a clasei de exactitate (x), care cuantifică abaterea standard maximă tolerată așa cum este specificat la pct. 4.4.2. Producătorul trebuie să specifice factorul de desemnare a clasei de exactitate (x), unde x trebuie să fie 2 și de fom1a I x 1 o\ 2x 1 Ok sau 5 x Jo\ unde k este un număr întreg, negativ sau zero. 4.3 Aparate din categoria Y Categoria Y se aplică tuturor celorlalte aparate pentru sortare-etichetare cu foncționare automată. 4.4 Erori maxime to1erate 4.4.1 Eroarea medie maximă tolerată pentru aparate din categoria X/ Eroarea maximă tolerată pentru aparate din categoria Y Tabelul I - Erori maxime tolerate

Sarcina netă (m) în diviziuni de verificare (c) Eroarea nedie maximă olerată X

Eroarea maximă olerată y

XI

I

Y(I) XII

I

Y(II) xnr I

Y(a)

Xllll I

Y(b)

O < m:s: 50 OOO

O < m:s: 5 OOO

O <

ms 500

O <ms 50 ±0,5 e

I± 1 e 50 OOO < m s 200 OOO 5 OOO <

m s 20 OOO 500 < m s2 OOO 50 <m s200 ± 1,0 e

l:t 1,5 e

t200 OOO < m 20 OOO < m s 100 OOO 2 OOO < m s 10 OOO 200 < ms 1000 ± 1,5

e

I± 2 e 4.4.2 Abaterea standard Valoarea maximă tolerată a abaterii standard pentru aparatele din clasa X (x) este rezultatul înmulțirii factorului (x) cu valoarea din tabelul 2. Tabelul 2 - Abaterea standard

Sarcina netă(m) Abaterea standard maximă tolerată pentru clasa X(l)

ms50g 0,48 % 50 g< m.:s; l 00 g 0,24 g 100 g < m.:s; 200 g 0,24% 200 g <ms 300 g 0,48 g 300 g < m.:s; 500 g 0,16 % 500 g < m.:s; 1000 g 0,8 g 1000 g < m s 10000 g 0,08 % 10000 g <ms 15000 g 8g 15000 g <m 0,053 %

Pentru clasa XI și XII, (x) trebuie să fie mai mic decât 1 Pentru clasa XIII, (x) trebuie să nu fie mai mare decât 1 Pentru clasa XIIU, (x) trebuie să fie mai mare decât 1 4.4.3 Valoarea diviziunii de verificare - aparate cu un s ingur domeniu

Tabelul 3 - Diviziunea de verificare - aparate cu un singur domeniu

Clase de exactitate

Valoarea diviziunii de verificare

Numărul de diviziuni de verificare n = Maxie

Minim

Maxim

XI

Y(I) 0,001 g.:s; e 50 OOO - XII

Y(II) 0,001 g.:s; e.:s; 0,05 g 100 100 OOO 0,1 g se 5 OOO 100 OOO

XIII

Y(a)

O,lgscs2g 100 10 OOO 5g s e 500 10 OOO

XIIII

Y(b) 5gse 100 1000 4.4.4 Valoarea diviziunii de verificare - aparate cu mai multe domenii

Tabelul 4 - Diviziunea de verificare - aparate cu mai multe domenii

Clase de exactitate

Valoarea diviziunii de verificare

Numărul de diviziuni de verificare n=Max/e

Minim(!) n = Max/eci

I)

Maxim n=Max/ei

XI

Y(J) 0,001 g s ei 50 OOO - Xll

Y(II) 0,001 g Ci S. 0,05 g 5 OOO

JOO OOO 0,1 gsej 5 OOO 100 OOO

XIII

Y(a) 0,1 gsci 500 10 OOO

Xllll

Y(b) 5 g.:s;c 1 50 1000

Unde: i = 1, 2,

r i = domeniu parțial de cântărire r = numărul total de domenii parțiale de cântărire (1) Pentru i = r, coloana corespunzătoare din tabelul 3 se aplică cuc înlocuit cu er 4.5 Domeniu de măsurare La specificarea domeniu]ui de măsurare pentru aparatele clasa Y, producătorul trebuie să ia în considerare faptul că limita minimă de cântărire nu trebuie să fie mai mică decât: Pentru clasa Y(I): 100 e Pentru clasa Y(II): 20 e pentru 0,001 g s. e s 0,05 g, și

Pentru clasa Y(a): Pentru clasa Y(b): Aparate utilizate pentru sortare, 50 e pentru 0,1 g:s; e 20 e 10 e de exemplu balanțe poștale și bascule pentru gunoi 5 e 4.6 Reglare dinamică 4.6.1 Funcția de reglare dinamică trebuie să fie activă în domeniul de cântărire specificat de producător. 4.6.2 În cazul în care aparatul este prevăzut cu un dispozitiv de reglare dinamică pentru compensarea efectelor dinamice ale sarcinii allaie în mișcare, acesta trebuie să nu poată funcționa în afara domeniului de cântărire și trebuie să poată fi protejat. 4.7 Funcționarea în prezența factorilor de influență și a perturbațiilor electromagnetice 4.7.1 Erori tolerate Ia:fimcționarea în prezența factorilor de influență 4.7.1.1 Pentru aparate din categoria X: - pentru funcționare automată conform specificațiilor din tabelele 1 și 2, - pentru cântărire statică, în funcționare neautomată, conform specificațiilor din tabelul 1. 4.7.1.2 Pentrn aparate din categoria Y: - pentru fiecare sarcină, în cântărire dinamică, conform specificațiilor din tabelul 1, - pentru cântărire statică, în modul de funcționare neautomată, conform specificațiilor pentru categoria X din tabelul I. 4.7.2 Valoarea admisă a variației datorate unei perturbații este de o diviziune de verificare. 4.7.3 Intervalul de temperatură: - Pentru clasa XI și Y(I) interva1u1 minim este de 5 °C, - Pentru clasa XII și Y(II) intervalu] minim este de 15 °C. 5 Cerințe metrologice și tehnice specifice dozatoarelor gravimetrice cu funcționare automată 5.1 Clase de exactitate 5.1.1 Producătorul trebuie să specifice atât clasa de exactitate de referin{ă Ref (x) cât și clasa de exactitate de funcționare X(x). 5.1.2 Unui tip de aparat i se atribuie o clasă de exactitate de referință Ref (x), corespunzătoare celei mai bune exactități posibile pentru ap<;lrate de acest tip. După instalare, aparatelor individuale le sunt atribuite una sau mai multe clase de exactitate de func ionare X(x), în funcție de natura produsului de cântărit. Factorul de desemnare a clasei de exactitate (x) trebuie să fie s 2 și de forma 1x1 Ok, 2x1 Ok sau 5x I Ok, unde k este un număr întreg, negativ sau zero. 5.1.3 Clasa de exactitate de referință, Ref(x) este aplicabilă în cazul sarcinilor statice. 5.1.4 Pentru clasa de exactitate de funcționare X(x), X simbolizează relația dintre exactitate și masa sarcinii, iar (x) este un multiplicator pentru limitele abaterii specificate la pct. 5.2.2. 5.2 Erori și abateri maxime tolerate 5.2.1 Erori maxime tolerate pentru cântărirea statică 5.2.1.1 În cazul sarcinilor statice, în condiții nominale de funcționare, eroarea maximă tolerată pentm clasa de exactitate de referință Ref (x) este 0,312 din abaterea maximă tolerată a fiecărei doze față de valoarea medie, indicată în tabelul 5, multiplicată cu factorul de desemnare a clasei de exactitate (x). 5.2.1.2 Pentru aparatele la care dozarea se realizează din mai multe, sarcini (de exemplu aparate de dozat cumulative sau cu combinații selective) abaterile maxime tolerate sunt egale cu exactitatea impusă dozelor așa cum este specificat la pct. 5.2.2. (adică nu suma abaterii maxime tolerate pentru fiecare sarcină individuală). 5.2.2 Abaterea față de valoarea medie a dozelor

Tabelul 5 - Abaterea maximă tolerată fa ă de valoarea medie a dozelor Valoarea masei dozelor, m (g)

Abaterea maximă tolerată pentru fiecare doză față de

valoarea medie, pentru clasa X(1)

m 50 7,2% 50 <m:S:: 100 3,6 g 100 <m 200 3,6% 200 <m.:s; 300 7,2 g 300 <

rn 500 2,4% 500 <m 1000 12 g 1000 < m::; 10000 1,2% 10000 < m _:s; 15000 120 g 15000 < m 0,8%

NOTĂ: Valoarea calculată a abaterii fiecărei doze față de medie poate fi ajustată pentru a lua în considerare efectul datorat dimensiunii particulelor materialului 5.2.3 Eroarea maximă tolerată a valorii predeterminate (eroare de reglare) În cazul aparatelor pentru care este posibil{1 predeterminarea masei dozei, diferența maximă între valoarea predeterminată și valoarea medie a masei dozelor trebuie să nu depășească 0,312 din abaterea maximă tolerată a fiecărei doze față de valoarea medie, așa cum este indicată în tabelul 5. 5.3 Funcționarea în prezența factorilor de influență și a perturbațiilor electromagnetice 5.3.1 Erorile maxime tolerate la funcționarea în prezența factorilor de influență sunt cele specificate la pct. 5.2.1. 5.3.2 Valoarea admisă a variației datorate unei perturba ii este o modi11care a indicației pentru cântărfre statică egală cu eroarea maximă tolerată specificată Ia pct. 5.2.1., calculată pentru doza nominală minimă, sau o modificare ce are un efect echivalent asupra dozei în cazul aparatelor care efectuează dozarea din mai multe sarcini. Valoarea calculată a variației admise trebuie rotrn ită la valoarea imediat superioară corespunzătoare unui număr întreg de diviziuni (d). 5.3.3 Producătorul trebuie să specifice valoare nominală minimă a dozei. 6 Cerințe metrologice și tehnice specifice totalizatoarelor discontinue 6.1 Clase de exactitate Aparatele sunt împărțite în patru clase; după cum urmează: 0,2; 0,5; 1; 2. 6.2 Erori maxime tolerate Tabelul 6 - Erori maxime tolerate

Clasa de exactitate

Eroarea maximă tolerată pentru sarcina totalizată 0,2 ±0,10 % 0,5 ±0,25 %

l ±0,50 % 2 ±1,00 % 6.3 Valoarea diviziunii de totalizare Valoarea diviziunii de totalizare (dt) trebuie să fie cuprinsă între valorile următoare: 0,01 % Max:S d 1::; 0,2 % Max 6.4 Sarcina totalizată minimă Sarcina totalizată minimă (Lmin) trebuie să nu fie mai mică decât sarcina pentru care eroarea maximă tolerată este egală cu valoarea diviziunii de totalizare (d 1 ) și nici mai mică decât sarcina minimă specificată de producător. 6.5 Reglarea la zero Aparatele care nu tarează după fiecare descărcare trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de reglare la zero. Funcționarea aparatului în regim automat trebuie inhibată în cazul în care indicația la zero variază cu: -1 d1 în cazul aparatelor cu dispozitiv de reglare la zero automat, - 0,5 dt în cazul aparatelor cu dispozitiv de reglare la zero semiautomat sau neautomat. 6.6 Interfața cu operatorul În timpul funcționării automate, reglajele efectuate de către operator și reinițializarea (resetarea) trebuie să nu fie posibile. 6.7 ' ' 1 ipărirea rezultatelor

În cazul aparatelor prevăzute cu dispozitiv de tipărire, aducerea la zero a sarcinii totalizate trebuie nu să fie posibilă până în momentul în care se tipărește sarcina totalizată. În cazul unei întreruperi a funcționării automate, sarcina totalizată trebuie tipărită. 6.8 Funcționarea în prezența factorilor de influență și a perturbațiilor electromagnetice 6.8.1 Erorile maxime tolerate la funcționarea în prezența factorilor de influență sunt cele specificate în tabelul 7. Tabelul 7 - Erorile maxime tolerate la funct, ionarea în prezența factorilor de influentă

Sarcina (m) exprimată în diviziuni de totalizare (d1)

Eroarea maximă tolerată

O < ms 500 ±0,5 d1 500 < ms 2 OOO ±1,0 dt 2 OOO <

m 1 O OOO ±1,5 dr 6.8.2 Valoarea admisă a variației datorate unei perturbații este egală cu o diviziune de totalizare pentru orice indicație de masă și orice sarcină totalizată memorată. 7 Cerințe metrologice și tehnice specifice totalizatoarelor continue (cântarelor de bandă) 7.1 Clase de exactitate Aparatele sunt împărțite Îll trei clase, după cum urmează: 0,5; 1; 2. 7.2 Domeniul de măsurare 7.2.1 Producătorul trebuie să specifice domeniul de măsurare, sarcina minimă totalizată și raportul dintre sarcina netă minimă a unității de cântărire și limita maximă. 7.2.2Sarcina minimă totalizată Lmin trebuie să nu fie mai mică decât: - 800 d pentru aparatele clasă 0,5; - 400 d pentru aparatele clasă 1; - 200 d pentru aparatele clasă 2.

Unde d este diviziunea de totalizare a dispozitivului de totalizare generală. 7.3 Eroarea maximă tolerată Tabelul 8 - Eroarea maximă tolerată

Clasa de exactitate

Eroarea maximă tolerată pentru sarcina totalizată 0,5 ± 0,25 % 1 ± 0,5 % 2 ± 1,0% 7.4 Viteza benzii Producătorul trebuie să specifice viteza benzii transportoare. Atât pentru cântarele de bandă cu viteză constantă cât și pentru cântarele de bandă cu viteză variabilă, care au comandă manuală pentm reglarea vitezei, viteza trebuie să nu varieze cu mai mult de 5% din valoare nominală. Produsul de cântărit trebuie să nu aibă o viteză diferită de viteza benzii. 7.5 Dispozitiv de totalizare generală Aducerea la zero a dispozitivului de totalizare generală trebuie să nu fie posibilă. 7.6 Funcționarea în prezența factorilor de influență și a perturbațiilor electromagnetice 7.6.1 Erorile maxime tolerate la funcționarea în prezența unui factor de influență, pentru o sarcină care nu este mai mică decât Lmin, este de O,7 din valoarea corespunzătoare specificată în tabelul 8, rotun,jită la o valoare corespunzătoare celui mai apropiat număr întreg de diviziuni de totalizare (d). 7.6.2 Valoarea admisă a variației datorate unei perturbații este de 0,7 din eroarea corespunzătoare specificată în tabelul 8, pentru o sarcină egală cu Lmin, pentru clasa de exactitate specificată a cântarului de bandă, rotunjită la valoarea imediat superioară corespunzătoare unui număr întreg de diviziuni (d). 8 Cerințe metrologice și tehnice specifice instalațiilor pentru cântărirea în mers a vagoanelor de cale ferată 8.1 Clase de exactitate Instalațiile sunt împărțite în patru clase, după cum urmează: 0,2; 0,5; l; 2. 8.2 Erorile maxime tolerate 8.2.1 Erorile maxime tolerate pentru cântărirea în mers a unui vagon de calc ferată sunt specificate în tabelul 9. Tabelul 9 - Erorile maxime tolerate pentru cântărirea în mers

Clasa de exactitate

Eroarea maximă tolerată 0, 2 ± 0, 1 % 0,5 ± 0,25 % 1 ± 0,5 % 2 ± 1,0% 8.2.2 Eroarea maximă tolerată pentru cântărirea în mers a vagoanelor cuplate sau necuplate este cca mai mare dintre următoarele valori: - valoarea calculată conform tabelului 9, rotunjită la o valoare corespunzătoare celui mai apropiat număr întreg de diviziuni; - valoarea calculată conform tabelului 9, rotunjită la o valoare corespunzătoare celui mai apropiat număr întreg de diviziuni, pentru masa unui vagon egală cu 35 % din masa maximă a vagonului (specificată în inscripții); - o diviziune (d). 8.2.3 Eroarea maximă tolerată pentru cântărirea în mers a unui tren este cea mai mare dintre următoarele valori: - valoarea calculată conform tabelului 9, rotunjită la o valoare corespunzătoare celui mai apropiat număr întreg de diviziuni; - valoarea calculată conform tabelului 9, pentru masa unui vagon egală cu 35 % din masa maximă a vagonului (specificată în inscripții), înmul ită cu numărul vagoanelor de referință din tren (nu mai mult de 1O) și rotunjită la o valoare corespunzătoare celui mai apropiat număr întreg de diviziuni; - o diviziune (d) pentru fiecare vagon din tren, dar fără a depăși 1O d. 8.2.4 În cazul cântăririi vagoanelor cuplate, erorile pentru maximum 10% din rezultatele cântăririi obținute din una sau mai multe treceri ale trenului pot depăși eroarea maximă tolerată aplicabilă, specificată la pct. 8.2.2, dar nu pot depăși dublul erorii maxime tolerate. 8.3 Valoarea diviziunii Relația dintre clasa de exactitate și valoarea diviziunii trebuie să fie cea specificată în tabelul 1O. Tabelul 1O - Valoarea diviziunii

Clasa de exactitate

Valoarea diviziunii (d) 0,2

d:S'. 50 kg 0,5

d:S'. 100 kg 1

d::; 200 kg 2

d 500 kg 8.4 Domeniul de cântărire 8.4.l Limita minimă de cântărire trebuie să nu fie mai mică de l t și nici mai mare decât valoarea rezultată în urmă împărțirii masei minime a vagonului la numărul de cântăriri parțiale. 8.4.2 Masa minimă a vagonului trebuie să nu fie mai mică de 50 d. 8.5 Funcționarea în pre z ența factorilor de influență și a perturbațiilor electromagn e tice 8.5.1 Erorile maxime tolerate la funcționarea în prez;ența unui factor de inflµență sunt cele specificate în tabelul 11. Tabelul 11 - Erorile maxime tolerate la functionarea în prezența unui factor de influentă

Sarcina (rn) exprimată în diviziuni (d) Eroarea maximă tolerată

O < ms 500 ± 0, 5 d 500 < m s 2 OOO ± 1,0 d 2 OOO < m s 1O OOO ± 1,5 d 8.5.2 Valoarea admisă a variației datorate unei perturbații este egală cu o diviziune 9 Atestarea legalității 9.1 Atestarea legalității unui aparat se rca]izea z ă numai după demonstrarea conformității acestuia cu cerințele metrologice ș i tehnice aplicabile pre v ăzute în prezenta norma de metrologie legală, conform tabelelor 12... 16, de mai jos. 9.2 ConJormitatea unui mijloc de măsurare cu toate obligațiile prevăzute în prezenta normă se atestă prin marcaje metrologice: marcajul aprobării de model și marcajul de verificare inițială sau periodică. Marcajele metrologice pot fi însoțite, după caz, de documente specifi c e: certificate de aprobare de model și buletine de verificare. 9.3 Marcajul aprobării de model se aplică de către, sau sub responsabilitatea producătomlui, în conformitate cu pre v ederile certificatului aprobării de model. Marcajul de verificare se aplică, de către hboratoru! autorizat car e a efectuat verificarea. Totodată se aplică o s i g. i lare prin utiJizar e a unor mijloace și metode de s tinate să împiedice intervențiile neautorizate asupra mijlocului de măsurare verificat. 9.4 Este interzisă aplicarea marcajelor într-o manieră care ar putea să provoace confuzii privind semnificația, forma, vizibilitatea sau claritatea lor. 9.5 În cazul unui mijloc de măsurare constituit dintr-m1 s et de dispozitive și/ s au subansambluri care funcționează împreună, marcajele se aplică pe dispozitivul/subansamblul principal al mijlocului de mă s urare.

Tabelul 12- Cerințe metrologice și tehnice aplicabile aparatelor p e ntru sortare - etichetare

Nr. crt.

Cerința esențială

Punctul din norma de metrologie legală

Modalit ă ți de control aplicabile la

Aprobare de model

Verificare metrologică

inițială

periodică

o 1 2 3 4 - 5 1

Informații inscripționate pe aparat și informații însoțitoare (specificații ale producătorului) 2.9 /NML 001-05 3.1 / NML 008-05 3.4 / N ML 008-05 4.1 I NML 008-05 4.5 I NML 008-05

X

X

X 2

Verificarea construcției 1.10 / NML 001-05

X

X 3

Adecvare 2.7 /NML 001-05

X

X

X 4.6 I NML 008-05 4

Protecție împotriva intervențiilor neau t ori z ate și a degradării informației 2.8 / NML 001-05

X 5

Indicarea rezultatului măsurării 2.10 /NML 001-05

X

X

X 6

Prelucrarea ulterioară a informațiilor de măsurare pentru încheierea tranzacției comerciale 2.11 /NML 001-05

X

X

X 7 -- · - · · -· · ·

Posibilitatea evaluării conformității 2.12 NML I 001-05 3.5.1 NML / 008-05

X 8

Erori în condiții nominale de funcționare, rară perturbații 2.1. 1 I NML 001-05 4.4 / NML 008-05

X

X

X 9

Funcționarea în prezența

factorilor de influență și a perlurbațiilor electromagnetice 4.7 I

NML 008-05

xi) L--.,_, --- - ·

. ' •.,-- -- -- ·•··

I) Evaluările la factori de influență de natură electrică și la perturbații electrice se efectuează numai la aparatele prevăzute cu dispozitive electrice și electronice. Tabelul 13- Cerințe metrologice și tehnice aplicabile dozatoarelor gravimetrice cu functionare automată

Nr. crt.

Cerința esențială

Punctul din nonna de metrologie legală

Modalități de control aplicabile la

Aprobare de model

Verificare metrologică

inițială

periodică

o

I 2 3 4 5 1

Informații inscripționate pe aparat și informații însoțitoare (specificații ale producătorului) 2.9 /NML 001-05 3.1 /NML 008-05 3.4 /NML 008-05 5.1.1 /NML008-05 5.3.3 I

NML 008-05

X

X

X 2

V crificarea construcției 1.10 /NML 001-05

X

X 3

Adecvare 2.7 /NML 001-05

X

X 4

Protecție împotriva intervențiilor neautorizate și a degradării în formației 2.8 /NML 001-05

X · ·- - 5

Indicarea rezultatului măsurării 2.1 O/ NML 001-05

X

X

X 6

Prelucrarea ulterioară a informațiilor de măsurare pentru încheierea tranzacției

comerciale 2.11 /NML 001-05

X

X

X 7

Posibilitatea evaluării conformității 2.12 /NML 001-05 3.5.1 / NML 008-05

X 8

Erori în condiții nominale de funcponare, fără perturbații 2.1.l /NML 001-05 5.2 /Niv1L008-05

X

X

X 9

Funcționarea în

prezența factorilor de influență și a perturbațiilor

electromagnetice 5.3 I

Nl\!lL 008-05

xl) I) Evaluările la factori de influență de natură electrică și la perturbații electrice se efectuează numai la aparatele prevăzute cu dispozitive electrice și electronice.

Tabelul 14- Cerințe metrologice și tehnice aplicabile totalizatoarelor discontinue

Nr. crt.

Cerința esențială

Punctul din norma de metrologie legală

Modalități de control aplicabile la

Aprobare de model

Verificare metrologică

inițială

periodică

o 1 2 3 4 5 1

Informații inscripționate pe aparat și informații însoțitoare (specificații ale producătorului) 2.9 I NML 001-05 3.1 / NML 008-05 3.4 I NML 008-05 6.1 / NML 008-05 6.3 I NML 008-05 6.4 I NML 008-05

X

X

X 2

Verificarea construcției 1.10 / NML 001-05

X

X 3

Adecvare 2.7 I NML 001-05

X

X 4

Protecție împotriva intervențiilor neautorizate și a degradării informației 2.8 / NML 001-05

X 5

Indicarea rezultatului măsurării 2.10 I NML 001-05

X

X

X 6

Prelucrarea ulterioară a informațiilor de măsurare pentru încheierea tranzacției comerciale 2.11 /NML00l-05

X

X

X 7

Posibilitatea evaluării conformității 2.12 / NML 001-05 3.5.1 I NML 008-05

X 8

Erori în condiții nominale de funcționare, fără perturbații 2.1.1 / NML 001-05 6.2 I NML 008-05

X

X

X 9

Funcționarea în prezența factorilor de influență și a perturbațiilor e1ectromagneti ce 6.8 / NML 008-05

Xl) 6.5 I NML 008-05 6.6 I NML 008-05 6.7 I NML 008-05 1 >

Evaluările la factori de influență de natură electrică și la perturbații electrice se efectuează numai la aparatele prevăzute cu dispozitive electrice și electronice.

Tabelul 15- Cerințe metrologice și tehnice aplicabile totalizatoarelor continue

Nr. crt.

Cerința esențială

Punctul din norma de metrologie legală

Modalități de control aplicabile la

Aprobare de model

Verificare metrologică

inițială

periodică

o 1 2 3 4 5 1

Informații inscripționate pe 2.9 I NML 001-05

aparat și informații însoțitoare 3.1 / NML 008-05 (specificații ale producătorului) 3.4 I NML 008-05 7.1 / NML 008-05

X

X

X 7.2 I NML 008-05 7.4 I NML 008-05 2

Verificarea construcției 1.10 / NML 001-05

X

X

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 005-05 îContoare de energie electrică activă“*) În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 005-05 îContoare de energie electrică activă“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Norma de metrologie legală NML 5-02-97 îContoare de energie electrică activă“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3. Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normei prezentate le art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează: — până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială; — timp de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare. Art. 4. — Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la 6 luni de la data publicării lui. p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală, Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 288. *) Ordinul nr. 288/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis. **) Anexa este reprodusă în facsimil. ANFXA NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 005-05,,Contoare de energie electrică activă" 1 Domeniu de aplicare 1.1 Prezenta normă de metrologie legală se referă la contoarele monofazate și trifazate de energie electrică activă statice și de inducție de clasă de exactitate A, B și C, utilizate în rețelele de curent alternativ ca mijloace de măsurare de lucru destinate măsurărilor în tranzacții comerciale cu energic electrică. activă 1.2 Pentru a putea fi introduse pe piață, puse în funcțiune sau utilizate în măsurările de interes public, contoarele de energie electrică activă prevăzute la punctul 1.1 trebuie să îndeplinească atât cerințele metrologice și tehnice prevăzute în prezenta normă, cât și cerințele aplicabile din norma de metrologie legală Niv1L 001-05 ăCerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerințelor din normele mai sus menționate rezultă din tabelul 7. 1.3 Prezenta normă de metrologie legală nu se referă la contoarele la care tensiunea între bornele de conexiune depășește 600V (între faze), la contoarele etalon, precum și la contoarele care măsoară pierderi de energie. 2 Terminologie în sensul prezentei norme de metrologie legală termenii specifici sunt definiți după cum urmează: 2.1

contor de energie electrică activă. dispozitiv care măsoară energie electrică activă consumată într-un circuit începând din momentul în care valoarea indicată este zero. În funcție de tehnica de măsurare aplicată, ace s ta poate fi utilizat în combinație cu un transformator pentru măsurare. 2 2 curent electric (I): curentul electric care trece pr i n contor; 2 3 cur e nt nominal (Iu) · v a loare nominală a curentului I pentru care a fost proiectat contorul; 2.4

curent de pornire(lp): cea mai mică valoare a curentului I, la care contorul măsoară energie electrică activă; 2 5 curent minim (Irru 11 ): valoarea curentului I de la care eroarea trebuie s ă se situeze între cde mai mici valori ale erorii maxime tolerate; 2.6

curent de prag (Itr): v aloarea curentului I de la care eroarea trebuie să se situeze între cele mai mici valori ale limitelor erorii maxime tolerate corespunzătoare clasei de exactitate declarate a contorului, 2.7 curent maxim Omax):

valoarea maximă a curentului I pentru care eroarea trebuie să se situeze între limitele erorilor maxime tolerate; 2.8

tensiunea electrică ( U): tensiunea electrică furnizată contorului; 2.9

tensiunea de refer i nță (Un). valoarea nominală a tensiunii U, pen t ru care a fost pro i ectat contorul; 2.10 frecvența (f): frecvența curentului electric care alimentează contorul;

2. l Ijrecvența nominală (t,):

valoare nominală a frecvenței f, pentru care a fost proiectat contorul; 2.12

factor de putere (FP): factor de putere= coscp, unde cp este diferența de fază dintreI șiU; 2.13 temperatura (T): temperatura ambiantă; 2.14 coeficient mediu de temperatură (Cr): raport între variația erorii în procente și diferența de temperatură care produce această variație 2.15 t e mperatura nominală (Tn):

temperatura pentru care a fost proiectat contorul; 3 Cerințe metrologice și tehnice 3. 1

Clase de exactitate

Producătorul trebuie să specifice clasa de exactitate a contorului sub forma unuia din indicii A, B sau C definiți ca în tabelul 1. 3.2 Condiții nominale de funcționare Producătorul trebuie să specifice condițiile nominale de funcționare ale contorului și în special: valorile Un; In; f.1; Imit,; Ir și Imax care sunt aplicabile contorului. Pentru valorile curentului specificate, contorul trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în tabelul 1.

De asemenea producătorul trebuie să specifice clasa de mediu climatic, mecanic și electromagnetic pentru care contorul de energie electrică activă a fost proiectat 3. 2 l Limita superioară și cea inferioară a temperaturii vor fi conform cu punctul 2.1.3.1 din N1½L 001-05. La toate temperaturile prevăzute, condițiile de umiditate vor fi fără condensare, iar locul utilizării prevăzut este închis - - · ·· ·- ·-- B · - r

Clasa de exactitate

I

A

I

C

Pentru

contoare

cu

conectare

directă - - ·--· · Ip:S 0,05 Itr::S 0,04 Itr::S 0,04 Itr - · · ·

lrnin::S 0,5 I1r..:S 0,5 111·:S 0,3 l1ă

Imax 2: 50

Itr 2:: 50 Iii- 2:: 50 Itr..

Pentru contoare conectate prin transformator

Iv::S 0,061,, 0,04 I1r:S 0,02 Iu

lmin

S 0,4 lu-:::S 0,2 I,r *)::S 0, 2 ltr

ln = 20 ltr = 20 Irr = 20

I1r

I max 2:: 1,2lii 2: 1,2 In 2: 1,2 In • -· · ·

Tabelul J - Clase de exactitate - * J

Pentru contoare de inducție clasă

B se va considera Irrun:S 0,4 I 1 r 3 2.2 Din punct de vedere mecanic, condiț11le de mediu vor fi conform cu punctul 2. 1 3. 2 din NML 001-05. 3. 2.3 Din punct de vedere electromagnetic, condițiile de mediu vor fi conform cu punctul 2. 1.3. 3 din NML 001-05. 3.3 Calitatea energiei electrice Intervalele de tensiune și de frecvență trebuie să fie cel puțin. - 0,9•Un SUS I,1•U1 - 0,98•[,_1 SUS l, 02•fn F a ctoiul de putere se situează înlre limitele O,Sind și 0,8cap. 3.4 Erori maxime tolerate Efectele (a,b,c) ale variațiilor fiecărui rnăsurand și a fiecărei mărimi de influență se evaluează separat, ceilalți măsuranzi și celelalte mărimi de influență fiind păstrate relativ constante la valorile lor de referință. Eroarea de măsurare, care nu trebuie să depășească valorile prevăzute în tabelul 5, se calculează astfel ·

Eroarea de măsurare ==

a 2

b 2

c 2 •••

Atunci când contorul măsoară la curenți de sarcină variabili erorile nu trebuie să depășească limitele prevăzute în tabelul 2.

Temperatura ambiantă 5°C..30°C -10 °C... 5 °C

sau 30 °C... 40 °C -25 °C... -1O 0 e

sau 40 ° C. 55 ° C -40 °e. -25 °C

sau 55 °C..70 °C --- Contoare de clasă

A B C A B C A B C A B C Contoare monofazate; contoare trifazate cu încărcare echj)ibrată

lmin:Sl<ftr 3,5 ---, - ltr:51:Slmax 3,5 2 - 2

Contoare trifazate cu încărcare pe o singură fază,._ - - -- - -- - - ltr:SISluax * --- · - --- ·- -- 2 Tabelul 2 - Limitele (în procente pozitive sau negative) ale erorilor maxim tolerate în condiții nominale și diferîti curenți de sarcină și temperaturi ambiante. 1 5 2,5 1,3 7 3,5 1,7 9 4 2 0,7 4,5 2,5

l.. 7 3,5 1,3 9 4 1,5 4 2,5 ] 5 ".) 1, 3 7 4 1,7 9 4,5 *)Domeniul de curent penim contoarele trifazate de inducție, având curent aplicat pe o singură fază, este fimjfat la 511r -sl-sI,,,a » 3.5 Verificarea curentului de pornire

Contoarele de energie electrică activă monofazate sau trifazate trebuie să pornească și să înregistreze, fiind alimentate la o tensiune U egală cu Un,un factor de putere egal cu unitatea și un curent egal cu Ip. 3 6

Verificarea mersului în

gru

Contoarele de energie electrică activă monofazate sau trifazate trebuie să nu înregistreze energie fiind alimentate la o tensiune cuprinsă între (0,8-1,1) U 11

și un curent egal cu zero 3.7 Efectul tolerat al perturbatiilor de lungă durată 3.7.1 Variația erorilor unui contor ca efect al perturbațiilor de lungă durată trebuie să fie mai mică decât valoarea variației critice indicate. în tabelul 3. Tabelul 3 - Valorile variatiei critice datorate perturbatiilor de lungă durată

Perturbație

Variația erorii în(%) pentru contoare de clasă

A

B

C · ···

Ordine a fazelor inversată 1,5 1,5 0,3

Dezechilibru al tensiunilor (aplicabil numai contoarelor trifazate ) 4 2 1

Componentă continuă Șl..

ar1110111c1 circuitul de curent alternativ *)

pare în 6 3 1,5

Armonici în circuitele de curent și tensiune*) 1 0,8 0,5

Trenuri de impulsuri tranzitorii rapide 6 4 2

Câmpuri magnetice de frecvență industrială; câmpuri electromagnetice de frecvențe radio;

perturbații conduse, induse de câmpuri de radiofrecvență; unde oscilatorii amortizate 3 2 1 >Iii Jn cazul contoarelor de inducție nu sunt definite variațiile maxime tolerate ale erorilor pentru conținut de armonici în circuitele de curent și pentnt componenta continuă și armonici în circuitul de curent_ 3.7.2 Efectul tolerat al fenomenelor electromagnetice tranzitorii Efectul unei perturbații electromagnetice asupra unui contor de energie electrică în timpul și imediat după perturbație trebuie să fie astfel încât: - orice ieșire destinată verificării exactității contorului nu trebuie să producă impulsuri sau semnale corespunzătoare unei energii mai mare decât valoarea critică de schimb și, după perturbație, într-un interval rezonabil de timp contorul trebuie - să-și reia funcționalitatea în interiorul limitelor erorilor maxime tolerate, și - să aibă toate funcțiile de măsurare asigurate, și - să permită recuperarea tuturor datelor de măsurare prezente anterior perturbației, și - să nu indice o schimbare a valorii energiei înregistrate cu mai mult decât valoarea critică de schimb.

Valoarea variației critice, în kWh, este egală cu m•Un•Imax•l0- 6, unde m este numărul sistemelor de măsurare, Un este în volți și Imax în amperi. 3.7.3 Pentru proba de supracurent de scurtă durată se aplică bobinelor contorului un impuls de curent egal cu 20 Imax timp de 0,5 s. Valoarea variației critice este de 1,5%. 3.8 Verificarea izolatiei electrice Contorul de energie electrică activă trebuie să nu prezinte deteriorări și să corespundă condiției 3.4 din prezenta normă, după ce a fost supus la următoarele încercări: - încercarea rezistenței de izolație; - încercarea rigidității dielectrice. 3.8.1 Încercarea rezistenței de izolație se execută cu un megohmmetru cu eroare de max ±10%. Condițiile încercării sunt specificate în tabelul 4.

Tensiunea de încercare c.c. (V) Condiții de încercare

Rezistență minimă de izolație (MQ) 500

Între toate circuitele de curent și de tensiune c011ectate împreună și, respectiv, părțile metalice exterioare (carcasa), în condiții climatice normale 20 500

Între toate circuitele de curent și de tensiune conectate împreună și, respectiv, părțile metalice exterioare (carcasa), în condiții de căldură umedă 2

Tabelul 4 - Condit, ii de verificare a rezistentei de izola. tie 3.8 2 Încercarea rigidității dielectrice se execută cu ajutorul unor instalații specializate și constă din încercarea la tensiunea de impuls și încercarea la tensiune alternativă. Condițiile încercării sunt specificate în tabelul 5. Tabelul 5 - Conditii de verificare a rigiditătii dielectrice

Tensiunea de încercare (kV)

Caracteristicile instalației

Condiții de încercare 6 (tensiune de impuls)

Impulsul de tensiune se aplică de 1O ori cu o polaritate Șl apoi se repetă cu cealaltă polaritate. Intervalul de timp între impulsuri va fi de 3 secunde. Impulsurile se aplică între toate circuitele de curent Șl de tensiune conectate împreună Șl, respectiv, părțile metalice exterioare (carcasa), " m condiții climatice normale. - forma impulsului: 1,2/50 µs; - timp de creștere: 30%; - timp de cădere: 20%; - impedanța sursei: 500 Q±SO Q; - energia sursei: 0,5 J±0,05 J

Tensiunea de încercare (kV)

Caracteristicile instalației

Condiții de încercare 2 (tensiune lltcrnativă)

Tensiunea se aplică brusc între toate circuitele de curent și de tensiune conectate împreună ȘI, respectiv, părțile metalice exterioare (carcasa), în condiții climatice normale, cu durata de 1 minut Celelalte circuite ale aparatului se leagă la masă (carcasă). - tensiune alternativă sinusoidală; - frecvență· 45 Hz

,.,65 Hz; - puterea sursei: 500 VA

Tabelul 5 - Condiții de verificare a rigiditătii dielectrice (continuare) - 3.9 Verificarea erorii datorată modificării temperaturii ambiante 3.9.1 Când contorul lucrează la diverse sarcini de curent, eroarea în procente nu trebuie să depășească valorile indicate în tabelul 2 pentru diferite valori ale temperaturii 3 9.2 Coeficientul mediu de temperatură, definit conform 2.14, trebuie să nu depășească valorile din tabelul 6.

t

Valoarea curentului I (A)

Factor de putere

Coeficient mediu de temperatură (%/K)

Clasă de exactitate

A

B

C

l1r:Sl:'.::lmax 1 0,10 ·-- · 0,05 0,03 2 ltr:SLSimax 0,5

O,15 0,07 0,05

Tabelul 6 - Valorile maxime ale coeficientului mediu de temperatură - 3 10 Verificarea conditiilor climatice

Contoarele de energie electrică activă vor fi supuse următoarelor probe climatice: - încercare la căldură uscată, - încercare la frig;.- - încercare la căldură umedă în regim stabil.

După terminarea acestor probe, contoarele nu trebuie să prezinte deteriorări sau modificări exterioare sau de informație și să corespundă condiției 3.4 din prezenta normă 3.11 Verificarea conditiilor mecanice Contoarele de energie electrică activă vor fi supuse următoarelor probe mecanice: - încercare la șocuri - încercare la vibrații sinusoidale

După terminarea acestor probe contoarele nu trebuie să prezinte deteriorări sau modificări exterioare sau de informație și să corespundă condiției 3.4 din prezenta normă. 3.12 Adecvare 3.12.1 Contorul trebuie să fie prevăzut cu dispozitiv de afișare a cărui indicație să fie vizibilă pentru consumator, atunci când contorul este instalat în poziția normală de funcționare, specificată de producător 3.12.2 Scăderea tensiunii de alimentare sub limitele tensiunii de funcționare nu trebuie să producă o eroare pozitivă a contorului mai mare de 10%. 3 12.3 Afișajul trebuie să aibă un număr suficient de cifre, astfel încât indicația acestuia să nu revină la valoarea sa inițială atunci când energia electrică consumată în circuit corespunde unei funcționări a contorului timp de 4000 ore la I=Imax, U=Un și FP= 1 3.12.4 Atunci când energia electrică măsurată este indicată pe mai multe afișaje corespunză­ toare unor tarife diferite, contorul trebuie să indice tariful activ. 3.12.5 În timpul utilizării contorului trebuie să fie imposibilă aducerea la zero a indicației privind energia electrică măsurată. 3.12.6 În cazul întreruperii alimentării cu energie electrică a contorului, informația de măsurare trebuie să rămână disponibilă pentru citire timp de cel puțin 4 luni. 3.12. 7 Contorul prevăzut cu un dispozitiv de preplată trebuie să indice valoarea creditului restant.

Eroarea valorii energiei electrice consumate pc unitatea descrescătoare a creditului restant trebuie să fie mai mică decât valoarea diviziunii 3.13

Protecția împ5)1riva interventiilor neautorizate și a degradării informației

Caracteristicile metrologice ale contorului nu trebuie să fie influențate într-o manieră inadmisibilă de conectarea la un alt dispozitiv, de orice dispozitiv sau caracteristică a dispozitivului conectat care comunică de la distanță cu contorul. Programele informatice care sunt importante pentru caracteristicile metrologice trebuie să fie identificate și făcute inviolabile: dovezile privind intervențiile trebuie să fie disponibile pentru perioade de timp rezonabile. 3.14 Informații pe care trebuie să le prezinte mijlocul de mlisurare și informații însotitoare Orice contor de energie electrică activă trebuie să poarte următoarele inscripții· - firma constructoare, - tipul constructiv, - numărul de faze și de conductoare ale circuitului în care urmează să fie utilizat, - seria, anul de fabricație; - tensiunea de referință, - curentul de bază și curentul maxim; - frecvența nominală, - constanta contorului; - indicele clasei de exactitate; - temperatura nominală, când aceasta este diferită de 23 °C; - semnul @] pentru contor cu carcasă izolantă de clasă de protecție II, - tensiunea auxiliară, dacă există; - raportul sau rapoartele de transformare ale transformatoarelor de măsură În plus, după caz mai trebuie să fie insc,:ripționate: - date privind condițiile de utilizare; - numărul certificatului aprobării de model; - informații care să precizeze dacă dispozitivele suplimentare care furnizează rezultatele metrologice îndeplinesc dispozițiile prezentei norme de metrologie legală. 3. 15

Unităti de măsură

Energia electrică măsurată trebuie să fie afișată în kilowattoră, simbol kWh sau megawattor simbol MWh 4 Atestarea legalității 4.1 Modalitățile de control metrologic legal aplicabile contoarelor de energie electrică activă sunt prevăzute în Lista Oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, în vigoare. 4.2 Cerințele metrologice și tehnice care se verifică în cadrul modalităților de control metrologic legal sunt indicate în tabelul 7. 4.3 Atestarea legalități unui contor se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice și eliberarea unor documente specifice (certificate de aprobare de model, buletine de verificare metrologică) în conformitate cu prevederile instrucțiunilor de metrologie legală în vigoare.. Tabelul 7 - Cerinte metrologice și tehnice aplicabile rnodalitătilor de control metrologic legal '

Nr. crt

Cerință metrologică sau tehnică

Modalități de control metrologic legal

Aprobare de model

Verificare metrologică

inițială

periodică 1 3 2.1/NML 005-05 2.1.31/NMLOOI-05

Limitele temperaturii de funcționare

X - - 2 3.2.2/NlvfL 005-05 2.1.3 2/NML 001-05

Condiții de mediu mecanic

X - - ".) 3.2.3/NML 005-05 2. L3 3/NML 001-05

Condiții de mediu electromagnetic

X - - 4 3 4/NML 005-05

Erori maxime tolerate

X

X

X 5 3.5/NNIL 005-05

Verificarea curentului de pornire

X

X

X 6 3 6/NML 005-05

Verificarea mersului în gol

X

X

X 7 3.7.1/NML 005-05

Variația erorilor ca efect al perturbațiilor de lungă durată

X - - 8 3 7.2/NML 005-05

Efectul tolerat al fenomenelor electromagnetice tranzitorii

X - - 9 3 7.3/NML 005-05

Proba de supracurent de scurtă durată

X - - 10 3 8.1/NML 005-05

Încercarea rezistenței de izolație

X - - 11 3.8.2/NML 005-05

Încercarea rigidității dielectrice

X - - 12 3 9.1/NML 005-05

Verificarea erorii datatorată modificării temperaturii ambiante

X - - 13 3.9.2/NML 005-05

Coeficientul mediu de temperatură

X - - 14 3 10/NN.IL 005-05

Verificarea condițiilor climatice

X - - 15 3.11/NML 005-05

Verificarea condițiilor mecanice

X - - 16 3.12/NML 005-05

Adecvare

X - - 17 3 13/NML 005-05

Protecția împotriva intervențiilor neautorizate și a degradării informației

X - - 18 3.14/NML 005-05

Informații pe care trebuie să le prezinte mijlocul de măsurare și informații însoțîtoare

X - - 19 3.15/NML 005-05

Unități de măsură

X - - BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 044-05 îMăsuri de volum pentru cereale“*) În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 044-05 îMăsuri de volum pentru cereale“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Instrucțiunile 131-58 îVerificarea măsurilor de capacitate folosite la măsurarea materiilor uscate“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3. Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a reglementării prevăzute la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează: — până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială; — timp de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare. Art. 4. — Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui. p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală, Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 289. *) Ordinul nr. 289/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis. **) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEXA

NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 044-05 "Măsuri ele volum pentru cereale" 1 Domeniu de aplicare Prezenta normă de metrologie legală se referă Ia măsurile de volum destinate măsurării în tranzacțiile comerciale a unor cantitați de semințe de cereale, cum sunt: porumbul, grâul, ovăzul, secara, meiul, cânepa, rapița, etc 2 Terminologie În sensul prezentei nonne de metrologie legală termenii specifici utilizați au următoarele semnificații: 2.1 măsură de volum· măsura de volum de tip "cu preaplin", alcătuită dintr-un co1p de fonnă cilindrică. și un fond plan circular, 2 2 capacitate a măsurii. volumul interior al corpului măsurii delimitat la partea inferioară de fundul măsurii, iar la partea superioară de planul determinat de marginea superioară a corpului măsurii; 2.3 riglă de radere. accesoriu cu care este utilizată măsura de volum destinat îndepărtării smplusului de semințe care umple măsura peste capacitatea ei 3 Cerințe metrologice 3.1 Conditii de referintă Poziția corectă la măsurare. măsura de volum este așezată liber pe o suprafață plană și oriwntală. 3.2

Capac.IB:!iJJ.ominale 1 dm 3, 2 dm 3 și 20 dm 3 3.3 Erori maxime tolerate

Erorile maxime tolerate ale măsurilor de voll1m trebuie să fie conform tabelului I Tabel 1 - Erori maxime tolerate

Capacitate nominală ". d -- m -J

Erori maxime tolerate - măsuri din lemn •--•

A măsuri din metal

cm 3

cm -:r 1 - 10 2 20 --... -

15

100

100 4 Cerințe tehnice 4.1 Durabilitate 4.1.l Măsurile de volum trebuie confecționate din lemn sau metal având caracteristici adecvate care să asigure, în condițiile prevăzute de utilizare, stabilitatea formei și dimensiunilor. Aceiași cerință se aplică și materialului din care este confecționată rigla de radere. 4.1.2 Dacă este necesar pentru asigurarea invariabilității capacității, măsurile de volum trebuie prevăzute cu elemente de rigidizare, cu condiția ca ele să nu influențeze rezultatul măsurării 4.2 Adecvare 4.2.1 Înălțimea interioară și diametrul interior ale corpului măsurii de volum trebuie să fie egale Diferența maximă admisă între valorile acestor dimensiuni trebuie să nu fie mai mare de 4%. 4.2.2 Elementele componente ale măsurilor de volum trebuie astfel asamblate Încât să nu rețină Ia îmbinări semințe de cereale, atunci când măsurile sunt golite. 4.2.3 Așezate liber pe o suprafață plană și orizontală, măsurile de volum trebuie să fie în echilibru stabil. 4.2.4 Rigla de radere trebuie să aibă muchia netedă și dreaptă. Lungimea riglei trebuie să depășească diametrul exterior al măsurii cu care este utilizată cu cel puțin 50 mm. 4.3 Protecție impotriva interventiilor neautorizate Măsurile de volum trebuiue astfel concepute încât să nu fie posibilă modificarea intenționată a capacității lor Măsurile de securitate prevăzute trebuie să permită obținerea de dovezi asupra interven țiilor neautorizate. 4.4 JnformaJii _ pe care trebuie s ă le prezinte măsura de volum 4.4.1 Măsurile de volum trebuie să prezinte cel pu n următoarele inscripții: marca sau numele producătorului, numărul și anul de fabricație, valoarea nominală a capacită i, urmată de simbolul unității de măsură (dm 3 sau litru); numărul certificatului aprobării de model. 4.4.2 Inscripțiile trebuie să fi ușor de citit, neambigue, netransferabile și de neșters în condiții normale de utilizare 4.5 Aplicarea marcaj lor v erificărilor metrologic e

Pe corpul măsurilor de volum trebuie prevăzut un suport pe care se aplică marcajele verificărilor metrologice Suportul trebuie conceput și realizat în așa fel încât să permită aplicarea unor marcaje neambigue, netransferabile și de neșters în condi îi normale de utilizare. 4 Atestarea legalității 4.1 Modalitățile de control metrologic legal aplicabile măsurilor de volum sunt cele prevăzute în Lista Oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, în vigoare. 4.2 Atestarea legalității unei măsuri de volum, pentru fiecare modal i tate de control specifică introducerii pe piață s au utilizării, se realizează numai după demonstrarea conformită i acest e ia cu ce r ințele metrologice și tehn.ice prevăzute în tabelul 2. 4.3 Conformitatea unei măsuri de volum cu cerințele din prezenta normă se atestă prin marcajul aprobării de model și marcajul verificării metrologice. Marcajele sunt în s oțite de c e rtificatul aprobării de model și de buletinul de verificare metrologică.

Nr. crt.

Cerințe metrologic e și tehnice

Punctul din NML

Modalități de control

f · - Aprobare de model

Verificare metrologică

inițială

Periodică

1. Durabilitate 4. 1. 1/ 4. 1.2

X - - 2.

Adecvare 4.2.1/4. 2 2 / 4 2 3/ 4. 2 4

X - - 3 · ~-- Protecție împotriva intervențiilor neautorizate 43

X

X - I

4. Informalii pe care trebuie să le prezinte măsura de volum 4.4.1 / 4.4.2

X

X - 5. Aplicarea marcaj e lor verificărilor metrologice 4. 5

X

X - 6.

Capacități nominale 32

X

X - 7. Erori tolerate 3.3

X

X

X

Tabel 2 - Cerinte metrologice și tehnice specifice modalitătilor de control metrolog - ic legal

I BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 066-05 îAnsambluri de măsurare a puterii calorifice a combustibililor“*) În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 066-05 îAnsambluri de măsurare a puterii calorifice a combustibililor“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește normele tehnice de metrologie NTM 5-27-86 îVerificarea și etalonarea metrologică a instalațiilor pentru măsurarea puterii calorifice a combustibililor solizi și lichizi“, NTM 5-28-86 îVerificarea metrologică a instalațiilor pentru măsurarea puterii calorifice superioare a combustibililor gazoși“, NTM 5-29-87 îVerificarea metrologică a instalațiilor radiometrice pentru determinarea puterii calorifice a combustibililor solizi, tip AWQC-3“, NTM 7-35-95 îVerificarea și etalonarea contoarelor de gaze umede“, NTM 7-36-95 îVerificarea bombelor calorimetrice“ și procedurile P 39-98 îEtalonarea și verificarea calorimetrelor cu circulație de apă“, P 67-99 îSisteme calorimetrice adiabatice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, tip C 4000“, P 99-99 îSisteme calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, tip C 5000“, P 134-00 îSisteme calorimetrice izoperibolice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi tip 1261 și 1266“, P 186-03 îSisteme calorimetrice automate de măsurare continuă a puterii calorifice, a indicelui Wobbe și a densității relative a gazelor combustibile, tip CWD 2000“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3. Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normelor și procedurilor prezentate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează: — până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială; — o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile prevăzute în programele de evaluare. Art. 4. — Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui. p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală, Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 290. *) Ordinul nr. 290/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis. **) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEXĂ NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 066-05 "Ansamblm·i de măsurare a puterii calorifice a combustibililor" 1 Domeniu de aplicare 1.1 Prezenta normă de metrologie legală stabilește cerințele metrologice și tehnice și modalitățile de atestare a legalității specifice ansamblurilor și sistemelor calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a gazelor combustibile, ansamblurilor, sistemelor și bombelor calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, precum și instalațiilor radiometrice pentm măsurarea în flux, pe bandă, a puterii calorifice a combustibililor solizi. 1.1.1

Ansamblul de măsurare a puterii calorifice a gazelor combustibile, este alcătuit din: calorimetru cu circulație de apă, contor de gaze umede, termometre calorimetrice, arzător, umidificator și regulator de presiune joasă Subansamblurile sale sunt interschimbabile. Modul de lucru este manual. 1.1 2 Sistemul calorimetric automat de măsurare continuă a puterii calorifice, a indicelui Wobbe și a densitații relative a gazelor combustibile este un mijloc cu trei funcții de măsurare, alcătuit dintr-un controller cu microprocesor, un calorimetru cu circula ț ie de aer, o celulă de măsurare a densitații relative,

o imprimantă și un program de aplicații specializat. El are în dotare cel puțin un material de referință (MR) certificat. Dispunerea se face on-line, pe o conductă by-pass. Subansamblurile sale sunt interschimbabile Din punct de vedere al domeniului de măsurare, produsul se poate prezenta în următoarele variante: - în configurație standard: (50 - 100) % din l.s.i m. - cu două domenii (opțional): (20 - l 00) % din I. s.i.m. - cu trei domenii (opțional): (O - 100) % din J.s.i. m. 1.1.3 Ansamblul de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, cu apă, este alcătuit din: termostat calorimetric cu circulație de apă, izotcrmic/izoperiboic sau adiabatic, vas calorimetric cu apă, bombă calorimetrică, agitator electric, creuzet, suport vas calorimetric, termometru calorimetric dispozitiv de alimentare electrica si comanda și accesorii opționale. Modul de lucru este manual. Componentele sale nu sunt interschimbabi1e.

I.1.4

Sistemul calorimetric pentru măsurarea puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, cu apă, are în componență drept unitate centrală de comandă un controller cu microprocesor care în cursul procesului de măsurare poate realiza comunicarea cu celelalte unități modulare: subansamblu de măsurare a puterii calorifice cu apă (având alcătuirea prezentată la paragraful 1.1.3), subansamblu de răcire (opțional la unele sortimente), subansamblu de preparare a apei (opțional), subansamblu de umplere cu oxigen și (opțional), cu aparatele periferice: balanță analitică, suport probe, imprimantă, calculator extern, in funcție de configurație Subansamblurile calorimetrului nu sunt interschimbabile. 1.1.5

Sistemul calorimetric aneroid de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi­ lichizi, este alcătuit din calorimetru, răcitor, instalație de încărcare cu oxigen și bombă calorimetrică. Sistemul calorimetric are un microprocesor montat in baza bombei calorimetrice la care sunt conectați senzorii de temperatură aflați în corpul acesteia. Subansamblurile sale sunt interschimbabile. 1.1.6

Bomba calorimetrică, utilizată la măsurarea puterii calorifice superioare la volum constant a combustibililor solizi-lichizi, poate servi și la determinarea concentrației unor elemente (clor, sulf, etc. ) prezente în combustibili solizi-lichizi și produse petroliere. Este alcătuită din corp, inel de strângere, capac, ecran (opțional), electrozi si supape. Componentele sale nu sunt interschimbabile. 1.1.7

Instalația radiometrică pentru măsm·are in flux, pe bandă, a puterii calorifice a combustibililor solizi este alcatuită din bloc electronic, traductor de cenușă, traductor de umiditate și programul de aplicații specializat. Ea are în dotare câte un set de materiale de referință (MR) artificiale (grafit-nisip cuarțos) și naturale (cărbune). Dispunerea traductoarelor se face on-line, pe o bandă transportoare by-pass, cu o împrejmuire de protecție și cu semnalizari corespunzatoare surselor de radiații. Blocul electronic se dispune într-o cameră de comandă. Subansamblurile sale nu sunt interschimbabile. 1.2 Prezenta normă de metrologie legală nu se referă la: - ansamblurile, sistemele și bombele calorimetrice utilizate la măsurări asupra unor probe din materiale explozive, care nu se ard in oxigen și care generează prin ardere presiuni mari și o energie mai mare de 36 OOO J/g - ansamblurile, sistemele și bombele calorimetrice utilizate la măsurarea puterii calorifice superioare la volum constant a gazelor combustibile. - sistemele calorimetrice, cu calorimetru cu circulație de aer, utilizate la măsurarea puterii calorifice a gazelor combustibile, care nu au în componență celula de măsurare a densității relative. 1.3 Pentru a putea fi introduse pe piață, puse în funcțiune și utilizate la măsurarile de interes public, ansamblurile și sistemele de măsurare a puterii calorifice a combustibililor specificate la articolul 1.1 trebuie să îndeplinească atât cerințele metrologice și tehnice prevăzute în prezenta normă de metrologie legală, cât și cerințele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea acestor cerințe rezu1tă din tabe1e1e 1

6 din prezenta normă. 2 Terminologie 2.1 Definiții 2.1.1

Condi,ti.i de referință la ardere: Temperatura specificată t1 și presiunea specificată p 1. Acestea sunt condițiile presupuse în care este ars combustibilul. 2.1.2

Condiții de referință la măsurare: Temperatura specificată t2 și presiunea specificată p2 în care se presupune că este măsurată cantitatea de gaz combustibil ce urmează a fi ars. Notă: 25 °C este temperatura de referință internațională pentru termochimie și a fost adoptată ca temperatură de referință pentru măsurarea puterii calorțftce. 2.1.3 Condiții convenționale la măsurare: Temperatura de 15 °C și presiunea de 101 325 Pa, în care se presupune că este măsurată cantitatea de gaz combustibil ce urmează a fi ars. 2 1.4 Factori de corecție ai calorimetrului (fsk) și (:f;k): Factori calorimetrici pentru putere calorifică superioară, respectiv inferioară în stare normală, ținând seama de umiditatea gazului, ai calorimetrulului cu circulație de apă pentru măsurarea puterii calorifice a gazelor combustibile. 2. 1.5 Capacitate calorică efectivă a calorimetrului (C): căldura necesară pentru a ridica temperatura apei din vasul calorimetric cu o unitate, în aceleași condiții specificate pentru măsurarea puterii calorifice superioare. Reprezintă semnificația fizică a factomlui calorimetric, care este un factor de ca1ibrare propriu ansamblurilor și sistemelor calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, cu apă. 2.1 6 Abatere medie a variațiilor de temperatură pe minut: media diferențelor dintre valorile variațiilor de temperatură pe minut și valoarea medie a acestor variații. 2.1.7

Creștere de temperatură corectată (L10): Variația temperaturii calorimetrului determinată numai de procesele ce au loc în interiorul bombei calorimetrice, ca urmare a arderii probei 2.1.8 Curbe de calibrare (CO

C9): Caracteristici constructiv-funcționale individuale ale fiecărei bombe calorimetrice componente a sistemului calorimetric aneroid determinate cu material de referință (MR) certificat. 2.2

Unitați de măsură: J/g (pentru combustibili solizit kJ/m 3 (pentru gaze combustibile). 2.3 Abrevieri MR: material de referință.

l.s.i.m.: limita superioară a domeniului de măsurare. 3 Cerințe metrologice și tehnice 3.1 Cerințe metrologice și tehnice comune ansamblurilor de măsurare a puterii calorifice 3.1.1 Sistemele calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor, prevăzute cu controller și programe de aplicații specializate, nu trebuie să aibă opțiuni sau posibilități de introducere a unor date care ar putea facilita utilizarea frauduloasă sau greșită neintenționată. 3.1.2 Ansamblurile de măsurare care fac obiectul prezentei norme de metrologie legală, trebuie să fie însoțite de documentația tehnică, piesele de schimb și accesoriile corespunzătoare pentru toate utilizările prevăzute și în condițiile practice de funcționare, fără a impune utilizatorului cerințe exagerate pentru a obține un rezultat corect al măsurării. 3.1.3 Materialele din care sunt construite ansamblurile de măsurare a puterii calorifice a combustibililor trebuie să fie adecvate condițiilor de utilizare prevăzute. 3.1.4 Sistemele de măsurare care fac obiectul prezentei norme de metrologie legală., prevăzute cu controller și programe de aplicații specializate, trebuie să aibă integrate echipamente și opțiuni ale programelor informatice care să permită controlul funcțiilor de măsurare, precum și instrucțiunile corespunzătoare în manualul de utilizare pentru efectuarea acestor operații. 3.1.5 Programele de aplicații specializate ale sistemelor calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor și informațiile de măsurare trebuie să fie protejate corespunzător împotriva degradării accidentale sau intenționate 3.1.6 Unitățile de măsură folosite și simbolurile lor trebuie să fie cele ale SI. 3.1 7 Sistemele de măsurare care fac obiectul prezentei norme de metrologie legală, prevăzute cu controller și programe de aplicații specializate trebuie să prezinte rezultatele într-o formă clară și neambiguă pentru a informa utilizatorul asupra semnificației rezultatului. 3.1.8 Sistemele calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor, prevăzute cu controller și programe de aplicații specializate, trebuie sa permită asocierea cu o imprimantă pentru prezentarea rezultatelor sub forma unui raport de măsurare și să aibă un spațiu de memorie suficient pentru a le stoca, împreună cu informațiile privind condițiile de măsurare. 3.2 Cerințe metrologice și tehnice specifice ansamblurilor de măsurare a puterii calorifice a gazelor combustibile 3.2.1 Componența produsului trebuie să fie conform paragrafului 1. 1. 1. 3.2.2 Calorimetrul trebuie să fie confecționat din tablă de alamă sau cupru, nichelată sau cromată și

lustrnită; poate fi vopsit în culori deschise la partea exterioară. 3.2.3 Spațiile prin care circulă gazele de combustie și apa în calorimetru trebuie să fie etanșe. 3.2.4 Diferența dintre temperatura apei la ieșirea din calorimetru și cea a apei la intrare trebuie menținută în intervalul specificat în manualul de utilizare, (8,5 ± 0,5) °C sau (11 ± 1) °C, corespunzător debitului termic. 3.2.5 Dispozitivul de fixare a arzătorului calorimetrului trebuie să asigure ca vârful acestuia să fie cu cel puțin 38 mm deasupra nivelului cel mai de jos de circulație a apei. 3.2.6 Gazul combustibil și aerul pentru ardere trebuie să aibă aceeași temperatură la intrare. 3.2.7 Gazul combustibil și aerul pentru ardere, la intrarea în arzător, trebuie să fie saturate cu apă. 3.2.8 Contorul de gaze umede trebuie să fie rezistent la coroziune și rigid. 3.2.9 Spațiile prin care circulă gazul combustibil și camera de măsurare a contorului de gaze umede trebuie să fie etanse. 3.2.1 O Contorul de gaze umede trebuie să aibă un dispozitiv cu cadran circular cu diviziunea de maximum O,1 dm 3

și ac indicator care să se poată fixa în orice poziție pe axul său. 3.2.11 Contorul de gaze umede trebuie să aibă orificii de golire și umplere a camerei de măsurare. 3.2.12 Contorul de gaze umede trebuie să aibă inscripționate sensurile de circulație (admisie și

evacuare) ale apei de răcire și gazului combustibil. 3.2.13 Termometrele folosite pentru măsurarea temperaturii apei la intrarea și ieșirea din calorimetru trebuie să aibă valoarea diviziunii de maximum O,1 °C.

Note: c. 1- Se recomandă un set de trei termometre din sticlă cu mercur care sâ aibă domeniile de măsurare (5

20) °C, (15

30) °C, (25

40) 0 2- Se pot utiliza termometre electronice cu exactitate similară. 3.2.14 Producătorul trebuie să specifice condițiile de mediu în care trebuie utilizat sistemul de măsurare: limitele temperaturii ambiante și ale umidității relative, variația temperaturii ambiante, precum și cerințele privind ventilația, evacuarea gazelor arse si circuitu] de răcire. 3.2.15 Incertitudinea de măsurare la determinarea factorilor de corecție ai calorimetrului trebuie să fie mai mică de 0,60 %. 3.2.l6Factorul de calibrare al contorului trebuie să fie 1 ± O,L 3.2.17 Eroarea relativă de justețe a contorului trebuie să fie mai mică de± 0,60 %. 3.3 Cerințe metrologice și tehnice specifice sistemelor calorimetrice automate de măsurare continuă a puterii calorifice, a indicelui Wobbe și a densității relative a gazelor combustibile 3 3 1 Componența produsului trebuie să fie confonn paragrafului I.1.2 și manualului de operare. 3.3 2 Elementele de siguranță, de alarmare și controllernl trebuie să acționeze corespunzător la dispariția flăcării sau la întreruperea tensiunii de alimentare, iar după reapariția acestora trebuie să asigure repornirea sistemului în maximum 30 s și desfășurarea continuă a procesului de măsurare. 3.3.3 Variația temperaturii în incinta sistemului de măsurare trebuie să fie mai mică de 1 °C/h. 3 3.4 Circuitele de alimentare cu gaz de măsurare și cu lV1R. trebuie să fie etanșe atât in cursul funcționării normale cât și în timpul perioadei de întrerupere comandate de elementele de siguranță. 3. 3. 5 Variația cu 10 % a presiunii la intrarea în regulatoarele de presiune joasă (10 bari/18 mbari sau 6 bari/18 mbari) nu trebuie să determine variația presiunii la intrarea in distribuitor, indicată de manometrul de control În cursul efectuării operațiilor nu trebuie semnalate sau înregistrate funcționări defectuase în lista de evenimente. 3. 3.6 Rezistența electrica a izolației trebuie sa fie mai mare de 20 MO. 3.3. 7 Producătorul trebuie să specifice condițiile de mediu în care trebuie utilizat sistemul de măsurare în încăpere: limitele temperaturii ambiante și ale umidității relative, variația temperaturii ambiante, cerințele privind ventilația, admisia acrului proaspăt și evacuarea gazelor arse, precum și cerințele în cazul instalării și funcționării în afara clădirii. 3.3.8 Eroarea relativă de măsurare a puterii calorifice trebuie să fie mai mică de ±1,00 % din l.s.i.m. 3.3 9 Eroarea relativă de măsurare a indicelui Wobbe trebuie să fie mai mică de ±1,00 % din 1.s.i.m. 3 3 JO Eroarea relativă de măsurare a densității relative trebuie să fie mai mică de ±0,80 % din l.s.i.m. 3. 3.11 Incertitudinea de măsurare pentru fiecare măsurand în parte, evaluată prin abaterea standard experimentală relativă a unui șir de 30 de valori măsurate la intervale de doua minute, în condiții de repetabilitate, trebuie să fie mai mică de 0,50 %. 3. 3.12 Stabilitatea valorilor măsurate în decursul a 8 ore de funcționare continuă, pentru fiecare măsurand în parte, nu trebuie să depășească 0,30 % din 1.s.i.m. în cazul puterii calorifice și indicelui Wobbe și 0,25 % din Ls.i.m. în cazul 4. ensității relative. 3.3 13 Abaterile valorilor măsurate, pentru fiecare măsurand în parte, datorate variației temperaturii ambiante cu ± 5 °C față de temperatura ambiantă țn cursul calibrării, trebuie să fie mai mici decât valorile admise ale erorilor raportate la I. s.i.m. In cursul efectuării atât a măsurărilor cât și a calibrării, în timpul acestei probe, variația temperaturii ambiante trebuie să fie mai mică de 2 °C/h. 3.3.14 Persoanele legal desemnate pentru controlul instalării și punerea în funcțiune a acestor sisteme calorimetrice de măsurare continuă trebuie să urmărească respectarea cerințelor prevăzute ia paragrafele 3.3.7, în manualul de operare și în reglementările specifice domeniului de activitate cu gaze combustibile, astfel încât mijlocu! de măsurare să prezinte siguranță în funcționare și să îndeplinească prevederile acestei norme de metrologie legală. 3.4 Cerințe metrologice și tehnice specifice ansamblurilor și sistemelor calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, cu apă 3.4.1 Componența produsului trebuie să fie conform paragrafelor 1.1.3, 1.1.4 și manualului de operare, în ceea ce privește variantele de configurare prin asocierea subansamblurilor. 3.4.2 Termostatul calorimetric, circuitul de răcire și vasul/incinta calorimetrică trebuie să fie etanșe. 3.4.3 Vasul calorimetric trebuie să aibă forma incintei calorimetrice, iar spațiul dintre ele trebuie să fie de cca. IO mm. Notă: Unele sisteme calorimetrice nu au în componență vas calorimetric, bomba fiind di. pusă fn apă, direct în incinta calorimetrică (interiorul termostatului calorimetric). 3.4.4 Rezistența electrică a izolației subansamblului de măsurare al sistemelor calorimetrice trebuîe să fie mai mare de 20 MO. 3.4.5 Variația masei apei din vasul calorimetric trebuie să fie mai mică de ± 0,5 g.

Note: I- Acest parametru se verifică numai fn cazul ansamblurilor și sistemelor calorimetrice care au in componen,tă vas calorimetric. 2- Umplerea c4 apă a vasului calorimetric poate fi fac-ută prin cântărire sau cu mijloace volumetrice care asigurâ o exactitate similară. 3.4.6 Abaterea medie a variațiilor de temperatură pe minut, în vasul sau incinta calorimetrică, atunci când sistemul se află în echilibru la 25 °C, în modul de operare adiabatic, metoda de lucru automată, trebuie să fie maximum 0,0005 °C/min. Notă: Acest parametru caracterizează corectitudinea funcției adiabatice (Drift Test, Adjustment, etc.) a sistemului calorimetric. 3.4.7 Variația temperaturii apei din vasul calorimetric, în modul de operare adiabatic, metoda de lucru manuală, în perioada preliminară și finală, trebuie să fie maximum 0,03 °C/min. 3.4.8 Variația temperaturii apei din mantaua calorimetrului, în modul de operare izoperibolic, metoda de lucru automată, trebuie sa fie maximum O, J °C. 3.4.9 Durata perioadei preliminare și a celei finale, în modul de operare izoperibolic, metoda de lucru manuală, trebuie să fie de maximum 5 min. 3 4.1O Durata perioadei principale, în modul de operare izoperibolic, metoda de lucru automată, trebuie să fie maximum 1O min 3.4.11 Durata perioadei principale, în modul de operare izoperibolic, metoda de lucru manuală, trebuie să fie maximum 15 min. 3.4.12 Durata perioadei preliminare, înainte de aprindere, în modul de operare adiabatic, metoda de lucru automată/semiautomată/manuală, trebuie să fie de maximum 10 min.

Notă: Acest parametru se verifică numai pentru una din metodele de lucru dfaponibile. 3.4.13 Durata perioadei predeterminate, în modul de operare adiabatic, metoda de Iucm automată, trebuie să fie maximum 1O min. 3.4.14 Durata perioadei predeterminate, în modul de operare adiabatic, metoda de lucru semiautomată/manuală, trebuie să fie maximum 15 min. Note: ]-Acest parametru se verifică numai pentru una din metodele de lucru di::,ponibile. 2- Perioada predeterminată (perioada de reechilibrare termică) este un parametru stabilit in cursul operațiilor de deter111tnare a factorului calorimetric (capacitatea calorică efectivă medie a calorimetrului) în modul de operare adiabatic. Aceasta reprezintă media intervalelor de timp care se scurg intre momentul aprinderii și al citirii temperaturii finale și este echivalent cu perioada principală de la modul de operare izoperibolic. 3.4.15 Sistemul de măsurare trebuie să semnaleze vizual sau acustic, sau să afișeze și/sau să tipărească mesaje de eroare în cazul unei funcționări defectuoase. 3.4.16 Sistemul de măsurare trebuie să funcționeze corect (tără semnale sau mesaje de eroare) pentru fiecare mod de operare sau metodă de lucru, precum și în cazul asocierii cu o imprimantă sau un calculator extern, corespunzător specificațiilor din manualul de operare. 3.4.17 Termometrul ansamblului calorimetric cu apă, manual, folosit pentru măsurarea temperaturii apei din vasul calorimetric trebuie să aibă valoarea diviziunii de maximum 0,01 ° C. Note: 1- La ansamblurile calorimetrice cu apă mammle se pot utiliza termometre din sticlă cu mercur tip Beckmann, cu capilar masiv sau cu corp tuhular. 2- Atât la sistemele calorimetrice cu apă cât și la ansamblurile calorimetrice cu apă manuale se pot utiliza termometre electronice cu rezoluție similară. 3.4.18 Producătorul trebuie să specifice condițiile de mediu în care trebuie utilizate ansamblurile și sistemele de măsurare: limitele temperaturii ambiante și ale umidității relative, variația temperaturii ambiante, precum și cerințele privind ventilația, evacuarea gazelor arse si circuitul de răcire. 3.4.19 Incertitudinea de măsurare la determinarea factorului calorimetric, pentru unul din modurile de operare, una din metodele de lucru și cu fiecare bombă calorimetrică utilizată, evaluată prin abaterea standard experimentală relativă a mediei unui șir de minimum cinci determinări unice, efectuate in condiții de repetabilitate, în perioade diferite de timp (un număr de 1..2 zile consecutive), trebuie să fie maximum 0,20 %. Amplitudinea împrăștierii valorilor capacității calorice efective ale calorimetrului trebuie să fie mai mică de 55 J/°C. 3.4.20 Incertitudinea de măsurare a puterii calorifice superioare (a unui 11:R), evaluată prin abaterea standard experimentală relativă a unui șir de minimum cinci determinări unice, efectuate in condiții de repetabilitate, în perioade diferite de timp (un nurnar de 1..2 zile consecutiv), trebuie să fie maximum 0,20 % Valoarea medie nu trebuie să difere cu mai mult de± 50 J/g față de valoarea certificată (a MR), recalculată pentru condițiile de lucru 3.5 Cerințe metrologice și tehnice specifice sistemelor calorimetrice aneroide de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi 3.5.1 Componența produsului trebuie să fie conform paragrafului 1.1. 5 și manualului de operare. 3.5.2 Elementele indicatoare de stare, de atenționare și de avertizare a producerii unei erori, trebuie să funcționeze corespunzător specificațiilor din manualul de operare. 3 5.3 Elementele indicatoare de funcționare și de stare a răcitorului și a elementelor Peltier, precum și tastele de control, trebuie să funcționeze corespunzător specificațiilor din manualul de operare 3.5.4 Circuitul de alimentare cu apă al răcitorului trebuie să fie etanș atât în cursul funcționării normale cât și în timpul perioadelor de întrerupere comandate de elementele de atenționare și de avertizare a producerii unei erori 3.5.5 Instalația de umplere cu oxigen trebuie să asigure poziționarea bombei calorimetrice corespunzător specific a țiilor din manualul de operare. 3.5.6 Instalația de umplere cu oxigen trebuie să asigure umplerea bombei calorimetrice într-un interval de timp de (50 ± 20) s. 3.5.7 Sistemul de măsurare trebuie să semnaleze și/sau să afișeze mesaje de eroare sau de avertizare în cazul unei funcționări defectuoase sau a unui parametru existent/introdus i ncorect 3.5.8 Sistemul de măsurare trebuie să funcționeze coree,1 (fără semnale sau mesaje de eroare) pentru fiecare mod de lucru, fără/cu calculator extern (utilizând programul de aplicații specializat), corespunzător specificațiilor din manualul de operare. 3.5.9 Producătorul trebuie să specifice condițiile de mediu în care trebuie utilizat sistemul de măsurare: limitele temperaturii ambiante și ale umidității relative, variația temperaturii ambiante, precum și cerințele privind ventilația, evacuarea gazelor arse si circuitul de răcire. 3.5.10 Incertitudinea de măsurare a puterii calorifice superioare (a unui MR), evaluată prin abaterea standard experimentală relativă a unui.șir de minimum cinci determinări unice, efectuate în condiții de repetabilitate, în perioade diferite de timp (un număr de L2 zile consecutive), trebuie să fie maximum 0,20 %. Valoarea medie masurată nu trebuie să difere cu mai mult de± 50 J/g față de valoarea certificată (a 11R), recalculată pentru condițiile de lucru. 3.6 Cerințe metrologice și tehnice specifice bombelor calorimetrice 3.6.1 Componența produsului trebuie să fie confonn paragrafului 1.1.6 și manualului de operare. 3.6.2 Durata de încărcare cu oxigen a bombei calorimetrice trebuie să fie de (50 ± 20) s. 3.6.3 Durata de evacuare a produselor de ardere în stare gazoasă trebuie să fie de (70 ± 20) s. 3.6.4 Toate asamblarile filetate trebuie să asigure etanșeitatea la presiunea pneumatică de 40 bari. 3.6.5 Toate asamblările filetate trebuie să asigure etanșeitatea la presiunea hidraulică de 200 bari. 3.6.6 Corpul bombei calorimetrice trebuie să reziste la presiunea hidraulică de 200 bari. Deformațiile peretelui, fundului și ale inelului de strângere, nu trebuie să depășească O, 1 mm. Notă: În cazul în care inelul de strângere al bombei calorimetrice nu are suprafața superioară de formă plană, m.1 se ejectueaza verificarea deformațiilor sale. 3.6.7 Corpul bombei calorimetrice trebuie să reziste la presiunea dezvoltată prin arderea unei prob e de 2 g de MR. Deformațiile peretelui său nu trebuie să depășească O, 1 mm. 3.6.8 Rezistența de izolație a bornei electrice trebuie să fie mai mare de 1 MO în stare uscată și mai mare de 25 kD. in stare umedă. 3.6.9 Tensiunea electrică furnizată în circuitul de aprindere a probei nu trebuie să depășească 24 V. 3.6.1 O Rezistența circuitului de aprindere a bombei calorimetrice trebuie să fie mai mică de 1O n 3.6.11

Jocul axial al asamblării filetate corp-inel de strângere trebuie să fie maximum 0,32 mm. Notă: În cazul în care inelul de strângere nu are suprafața superioară de formă plană, nu se efectuează verificarea jocului axial al asamblării filetate corp-inel de strângere. 3.6.12 Jocul diametral al asamblării filetate corp-inel de strângere trebuie să fie max. 0,55 mm. 3.6.13 Suprafețele interioare nu trebuie să prezinte urme de coroziune sau pori. 3.6.14 Volumul interior poate să fie (250... 525) cm 3, în funcție de utilizări 3.6.15 Bombele calorimetrice ale sistemelor aneroide trebuie calibrate cu IvfR înaintea verificării cerintelor de la articolul 3.5. Incertitudinea de masurare trebuie sa fie maximum 0,20 %. 3.7 Cerințe metrologice și tehnice specifice instalațiilor radiometrice pentru măsurări în flux, pe bandă, a puterii calorifice a combustibiliJor solizi 3.7 1 Componența produsului trebuie să fie conform paragrafului 1. 1.7 și manualului de operare 3.7.2 Elementele indicatoare de stare, de atenționare și de avertizare a producerii unei erori, trebuie să funcționeze corespunzător specificațiilor din manualul de operare 3.7.3 Sistemul de măsurare trebuie să semnaleze și să afișeze mesajele de stare și de eroare prezentate in manualul de operare, în cazul funcționării normale, în cazul funcționării defectuoase sau a unui parametru existent/introdus incorect. 3 7.4 Instalația trebuie să funcționeze corect (fără mesaje de eroare) pentru fiecare mod de lucru (calibrare sau măsurare), corespunzător specificațiilor din manualul de operare. 3 7 5 Producătorul trebuie să specifice condițiile de mediu în care trebuie utilizate instalațiile radiometrice în cazul măsurării pe MR și pe bandă, pentru blocul electronic și pentru traductoare: limitele temperaturii ambiante și ale umidității relative a aerului, cerințele privind granulația materialului de măsurat, limitele grosimii stratului de material de măsurat, lungimea/raza de investigație și vitezele de numărare pentru fiecare traductor, viteza benzii, lungimea cablurilor de semnal, precum și cerințele privind radioprotecția. 3.7.6 Eroarea relativă de măsurare a conținutului de cenușă și a umidității totale raportate la starea inițială, în cazul măsurării pc l\1R, trebuie să fie mai mică de ± 8,0 %. 3.7.7 Eroarea relativă de măsurare a puterii calorifice inferioare raportată la starea inițială, în cazul măsurării pe MR, trebuie să fie mai mică de ± 10,0 %. 3.7 8 Eroarea relativă de măsurare a conținutului de cenușă și a umidității totale raportate la starea inițială, la măsurarea pe bandă, trebuie să fie mai mică de± 10,0 %. 3 _7.9 Eroarea relativă de măsurare a puterii calorifice inferioare raportată la starea inițială, la măsurarea pe bandă, trebuie să fie mai mică de± 12,0 %. 3. 7.10 Persoanele legal desemnate pentru controlul instalării și punerea în funcțiune a instalațiilor radiometrice pentru măsurări în flux, pe bandă, a puterii calorifice a combustibililor solizi, trebuie să urmăreasca respectarea cerințelor prevăzute la paragraful 3.7. 5, în manualul de operare și în reglementările specifice domeniului activității nucleare, astfel încât mijlocul de măsurare să prezinte siguranță în funcționare și să îndeplinească prevederile acestei norme de metrologie legală. 4 Atestarea legalității 4.1 Atestarea legalității unui mijloc de măsurare se realizează numai după demonstrarea conformității acestuia cu cerințele aplicabile prevăzute în norma de metrologie legală Nl\.1L 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare A supuse controlului metrologic legal", precum și cu cele din prezenta normă de metrologie legală. In tabelele 1

6 sunt prevăzute cerințele metrologice și tehnice corespunzătoare sortimentelor de mijloace de măsurare care fac obiectul prezentei norme de metrologie legală 4.2 Atestarea legalității se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice (marcajul aprobării de model și marcajul de verificare metrologică) și emiterea documentelor corespunzătoare (certificate de aprobare de model, buletine de verificare metrologică). 5 Prevederi finale 5.1 Evaluarea conformității cu cerințele tehnice și metrologice prevăzute în tabelele 1... 6 din prezenta normă de metrologie legală se realizează prin aplicarea procedurilor de încercare/verificare corespunzătoare sortimentelor de mijloace de măsurare care fac obiectul său. 5.2 Procedurile specificate la articolul 5.1 trebuie să conțină prevederi referitoare la metodele, etaloanele, mijloacele de măsurare și auxiliare utilizate pentru încercare/verificare, precum și ansamblurile de operații utilizate la efectuarea încercărilor sau verificărilor în conformitate cu metodele prevăzute.

Tabelul 1- Cerințe metrologice și tehnice aplicabile ansamblurilor de măsurare a puterii calorifice a gazelor combustibile

Nr crt.

Cerința metrologică sau tehnică

Punctul din norma de metrologie legală

Modalităti de control

Aprobare de model

Verificare metrologică

inițială

periodică 1

Erori tolerate 3.2. 10/N.ML 066-05

X - - 3 2. 13 / N.ML 066-05

X

X - 3. 2 15/NML 066-05

X

X

X 3 2 16/NNfL 066-05

X

X

X 3.2.17/NML 066-05

X

X

X 2

Adecvare 3.1.2/NML 066-05

X

X - - -•· ··· 3.1.31.NtvfL 066-05

X - - 3 2.1/NML 066-05

X

X

X 3.2 2/Ntv1L 066-05

X - - - - -· 3.2.3/NML 066-05

X

X

X 3. 2.5/NML 066-05

X - - 3.2 6/NML 066-05

X - - 3 2.7/N11L 066-05

X - - 3.2 8/I\11-fL 066-05

X - - 3.2.9/Ni\1L 066-05

X

X

X 3.2.11/NML 066-05

X - - 3.2.12/N.ML 066-05

X - - 3

Informații pe care trebuie să le prezinte mijlocul de măsurare și informații însoțitoare 2. 9/NML 001-05

X

X - 3 1.6/r\TMT, 066-05

X - - - - 3. 2.4/I\îi\1L 066-05

X - - 3. 2. 14/NML 066-05

X - - 4

Prelucrarea u1terioară a infor- mațiilor de măsurare pentru încheierea tranzacției comerciale 2 11 / N!vlL 001-05

X - - 5

Posibilitatea evaluării confor- mității 2.12/NML 001-05

X - - 5.1/NML 066-05

X

X

X 5.2/NML 066-05

X

X

X • · - Tabelul 2- Cerințe metrologice și tehnice aplicabile sistemelor calorimetrice automate de măsurare continuă a puterii calorifice, a indicelui Wobbe și a densitătii relative a J;?:azelor combustibile

Nr. crt.

Cerința metrologică sau tehnică

Punctul din norma de metrologie legală

Modalitati de control

Aprobare de model

Verificare metroloµ;ică

inițială

periodică 1

Erori tolerate 2. 1/NML 001-05

X - - 3.3. 8/NML 066 05

X

X

X 3.3. 9/NML 066-05

X

X

X 3.3.10/NML 066-05

X

X

X 3.3. 11/mfL 066-05

X

X

X 2

Durabilitate 2.5/NML 001-05

X - - 3.3.121NML 066-05

X

X

X 3

Adecvare 2.7/NML 001-05

X.. - - 3.1.1/NML 066-05

X - - 3.1.2/NML 066-05

X

X - 3.1.3/NIV[L 066-05

X - - 3.1.4/NML 066-05

X - - 3.3.1/NML 066-05

X..

X

X 3.3.2/NML 066-05

X

X

X 3.3.3/NML 066-05

X

X - 3 3.4/NML 066-05

X

X

X 3 3. SIN.ML 066-05

X - - 3.3.6/NML 066-05

X - - 3.3.14/NML 066-05

X

X - 4

Protecție împotriva intervențiilor neautorizate și a degradării infor- matiei 2.8/NML 001-05

X

s u •• - - - 3 1.5/NML 066-05

X - - 5

Informații pe care trebuie să Ie prezinte mijlocul de măsurare și informații însoțitoare 2.9/NML 001-05

X - X - 3.1.6/NML 066-05

X - - 3 3. 7 /NML 066-05

X

X - 6

Indicarea rezultatului măsurarii 2.10/NML 001-05

X - - 3.1. 7 /NML 066-05

X - - 7

Prelucrarea ulterioară a infor- maț.iilor de măsurare pentru încheierea tranzacției comerciale 2.11/NML 001-05

X - - - 3.1.8/NML 066-05

X - 8

Posibilitatea mității

evaluării

confor- 2.12/NML 001-05

X - - 5.1/NML 066-05

X

X

X 5.2/NML 066-05

X - X

X 9

Efectul condițiilor de medi. u climatic 3.3.13/NML 066-05

X - - ~

Nr. crt.

Cerința metrologică sau tehnică

Punctul din norma de metrologie legală

Modalitați de control

Aprobare de model

Verificare metrologică

inițială

periodică 1

Erori tolerate 3.4.5/NML 066-05

X

X - 3 4. 17/NML 066-05

X

X

X 3.4.19/NML 066-05

X

X

X 3.4.20/NML 066-05

X - - 2

Adecvare 2.7/NML 001-05

X - - 3.1.1 IN1vIL 066-05

X - - 3.1.2/NML 066-05

X

X - 3. 1. 3 /NML 066-05

X - - 3.1.4/NML 066-05

X - - 3.4.1/NML 066-05

X

X

X 3.4,2/NML 066-05

X

X

X 3.4.3/NML 066-05

X - - 3.4.4/NML 066-05

X - - 3.4.6/NML 066-05

X

X

X

Tabelul 3- Cerințe metrologice și tehnice aplicabile ansamblurilor și sistemelor calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, cu apă - --- 3 Protecție împotriva intervențiilor neautorizate și a degradării infor- matiei 4

Informații pe care trebuie să le prezinte mijlocul de măsurare și informații însoțitoare 5 Indicarea rezultatului măsurării 6 Prelucrarea ulterioară a infor- mații lor de măsurare pentru încheierea tranzacției comerciale 7 Posibilitatea evaluării confor- mității - 3. 4.16/NML 066-05

X - - 3.4.7/NML 066-05 · X --- · - X

X 3.4.8/NML 066-05

X

X

X 3.4.9/NML 066-05

X

X

X 3.4 10/NML 066-05

X

X

X 3.4.11/N.ML 066-05

X

X

X 3.4 12/NML 066-05

X

X

X 3.4.13/NML 066-05

X

X

X 3.4 14/NML 066-05

X

X

X 3. 4 15/NML 066-05

X

X

X 2.8/NML 001-05

X - - 3 1.5/NNfL 066-05

X - - 2 9/NML 001-05

X

X - 3.1.6 /NML 066-05

X - - 3.4.18/NML 066-05

X - - 2.10/NML 001-05

X - - 3.1.7 /NML 066-05

X - - 2. 11/NML 001-05

X - - 3.1.8 /NML 066-05

X - - 2 12/NML 001-05

X - - 5 1/NML 066-05

X

X

X 5.2/NML 066-05

X

X

X

Nr. crt.

Cerința metrologică sau tehnică

Punctul din nonua de metrologie legală

Modalităti de control

Aprobare de model

Verificare metrologică

inițială

periodică 1

Erori tolerate 3. 5.10/NML 066-05

X

X

X 2

Adecvare 2.7/N.ML 001-05

X - - 3.1.1/NW., 066-05

X - - 3. 1.2/NML 066-05

X

X - 3.1.3/NML 066-05

X - - 3.1.4/NivlL 066-05

X - - 3.5.1/MvlL 066-05

X

X

X 3.5.2/m!IL 066-05

X

X

X 3. 5. 3/Nlv.[L066-05

X

X

X 3.5.4/NTv[L 066-05

X

X

X 3.5.5/NN.lL 066-05

X - - 3. 5. 6/NJv.lIă 066-05

X

X - 3. 5. 7/NML 066-05

X

X

X 3. 5.8/NML 066-05

X

X

X 3

Protecție împotriva intervențiilor neautorizate și a degradării infor- mației 2. 8/NML 001-05

X - - 3. J.5/NM.L 066-05

X - - Tabelul 4- Cerințe metrologice și tehnice aplicabile sistemelor calorimetrice aneroide, de măsurare a 1mtcri'i calorifice a combustibililor solizi-lichizi 4

Informații pe care trebuie să le prezinte mijlocul de măsurare și informații însoțitoare 2.9/NW ă 001-05

X

X - 3.1,6/NML 066-05

X - - 3.5. 9/NML 066-05

X - - 5

Indicarea rezultatului măsurării 2.10/NML 001-05

X - - 3.1. 7/NML 066-05

X - - 6

Prelucrarea ulterioară a infor- mațiilor de măsurare pentru încheierea tranzactiei comerciale 2.11/NML 001-05

X - - 3.1.8/NML 066-05

X - - 7

Po s ibilitatea evaluarii confor- mitații 2. 12/N!vfL001-05

X - - 5.1/NML 066-05

X

X

X 5 2/NML 066-05

X

X

X

Tabe1u1 5- Cerinte metro]ogice și tehnice aplicabile bombelor calorimetrice

Nr crt.

Cerința metrologică sau tehnică

Punctul din norma de metrologie legală

Moda1ități de control

Aprobare de model

Verificare metrologică.

inițială

periodică 1

Erori tolerate 3.6. 14/NNIL 066-05

X - - 3.6.15/N!vfL 066-05

X

X

X 2

Adecvare 3.1.2/NML 066-05

X

X - 3.1.3/NrvfL 066-05

X - - 3 6.1/NML 066-05

X

X

X 3. 6. 2/N1\.1L066-05

X

X

X 3.6 3/NM.L 066-05

X

X

X 3. 6.4/NML 066-05

X

X

X - 3.6. 5/NM.L 066-05 -.

X

X

X 3. 6. 6/N!vfL 066-05

X

X

X 3.6.7/NML 066-05

X

X

X 3.6.8/NML 066-05

X

X

X 3.6.9/NML 066-05

X - - 3.6.10/N1\1L 066-05

X

X

X 3,6, 11/NML 066-05

X

X

X 3.6.12/NML 066-05

X

X

X 3.6.13/NML 066-05

X

X

X 3

Informații pe care trebuie să le prezinte mijlocul de măsurare și informații însoțitoare 2. 9/NML 001-05

X

X - 4

Posibilitatea evaluării confor- mității 2.12/NML 001-05

X - - 5.1/NML 066-05

X

X

X 5. 2/NML 066-05

X

X

X

Nr. C11.

Cerința metrologică sau tehnică

Punctul din norma de metrologie legală

Modalități de control

Aprobare de model

Verificare metrologică

inițială

periodică 1

Erori tolerate 2. 1/NML 001-05

X - - 3 7.6/NML 066-05

X

X

X 3 7. 7/NML 066-05

X

X

X 3 7. 8/NML 066-05

X

X

X 3.7.9/NML 066-05

X

X

X 2

Durabilitate 2.5/NML 001-05

X - - 3

Adecvare 2.7/NML 001-05

X - -. 3 1 1/NML 066-05

X - - 3.1.2/NML 066-05

X

X -.. 3.1.3/NML 066-05

X - - - 3.1.4/NlvfL 066-05

X - - 3.7.1/NML 066-05

X

X

X 3.7. 2/NML 066-05

X

X

X 3 7 3/NML 066-05

X

X

X 3 7.4/NML 066-05

X

X

X 3 7. 1O/N1\.1L 066-05

X

X - 4

Protecție împotriva intervențiilor neautorizate și a degradării infor- mației 2 8/NN!L 001-05

X - - 3 1 5/NML 066-05

X - - 5

Informații pe care trebuie să le prezinte mijlocul de măsurare și informații însoțitoare 2. 9 / NML 001-05

X

X - 3 1 6/NML 066-05

X - - 3.7. 5/NlvIL066-05

X - - 6

Indicarea rezultatului măsurarîi,. 2.10/NML 001-05

X - - 3.1.7/NML 066-05

X - - 7

Prelucrarea ulterioară a infor- mațiilor de măsurare pentru incheierea tranzacției comerciale 2.11/NML 001-05

X - - - - 3.1.8/NML 066-05

X 8

Posibilitatea evaluării confor- mității

2. l 2/NML 001-05

X - - 5.1/NML 066-05

X

X

X 5. 2/NML 066-05

X

X

X

Tabelul 6- Cerințe metrologice și tehnice aplicabile instalațiilor radiometrice pentru măsurari influx, pe bandă, a puterii calorifice a combustibililor solizi BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 059-05 îInstalații portabile pentru determinarea sarcinii pe axă la vehicule rutiere“*) În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare, directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 059-05 îInstalații portabile pentru determinarea sarcinii pe axă la vehicule rutiere“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Norma de metrologie legală prevăzută la art. 1 înlocuiește Procedura de încercare/verificare metrologică P 216-04 îInstalații portabile pentru determinarea sarcinii pe axă la vehicule rutiere“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3. Art. 3. — (1) Se admite folosirea în continuare, în paralel cu norma de metrologie legală prevăzută la art. 1, a instrucțiunilor menționate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare ce au aprobare de model acordată baza acestui act normativ, după cum urmează: — până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială; — timp de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare. Art. 4. — Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui. p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală, Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 291. *) Ordinul nr. 291/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis. **) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEXĂ NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 059-05,,Instalații portabile pentru determinarea sarcinii pe axă la vehicule rutiere"

1. Domeniul de aplicare 1.1 Prezenta normă de metrologie legală stabilește cerințele metrologice și tehnice și modalitățile de atestare a legalității, specifice instalațiilor portabile pentru determinarea sarcinii pe axă la vehicule mtiere, care sunt utilizate în domenii de interes public. În continuare se va utiliza denumirea de,, instalat, ii" Aceste instalații sunt folosite în special pentru constatarea respectării reglementărilor privind sarcinile maxime admise pe drumurile publice. În cazul depășirii acestor sarcini, se procedează în conformitate cu reglementările în vigoare. Norma se aplică instalațiilor ce efectuează cântărirea succesivă a axelor unui vehicul, masa totală a autovehiculului fiind calculată prin însumarea rezultatelor obținute succesiv pentru axele acestuia. Cântăririle se efectuează atunci când vehiculul se află în mișcare (funcționarea fiind în regim dinamic). Ca un caz particular, cântăririle pot fi efectuate atunci când vehiculul se află în repaus (viteza vehiculului fiind egală cu zero în timpul efectuării detenninării de masă, funcționarea fiind în regim static). 1.2 Pentru a putea fi introduse pe piață, puse în funcțiune sau utilizate în măsurările de interes public, instalațiile prevăzute la pct. 1.1 trebuie să îndeplinească atât cerințele metrologice și tehnice din prezenta normă, cât și cerințele aplicabile din nom1a de metrologie legală NML 001-05 ăCerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerințelor din nonneie mai sus menționate rezultă din tabelul 6. 1.3 Norma se aplică instalațiilor portabile care sunt montate într-o zonă de cântărire special amenajată, sau pe suprafețe rutiere care satisfac cerințele privind orizontalitatea, planeitatea, duritatea și rezistența în timp prevăzute de producător și de prezenta normă. 1.4 Prezenta normă nu se aplică instalațiilor portabile care efectuează cântărirea simultană a tuturor axelor unui autovehicul, în regim static. Instalațiile menționate la acest punct vor fi încadrate în categoria aparatelor de cântărit cu funcționare neautomată și li se vor aplica reglementările în vigoare pentru această categorie de aparate.

2. Simbolurile utilizate: L

Sarcină; d

Valoarea diviziunii;

Max

Limita maximă de cântărire= Sarcina maximă pe care o instalație de cântărire în mers o poate cântăti fără totalizare (masa maximă a axei, sau a grupului de axe în cazul cântăririi pe axă și/ sau grup de axe).

Min

Limita minimă de cântărire = Sarcina sub care rezultatul cântăririi înainte de totalizare este afectat de o eroare relativă excesivă (masa minimă a axei sau a grupului de axe în cazul cântăririi pe axă și/ sau grup de axe).

3. Cerințe metrologice 3 1 Clase de exactitate 3.1. 1 Clase de exactitate pentru masa totală a autovehiculelor: Instalațiile sunt împărțite în șase clase de exactitate după cum urmează: 0,2; 0,5; 1; 2; 5; 10. 3. 1.2 Clase de exactitate pentru masa axelor și pentru masa grupurilor de axe: Instalațiile sunt împărțite în șase clase de exactitate după cum urmează: A; B; C; D; E; F. 3.2 Erori și abateri maxime tolerate, valoarea diviziunii 3.2.1 Eroarea maximă tolerată pentru masa totală a vehiculului trebuie să fie cea mai mare dintre unnătoarele valori:

a) valoarea din tabelul 1, rotunjită la cea mai apropiată diviziune;

b) 1 d x numărul de cântăriri parțiale (axe) însumate

Tabelul l • Eroarea maximă tolerată pentru masa totală a vehiculului

Clasa de exactitate

Eroarea maximă tolerată pentru masa totală a vehiculului 0,2 ±0,1% 0,5 ±0,25% 1 ± 0, 5% 2 ±1% 5 ±2,5% 10 ± 5%

La încercările de model, la verificarea inițială sau periodică a unei instalații, erorile la cel mult 10% din rezultatele cântăririlor unui vehicul pot să depășească erorile maxime tolerate aplicabile, fără a depăși dublul acestor erori 3.2.2 Abaterea maximă tolerată pentru masa unei axe și pentru masa unui grup de axe, trebuie să fie cea mai mare dintre următoarele valori:

a) valoarea din tabelul 2, rotunjită la cea mai apropiată diviziune;

b) 1d x numărul de c â ntăriri parțiale (axe) însumate,

Tabelul 2. Abaterea maximă tolerată pentru masa axelor și pentru masa grupurilor de axe

Clasa de exactitate

Abaterea maximă tolerată pentru masa axelor și pentru masa grupurilor de axe

Procentul din masa medie a axei sau a grupului de axe

A ±0,5%

B ±1,0%

C ±1,5%

D ± 2,0%

E ±4%

F ±8%

Notă: Prevederile pentru a x e individuale nu se aplică acelor axe ce aparțin grupurilor La încercările de model, la verificarea inițială sau periodică a unei instalații, abaterile la cel mult 10% din rezultatele cântăririlor unui vehicul pot să depășească abaterile maxime tolerate aplicabile, fără a depăși dublul acestor erori. Erorile și abaterile maxime tolerate în funcționare sunt duble față de erorile tolerate prevăzute la pct. 3.2. l și 3. 2.2. 3.2.3 Corelarea între clasele de exactitate Corelarea între clasele de exactitate pentru masa unei singure axe sau a grupului de axe și clasele de exactitate pentru masa totală a vehiculului este indicată în tabelul 3.

Tabelul 3: Corelarea între clasele de exactitate

Clasa de exactitate pentru masa axelor și pentru masa grupurilor de a x e

Clasa de exactitate pentru masa totală a vehiculului 0,2 0,5

I 2 5 10

A

X

X

B

X

X

X

C

X

X

X

D

X

X

X

E

X

X

X

F

X

X 3 2 4 Unitățile de mă s ură Unitățile de măsură utilizate sunt kilogramul (kg) și tona (t). Unitatea de măsură trebuie stabilită astfel încât indicația să nu conțină mai mult de un zero nesemnificativ 3 2.5 Valoarea diviziunii (d) Toate dispozitivele de indicare și de tipărire t rebuie să aibă aceeași valoare a diviziunii. În cazul indicațiilor suplimentare sau informative privind masa pe roată, se admite ca valoarea diviziunii pentru acestea să fie mai mică decât cea corespunzătoare masei pe axă. Relația dintre clasa de exactitate, valoarea diviziunii și numărul de diviziuni pentru limita maximă (Max) trebuie să fie cea specificată în tabelul 4.

Tabelul 4: Relatia dintre clasa de exactitate valoarea diviziunii și numărul de diviziuni

Clasa de exactitate

Valoarea diviziunii d ' Numărul minim de diviziuni

Numărul maxim de diviziuni 0,2 5 kg 500 5000 0, 5 10 kg 1 ---· - -:::; 2oțg 50kg 2 50 1000 5 < 0,1 t

JO < 0,2 t

Valoarea diviziunii trebuie să aibă forma: 1 x 10k, 2 x 10k, 5 x 10k, k fiind un număr întreg, pozitiv, negativ sau zero. 3.2.6 Limita minimă de cântărire Limita minimă de cântărire (Min) trebuie să fie mai mare s au cel puțin egală cu: • 50 d

pentru clasele de exactitate 0,2, 0,5 și 1, • 10 d

pentru clasele de exactitate 2, 5 și 10; 3.3 Erorile maxime tolerate pentru verificările statice (în laborator) Erorile maxime tolerate pentru verificările sta t ice (în laborator) sunt cele specificate în tabelul 5.

Tabelul 5: Erorile maxime tolerate pentru verificările statice (în laborator)

Clasa de exactitate pentru masa totală a vehiculului

Sarcina (L) exprimată în diviziuni

Erorile maxime tolerate pentru verificările statice (în laborator) la verificarea inițială și periodică 0,2 0,5

I 0 S L 500d ± 0, 5

d 500 d < L < 2000 d ±Id 2000 d < L <; 5000 d ±1, 5 d 2 5 10

O::;.L::;.50d: L0, 5d 50 d < L 200 d ±ld 200 d<L < 1000 d ±1,5 d 3.4 Corespondența între dispozitivele de indicare și de imprimare Pentru aceeași sarcină, diferențele dintre indicațiile de la toate dispozitivele de indicare și imprimare trebuie să fie zero. 3.5 Vatiații în funcție de mărimile de influență și de timp 3.5.1 Temperatura 3.5.1.1 Limitele de temperatură

Instalațiile trebuie să îndeplinească cerințele tehnice și metrologice aplicabile la temperaturi cuprinse între - 10 °C și

40 ° C.

Pentrn aplicații speciale, limitele domeniului de temperatură poate să difere de cele specificate anterior, dar intervalul de temperatură trebuie să nu fie mai mic de 30 °C și trebuie să fie inscripționat pe instalație. 3 5 1 2 Efectul temperaturii asupra indicației la sarcină nulă Indicația la zero sau în apropiere de zero trebuie să nu varieze cu mai mult de o diviziune la o variație a temperaturii mediului de 5 °C. 3 5.2 Sursa de alimentare Instalațiile trebuie să îndeplinească cerințele tehnice și metrologice aplicabile, dacă tensiunea de alimentare variază după cum urmează. alimentare în curent alternativ· variații de - 15 % până la

1 O % față tensiunea înscrisă pe instrument, alimentare în curent continuu· tensiunea minimă de operare - 20 % din tensiunea înscrisă pe instrument (tensiunea nominală).

Notă: Tensiunea minimă de operare este definită ca fiind cea mai mică tensiune de operare posibi l ă sub care instalația este automat scoasă din funcțiune 3 5.3 Instalațiile electronice trebuie să își păstreze caracteristicile metrologice și tehnice la o umiditate relativă de 85 %, la limita superioară a intervalului temperaturilor e funcționare. 3.6 Perturbații 3.6.1 Producătorul trebuie să specifice condițiile de mediu climatic, mecanic și electromagnetic in care este destinat să funcționeze contorul, conform cerinței 2.1.3 din nonna NML 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". 3.6.2 Dacă instalația este supusă la perturbații, diferența între indicația masei în prezența perturbației și indicația fără perturbație nu trebuie să fie mai mare decât d. În caz contrar instalația trebuie să detecteze și să pună în evidență defectul semnificativ.

4. Cerințe tehnice 4.1 Conformitatea la utilizare 4.1.1 O instalație trebuie să aibă urrnăt9area configurație minimă: - Receptor de sarcină format din una sau mai multe platforme portabile (uzual două platforme portabile); - Echipament electronic de prelucrare, gestionare, afișare și tipărire a rezultatelor cântăririi; Zone de apropiere de o parte și de alta a receptorului de sarcină, fiecare având lungimea cel puțin egală cu cea a celui mai lung vehicul rutier ce unnează a fi cântărit; - Locaș(uri) special(e) pentru așezarea platformelor portabile (sau rampe de acces, platforme oarbe sau covorașe realizate din materiale suficient de dure pentru a nu se deforma sub sarcină); Dacă instalația este conectată la un calculator PC sau Ia alt dispozitiv de transmitere și prelucrare a datelor, ce nu face parte din instalația acoperită de aprobarea de model, este necesar ca datele primare să fie tipărite pe o imprimantă mruior, sau să fie stocate într-o memorie ce nu poate fi ștearsă sau modificată. 4.1.2 Instalațîile trebuie să fie proiectate și construite astfel încât să corespundă scopului (determinarea sarcinii pe axă și eventual determinarea masei totale a vehiculelor rutiere) cât și cerințelor metrologice și tehnice din prezenta notmă. Instalațiile trebuie proiectate și construite astfel încât să corespundă vehiculelor, amplasamentelor și cerințelor de utilizare prevăzute și să-și păstreze caracteristicile metrologice în timp. 4.1.3 Zona de cântărfre trebuie să cuprindă receptorul de sarcină și zonele de apropiere amplasate de o parte și de alta a receptorului de sarcină. Zonele de cântărire special amenajate, sau suprafețele rutiere pe care sunt montate instalațiile portabile pentru determinarea sarcinii pe osie trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

a) Zonele de cântărire trebuie să fie delimitate în mod corespunzător de zonele de trafic rutier intens, astfel încât să se evite producerea accidentelor în timpul cântăririlor;

b) Zonele de cântărire trebuie să aibă lungimea și lățimea corespunzătoare pentru vehiculele ce urmează a fi cântărite; lungimea fiecărei zone de apropiere trebuie să fie mai mare sau egală cu lungimea celui mai mare vehicul ce urmează a fi cântărit; în cazul în care pe zonele de apropiere este prevăzut să fie folosite platforme oarbe sau covorașe, lungimea acestora trebuie să îndeplinească aceeași condiție.

c) Zonele de cântărire trebuie să mențină toate roțile autovehiculului în același plan, în timp ce autovehiculul traversează receptorul de sarcină. Locurile din zonele de cântărire, în care trebuie montate platformele portabile, rampele de acces, platfonnele oarbe sau covorașele, trebuie să fie marcate, astfel încât să permită o poziționare ușoară și corectă a acestora; de asemeni trebuie marcată linia centrală (longitudinală) a zonei de cântărire.

d) Zonele de cântărire trebuie să fie stabile; structura care susține sarcina trebuie să fie construită din beton sau dintr-un material cu durabilitate echivalentă și să aibă o fundație corespunzătoare; această structură trebuie să asigure orizontalitatea, planeitatea, duritatea și rezistența în timp a zonelor de cântărire.

e) Cerințele privind orizontalitatea, planeitatea, duritatea și rezistența în timp ale zonelor de cântărire trebuie să fie verificate de personal calificat, cu mijloace de măsurare adecvate, înainte de utilizarea inițială și ulterior la intervale de timp care să nu depășească 12 luni.

f) Pentru instalațiile portabile ce efectuează cântăriri dinamice ale axelor vehiculelor, zonele de apropiere trebuie să nu aibă pantă longitudinală, iar panta transversală, pentru drenaj, trebuie să fie mai mică sau egală cu 1%. Denivelările maxime ale receptorului de sarcină și ale zonei de apropiere, pe 8 metri înainte și după receptorul de sarcină, trebuie să fie de maxim ±3 mm față de orizontală sau față de planul pantei transversale, iar planeitatea zonei de apropiere în afara celor 8 metri trebuie să fie de maxim ± 6 mm față de orizontală sau față de planul pantei transversale. Totodată trebuie asigurate o planeitate și o orizontalitate rezonabile înainte de intrarea în zona de apropiere, pe o lungime suficientă, pentrn ca vehiculele să poată atinge aproximativ viteza de încercare înainte de intrarea în zona de apropiere.

g) Pentru instalațiile p01iabile care sunt utilizate numai pentru cântăriri statice ale axelor vehiculelor, panta longitudinală maximă admisă este de 1%, iar panta transversală maximă admisă este de 4%. Denivelările maxime ale receptorului de sarcină și ale zonei de apropiere, pe 8 metri înainte și după receptorul de sarcină, trebuie să fie de maxim ±6 mm față de orizontală sau față de planul pantei transversale sau longitudinale, iar planeitatea zonei de apropiere în afara celor 8 metri trebuie să fie de maxim ±IO mm față de orizontală sau față de planul pantei transversale sau longitudinale.

4. l.4 În cazul unei instalații destinate să fie montate direct pe o suprafață de drum obișnuită

(nemarcată și neverificată), instalația trebuie să conțină dispozitive de avertizare și de blocare, care să împiedice montarea și funcționarea pe un amplasament necorespunzător.

4.1.5 Instalațiile nu trebuie să fie folosite pentru cântărirea parțială (axă cu axă) a vehiculelor ce conțin lichide sau alte produse care în timpul cântăririi își modifică poziția centrului de greutate.

4.2 Protecție împotriva intervențiilor neautorizate 4.2.1 Defecțiuni accidentale și dereglări Instalațiile trebuie construite astfel încât să nu se poată produce defecțiuni accidentale și dereglări ale elementelor de comandă care pot perturba buna funcționare, fără ca efectul acestora să fie evident. 4.2.2 Blocări În timpul funcționării automate, instalația trebuie să împiedice utilizarea oricărui dispozitiv care ar putea perturba operația de cântărire. 4.2.3 Dispozitiv de reglare la zero Instalația trebuie să fie echipată cu un dispozitiv semiautomat sau automat de reglare la zero pentrn fiecare receptor de sarcină. Dispozitivul automat trebuie să funcționeze numai când instalația este în echilibru stabil și corecțiile nu sunt mai mari de 0,5 d / s.

Dispozitivul de reglare la zero trebuie să poată efectua operația de reglare la zero cu o eroare de cel mult ±0,25 d. 4.2.4 Reacția la defecte semnificative Defectul semnificativ este o diferență mai mare decât d, apărută între eroarea de indicație și eroarea intrinsecă a instalației

Când a fost detectat un defect semnificativ instalația trebuie să genereze un semnal vizual sau auditiv care să persiste până când operatorul intervine sau defectul dispare. Instalația nu trebuie să totalizeze rewltatele cântăririlor parțiale atunci când apare un defect semnificativ. 4.2.5 Alimentarea electrică de la rețea (c.a.)

O instalație care este alimentată la rețeaua de c. a trebuie, în eventualitatea defectării rețelei, să păstreze informațiile metrologice din momentul defectării cel puțin 24 h. Comutarea pe o sursă de alimentare de urgență nu trebuie să provoace un defect semnificativ. 4.2.6 Alimentarea electrică de la baterie (c c.) O instalație care este alimentată de la baterie trebuie, atunci când tensiunea scade sub valoarea prescrisă de fabricant, să funcționeze corect sau să fie automat scos din funcțiune. 4.2.7 Interfața O instalație poate fi echipată cu o interfață care să îi permită cuplarea Ia echipamente periferice Când este folosită interfața, instalația trebuie să funcționeze în continuare corect și caracteristicile metrologice ale acesteia să nu fie influențate. 4.3 Dispozitive de indicare și de imprimare 4.3.1 Calitatea indicațiilor Tndicarea masei trebuie să se facă automat Dispozitivele de indicare și tipărire trebuie să permită o citire ușoară, simplă și neambiguă a rezultatelor prin simpla alăturare a caracterelor. Rezultatele indicate și tipărite trebuie să conțină numele sau simbolul unității de masă corespunzătoare. 4.3.2 Procedura de punere sub tensiune La punerea sub tensiune (la punerea sub tensiune a indicatorului) o procedură specială trebuie să se realizeze indicând toate semnele respective ale indicatorului în stare activă și neactivă, pe o perioadă suficient de mare pentru ca operatorul să le poată verifica. 4.3.3 Imprimare Informația minimă imprimată la fiecare operație normală de cântărire trebuie să cuprindă, după caz, numărul de ordine al axei cântărite sau al grupului de axe, masa fiecărei axe sau grup de axe, masa totală, data și ora cântă1irîî. 4.3.4 Domeniul de cântărire Instalația nu trebuie să indice sau să tipărească o masă rezultată în urma cântăririi, înainte de totalizare, dacă aceasta este mai mare decât Max

9 d. 4.3.5 Viteza de operare Instalația nu trebuie să indice și / sau să tipărească masa (masa totală, masa pe axă sau pe grup de axe) a oricărui vehicul care traversează receptorul de sarcină cu o viteză aflată în afara domeniului specificat, fără o atenționare din care să rezulte că rezultatul cântăririi poate fi afectat de erori. 4.4 Montare 4.4.1 Generalități Instalația trebuie montată astfel încât efectele cerințelor de instalare asupra rezultatelor cântăririi să fie minime. Dacă detalii particulare aJe instalării pot avea efecte asupra procesului de cântărire, aceste detalii trebuie înregistrate în certificatul de aprobare de model. 4.4.2 Drenaj Dacă receptorul de sarcină este amplasat într-un locaș special (cuvă), acesta trebuie să fie prevăzut un sistem de drenare, astfel încât nici o parte a instalației să nu fie scufundată, nici măcar parțial, în apă sau în oricare alt lichid. 4.5 Inscripții Instalațiile trebuie să prezinte unnătoarele inscripții de bază pe fiecare dispozitiv de indicare sau de 1mpnmare. 4.5.1 Inscripții în formă completă:

marca de identificarea a fabricantului;

marca de identificarea a importatorului (dacă este cazul); denumirea și destinația instalației;

sena,

masa maximă a vehiculului masa minimă a vehiculului

inscripția ăa nu se folosi la cântărirea produselor lichide"; viteza maximă de traversare

în kg sau t; în kg sau t,

în km/h;

regimul de cântărire

sensul de cântărire (dacă este cazul); tensiunea de alimentare

cântărire statică și/sau dinamică

în V;

frecvența tensiunii de alimentare

în Hz; limitele intervalului de temperatură (dacă diferă de - 10 °e /

40 °C) în °e

4.5 2 Inscripții în formă simbolizată - clasa de exactitate pentru masa totală a vehiculului - clasa de exactitate pentru masa pe axă sau pe grup de axe limita maximă

Max

o 2 •

o s • 1 • 2• 5 sau l O· ' ) ' ' ' ' ' }\ B, C, D, E sau F,

kg sau

t; - limita minimă - valoarea diviziunii - viteza maximă - viteza minimă -- numărul maxim de axe pe vehicul - marca de model 4. 5.3 Inscripții suplimentare Min d Vmax Vmin kg sau t; kg sau t; în km/h; în km/h; După caz, în conformitate cu destinația particulară a instalației, în timpul încercărilor de model, se poate cere solicitantului să fie aplicate inscripții suplimentare. 4. 5.4 Prezentarea inscripțiilor

Indicațiile de identificare trebuie să nu·poată fi șterse și să aibă o mărime, o fonnă și o claritate care să permită o citire ușoară a acestora, atunci când instalația este în funcționare Indicațiile trebuie să fie grupate pe un loc vizibil al instalației, fie direct pe indicator, fie pe o etichetă fixată pe indicator. Eticheta trebuie să poată fi sigilată, cu excepția cazului când scoaterea acesteia antrenează distrugerea sa. 4.6 Marcajul de verificare 4.6.1 Amplasare Instalațiile trebuie să fie prevăzute cu un Ioc care să permită aplicarea marcajului de verificare. Acest loc trebuie: - să fie astfel încât piesa pe care se găsește să nu poată fi ridicată de pe aparat fără a distruge marcajul, - să permită aplicarea ușoară a marcajului fără să strice calitățile metrologice ale instalației, - să poată fi văzut fără a deplasa indicatorul, atunci când instalația este în funcțiune. 4.6.2 Suport

Instalațiile trebuie să aibă în locul prevăzut mai sus, un suport al marcajului de verificare în stare să asigure conservarea acestuia, după cum unnează:

dacă marcaju! rezultă prin poansonare, acest suport poate fi constituit dintr-o plachetă de plumb sau alt material cu calități similare, înserată într-o placă fixată pe carcasa instalației sau într-o alveolă frezată în carcasă; suprafața plachetei trebuie să fie de minim 200 mm 2.

dacă marcajul este reprezentat de o ștampilă sau un timbru adeziv, trebuie săi se rezerve un loc de aplicare cu suprafața de minim 200 rnm 2.

5 Atestarea ]egalității 5.1 Atestarea legalității unei instalații se realizează numai după demonstrarea conformității acesteia cu cerințele metrologice și tehnice aplicabile specificate în tabelul 6 de mai jos. 5.2 Conformitatea unui mijloc de măsurare cu toate cerințele prevăzute în prezenta normă se atestă prin marcaje metrologice · marcajul aprobării de model și marcajul de verificare inițială sau periodică. Verificarea metrologică se efectuează în două etape: A (în laborator) și B (la locurile de montare). Marcajele metrologice pot fi însoțite, după caz, de documente specifice: certificate de aprobare de model și buletine de verificare metrologică. 5.3 Marcajul aprobării de model se aplică în conformitate cu prevederile certificatului aprobării de model. Marcajul de verificare metrologică se aplică de către laboratorul care a efectuat verificarea din etapa B. Totodată se aplică o sigilare prin utilizarea unor mijloace și metode destinate să împiedice intervențiile neautorizate asupra instalației verificate. 5.4 Este interzisă aplicarea marcajelor într-o manieră care ar putea să provoace confuzii privind semnificația, forma, vizibilitatea sau claritatea lor. 5.5 În cazul unui mijloc de măsurare constituit dintr-un set de dispozitive și/sau subansambluri care funcționează împreună, marcajele se aplică pe dispozitivul/subansamblul principal al mijlocului de măsurare.

Tabelul 6 Cerințe metrologice și tehnice aplicabile instalațiilor portabile pentru determinarea sarcinii pe axă la vehicule rutiere.

Nr. crt.

Cerința esențială

Punctul din norma de metrologie legală

Modalități de control aplicabile la

Aprobare de model

Verificare metrologică inițială și periodică

Etapa A

Etapa B

o

l 2 " 4 5 1

Clase de exactitate 3.1 / NML 059-05

X

X

X 2

Eroarea maximă tolerată pentru masa totală a vehiculului 2.1.1 / NN1L 001-05 3.2.1/ NN1L 059-05

X

X 3

Abaterea maximă tolerată 2.1.1 I NML 001-05 3.2.2/NML 059-05

X

X 4

Corelarea între clasele de exactitate 3.2.3 /NML 059-05

X

X

X 5

Unitătile de măsură 3.2.4 /N.ML 059-05

X

X

X 6

Valoarea diviziunii 3.2.5 /NML 059-05

X

X

X 7

Limita minimă de cântărire 3.2.6 I

NML 059-05

X

X

X 8

Erorile maxime tolerate pentru verificările statice 2.1.1 / NivIL 001-05 3.3 /NML 059-05

X

X 9

Corespondența între dispozitivele de indicare și de imprimare 3.4 I NJ\IIL 059-05

X

X 10

Variații în funcție de mărimile de influentă și de timp 2.1.3 /NML 001-05 3.5 I

Nl\.1L 059-05

X 1 1

Perturbații 2.1.3 /NML 001-05 3.6 I

N1vJL 059-05

X 12

Configurație minimă și conformitatea cu documentația 1.1O / N1v1L 001-05 4.1.1 I NML 059-05

X

X

X

o 1 2 3 4 5

13

Adecvare 2.7 I Nl\llL 001-05 4.1. 2 /NML 059-05 4.1.4 / NML 059-05 4.1 5 I NML 059-05

X 1 4 · · 15

Zon ele

de cântărire 4.1.3

I NML 059-05

X

X - · - · · · - · ·· ·

Protecție împotriva intervențiilor neautorizate și a degradării informatiei 2. 8 / NML 001-05 4.2 I

NML 059-05

X 16

Dispozitivele de indicare și de 1mpnmare 2.10 /NML 001-05 4.3

I NML 059-05

X

X

X 17

Montare 4 4 I NML 059-05

X

X 18

Inscripții și informații însotitoare 2 9 / NML 001-05 4 5

I NML 059-05

X

X

X 19 -- 20 - - -· Marcajul de verificare 2 9

I

N1v1L 001-05 4 5

I NML 059-05 2.9 / NML 001-05

X

X

X -- -- - · - ··- --- - Durabilitate - - •

X -- -- " - -·· -

_,,_. - - ~ --- · ---- -- -

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 073-05 îLentile de testare oftalmologică“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 073-05 îLentile de testare oftalmologică“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele

autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 292.

*) Ordinul nr. 292/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEX{

NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 073-05 ăLentile de testare oftalmologică"

I Domeniu de aplicare

1.1 Prezenta normă de metrologie stabilește cerințele metrologice și tehnice și modalitățile de atestare a legalității după introducerea pe piață și punerea în funcțiune a lentilelor de testare oftalmologică, utilizate în scopuri de stabilire a diagnosticului. 1.2 Norma nu se referă la lentile de contact, interoculare și lentile cu indice de refracție variabil. 1.3 Pentru a putea fi utilizate în măsurările de interes public, lentilele de testare oftalmologică trebuie să îndeplinească cerințele metrologice și tehnice prevăzute în prezenta normă.

2 Terminologic În sensul prezentei norme de metrologie legală termenii specifici utilizați au următoarea semnificație: 2.1

vergență: curbură, inversul razci; 2.2

vergența luminii: curbura frontului de undă provenind de la o sursă punctiformă de lumină, egală cu inversul distanței de la sursă până în punctul considerat, dacă propagarea luminii se produce în aer. 2.3

lentilă: mediu optic C<ire modifică vergența luminii incidente cu o cantitate constantă. 2.4

axa optică a unei

lentile: dreapta care trece prin centrele de curbură ale suprafețelor lentilei. 2.5

puterea optică a unei lentile sau vergența unei lentile·.inversul distanței (denumită și distanță focală) măsurată de la punctul principal imagine la punctul focal imagine al lentilei, dacă aceasta se consideră imersată în aer. 2.6 puterea la vârf a unei lentile sau puterea frontală posterioară: inversul distanței de la vârful suprafeței posterioare a lentilei la punctul focal imagine, distanță cunoscută și sub denumirea de distanță frontifocală posterioară. 2.7 dioptrie: puterea sferică a unei lentile având distanța frontifoca1ă posterioară de 1 m, într-uh mediu

al

cărui indice de refracție este egal cu 1 (notată cu simbolul dpt, D). 2.8

meridiane principale (la lentile astigmatice): liniile de intersecție ale secțiunilor unde puterea frontală este minimă, respectiv maximă, cu suprafața lentilei (există două meridiane principale). 2.9 fascicule paraxiale: fascicule de lumină infinit subțiri care fac unghiuri infinit mici cu axa optică a unei lentile. 2.1 O astigmatism

al

suprafeței sferice sau astigmalism pe axă: la lentilele sferice, diferența dintre puterea frontală maximă și puterea frontală minimă în paraxial. 2.11

putere sferică și putere cilindrică: la lentilele a,;;tigmatice, una din puter i le frontale ale celor două meridiane este denumită putere sferică,'îar diferența dintre cealaltă putere frontală și această putere sferică este denumită putere cilindrică. 2.12 direcția axei cilindrului:

direcția meridianului principal care se exprimă prin unghiul pe care îl face axa cilindrului cu linia orizontală de vedere {măsurat în sens invers mișcării acelor de ceasornic). 2.13 putere prismatică: devierea prin efect de prismă a unui fascicul de lumină incident nonnal la suprafața posterioară a lentilei, măsurată perpendicular pe direcția de incidență.

Unitatea de măsură a puterii prismatice este centimetru pe metru, cm/m. 2.14

dioptrie prismatică: puterea prismatică a lentilei car produce o deviere de l cm a fasciculului de lumină la o distanță de I m. 2.15

muchia prismei: intersecția imaginară dintre cele două suprafețe plane ale unei lentile prismatice. 2.16 secțiune principală: la lentile prismatice, secțiunea aparținând unui plan perpendicular pc muchia prisn1ei și care trece prin centrul optic. 2.17 direcția vârf-bază; la lentile prismatice, direcția perpendicularei din vârf pe baza prismei în secțiunea principală. 2.18 centru geometric: centrul curbei de contur. 2.19 punct de referință pentru măsurarea puterii frontale:

punct desemnat de producător pentru măsurarea puterii frontale. 2.20 punct de referință pentru măsurarea puterii prismatice:

punct desemnat de producător pentru măsurarea puterii prismatice 3 Cerințe metrologice și tehnice 3.1 Cerințe metrologice 3.1.1 Erorile de bază ale puterii frontale a lentilelor sferice trebuie să nu depășească erorile maxim tolerate din tabelul 1:

Valoarea puterii sferice (marcată pc montură) dpt - de la -6,0

până la O I -- ·

de la O până la

6,0 de la- 20,0 până_l_a -6-,0--· I

de la

6,0 până la

20,0

Eroare maxim tolerată dpț --· - ± 0,06 ± 0,12

Tabelul l - Erori maxim tolerate ale puterii frontale ale lentilelor sferice 3.1.2 Erorile de bază ale puterii frontale a lentilelor cilindrice trebuie să nu depășească erorile maxim tolerate din tabelul 2. Tabel ul 2 - Erori maxim tolerate ale puterii frontale ale lentilelor cilindrice

Valoarea puterii cilindrice (marcată pe montură) dpt

Eroare maxim tolerată dpt

de la - 1,0 până la - 0,25

I

de la

0,25 până la

1,0 ±0,06

de Ia - 6,0 până la - 1,0

I

de la

1,0 până la

6,0 ± 0,12 3.1.3 Erorile de bază ale puterii frontale a lentilelor prismatice trebuie să nu depășească erorile maxim tolerate din tabelul 3. ·-· - Valoarea puterii prismatice (marcată pe montură) p.dpt

Eroare maxim tolerată p.dpt - de la

1,0 până la

6,0 (inclusiv) ± 0,12

peste 6,0 ±0,25

Tabelul 3 - Erori maxim tolerate ale puterii frontale ale lentilelor prismatice -·· 3. I.4 Eroarea de bază a astigmatismului pe axă la lentilele sferice trebuie să nu depășească eroarea maxim tolerată de ± 0,06 dpt. 3.1.5 În cazul lentilelor cilindrice se admite în secțiunea principală de putere zero, o eroare de bază a puterii sferice de maxim± 0,06 dpt și o eroare de bază a puterii prismatice de maxim ± O,12 p.dpt. 3. J.6 În cazul lentilelor prismatice, erorile maxim tolerate pentru puterea sferică și astigmatismul pe axă sunt de± 0,06 dpt. 3. I,7 Eroarea maxim tolerată a puterii prismatice în centrul geometric este dată în tabelul 4. Tabelul 4 - Erori maxim tolerate ale puterii prismatice în centrul geometric al conturului

Valoarea puterii prismatice (marcată pe montură) p.dpt

Eroare maxim tolerată a puterii prismatice în centrul geometric al conturului p.dpt

de la 0,25 până la 2,0 (inclu_si ) - -- ± 0,12

peste 2,0 până la 5,0 (inclusiv) ±0,25

peste 5,0 până la 8,0 (inclusiv) ± 0,38

peste 8,0 până la l 2,0 (inclusiv) ±0,50

peste 12,0 ±0,75 3.l.8 Eroarea maxim tolerată a poziției axei cilindrului sau a direcției vârf - baza prismei este indicată în tabelul 5. ·---····- Tipul lentilei ·--·· -•T-- -- Valoarea puterii (marcată pe montură)

Eroare tolerată a poziției axei cilindrului, respectiv a direcției vârf - baza prismei o

cilindrică 0,25 dpt

_: ":, 0,5 dpt ±2

peste 0,5 dpt ±1

prismatică 1,0 p.dpt ±4

peste I,O p.dpt până la 2,0 p.dpt ±2

peste 2,0 p.dpt până la 10,0 p.dpt ± 1,5

Tabelul 5 -- Erori maxim tolerate ale pozitiei axei cilindrului, respectiv ale directiei vârf- baza prismei 3.2 Cerințe tehnice 3.2.1 Nu se admit defecte de suprafață (zgârieturi, ciobituri) vizibile cu och i ul l iber, care să formeze aglomerări în zona centrală a lentilei. 3.2.2 Nu se admit deformații locale ale suprafeței componentelor optice, vizibile cu ochiul liber. 3.2.3 Lentila trebuie să nu se rotească în montură sau să prezinte joc în aceasta. 3.2.4 Nu se admit defonnări sau bavuri provenite din turnarea monturilor și nici rupturi ale muchiei de sertizare. 3.2.5 Pe cutia de ambalaj trebuie să fie inscripționate firma producătoare și seria de fabricație. 3.2.6

Inscripționarea monturii trebuie să fie clară, fără întreruperi, rezistentă la ștergere (prin frecare sau dizolvare). Pc montură trebuie inscripționate:

a) puterea optică a lentilei (sferică, cilindrică, prismatică);

b) direcția axei cilindrului (p e ntru lentilele cilindrice);

c) direcția vârf bază (pentru lentile prismatice) 3.2.7 Marcaje

Toate marcajele și inscripțiile se dispun grupat, într-un loc vizibil, direct pe cutie. Acest loc trebuie să permită aplicarea marcajului de verificare metrologică, în condiții de siguranță, pentru a fi imposibilă modificarea marcajului, fără deteriorarea

lui. 4 Atestarea legalității 4.1

Pot fi supuse verificării metrologice periodice numai lentilele de testare care a u fost introduse pe piață și puse în funcțiune confonn prevederilor legale. 4.2 La verificările metrologice periodice lentilele trebuie să îndeplinească cerințele prezentei norme. Pentru acestea sc eliberează buletin de verificare metrologică cu mențiuna ăadmis" și se aplică marcajele metrologice de verificare. 4.3 Pentru lentilele care nu îndeplinesc cerințele prezentei nonne se eliberea;ză buletin de verificare cu mențiunea,,respins"și specificarea cerințelor la care nu au corespuns.

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 030-05 îAudiometre“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 030-05 îAudiometre“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Norma de metrologie legală NML 4-01-96 îAudiometre tonale“.

Art. 3. — Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 293.

*) Ordinul nr. 293/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANJiXĂ

NOR.MĂ DE METROLOGIE LEGALĂ

Nl'vfL 030-05 "Audiometre"

1 Domeniu de aplicare I.I Prezenta normă de metrologie legală stabilește cerințele metrologice și tehnice pe care trebuie să le îndeplinească atât audiometrele tonale cât și audiometrele tonale și vocale utilizate în stabilirea diagnosticului medical, pentru a fi admise la verificarea metrologică periodică 1.2 Prezenta normă se aplică tuturor blocurilor de măsurare care îndeplinesc funcții de audiometru, indiferent de tipul de aparat în care sunt incluse (de ex. impedanțmetru utilizat în audiologic; analizor pentru proteze auditive, etc) 1.3 Prezenta normă nu conține cerințele care trebuie îndeplinite în scopul introducerii pe piață și al punerii în fimcțiune (cerințe de tip) 1.4 Pentrn a putea fi utilizate în măsurările de interes public care intervin în stabilirea diagnosticului medical, audiometrele prevăzute la punctul 1 1, precum și blocurile de măsurare care îndeplinesc funcții de audiometrn prevăzute la punctul 1.2 trebuie să îndeplinească cerințele metrologice și tehnice prevăzute în prezenta normă 2 Terminologie În prezenta normă de metrologic legală termenii specifici utilizați au următoarele semnificații. 2.1 audiometru tonal: aparat pentrn măsurarea audibilității pentrn tonuri și în particular a pragului de audibilitate; 2.2 audiometru vocal (aparat pentru audiometrie vocah1): aparat destinat măsurării

audibilității pentrn semnale de încercare vocale, 2.3 conducție aeriană (CA): transmitere a sunetului la urechea internă prin urechea externă și urechea medie; 2.4

conducție osoasă (CO):

transmitere a sunetului la urechea internă în principal prin intermediul vibratiei mecanice a osului cranian; 2.5 nivei echivalent de presiune acustică liminală (ascultare monoaurală prin cască): nivel de presiune acustică produs de cască într-un simulator de ureche specificat (cuplor acustic sau ureche artificială) când casca este excitată la tensiunea corespunzătoare pragului de audibilitate, casca fiind aplicată pe urechea la care se face referire, pentru o ureche dată, la o frecvență specificată, pentru un tip de cască specificat și pentru o forță dată de aplicare a căștii pe o ureche umană, 2.6

nivel echivalent de forțr'i liminalr'i (ascultare monoaurah1): nivel al forței de vibrație produs de vibratorul osos pe un cuplor mecanic specificat, când vibratorul osos este excitat la tensiunea corespunzătoare pragului de audibilitate, vibratorul osos fiind aplicat pe apofiza mastoidă sau pe osul frontal, pentru o ureche dată, la o frecvență specificată, pentru un tip specificat de vibrator osos și pentru o forță dată de aplicare a vibratorului osos pe un cuplor mecanic specificat; 2.7 nivel de referințâ echivalent al presiunii acustice liminale (RETSPL =

reference

equivalent threshold sound pressure level): valoare medie a nivelurilor echivalente ale presiunii acustice liminale specifice urechilor aparținând unui număr suficient de mare de subiecți otologic normali, de ambele sexe, în vârstă de la 18 la 30 de ani inclusiv, exprimând pragul de audibilitate corespunzător unei urechi artificiale sau unui cuplor acustic specificat pentru un tip de cască specificat, la o frecvență specificată, 2.8 nivel de referinții echivalent al forței liminale (RETFL = reference equivalent threshold force levei): valoare medie a nivelurilor echivalente ale forței liminale specifice urechilor aparținând unui număr suficient de mare de subiecți otologic normali, de ambele sexe, în vârstă de la 18 la 30 de ani inclusiv, exprimând pragul de audibilitate corespunzător unui cuplor mecanic

specificat pentru pentru o configurație specificată de vibrator osos, la o frecvență specificată, 2.9 nivel de audibilitate pentru un ton (HL = hearing levei): diferență între nivelul de presiune acustică sau al forței de vibrație corespunzător semnalului produs de traductor într-un

simulator de ureche sau într-un cuplor mecanic specificat și nivelul de referință echivalent de presiune acustică liminală sau nivelul de referință echivalent de forță liminală, Ia o frecvență specificată, pentru un tip de traductor specificat aplicat într-un mod specificat; 2.10

prag

de audibilitate pentru 111t

ton: la o frecvență specificată, pragul de audibilitate pentru o ureche dată, la acea frecvență, exprimat sub formă de nivel de audibilitate; 2.11

mascare:

a) proces prin care pragul de audibilitate al unui sunet este relevat prin prezența unui alt sunet (mascant ),

b) valoare a acestei creșteri a pragului de audibilitate, exprimată în dccibeli, 2.12

nivel de mascare efectiv: nivel al unui sunet specificat de mascare care este numeric egal cu nivelul de audibilitate cor espunzător

creșterii pragului de audibilitate pentru un ton datorat prezenței sunetului de mascare,

pentru o persoană considerată normală. 3 Descric1·c și clasificare 3.1 Descriere Audiometrele sunt aparate medical e destinate măsurării audibilității cu semnale tonale,

în particular măsurării pragului de audibilitate, sau a inteligibilității vorbirii cu semnale vocale

Audiometrele sunt r ea lizate în principiu conform unei scheme bloc care cuprinde generatoare de semnale sinusoidale în bandă de frecvențe audibile, generator pentrn zgomotul de mascare; traductoare pentru conducție aeriană, conducție osoasă și câmp liber; dispozitiv pentru răspunsul pacientului. Funcțiile minime obligatorii pentru dif e rite tipuri de audiometre tonale cu frecvențe fixe sunt date în tabelul 1.

Funcții,,

Tip l Cercetare clinică

avansată

Tip 2 Diagnostic Clinic

Tip 3 Diagnostic

Tip 4 Depistare- Control

Conducție aeriană. ···-··

X X

X

X

X

Conductie osoasă

X

X

X

Niveluri de audibilitate și frec v ențe de încercare (a se vedea tabelul 2)

Zgomot de mascare de bandă îngustă

X

X

X

Intrări pentru semnale exterioare

X......

X

Comutarea tonului

X X X

X X

X - X

X X

Aplicarea zgomotului de mascare

X X X.

X

X - două că.ști - cască inserată, suplimentară _ - prezentarea tonului - întreruperea tonului - ton pulsatoriu - căști contraJaterale - căști ipsilaterale - vibrator osos

Tabelul I - Funcții minime pentru audiome tr ele tonale cu frecvențe fixe

Ton de referință - prezentare alternată - rezentare simultană

Dispozitiv de răs uns al subiectului

X X

X

X X X X - "

Ieșire

a

semnalului electdc

x

x

< 1 In dicator de

semnal ·· ·

Control acustic al semnalului de încercare - tonuri și zgomote - intrări exterioare

Comunicare vocală - operator - subiect - subiect - operator

x

x

l 1

X X X Funcțiile minime obligatorii pentru diferite Li puri de audiometre vocale sunt date în tabelul2 Tabelul 2 - Funcții minime pentru audiometrele vocale

Functii - Clasă A

Clasă

l3

Ieșire de semnal

Două căști

X

X

Ieșire de cască corectată pentru echivalența în câmp liber (x) (x) Vibrator pentru conducție osoasă

X

Două difuzoare sau două ieșiri pentru semnale electrice

X

X

Difuzor/cască de control pentru mesaje vocale de încercare

X "- - - X

Intrare de semnal

Dispozitiv de lectură a mesajelor vocale sau intrare electrică

pentrn aplicarea me s ajelor vocale înregistrate

X

X

Microfon pentru prezentarea directă a me sc1 jului vocal

X

Intrare electrică pentru aplicarea unui semmil exterior la canalul

de z,gomot de mascare

X

Zgomot de mascare Zgomot de mascare ponderat. · · ·

X

X

Aplicarea zgomotului de mascare

Cască ipsilaterală

X

Difuzor pentm mesajul vocal de încer care/ I cșire a semna- lului electric

X

Cască contralaterală

X

X

Al

doilea difuzor/Ieșir e a sem nalului

electric

X

X

Comanda nivelului de ieșire Comanda nivelului de zgomot de mascare Intreruptoare Indicator de nivel al semnalului

Sistem de răspuns oral,...

X

X

X

X

X

X

X

X

X · · - · ·- (x) Ieșirea căștii corectată pentru echi va lența în câmp liber nu este obligatorie dar este recomandată. Când există această ieșire, desemnare a

clasei aparatului trebuie să fie A-E s au B-E 3.2 Clasificare

Audiometrele se pot clasifica din mai multe puncte de vedere 3.2.1 După tipul de semnal furnizat, audiometrele se clasifică în • - audiometre tonale, - audiometre vocale 3.2.2 După complexitatea caracteristicilor, audiometrele tonale se clasifică astfel (tabelul 1 )· - tip 1, tip 2,

tip 3, tip 4 3.2.3 După complexitatea caracteristicilor, audiometrele vocale se clasifică astfel (tabelul 2): - A (cu posibilități complexe), - B (numai cu posibilități esențiale), - A-E (cu posibilități complexe cu nivel de ieșire corectat pentru câmp liber), - B-E (numai cu posibilități esențiale cu nivel de ieșire corectat pentru câmp liber) 4 Cerințe metrologice și tehnice 4.1 Cerințe metrologice 4.1.1 Numărul minim de frecvențe pe care audiometrele tonale cu frecvențe fixe trebuie să le furnizeze și intervalul minim de valori pentru nivelu] de audibilitate trebuie să fie conform datelor din tabelul 3 --.. - - - Niveluri de audibilitate Frecvență Hz · ·· dB Tip l Ti 2 CA

co 70 - 90 45 120 60 120 60 120 70 120 70 120 70 120 70 120 60 110 50 110 - CA (i() 80 11O - 110 110 1 l O 110 110 100 90 - · -· -·· 125 250 500 750 1 OOO 1 500 2 OOO 3 OOO 4 OOO 6 OOO 8 OOO < co - 45 60 - 70 70 70 70 60 -.,.... -

Dp 3 CA

co - - 70 35 100 50 - - 100 60 - - JOO 6 0 100 60 100 50 90 - 80 -

Tip 4 CA - 70 70 - 70 - 70 70 70 70 - Tabelul 3 - Numărul minim

de

frecvențe

care trebuie

furnizate

ș1

domeniul minim al valorilor nivelului de audibilitate pentrn audiometrele cu frecvențe fixe 4.1.2 Eroarea de emitere a frecvenței nu trebuie să depășească valoarea erorii tolerate indicată de producător 4.1.3 Distorsiunea armonică to t ală atât

pentru conducție aeriană cât și pentru conducție osoasă nu trebuie să depășească valoarea indi cată

de producător 4.1.4 Eroarea de emitere a nivelului,

atât pentru conducț. ie aeriană cât și pentru conducție osoasă, nu trebuie să depășească valoarea erorii tolerate indicată de producător. 4.L.5 Eroarea de emitere a tonului de mascare nu trebuie să depășească valoarea erorii tolerate indicată de producător 4.1.6 Foița de apăsare a dispozitivului de fixare a căștilor pe urechea umană nu trebuie să depășească valoarea indicată de producător 4.1.7 Forța de apăsare a dispozitiVlilui de fixare a traductorului pentru conducție osoasă pe mastoida umană nu trebuie să depășească valoarea indicată de producător 4.2 Cerințe tehnice 4.2.1 Audiometrele prezentate la verificare metrologică trebuie să fie încadrate (prin etichetare, declarație,

etc) în unul din tipurile / clasele prezentate în tabelele 1 și 2 4.2.2 Audiometrele supuse verificării metrologice trebuie să îndeplinească funcțiile minime obligatorii, specifice tipului/clasei în care au fost încadrate 4.2.3 Audiometrele trebuie concepute astfel încât să permită controlul funcțiilor de măsurare după ce a fost pus pe piață, la verificarea periodică 4.2.4 Audiometrele, inclusiv traductoarele cu care sunt dotate, supuse verificărilor metrologice trebuie să prezinte integritate constructivă, să nu prezinte coroziuni, deformări și defecțiuni mecanice, care pot influența buna lor funcționare (deteriorarea afișajelor, a comutatoarelor, tastelor, mufelor, conectoarelor, comutatorul de răspuns al pacientului). 4.2.5 Toate comutatoarele, tastele, elementele afișajelor, LED-urile de semnalizare, trebuie să funcționeze corect, conform destinației fiecăruia, fără jocuri mari sau înțepeniri pe/între pozițiile normale de funcționare. 4.2.6 Inscripționările sa fie lizibile, clare, astfel încât să nu existe posibilitatea confuziei la manevrare. 4.2.7 Informațiile de pe eticheta cu care este prevăzut audiometrul trebuie să fie lizibile. 4.2.8 Comutatorul de răspuns al pacientullii și dispozitivul de răspuns oral al pacientului trebuie să funcționeze conform prescripțiilor producătorului 4.2.9 Audiometrele nu trebuie să prezinte alte sunete decât cele de încercare, pentru conducția aeriană, conducția osoasă sau drnp liber 4.2.1 O Banda de prindere a traductoarelor pentru conducție aeriană, pe capul pacientului, trebuie să fie elastică. și sa permită culisarea căștilor 4.2.11 Banda de prindere a traductornlui pentru conducție osoasă, pe capul pacientului, trebuie să fie elastică și sa permită culisarea traductorului 4.2.12 Audiometrele se prezintă la verificarea periodică cu toate traductoarele și accesoriile cu care funcționează 4.2.13 Cablurile de legătură dintre aparat și traductoare să nu fie segmentatț 4.2.14 Calibrarea audiometrului să nu poată fi modificată întâmplător, de către personal neautorizat, printr-o comandă întâmplătoare de la tastatură 4.3 Cerințe privind sigilarea 4.3.1 Aplicarea marcajului metrologic sub formă de sigilii trebuie să împiedice accesul neautorizat la operațiuni care pot influența rezultatele măsurărilor. 4.3.2 Aceste sigilii se aplică.de către verificatorii metrologi autorizați de Biroul Român de Metrologie Legală. 5 Atestarea legalității 5.1 Se supun verificării metrologice periodică aparatele care au obținut Certificatul de aprobare de model până în anul 2003 sau care au obținut avizul de introducere pe piață și punere în funcțiune din partea Ministerului Sănătății, prin organismul notificat de către acesta. 5.2 Atestarea legalității se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice si eliberarea unor documente specifice, în conformitate cu prevederile instrucțiunilor de metrologie legală în vigoare 5.3 Intervalele maxime între două verificări metrologice succesive sunt pravăzute în Lista Oficială a mijloacelor de măsurare supuse coniro/ului metrologic legal, în vigoare

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 045-05 îMăsuri de volum pentru lapte“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 045-05 îMăsuri de volum pentru lapte“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Norma tehnică de metrologie NTM 1-122-90 îVerificarea metrologică a măsurilor de volum, pentru lapte“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normei menționate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială; — timp de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4. — Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 294.

*) Ordinul nr. 294/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEXA

NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 045-05 "Măsm·i de volum pentru lapte"

1 Domeniu de aplicare 1.1 Prezenta normă de metrologie legală se referă la măsurile de volum cu plutitor pentru lapte - denumite în continuare măsuri de volum - destinate măsurării volumului de lapte in cadrul unor tranzacții comerciale 2 Terminologie În s ensul prezentei norme de metrologie legală tennenii s pecifici utilizați au urm ă toarele semnificații: 2.1

măsură de volum: ansamblu format dintr-un re c ipient de formă cilindrică și un plutitor care urmărește nivelul lichidului din recipient; solidar cu plutitorul, se deplasează o riglă gradată cu scara pe care se citește volumul lichidului din recipient. 2.2 ghidajul riglei gradate.

dispozitiv în fom1ă de mâner fixat rigid la partea superioară a recipientului,

în mijlocul căruia e ste practicată o decupare prin care culisează rigla plutitornlui. 2.3

indice de volum: muchia sup e rioară a decupării practicată în ghidajul rigle i gradate, a cărei poziție în raport cu reperele scării permite să se detern1ine valoarea volumului de lapte conținut de măsură. 3 Cerințe metrologice 3 1 Conditii de reforintă

Poziția corectă de citire a indicației scării: măsura de volum e s te așezată liber pe o suprafață plană și orizontală 3.2

Domeniu de măsurare · (3... 15) dm 3. 3.3

Valoarea diviziunîi: maxim 0,5 dm 3. 3.4 Sensibilitate O variație a volumului lichidului din recipient e g ală cu eroarea maximă tolerată trebuie să ducă la o variatie a nivelului lichidului de cel puțin J, 5 mm 3.5

Eroarea maximă tolerată · ± 75 cm 3, pe tot domeniul de măsurare. 4 Cerințe tehnice 4.1 Durabilitate Măsurile de volum trebuie să fie confecționate din materiale suficient de rigide pentru a se asigura, în condiții normale de utilizare,stabilitatea formelor și dimensiunilor elementelor componente. Dacă este necesar, măsura poate fi prevăzută cu elemente de rigidizare, dacă acestea nu influențează rezultatul măsurării. 4.2 Adecvare 4.2.1 Materialele folosite la confecționarea măsurilor d e volum trebuie să fie adecvate pentru utilizar e a lor cu lichide alimentare. 4.2.2 Dimensiunile și execuția plutitorului și a riglei g radate trebuie s ă fie astfel încât să se reducă la minimum eventualele frecări d i ntre.

plutitor și peretele interior al recipientului; decuparea din ghidaj și rigla gradată. 4.2.3 Indicele de volum trebuie să fie astfel realizat încât să permită o citire ușoară ș i sigură a scării. 4.2.4 Dispozitivele cu care sunt prevăzute măsurile de volum pentru ușurarea manevrării lor și pentru golirea laptelui nu trebuie să introducă erori suplimentare la măsurare. 4.2.5 Așezate pe o suprafață plană și orizontală, măsurile de volum trebuie să fie în echilibru stabil. 4.2.6 Recipientul măsurii și corpul plutitorului trebuie să fie etanșe. 4.3 Indicarea rezultatului măsurării 4 3. 1 Reperele scării trebuie să fie drepte, cu grosime uniformă pe toată lungimea lor și trasate perpendicular pe muchia riglei gradate. Reperele trebuie să fie ușor vizibile și de neșt e rs în condiții normale de utilizare 4.3 2 Când plutitorul este așezat pe fundul măsurii, abaterea dintre reperul "zero" al scării și indicele de volum trebuie să nu depășească± 1 mm. 4.3.3 Lungimea și cifrarea reperelor scării trebuie să fie conform tabelului 1.

Tabel 1 - Lungimea și cifrarea reperelor scării · - · ·- Felul reperelor ·-- Valorile nominale ale reperelor [dm 3 ]

LW1gimea reperelor

lungi

cifrate

O; 3; 5, 7, 9;11;13;15

egală cu lățimea riglei

mijlocii

necifrate 4; 6; 8)0;12; 14 ½ din lătimea riglei

scurte

altele decât cele ale reperelor lungi și mijlocii ¼ din lățimea riglei 4 3 4 Unitatea de măsură a volumului sau simbol ul ei trebuie inscripționate pe rigla gradată într-un !oc­ vizibil, oric u-e ar fi poziția plutitorului. 4.4 Informalii pe care trebuie să le prezinte măsura de volum 4.4.1 Pe o plăcuță fixată pe corpul recipientului trebuie inscripționate cel puțin următoarele informații: marca sau numele producătorului, numărul și anul fabricației;

numărul certificatului aprobării de model. 4.4.2 Pe rigla gradată trebuie inscripționate: marca sau numele producătorului; numărul și anul fabrica1iei; masa ansamblului plutitor - riglă gradată (în grame). 4.4 3 Pe suprafața superioară a ghidajului riglei gradate trebuie inscripționate indicația "citirea se face aici" și o săgeată orientată către indicele de volum. 4.5

Protectie împotriva intervcntiilor neautorizate și a deteriorării informatiei 4 5 1 Legăturile dintre ghidajul riglei gradate și recipientul măsurii și dintre rigla gradată și plutitor trebuie să fie inviolabile. 4.5 _2 Îndepărtarea plăcuței cu inscripții (prevăzută la pct.4.4. l) trebuie să nu fie posibilă fără distrugerea unor sigilii. 4.6 Aplicarea marcajelor verificării metrologice

Pe corpul recipientului măsurii trebuie prevăzut un loc pentru aplicarea prin poansonare a marcajelor verificării metrologice. 5 Atestarea legalității

Atestarea legalității măsurii de volum cu plutitor pentru lapte, pentru fiecare modalitate de control specifică introducerii pe piață sau utilizării se realizează numai după demonstrarea conformității acesteia cu cerințele metrologice și tehnice prevăzute in tabelul 2.

Tabel 2- Cerinte metrologice si tehnice aplicabile modalită - t; iior de control metrologic legal.

Nr_ crt.

Cerințe metrologice și tehnice

Punctul din nonna de metrologie legală

Modalități de control

Aprobare de model

Verificare metrologi că

inițială

periodică

1. Durabilitate 4.1

X

X - 2.

Adecvare 4. 2.l

X - - - - 4_2-2; 4.2J; 4.2.4;

X - 4. 2.5; 4. 2.6

X - 3.

Indicarea rezultatului măsurării 4 3. 1; 4 3. 2; 4.3.3; 4.3.4

X X - - - - '

Nr. crt.

Cerințe metrologice și tehnice

Punctul din norma de metrologie legală

Modalități de control

Aprobare de model

Verificare metrologică

initială

periodică 4, --- 5

Informații pe c a re trebuie să le prezinte măsura de volum 4.4. 1; 4 4.2; 4 4. 3

X

X

X - Protecție împotriva intervențiilor

nea_Etorizate

și a d e grad ă rii informației 4. 5. I; 4. 5. Z

X - 6 7,

D

Aplicarea marcaj e l o r m e trologice 4 6

X - - omeniu

de

m ă surare,valoarea -· divi;,;iuni 3 2; 3 3

X - - --- 8 ·· -. 9

Sensib ii itatc 34

X

X - ·- ·

Eroarea maxin1ă tolerată 3. 5

X

X

X

Tabel 2 (încheiere)

1.•• · · · - · · ·-••- - · - ·

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 031-05 îRefractometre și polarimetre pentru determinarea concentrației de zahăr“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 031-05 îRefractometre și polarimetre pentru determinarea concentrației de zahăr“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Norma de metrologie legală NML 8-02-95 îRefractometre electronice de laborator“ și normele tehnice de metrologie NTM 8-18-87 îVerificarea metrologică a refractometrelor de laborator“ și NTM 9-26-94 îVerificarea metrologică a zaharimetrelor polarimetrice“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normelor menționate la art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială; — o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4. — Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 295.

*) Ordinul nr. 295/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEXA

NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 031-05 "Refractometre si polarimetre pentru determinarea concentratiei de zahar"

1. Domeniu de aplicare 1.1 Prezenta normă de metrologie legală stabilește cerințele metrologice si tehnice și modalitățile de atestare a legalității, specifice refractometrelor si polarimetrelor destinate măsurării concentratiei de zahar ( zaharoza,glucoza, fructoza) in scopul asigurarii corectitudinii tranzactiilor comerciale cu sucuri, musturi, siropuri si alte produse sau subproduse, la care suma de plata se calculeaza in functie de concentratia de zahar, in laboratoarele de expertiza care emit buletine de analiza etc Pentru a putea fi introduse pe piață, puse în funcțiune sau utilizate în măsurările de interes public, refractomertrele si polarimetrele prevăzute la punctul 1 1 trebuie să îndeplinească atat cerințele metrologice si tehnice prevăzute în prezenta normă, cat si cerintele aplicabile din norma de metrologie legala NJ'v1L 001-05 "Cerinte metrologice si tehnice comune mijloacelor de masurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerintelor din normele mai sus mentionate rezulta din tabelul 3. 2 Terminologie În sensul prezentei norme de metrologie legală, termenii specifici sunt definiți după cum urmează: 2.1 Refractometre pentru determinarea concentratiei de zahar: aparate pentru masurarea indicelui de refractie, nn si/sau a concentratiei, %, solutiilor apoase de zaharoza. 2 2 Refractometre portabile (de mana) si refractometre tip Abbe:

aparate la care proba de masurat

se aplica manual pe suprafata de masurare, indicatia fiind citita pe o scala adecvata. 2.3 Refractometre electronice: aparate la care indicatia este afisata digital sau tiparita 2.4 Polarimetre pentru determinarea concentratiei de zahar:

aparate care utilizeaza metoda polarimetrica pentru determinarea concentratiei de zaharoza. 3 Cerinte metrologice si tehnice specifice 3.1 Cerințe metrologice 3.1.1 Eroarea maximă tolerată Erorile determinate in conditii nominale de functionare si in absenta oricarei perturbatii, pentru refractomertrele si polarimetrele destinate măsurării concentratiei de zahar, trebuie să fie mai mici decât erorile maxime tolerate specificate de producator, dar nu pot depasi valorile specificate in tabelele 1 si 2

Tabelul

I

Erorile maxime tolerate ale refractometrelor

Indice de refractie, n

0,0005

Fractîe masica, % mas

0,4

Tabelul 2

Erorile maxime tolerate ale polarimetrelor

Exprimate in grade sexages1 • ma 1 e, o

Exprimate in concentratie, g/100 cm 3

0,2

0,2

0,l

0,1

0,05

0,05 3.1.2 Repetabilitatea îndicatiilor aparatelor nu trebuie sa depaseasca ½ din valoarea erorii maxime tolerate specificate in tabelele 1 si 2. 3.2 Cerințe tehnice 3.2.1 Aparatele trebuie sa corespunda constructiv cu documentatia tehnica a producatorului 3.2.2 Partile constituente ale aparatelor nu trebuie sa prezinte urme de lovituri, pete de coroziune. deformari vizibile.

3. 2 3

Partite optice nu trebuie sa prezinte zgarieturi sau alte defecte vizibile care ingreuneaza masurarile, 3.2 4 Ocularele de citire a indicatiilor trebuie sa dea posibilitatea unei puneri la punct a imaginii de cel putin ± 3 dioptrii. 3 2.5 Campul vizual trebuie sa fie net conturat, luminat uniform, fara contururi întunecate, sa aibă aceeasi culoare in pozitii de egalitate a luminarii. 3.2 6 Diviziunile scarii gradate si ale dispozitivului de afisare precum si cifrele afisate, trebuie sa fie clare si fara întreruperi 3 2.7 Partile mobile ale aparatelor trebuie sa se deplaseze lin, fara socuri sau blocari 3 2 8 Imaginea liniei de delimitare a campului luminat de cel întunecat trebuie sa fie dreapta, paralela cu diviziunile scarii gradate si fara întreruperi, fara irizatii sau contururi colorate cand aparatele contin proba de masurare. 3.2.9 Garniturile si mufele cu filet trebuie sa asigure etanseitatea partilor componente ale aparatelor, inclusiv buna fixare a tuburilor polarimetrice. 3.3 Protecția împotriva intervențiilor neautorizate și a degradării informației 3 3.1 Pe refractomertrele si polarimetrele destinate măsurării concentratiei de zahar trebuie să fie prevăzut un loc de aplicare a marcajului de verificare metrologică, ales astfel încât acesta să fie vizibil fără demontarea aparatului. 3.3.2 Refractomertrele si polarimetrele electronice destinate măsurării concentratiei de zahar trebuie să fie prevăzute cu mijloace de protecție/sigilare concepute astfel încât să prevină demontarea, modificarea sau reglarea, rară distrugerea acestor mijloace de protecție. 3.3.3 Pentru aparatele electronice, in cazul în care accesul la parametrii care influențează rezultatele măsurării nu este protejat prin mijloace de sigilare mecanice, protecția trebuie să îndeplinească simultan următoarele două condiții: - accesul trebuie să fie permis numai persoanelor autorizate, prin utilizarea unor coduri (parole) sau a unui dispozitiv special (cheie hard); sistemul trebuie să permită schimbarea codului; - dacă este posibilă memorarea mai multor intervenții și dacă este atinsă capacitatea maximă de memorare, o înregistrare nouă trebuie să se poată face după ștergerea celei mai vechi dintre interventiile anterioare. 3.3.4 în' cazul aparatelor cu părți componente interschimbabile care pot fi deconectate de către utilizator, trebuie să fie îndeplinite simultan următoarele condiții: - accesul, prin deconectarea părților componente interschimbabile, nu trebuie să fie posibil dacă nu sunt îndeplinite prevederile punctului 2.3.3; interpunerea oricărui dispozitiv care poate influența exactitatea trebuie să fie prevenită prin mijloace de securitate electronice și informatice, sau, dacă aceasta nu este posibil, prin mijloace mecanice. 3.3.5 În cazul refractometrelor si polarimetrelor cu părți componente neinterschimbabile care pot fi deconectate de către utilizator, trebuie să fie îndeplinite prevederile punctului 2.3.4. În plus, aceste aparate trebuie prevăzute cu dispozitive care să nu le permită funcționarea dacă unele părți componente nu sunt conectate conform configurației prevăzute de producător. 3.4 Unități de măsură La refractometru: procente masice, simbol % mas si/sau indice de refractie; La polarimetru - gradul sexazecimal, 0

si/sau concentratia exprimata in g/100 cm3;

Simbolul unității de măsură trebuie să fie inscripționat sau să fie afișat pe dispozitivul indicator al aparatului. 4 Atestarea legalității 4.1 Atestarea legalității unui aparat se realizează numai după demonstrarea conformității acestuia cu

cerințele metrologice ș i tehnice aplicabile prevăzute în tabelul 3 Tabelul 3- Cerinte metrologice si tehnice specifice modalitatilor de control metrologic legal

Nr. crt

Cerința metrolo g ică sau telurică

Punctul din nonna d e metrologie legală

Modalităti de control

A p roba re

de mod e l

Verific a re metrologică

inițială

periodic 1

Adecvare 2. 7/NivtL 001-05

X 2

Informatii fumiz.ate d e mijlocul de masurarc si informatii in s otit.oarc - ·- - 2. 9/NML 001-05 3 2 l /NML 031-05

X

X

X 3

Indi c area rezultatului masurarii 2. 10 / NML 001-05 3 2. 6 / Niv1L031-05

X 4

Posibilitatea evalu a rii confonnitatii 2 12/NML 001-05

X 5

Eroarea maxima tol e rata Repetabilitatea îndicatiilor 3.1.1/NML 031-05

X

X

X 6 3.1.2 /NML 031--05

X 7

Intq,'1itatca aparatului 3. 2.2 /NML 03 l-05

X

X

X 8

Integritatea partii optice 3 2,3 /NlvlL 031--05

X

X

X 9

Verificarea ocul a r e lor d e ci t ire 3 2. 4fN1v.IL031-05

X

X

X 10

Asreclul _campului vi z ual 3.2.5 /NML 031-05

X

X

X 11

Deplasarea partilor mobile 3, 2.7 /Nlv1L031-05

X

X

X 12

Aspectul liniei de d e l i mitare a cmnpului luminat/întunecat 3.2.8 /NlvlL 031-05

X

X

X 13

E tanseitatea part i lor componente 3.2. 9 /NML 031-05

X

X

X 4.2 Conformitatea unui mijloc de măsurare cu toate obligațiile prevăzute î n prezenta normă se atestă prin marcaje metrologice: marcajul aprobării de model și marcajul de v erificaremetrologică. Marcajele metrologice pot fi însoțite, • după caz, de documente specifice: certificate de aprobare de model și buletine de v e rificare metrologică. 4.3 Marcajul aprobării de model se aplică în confonnitate cu prevederîle certificatului aprobării de model. Marcajul de verificaremetrologică se aplică, de către laboratorul care a efectuat verificarea. Totodată se aplică o sigilare prin utilizarea unor mijloace și metode destinate să împiedice i ntervențiile neautorizate asupra mijlocului de măsurare verificat. 4.4 Este interzisă aplicarea marcajelor într-o manieră care ar putea să p r ovoace confuzii privind s emnificatia, forma, v izibilitatea sau claritatea lor 4.5 În ca l unui mijloc de măsurare constituit dintr-un set de dispozitive și/sau subansambluri care funcționează împreună, marcajele se aplică pe dispozi t ivul/subansamblul pr i ncipal al mijlocului de măsurare.

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 046-05 îButoaie (altele decât cele pentru bere) și budane“*) În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare, directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 046-05 îButoaie (altele decât cele pentru bere) și budane“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Norma tehnică de metrologie NTM 1-109-88 îVerificarea metrologică a butoaielor și budanelor“. Art. 3. — Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 4. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui. p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală, Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 296. *) Ordinul nr. 296/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis. **) Anexa este reprodusă în facsimil.

NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 046-05,,Butoaie (altele decât cele pentru bere) și budane" l Domeniu de aplicare l.l Prezenta nonnă de metrologie legală stabilește cerințele metrologice și tehnice și modalitățile de atestare a legalității aplicabile butoaielor (altele decât cele pentru bere) și budanelor, denumite în continuare, pe scurt,,,butoaie". 1.2 Butoaiele pot fi utilizate ca mijloace de măsura1c ale volumului lichidelor numai dacă pot fi complet umplute Ele sunt măsuri cu valoare unică, utilizarea lor la măsurarea unor fracțiuni din această valoare fiind interzisă. 2 Terminologic 2.1 capacitate nominală totală· volumul inscripționat pe butoi; 2.2

capacitate conven,tional adevărată. volumul ocupat de lichidul din butoi, la temperatura de referință de 20 °C, când acesta este umplut complet până la marginea inferioară a orificiului de umplere, 2.3 calibrare: ansamblu de operații de măsurare executate în vederea determinării capacității convențional adevărate a butoaielor 3 Cerințe metrologice 3.1 Capacităti 3.1.1 Când sunt prezentate la verificarea metrologică inițială, butoaiele din metal cu o capacitate egală cu cel mult 100 dm 3 trebuie să aibă inscripționată valoarea capacității nominale. 3.1 2 Butoaiele din metal cu o capacitate mai mare de 100 dm 3 și butoaiele din alte materiale decăt metalul pot fi prezentate la verificarea metrologică inițială având sau nu inscriptionată valoarea capacității nominale. 3.1.3 Capacitatea nominală a butoaiele care sunt prezentate la verificarea metrologică inițială având inscripționată valoarea capacității nominale poate lua um1ătoarele valori: un multiplu de 5 dm3, dacă capacitatea nominală este mai mică sau egală cu 100 dm 3, un multiplu de 50 dm3, dacă capacitatea nominală este mai mare de 100 dm 3. 3.1.4 Butoaiele prezentate la verificarea metrologică inițială fără indicația capacității nominale pot avea orice capacitate mai marc sau egală cu 2 dm 3. 3.2

Clase de exactitate Sunt admise: butoaie din metal de clasă A;

butoaie din alte materiale de clasă A sau B 3. 3 Erori tolerate 3.3.1 Erorile maxime tolerate la capacitate ale butoaielor care sunt prezentate la verificarea metrologică inițială cu indîca a capacită î nominale sunt: ±0,5%, rară să fie mai mici de 0,1 dm3, pentru butoaiele de clasă A; ±1 %, fără să fie mai mici de 0,2 dm3, pentru butoaiele de c]a.<;ă B; 3.3.2 Butoaiele care sunt prezentate la verificarea metrologică inițială fără indicația capacității vor fi calibrate de laboratorul autorizat care efectuează verificarea. Măsurarea capacității convențional adevărate a butoaielor trebuie astfel realizată încât incertitudinea extinsă atribuită să nu fie mai mare decât: 0,1 dm 3, pentru capacități mai mici sau egale cu 30 dm 3; 0,3%, pentru capacități mai mari de 30 dm 3.

După calibrare, valoarea capacității convențional adevărate, rotunjită în conformitate cu prevederile din tabelul 1, va fi inscripționată pe butoi 3.3.3 Erorile maxime tolerate la capacitate ale butoaielor prezentate la verifică.lile metrologice periodice sunt indicate în tabelul 2. Ta b e11 - RotunJirea va om ca:Jac,tatn conventiona l adevarate

până la 5 dm 3, m. clus1. v peste 5 dm 3 15 dm 3,,,, 15 dm 3 " 60 dm 3 60 dm 3 " 150 dm 3 " " ",, 150 dm 3,, 300 dm 3 " 300 dm 3,, 600 dm 3 " ",,,, 600 dm 3 1500 dm 3,,,, 1500 dm::; "

clasăA

clasăB - - - la 0,05 dm 3 prin lipsă la O,J

dm 3

la 0,1 dm 3 ",, la 0,2 dm 3

la0,5 dm., ",, la 1 dm 3

la 2 dm 3 ",, la 5 dm 3,,

..

la 0,05 drn 3 prin lipsă la 0,1 dm 3

la0, 5 dm 3 "

la 1 dm 3 "

la 1

dm 3 "

la 1 dm 3 ",, la 2 dm 3,,

la 5 dm 3,, • •-- • M ±1%, fără să fie mai mică de 0,2 dm 3

Capacitate nominală

..

clasă A

.. ---- -----·· -,

Tabel 2 - Erori

maxime tolerate la verificările

periodi ce

clasă B

i

Eroarea maximă

I

i

tolerată

i

3

75 dm

60 dm 3

peste 5 dm 3

15 dm 3

,,

"

"

"

,,

15 dm 3,,

60 dm 3

,,

,,

,, 75 dm 3

pfmă la 5 dm, inclusiv

4%

±0,3 dm 3

±1 dm 3

±1,5 dm 3

±2%

4 Cerințe tehnice 4.1 Materiale

4 1.1 Butoaiele trebuie executate din materiale a căror rezistență mecanică asigură stabilitatea formei și

dimensiunilor acestora în condițiile prevăzute de utilizare (ex. lemn masiv, lemn placat, metale). 4.1 2 Butoaiele utilizate la măsurarea volumului lichidelor alimentare trebuie confecționate din materiale compatibile din punct de vedere sanitar cu lichidele cu care vin în contact 4.1.3 Suprafața interioară a butoaielor poate fi acoperită cu un strat de material protector compatibil cu materialul din care sunt confecționate butoaiele și cu lichidul cu care vine în contact. 4.2 Constructie 4.2.l Butoaiele trebuie să fie so1id construite și să fie rezistente la uzură și defom1ații în condițiile normale de utilizare 4.2.2 Butoaiele din lemn masiv, cu doage menținute împreună cu cercuri metalice, trebuie să aibă un corp bombat, al cărui perimetru să fie maxim la mijlocul său și două funduri plate sau ușor bombate. 4.2.3 Butoaiele construite din alte materiale decât lemnul masiv trebuie să aibă forma unui butoi din lemn masiv, sau a unui cilindru, sau al unui corp asimilabil cu un cilindru, sau a unei sfere. 4.2.4

Forma corpului și a fundurilor și construcția și amplasarea orificiului de umplere trebuie să fie astfel încât să fie împiedicată formarea pernelor de aer și butoiul să poată fi complet umplut. 4 2.5 În afara orificiului de umplere, butoaiele pot fi prevăzute cu unul sau mai multe orificii de golire de golire, net distincte de orificiul de umplere. 4 2.6 Butoaiele trebuie să fie etanșe în condițiile prevăzute de funcționare. 4. 2. 7 Legăturile diverselor părți componente ale butoiului trebuie să fie protejate sau făcute inviolabile, la nevoie prin sigilare 4.3 Inscripții 4.3.1 Butoaiele trebuie să aibă inscri pținatc următoarele indicații: valoarea capacității nominale sau a capacității convențional adevărate(conform pct.3.1 sau pct.3 3.2); clasa de exactitate, indicată prin litera A sau B,

natura materialului, la butoaiele executate din materiale altele decăt lemnul masiv, natura acoperirii interioare, dacă aceasta există; numele sau sigla producătorului, pe butoaiele care sunt prezentate la verificarea metrologică ini ală având inscripționată valoarea capacității nominale. 4.3.2 Indicațiile trebuie s ă fie ușor vizibile, citețe, neambigue, netransferabile și de neșters în condiții nonuale de utilizar e. 4.3. 3 Indicațiile pot fi inscripționate direct pc suprafața butoiului sau pe o placă metalică de identificare și poansonare fixată pe butoi. Îndepărtarea plăcii nu trebuie să fie posibilă fără distrugerea unor sigilii. 4.4 Aplicarea.marcajeJqc y e r ificărilor metrolo g i

Marcajele verificărilor metrologice se aplică fie pe plăcuța de sigilare ș i poansonare, dacă aceasta există, fie pe o placă de poansonare fixată solidar pe butoi prin sigilare. 5 Atestarea legalității

5. 1 Modalitățile de control metrologic legal aplicabile butoaielor sunt cele prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal,

în vigoare

5. 2 Atestarea legalității unui butoi, pentru fiecare modalitate de control specifică introducerii pe piață și utilizării, se realizează numai după demonstrarea confom1ității acestuia cu cerințele metrologice și tehnice din tabelul 3.

5.3 Atestarea legalității se realizează și prin aplicarea marcajelor verificărilor metrologice și eliberarea

unui buletin de verificare metrologică.

Tabel 3 Cerințe metrologice și tehnice aplicabile modalităților de control metrologic legal

nr. crt.

Cerințe metrologice și tehnice

Punctul din norma de metrologie legală

Modalități de control

Verificare ini ală

Verificare periodică

1. Materia1e 4.1.1/ 4 1.2/ 4.1.3

X - 2. Construcție 4. 2.1/ 4.2.2/ 4.2.3/ 4.2.4 / 4.2. 5/ 4.2. 6/ 4.2.7

X 3. - Inscripții 4.3.1/ 4.3.2/ 4. 3.3

X

X 4.

Marcajele verificărilor metrologice 4.4

X - 5.

Capacităț i 31.1/3. 1.2/3.1.3/3.1.4 - - - · - X

X 6.

Clasă de exactitate 3. 2

X

X

7. Erori maxime tolerate 3.3. 1/ 3.3.2/ 3.3.3

X

X

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 080-04 îAnalizoare electrochimice pentru lichide“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 080-04 îAnalizoare electrochimice pentru lichide“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește normele de metrologie legală NML 8-06-98 îpH-metre și electrozi pH“, NML 8-08-98 îpX-metre și electrozi ion selectivi“, NML 8-13-98 îAnalizor pentru determinarea concentrației de oxigen dizolvat din soluții apoase“ și norma tehnică de metrologie NTM 8-17-87 îVerificarea metrologică a redoxmetrelor“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma de metrologie legală prevăzută la art. 1, a reglementărilor prevăzute la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială; — o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4. — Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 297.

*) Ordinul nr. 297/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEXA

NORMA DE METROLOGIE LEGALA NML 080-04 "Analizoare electrochimice pentru lichide"

I.Domeniu de aplicare

1 1 Prezenta norma de metrologie legala stabileste cerintele metrologice si tehnice si modalitatile de atestare a legalitatii, pe care trebuie sa le indeplineasca pH-metrele, pX-metrele, redoxmetrele si oxigenometrele care sunt supuse controlului metrologic legal; 1. 2 Pentru a putea fi introduse pe piata, puse în fonctiune sau utilizate în masurarile de interes public,

pH-metrele, pX-metrcle, redoxmetrele si oxigenometrele trebuie sa indeplineasca atat cerintele metrologice si tehnice prevazute în prezenta norma, cat si cerintele aplicabile din norma de metrologie legala NML 001-05 " Cerinte metrologice si tehnice comune mijloacelor de masurare supuse controlului metrologic legal".

2. Terminologie 2.1

pII-metrete- mijloace de masurare destinate determinarii pH-ului solutiilor apoase si tensiunii electromotoare care se crccaza intre doi electrozi pH, electrodul de masurare si electrodul de referinta, cuplati la un pH-metru si imcrsati in solutia de analizat; pH-ul unei solutii apoase reprezinta logaritmul zecimal cu semn schimbat a! activitatii ioni.lor de hidrogen din sofutie. 2,2 pX-metrele

mijloace de masurarc destinate determinarii pX-ului solutiilor apoase si tensiunii electromotoare care se creeaza intre electrodul ion selectiv si electrodul de referinta, cuplati la un pX-metru si imersati in solutia de analizat, pX-ul unei solutii apoase reprezinta logaritmul zecimal cu semn::.d1imbat al activitatii ionilor X ( cationi sau anioni) din so!utie. 2.3

Redoxmetrele: mijloace de masurare a potentialului redox al solutiilor ce contin sisteme oxido­ reducatoare 2.4

Oxigenometrele: mijloace de masurare destinate determinarii concentratiei de oxigen dizolvat din solutii apoase

3. Cerinte metrologice si tehnice 3.1 Cerinte metrologice si tehnice comune tuturor analizoarelor electrochimice pentru lichide 3 1 I Analizoarele electrochimice pentru lichide nu trebuie sa prezinte deficiente de aspect sau defoctiuni evidente. 3.2 Cerinte metrologice si tehnice pentru pH-metre 3.2 1 La verificarea prin simulare electrica, erorile de masurare trebuie sa nu depaseasca erorile maxime tolerate prevazute in tabelul nr. l.

Tipuri de pH-metre - ·

Erori maxime tolerate

pH

mV

analogice cu valoarea diviziunii de: 0,1 pH 0,2 pH sau mai mare ± 0,1 ± ½

diviziune ±6 ± ½

diviziune

numerice cu rezolutia de: 0,2pH ± 0,2 ±6 0,01 pH ± 0,01 ±1 0,001 pH ± 0,001 ± 0,1

Tabelul nr. l: Erori maxime tolerate la masurarea pH-ului si tensiunii electromotoare prin simulare electrica 3. 2. 2 La verificarea ansamblului ( pH-metru cu electrozi pH si solutii tampon etalon de pH), erorile de masurare trebuie sa nu depaseasca erorile maxime tolerate prevazute in tabelul nr. 2.

Tabelul nr.2: Erori maxime tolerate la masurarea pH-ului cu ansamblul pH-metru cu electrozi pH si solutii tampon etalon de pH.

Tipuri de pH-metre

Erori maxime tolerate, 2H

analogice ±0,4

numerice cu rezolutia de: 0,2pH ± 0,4. 0,01 si/sau 0,901 pH ± 0,03 3_2 3 Panta electrozilor pH

raportul mV/pI-I) trebuie sa fie minimum 52,40 mV/pH; 3.2 A Potentialul de asimetrie al electrodului de masurare trebuie sa nu aiba valori mai mari de 40 mV; 3.2.5 Repetabilitatea indicatiilor pH-metrului trebuie sa nu depaseasca ½ din eroarea maxima tolerata la masurarea pH-ului prin simulare electrica. 3.3 Cerinte metrologice si tehnice pentru pX-metrc 3 3. I La verificarea prin simulare electrica, pX-mctrele cu scara gradata m mV trebuie sa nu dcpaseasca erorile maxime tolerate cuprinse in tabelul nr 3, -.. --- - Tipuri de pX-metre - ---- ----- Erori maxime

tolerate

mV

analogice cu valoarea diviziuniide: 0,1 pX 0,2 pX sau mai mare ±6 ± ½ diviziune

numerice cu rezolutia de: - 0,2pX ±6 0,01 pX

J.: l 0,001 pX ± 0,1

r---·· T - a - b -· e - lul nr.3 E rori maxime tolerate la masurarea tensiunii electromotoare prin simulare electrica I I 3.3.2 La verificarea ansamblului ( pX-metru cu electrozi pX si solutii pX ), pX-metrele trebuie sa nu dcpascasca erorile tolerate cuprinse in tabelul nr.4 Tabelul nr.4 Erori maxime tolerate la masurarea pX-ului cu ansamblul µX-metru cu electrozi pX si solutii pX

Tipuri de pX-metre -·

Erori maxime tolerate, pX

analogice -- ±0,4

numerice cu rezolutia de: 0,2 pX ± 0,4 0,01 si/sau 0,001 pX ± 0,03 3.3.3 Panta electrozilor de pX trebuie sa fie minimum 52,40 mV/pX pentru ionii monovalenti si de 26,20 mV/pX pentru ionii bivalenti; 3.3.4 Repetabilitatea indicatiilor pX-metrului trebuie sa nu depascasca ½ din eroarea maxima tolerata la masurarea pX-ului la verificarea prin simulare electrica. 3.4. Ccrinte metrologice si tehnice pentru redoxmetre 3.4 _ l La redoxmetrcle cu scara cu subintervale, punctul zero electric nu trebuie sa se modifice odata cu schimbarea subintervalului; 3.4.2 Elementele de reglaj trebuie sa functioneze corect iar stabilitatea indicatiei la valoarea zero trebuie sa se mentina constanta timp de 60 minute cu o abatere de max.1/2 din eroarea maxima tolerata prevazuta de documentatia tehnica a aparatului, 3 4.3 La verificarea prin simulare electrica a redoxmetrelor analogice, erorile de masurare, pentru oricare reper sau indicatic din intervalul de masurare nu trebuie sa depaseasca valorile mentîonate în tabelul nr.5: Tabelul nr.5: Erorile maxime tolerate pentru redoxmetrele analogice la verificarea prin simulare electrica

Valoarea div, mV 1 - 2 5 10 20 > 20

Eroarea maxima tolerate, mV ±0,6 ·- ±1, 2 ±3 ±6 ± 10 ±1/2 val.div ··---- -- -- - 3.4.4 La verificarea prin simulare electrica a redoxmetrelor digitale, erorile de masurare pentru oricare ind i catie din intervalul de masurare nu trebuie sa depaseasca valorile mentionate în documentatia tehnica a aparatului; 3 4. 5 La verificarea electrozilor de masurare, eroarea maxima tolerata este de± 5 mV fata de valoarea potentialului cunoscut a l s o lutici redox; 3.4. 6 La verificarea de ansamblu a redoxmetrelor ( flparat cu electrozi), erorile maxime tolerate sunt cele prevazute în documentatia tehnica a aparatului.Jn lipsa unei documentatii tehnice, la rcdoxmetrele cu scara analogica erorile maxime tolerate sunt unnatoarele: ± 5 mV la aparatele cu valoarea di v iziunii de 1, 2 si S mV, ± 10 mV la aparatele cu valoarea diviziunii de 10 mV, ±1/2 div.la aparatele cu valoarea diviziunii mai mare de 10 mV; 3.4 7 Repetabilitatea trebuie sa fie ½ din eroarea maxima tolerata de la pct. 3.4 6 3.5. Cerinte metrologice si tehnice pentru oxigenomctre 3.5.1 Eroarea maxima tolerata a analizorului pentru determinarea concent1 ' atiei de oxigen dizolvat din solutii apoase este ± 0, 4 mg!L, 3.5.2 Repetabilitatea indicatii]or trebuie sa nu depasea s ca 0, 2 mg/L; 3.5.3 Eroarea semnalului unificat de iesirc ( pentru aparatele industriale), exprimata in unitati de concentratie trebuie sa nu fie mai mare de ±0,6 mg/L;

4. Atestarea legalitatii 4.1. Atestarea legalitatiî pH-metrelor; pX-metrelor, redoxmetrelor si oxig e nometrelor se realizeaza numai <lupa demonstrarea conformitatii acestora cu cerintele metrologice si tehnice aplicabile, preva z ute in tabelele 6. 9 4.2. Atestarea legalitatii se realizcaza prin aplicarea marcajelor metrologice s i eliberarea unor documente specifice ( certificate de aprobare de model, buletine de verificare metrologica)

Tabelul nr 6: Cerinte metrologice si tehnice aplicabile pH-metrelor

Nr. crt

Cerinta metrologica sau tehnica

Punctul din norma de metrologie legala

Modalitati de control

Aprobare de model

Verificare

initiala

periodica 1

Adecvare 2.7 /NML 001-05

X - - 2

Durabilitate 2.5 I NML 001-05

X - - 3

Protectie împotriva interventiilor neautorizate si a degradarii informatiei 2. 8 /NML 001-05

X - - 4

Informatii furnizate de mijlocul de masurare si înformatii insotitoare 2.9 /NN.l.L 001-05

X - - 5

Indicarea rezultatului masurarii 2. 10/NML 001-05

X - - 6

Posibilitatea evaluarii conforrnitatii 2. 12/NM.. L 001-05

X - - 7

Controlul aspectului pH-metrului 3. 1. 1 / NML 080-05

X

X

X 8

Erori maxime tolerate la masurarea 3.2. 1 / NML 080-05

X

X

X

pH-ului si tensiunii electromotoare prin simulare electrica 9

Erori maxime tolerate la masurarea pH-ului cu ansamblul pH-metru cu electrozi pH si solutii tampon etalon dcpH 3.2.2 / NML 080-05

X

X

X

IO

Panta electrozilor pH 3.2 3 I NMI, 080-05

X

X

X 11

Potentialul de asimetrie al 3.2.4 I NML 080-05

X

X

X •--···- 12

electrodului de masurare -• - 3 2 5 I NivfL - ·--" 080-05

X

X

X - Repetabilitatea indicatiilor pH- metrului

Tabelul nr 7: Cerinte metrologice si tehnice aplicabile pX-metrelor ]

Adecvare 2 7 /NML 001-05

X - - 2

Durabilitate - 2.5 /N1'1L 001-05

X - - 3

Protectie împotriva interventiilor neautorizate si a degradarii 2.8 / N1\1L 001-05

X - - informatici - 4

Informatii

fun1-izatede mijlocul de 29/NML 001-05

X - masurare si informatii insotitoare 5

Indicarea rezultatului masurarii 2.10 I NML 001-05

X - - 6

Posibilitatea evaluarii conformitatii 2.12 /NJVIL 001-05

X - - -· 7 - 8

C_?i:itrol J aspec:tului p -metr:ului Erori maxime tolerate la masurarea tensiunii electromotoare prin simulare electrica

3. L 1 / NML 080-05 3.3.1 I NML 080-05

X X -·-·- X L,

.. ---- X

X

X 9

Erori maxime tolerate la masurarea pX-ului cu ansamblul pX-metru cu electrozi:QX si solutii:rX. ---- Panta electrozilor pX 3.3.2 I NTVIL 080-05

X

X

X -- 10 3 3 3 I NML 080-05

X -- X

X 11

Repetabilitatea indicatiilor pX- metrului 3.3.4 I NML 080-05

X

X

X., - Tabelul nr.8: Cerinte metrologice si tehnice aplicabile redoxmetrelor 1

Adecvare 2.7 /NML 001-05

X - - 2

Durabilitate 2 5 /N]v[L 001-05

X - - 3

Protectie împotriva interventiilor neautorizate si a degradarii informatiei 2.8/NML 001-05

X - - 4

Informatii furnizate de mijlocul de masurare si informatii insotitoare 2.9 /J\TML 001-05

X - - 5

Indicarea rezultatului masurarii 2.10 /Nl\lIL 001-05

X -· - - --- - 6

Posibilitatea evaluarii conformîtatii 2.12 /NML 001-05

X - - 7

Controlul aspectului redoxmetrului 3.1 11 NML 080-05

X

X

X 8

Stabilitatea punctului de zero la schimbarea subintervalului 3.4.1 / NML 080-05

X

X

X 9

Stabilitatea punctului de zero in timp 3.4.2 I NML 080-05 --···· X

X

X 10

Erorile maxime tolerate pentru redoxmetrele analogice la verificarea prin simulare electrica 3.4.3 / NML 080-05

X

X

X 11

Erorile maxime tolerate pentru 3.4.4 I NML 080-05

X

X 4

redoxmetrele digitale la verificarea prin simulare electrica 12

I--- • -- ·· ·· · 13

Verificarea electrozilor de masurare 3.4 5 I

NN1L 080-05

X

X

X

Verificarea de ansamblu a red ox metrului 3 4.6 / NML 080-05

X

X

X 14

Repetabilitatea indicatiilor redo x metmlui 3 4.7 I NML 080-05

X

X

X ·- ··- • --- T · a - be · l · ul nr 9 Cerinte metrologice si tehnice aplicabile oxi g enom e tr e lor •· - - - ·. •, · · - -· • ·

A d ecv a re 2 7 /N11L 001-05 X - - Durabilitate 2. 8 /NrvIL 001-05 fi - ·- Informatii furni z ate d e mijlocul de 2 9 / NML 001-05 masurare si informatii in s otitoarc _,.

Po - s - ibilitatea evaluari i conformitatii Contro l ul asp e ctu1ui oxi g enometrului Indicarea rezu ltatului ma sura rii Eroarea sem.. nalului unificat

X

X

X

10

X

X

- - - 3. 5. 3

I NML 080-05

3 5. 2 / NML 080-05

Repetabilitatea indicatiilor o:x.igenometrului

9

..

X

X

X --- --- -- - X

3.5.1 / NML 080-05

Eroarea m a xima t o lerata a oxig e nometmlui

8

X

X

X

3 1.1 / N.ML 080-05

7

- -

X

2. 12 / NTvIL 001-05

6

- -

X

2. lO /NML 001-05

X

5

-- ·

4

- - - - - -

- -

--- - -- -

X

- - informatici

Protectie impotrîva interventiilor neautorizate s i a degradarii

- -

X

001-05

---·

2. 5 I l\ ifL

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 076-05 îConductometre pentru determinarea conductivității electrolitice a soluțiilor apoase“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 076-05 îConductometre pentru determinarea conductivității electrolitice a soluțiilor apoase“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Procedura P 49-98 îConductometre“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a procedurii menționate la art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială; — o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare. Art. 4. — Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui. p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală, Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 298. *) Ordinul nr. 298/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis. **) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEXA NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 076-05 "Conductometre pentru determinarea conductivitatii electrolitice a solutiilor apoase"

l Domeniu de aplicare

l.1 Prezenta normă de metrologie legală stabilește cerințele metrologice si tehnice și modalitățile de atestare a legalității, specifice conductometrelor utilizate la determinarea conductivitatii electrolitice a solutiilor apoase in domeniul de masurare (20.200 OOO) µS/cm in scopul asigurarii corectitudinii masurarilor in laboratoarele de analiza a calitatii apelor poluate, laboratoarele de biologie etc. Pentm a putea fi introduse pe piață, puse în funqiune sau utilizate în măsurările de interes public, conductometrele trebuie să îndeplinească atat cerintele metrologice si tehnice prevăzute în prezenta normă de metrologie legala cat si cerintele aplicabile din norma de metrologie legala NML 001-05 "Cerinte metrologice si tehnice comune mijloacelor de masurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerintelor din normele mai sus mentionate remlta din tabelul 2

].2 Terminologie

In sensul prezentei norme de metrologic legală, termenii specifici sunt definiți după cum urmează:

I 2.1 Conductometre: aparate pentru masurarea conductivitatii electrolitice alcatuite din modulul electronic si celula de conductivitate electrolitica

Dupa modul lor de utilizare conductometrele se clasifica în conductometre portabile si conductometre stationare (de laborator si de proces )

2 Cerințe metrologice și tehnice specifice conductometrelor 2.1 Cerintc metrologice 2.1.1 Erori maxime tolerate Erorile determinate in conditii nominale de functionare si in absenta oricarei perturbatii trebuie să fie mai mici decât erorile maxime tolerate specificate de producator, dar nu pot depasî valorile prevăzute in tabelul l. Tabelul 1 Erori maxime tolerate

Interval de masurare, µS/cm

Eroarea tolerata, µS/cm 20.. 200 · - - 200

2 OOO

6

60 2 000...20 OOO

600 -- ------------ 20 OOO

200 OOO ···--- 6000 2.1.2 Repetabilitatea indicatiilor aparatelor nu trebuie sa depaseasca ½ din valoarea erorii maxime tolerate specificate in tabelul 1. 2.1.3 Eroarea de masurare a temperaturii trebuie sa nu depaseasca ±1 °C în domeniul de temperatura pentru care se realizeaza compensarea automata a conductivitatii electrolitice cu variatia temperaturii solutiei de rnasurat. 2.1.4 Eroarea de masurare la compensarea automata a conductivitatii electrolitice cu variatia temperaturii solutiei de masurare trebuie sa nu depascasca t 5% din valoarea maxima a fiecarui interval de masurare specificat in tabelul 1. Eroarea de masurare a conductometrului trebuie sa se incadreze in erorile specificate la punctele 2.1.3 si 2.1.4 in urmatoarele conditii: 2.1.5 -variatia temperaturii mediului ambiant: (5,0

30,0) °C; 2.1.6 -dupa probele de vibratii si zdruncinari; 2.1.7 -<lupa proba de functionare continua (200 ore pentru aparate stationare si 48 ore pentru aparate portabile) 2.2 Cerinte tehnice 2 2 I Aparatele trebuie sa corespunda constructiv cu documentatia tehnica a producatorului. 2.2.2 Partile constituente ale aparatelor trebuie sa nu prezinte urme de lovituri, pete de coroziune, deformari vizibile. Celula de conductivitate trebuie sa nu prezinte fisuri ale corpului celulei sau deteriorari ale suprafetelor electrozilor. Cablul de conectare a celulei de conductivitate electroHt-ica la conductometru trebuie sa nu prezinte deteriorari mecanice sau întreruperi pe circuit. 2.3 Protecția Împotriva intervențiilo1· neautorizate și a degradării informației 2.3.1 Conductometrele trebuie să fie prevăzute cu mijloace de protecție/sigilare concepute astfel încât să prevină demontarea, modificarea sau reglarea, fără distrugerea acestor mijloace de protecție. 2. 3.2 In cazul în care accesul la parametrii care influențează rezultatele măsurării nu este protejat prin mijloace de sigilare mecanice, protecția trebuie să îndeplinească simultan următoarele două condiții: - accesul trebuie să fie permis numai persoanelor autorizate, prin utilizarea unor coduri (parole) sau a unui dispozitiv special (cheie hard); sistemul trebuie să permită schimbarea codului; - dacă este posibilă memorarea mai multor intervenții și dacă este atinsă capacitatea maximă de memorare, o înregistrare nouă trebuie să se poată face după ștergerea celei mai vechi dintre interventiite anterioare 2.3. 3 În, cazul aparatelor cu părți componente interschimbabile care pot fi deconectate de către utilizator, trebuie să fie îndeplinite simultan următoarele condiții; - accesul, prin deconectarea părților componente interschimbabile, nu trebuie să fie posibil âacă nu sunt îndeplinite prevederile punctului 2 3 3; - interpunerea oricărni dispozitiv care poate influența exactitatea trebuie să fie prevenită prin mijloace de securitate electronice și informatice, sau, dacă aceasta nu este posibil, prin mijloace mecanice. 2.4 Unită ți de măsură: µS / cm sau mS/cm 3 Atestarea legalității

3. I Atestarea legalității unui aparat se realizează numai după demonstrarea conformității acestuia cu cerințele metrologice și tehnice aplicabile prevăzute în tabelul 2.

Tabelul 2- Cerinte metrologice si tehnice specifice modalitatilor de control metrologic legal

INr. crt.

C--- -·

I

Cerința metrologică sau tehnică

Punctul din norma de metrologie legală

Modalităti de control

Aprobare de model

Verificare metrologică

inițială

periodică

Adecvare 2.7/NML 001-05

X 2

lnformatii furnizate de mijlocul de masurare si informatii insotitoare 2.9/NML 001-05

X

X

X 3

Indicarea rezultatului masurarii 2 10/NML 001-05

X 4

Posibilitatea evaluarii conformitatii 2.12/NML 001-05

X 5

Erori maxime tolerate 2 1.1/ NML 076-05

X

X

X ·- 6

Repetabilitatea indjcatiilor 2. 1.2/ NML 076-05

X

X 7

Eroarea de masurare a temperaturii 2 1.3/NML 076-05

X

X

X 8

Eroarea de masurare la compensarea automata a conductivitatii cu variatia temperaturii 2.1.4/ NML 076-05

X

X

X 9

Eroarea de masurare in domeniul de temperatura al mediului ambiant de ( 5... 30) 0 c 2.1.5/ NML 076-05

X

X ]O

Eroarea de masurare dupa vibratii si zdruncinari 2 1 6/ NML 076-05

X 11

Eroarea de masurare <lupa proba de functionare continua 2.1.7/NivlL 076-05

X 12

Corespondenta cu documentatia 2.2.1/ NML 076-05

X

X

X 13

Integritatea aparatului 2. 2.2/ NML 076-05

X

X

X 14

Protecția împotriva intervențiilor neautorizate și a degradării informației 2.8 /N1v1L 001-05 2.3 / NNIL 076-05

X

X

X

3.2 Conformitatea unui mijloc de măsurare cu toate cerințele prevăzute în prezenta normă se atestă prin marcaje metrologice: marcajul aprobării de model și marcajul de verificare metrologică. Marcajele metrologice pot fi însoțite, după caz, de documente specifice: certificate de aprobare de model și buletine de verificare metrologică

3 3 Marcajul aprobării de model se aplică în conformitate cu prevederile certificatului aprobării de model. Marcajul de verificare metrologică se aplică, de către laboratorul care a efectuat verificarea metrologică. Totodată se aplică o sigilare prin utilizarea unor mijloace și metode destinate să împiedice intervențiile neautorizate asupra mijlocului de măsurare verificat

3.4 Este interzisă aplicarea marcajelor într-o manieră care ar putea să provoace confuzii privind semnificația, forma, vizibilitatea sau claritatea lor

3.5 În cazul unui mijloc de măsurare constituit dintr-un set de dispozitive și/sau subansambluri care funcționează împreună, marcajele se aplică pe dispozitivul/subansamblul principal al mijlocului de măsurare

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 079-05 îUmidimetre“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 079-05 îUmidimetre“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește normele de metrologie legală NML 9-08-96 îUmidimetre pentru grăunțe de cereale și semințe oleaginoase“ și NML 8-09-98 îUmidimetre pentru lemn“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a reglementărilor prezentate la art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială; — o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4. — Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 299.

*) Ordinul nr. 299/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEXA

NORMA DE 1"1ETROLOG1E LEGALĂ NML 079-05 ăUmidimetre"

1 Domeniu de aplicare 1 1 Prezenta normă de metrologie legală stabilește cerințele metrologice și tehnice pe care trebuie să Ie îndeplinească mijloacele de măsurare utilizate pentru măsurarea umidității eșantioanelor de grăunțe de cereale și semințe oleaginoase de diferite specii, de lemn de diferite specii și dimensiuni și de tutun de diferite soiuri, denumite în continuare ă umidimetre". 1.2 Pentru a putea fi introduse pe piață, puse în funcțiune sau utilizate în măsurările de interes public, umidimetrele trebuie să îndeplinească atât cerințele metrologice și tehnice prevăzute în prezenta normă, cât și cerințele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Api icabilitatea cerințelor rezultă din tabelele nr. I, 2 și 3. 1.3 Prevederile prezentei norme de metrologie legală se aplică numai umidimetrelor cu care se efectuează măsurări asupra unor eșantioane statice de grăunțe și semințe, de lemn și de tutun. 2 Cerințe metrologice și tehnice 2.1 Cerințe comune tuturor umidimetrelor

2.1 1 Construcția umidimetrelor trebuie să fie robustă și să nu prezinte deteriorări mecanice care să influent > eze buna funct, ionare. 2.1.2 Comutatoarele, tastele, potențiometrele, elementele dispozitivelor indicatoare trebuie să fie în bună stare de funcționare, conform documentației tehnice. 2.1.3 Traductorul de măsurare trebuie să nu prezinte deformări sau deteriorări și trebuie să fie prevăzut cu indicații clare privind conexiunile necesare (în cazul când acesta este separat de umidîmetru). 2.1.4 Forma și dimensiunile de gabarit ale umidimetrelor trebuie să fie conform documentației tehnice 2 1 5 Masa umidimetrelor trebuie să fie conform documentației tehnice. 2 1.6 Dispozitivul indicator trebuie să satisfacă următoarele condiții: 2.1 6. 1 Diviziunea (digitul) trebuie să fie egală cu una din următoarele valori: O, l %; 0,2 %; 0,5 %, astfel încât, oricare ar fi valoarea umidității indicată direct sau indirect de umidimetre, acest număr să rămână.s 1/2 din eroarea max1mă tolerată 2.1.6.2 Umidimetrele al căror principiu de măsurare nu este acela al uscării prin încălzire, trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv care să permită determinarea unei valori de calibrare. 2.1.6.3 Dacă reglajul de zero există, acesta trebuie să se poată efectua continuu. 2.1.6.4 În cazul dispozitivelor indicatoare analogice, lungimea diviziunii scării gradate trebuie să fie cel puțin egală cu 1,25 mm, atât pentru scările gradate în procente, (%), cât și pentru scările convenționale Reperele scării gradate trebuie să fie de grosime egală Acul indicator trebuie să fie vizibil clar, grosimea lui să fie cel mult egală cu 1/4 din lungimea diviziunii, iar extremitatea sa trebuie să acopere cel puțin a treia parte din lungimea celor mai scurte repere. Valoarea de calibrare și, eventual, zero-ul trebuie să poată fi citite cu o eroare egală cu cel mult 1/2 din lungimea diviziunii. 2.1.6.4.1 Indicare directă a umidității Scara gradată trebuie să fie cifrată la fiecare valoare întreagă a umidității, exprimată în procente, (%). Atunci când acul indicator se deplasează, indicația zero trebuie să fie marcată clar printr-un reper, iar deplasarea acului indicator pentru reglajul de zero trebuie să se facă într-un domeniu total mai mare de 2 % din lungimea scării. 2.1.6.4.2 Indicare indirectă a umidității Valoarea diviziunii scărîi convenționale - valoare convertită în unitate de umiditate - trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu valoarea diviziunii definite la pct. 2.1.6.1. Toate numerele de pe scara convențională trebuie să fie cuprinse în tabelele de conversie. 2.1.6.5 Dispozitive indicatoare numerice

Pentru un dispozitiv cu indicare discontinuă, cu cifre aliniate, acestea trebuie să aibă o inălțime de cel puțin 1O mm. În cazul unei scări convenționale, toate numerele care apar pe dispozitivul indicator numeric trebuie să fie cuprinse în tabelele de conversie. 2 1.7 Umidimetrelc constituite dintr-un dispozitiv de uscare și un dispozitiv de cântărire trebuie să

corespundă următoarelor cerințe. 2.1 7 1 Masa eșantionului destinată măsurării umidității trebuie să fie de cel puțin 5 g. 2. l 7. 2 Exactitatea balanței și a greutăților trebuie să fie în concordanță cu clasa de exactitate stabilită de producător. 2. 1 7.3 Cupele de uscare și talerele balanței trebuie să fie din material inoxidabil și să nu absoarbă umiditatea. 2 1.7.4 Atunci când procedeul de măsurare nu este automat, sfârșitul uscării trebuie să fie semnalizat de către un dispozitiv optic sau sonor. 2. l.8 Pe carcasa umidimetrelor sau pe o etichetă aplicată pe aceasta trebuie să fie inscripționate următoarele: - denumirea sau marca firmei producătoare; - denumirea aparatului; - marcajul aprobării de model; - anul de fabricație, - sena, - tensiunea electrică de alimentare. 2.1.9 Cutia care conține părțile mecanice, electrice și electronice ale umidimetrelor trebuie să fie construită astfel încât să poată fi sigilată sau marcată pentru protecție. Totuși, ea trebuie să permită, dacă este necesar, încărcarea bateriei de alimentare electrică sau schimbarea ei, fără distrugerea sau modificarea sigiliilor. 2.2

Cerințe specifice umidimctl'clor pentru grăunțe de cereale și semințe oleaginoase Umidimetrele, fie de categorie A, fie de categorie B (conform pct. 2.2. 6 si 2. 2.7), aparțin uneia din clasele de exactitate, clasa I sau clasa II, pentru care valorile erorilor maxime tolerate sunt specificate mai jos. 2.2.1 Erori maxime tolerate Erorile maxime tolerate, exprimate ca valori absolute ale indicațiilor umidității sunt· 2 2.1.1 Pentru umidimetrele de clasă I ± 0,3 % pentru grăunțe de cereale, altele decât porumbul, orezul și sorgul și semințe oleaginoase, altele decât floarea-soarelui, dacă umiditatea este 1O % si 3 % din valoarea umidității pentru aceleași grăun e de cereale și semințe oleaginoase în cazul în care umiditatea acestora este > 10%; ± 0,4 % pentru porumb, orez, sorg, floarea-soarelui, dacă umiditatea este 1O % și 4 % din valoarea umidității pentru aceleași grăunțe de cereale și semințe oleaginoase în cazul în care umiditatea acestora este > 1O %. 2.2. l.2 Pentru umidimetrele de clasă U ± 0,4 % pentru grăunțe de cereale, altele decât porumbul, orezul și sorgul și semințe oleaginoase, altele decât floarea-soarelui, dacă umiditatea este:::; 1O % și 4 % din valoarea umidității pentru aceleași grăunțe de cereale și semințe oleaginoase în cazul în care umiditatea acestora este > 10%; ± 0,5 % pentru porumb, orez, sorg, floarea-soarelui, dacă umiditatea este::; 10 % și 5 % din valoarea umidității pentru aceleași grăunțe de cereale și semințe oleaginoase în cazul în care umiditatea acestora este > 1O %. 2.2.2 Erori maxime tolerate datorate variației temperaturii mediului ambiant între 5 °c și 40 °C și variației tensiunii electrice de alimentare între 187 V și 242 V Erorile maxime tolerate, exprimate ca valori absolute ale indicațiilor umidității, admise în condițiile de mai sus ale variației temperaturii ambiante și a tensiunii electrice de alimentare, sunt egale cu suma dintre erorile maxime tolerate menționate la pct. 2. 2.l și 0,2 %. 2.2.3 Indicare directă sau indirectă a umidității 2 2.3.1 Umidimetre cu indicare directă a umidității Atunci când umidimetrele indică direct umiditatea fără să fie necesar a se utiliza tabele de conversie pentm diferite specii și atunci când ele sunt prevăzute cu un dispozitiv care permite selectarea speciei de grăunțe sau de semințe asupra căreia se efectuează măsurarea, acesta trebuie să fie construit astfel încât manevrarea sa să fie perfect vizibilă de către părțile prezente la măsurări și ca el să poată face să apară în mod clar denumirea speciei selectate 2.2.3.2 Umidimetre cu indicare indirectă a umidității Atunci când umidimetrele nu indică direct umiditatea, ele trebuie să fie însoțite de tabel(e) de conversie necesar(e) pentru determinarea umidității fiecărei specii de grăunțe sau semințe supuse măsurării. 2.2.4 Cerințe generale referitoare la tabele de conversie și tabele de corecție 2.2.4.1 Atunci când un umidimetru necesită utilizarea tabelelor de conversie sau de corecție, trebuie să fie îndeplinite următoarele cerințe - aceste tabele constituie anexe obligatorii ale aparatului ș i trebuie să fie supuse operației de încercare/verificare împreună cu umidimetrul La verificarea periodică a umidimetrelor de acest tip se va specifica în buletinul de verificare:,,

conform tabelelor anexate", - producătorul trebuie să inscripționeze pe o parte vizibilă a umidimetrului, în apropierea dispozitivului indicator, o mențiune scrisă care să indice necesitatea utilizării acestor tabele; - dacă aceste tabele nu sunt legate solidar de umidimetru de către producător; ele trebuie să aibă inscripțiile generale deja aplicate pe aparat; - umidimetrul trebuie să fie însoțit de un manual de utilizare suficient de clar și detaliat 2.2.4.2 Atunci când un umidimetru necesită utilizarea tabelelor de corecție fără oricare tabel de conversie, scara sa de indicație trebuie să fie gradată în procente, (%). 2.2.5 Indicația rezultatului măsurării nu trebuie să fie niciodată ambiguă. 2.2.6 Umidimetre de categorie A În plus față de cerințele tehnice generale, la care trebuie să corespundă toate umidimetrele, umidimetrele de categorie A se supun următoarelor cerințe 2.2.6.1 Umidimetrele de categorie A trebuie să fie în întregime automate; ele trebuie să se prezinte sub forma unui singur și unic aparat și toate părțile să servească la transformarea unui eșantion (măcinare, încălzire etc.) sau la măsurarea parametrilor fizici sau chimici care intervin în calculul rezultatului final al umidității (dispozitiv de cântărire, sonda de temperatură etc.) trebuind să fie integrate în acelasi aparat. Dacă se folosesc dispozitive de triere și de curățire, ele pot fi separate de umidimetru. 2.2.6.2 Ele trebuie să conțină un dispozitiv de imprimare a rezultatelor măsurării; acest dispozitiv trebuie să fie integrat în umidimetru sau situat în imediata apropiere a acestuia. Rezultatele măsurării trebuie să fie imprimate în cifre aliniate și rotunjite la valoarea diviziunii cea mai apropiată. Tipărirea trebuie să repete indicația dacă aceasta este numerică. Indicarea grăunțelor sau semințelor trebuie să fie specificată pe tichetul de tipărire, dacă umidimetrul conține un dispozitiv de selectare a speciilor. 2.2.6.3 Sunt obligatorii diferite dispozitive de protecție

a) Protecție a tipăririi Atunci când indicatorul este analogic, tipărirea rezultatului nu trebuie să fie posibHă înainte de sfârșitul măsurării.

Atunci când indicatorul este numeric, indicarea și tipărirea rezultatului nu trebuie să fie posibile înainte de sfârșitul măsurării.

b) Umidimetrul trebuie să fie conceput astfel încât să fie necesar să se efectueze operația de golire completă a cavității de măsurare pentru a fi posibilă o nouă măsurare. 2.2.7 Umidimetre de categorie B

În plus față de cerințele tehnice generale, la care trebuie să corespundă toate umidimetrele, umidimetrele de categorie B se supun următoarelor cerințe. Ele pot fi automate, semiautomate sau manuale șî sunt prevăzute cu mai multe dispozitive separate care necesită manevrări. 2.2.7.1 Atunci când principiul de măsurare al umidimetrului impune turnarea în cavitatea de măsurare a unui eșantion de grăunțe sau de semințe de masă fixă, dispozitivul de cântărire utilizat trebuie să fie robust și trebuie să permită determinarea masei eșantionului cu exactitatea stabilită de producător. 2.2.7.2 Atunci când principiul de măsurare al umidimetrnlui impune luarea temperaturii eșantionului de măsurare, acest dispozitiv de măsurare a temperaturii trebuie să fie robust și solidar c:u ansamblui părții de măsurare. Exactitatea de determinare a temperaturii se stabilește de către producător. 2 2.7.3 Atunci când umidimetrul este prevăzut cu un dispozitiv de reglaj al zero-ului, acesta poate fi accesibil pentrn utilizator, dar el trebuie să fie conceput astfel încât manevrarea sa să fie ușor de remarcat de către părțile prezente la măsurări 2.2.8 Inscripții

O placă indicatoare fixă trebuie să indice: - categoria:în care este clasat modelul; - dasa de exactitate a aparatului, - speciile de grăunțe și semințe pentru care este utilizat umidimetrul și, pentru fiecare dintre ele, domeniul de măsurare atunci când acesta nu apare în mod distinct pe dispozitivul indicator. Atunci când aceste indicații sunt prea numeroase pentrn a fi inscripționate în mod clar pe placa indicatoare este suficjentă mențiunea următoare:,,speciile și domeniile de măsurare pentru care acest umidimctrn este utilizat sunt indicate în documentația tehnică"; - domeniul de temperatură pentru care este construit umidimetrul 2.3 Cerințe specifice umidimetrelor pentru lemn 2 3. l Domeniul de măsurare a umidității trebuie să fie cuprins cel puțin în intervalul (4,0... 100,0) %. 2.3.2 Eroarea maximă tolerată, în valoare absolută, este de± 2,0 %. 2.3.3 Repetabilitatea indicațiilor trebuie să fie de 1/2 din eroarea maximă tolerată de 1a pct 2.3 2 2.3.4 În intervalul de temperatură (5...40) °C, umidimetrele trebuie să se încadreze în eroarea maximă tolerată de la pct. 2 3.2. 2.3.5 Stabilitatea indicației umidimetrelor în intervalul de timp de 1 min trebuie să fie_<::; ldiv/digit 2.4 Cerințe specifice umidimetrelor pentru tutun 2.4.1 Domeniul de măsurare a umidității trebuie să fie conform documentației tehnice. 2.4.2 Eroarea maximă tolerată, în valoare absolută, este conform documentației tehnice. 2.4.3 Repetabilitatea indicațiilor trebuie să fie 1/2 din eroarea maximă tolerată de la pct. 2.4.2. 2.4.4 Eroarea datorată variației temperaturii mediului ambiant, la funcționarea umidimetrelor în condiții nominale, trebuie să nu depasească eroarea maximă tolerată de la pct. 2.4.2. 3 Atestarea legalității 3.1 Atestarea legalității umidimetrelor se realizează numai după demonstrarea conformității acestora cu cerințele metrologice și tehnice menționate în tabelele nr 1, 2 sau 3, pentru fiecare modalitate de control aplicabilă la introducerea pe piață și punerea în funcțiune, respectiv în utilizare. 3.2 Atestarea legalității se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice și prin eliberarea unor documente specifice, conform prevederilor instrncțiuni1or de metrologie legală. 2

Adecvare 2.7/NML 001-05

X - - 3

Protecție împotriva intervențiilor neautorizate și a degradării informatiei 2. 8/NML 001-05

X - - 4

Informații pe car e trebuie să le prezinte mijlocul de măsurare și informații însoțitoare 2 9/NML 001-05

X - - 5

Indicarea rezultatului măsurării 2 l 0/NML 001-05

X - - 6

Posibilitatea ev a luării conforrnitătii 2. 12/NML 001-05

X - - 7

Controlul construcției 2.1. 1 / NML 079-05

X

X

X 8

Controlul comutatoarelor, tastelor, potențiometrelor, elementelor dispozitivelor indicatoare 2.1.2 / NML 079-05

X

X

X _ 9 _ Controlul traduct o rului de măsurare 2. 1 3/NML 079-05 - X

X

X 10

Forma si dimensiunile de gabarit 2. 1.4/NML 079-05

X - - 11

Masa.. 2. 1.5/NML 079 - 05

X - - 12

Dispozitivul indicato r 2.1.6/NML 079 - 05

X

X

X 13

Umidimetre constituite dintr-un dispozitiv de uscare și un dispozitiv de cântărire 2.1.7/NML 079-05

X

X

X 14

Inscripții generale 2.1.8/NML 079-05

X - X

X 15

Sigilii 2.1. 9/NJ\1L 079-05

X

X

X 16

Domeniul de măsurare 2. 3. 1/NML 079-05

X

X

X 17

Eroarea maximă tolerată 2. 3. 2 / NML 07 9 -05

X

X

X 18

Repetabilitatea indicațiilor 2.3. 3/NML 079-05

X

X

X 19

Eroarea maximă tolerată datorată v ariației temperaturii mediului ambiant,,. 2.3.4/NML 079-05

X - - 20

Stabilitatea indicatiei 2. 3. 5/NivlL 079-05

X

X

X, Tabelul nr. 3 Cerințe metrologice și tehnice aplicabile urnidimetrelor pentru tutun

Nr. crt.

Cerința metrologică sau tehnică

Punctul din nonna de metrologie legală

Modalități de control

Aprobare de model

Verificare metrologică

inițială

periodică 1

Durabilitate 2. 5/NivlL 001-05

X - - 2

Adecvare 2. 7/N1v1L001-05

X - - 3

Protecție împotriva intervențiilor neautorizate și a degradării informației 2. 8/N1v1L001-05

X - - 4

Informații pe care trebuie să le prezinte mijlocul de măsurare și informații însoțitoare 2. 9/NML 001-05

X - - 5

Indicarea rezultatului măsurării 2.10 / NML 001-05

X - - 6

Posibilitatea evaluării conformității 2. 12/NML 001-05

X - - 7

Controlul construcției 2.1.1/N1v1L 079-05

X

X

X 8

Controlul comutatoarelor, tastelor, potențiometrelor, elementelor dispozitivelor indicatoare 2.1. 2/NML 079-05

X

X

X 9

Controlul traductorului de măsurare 2.1. 3/NML 079-05

X

X

X 10

Forma și dimensiunile de gabarit 2.1. 4 / NML 079-05

X - - 11

Masa 2.1.5/NML 079-05

X - - 12

Dispozitivul indicator 2 1.6/NML 079-05

X

X

X 13

Umidimetre constituite dintr-un dispozitiv de uscare și un dispozitiv de cântărire 2 1. 7/N.ML 079-05

X

X

X 14

Inscrip_ții generale 2.1.8/NML 079-05

X

X

X 15

Sigilii

2. 1. 9/NML 079-05

X

X

X 16

Domeniul de măsurare 2 4 l/N.\v1L 079-05

X

X

X 17

Eroarea maximă tolerată 2 4 2/NML 0 - 79-05

X

X

X 18

Repetabilitatea indicațiilor 2.4. 3fNj\1L 079-05

X

X

X 19

Eroarea maximă tolerată datorată variației temperaturii mediului ambiant 2.4.4/NN1L 079-05

X - - BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 064-05 îTermometre medicale“*) În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 064-05 îTermometre medicale“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește normele de metrologie legală NML 4-02-97 îTermometre electrice medicale cu dispozitiv de maxim“, NML 4-03-97 îTermometre electrice medicale cu măsurare continuă“ și NML 7-03-97 îTermometre medicale maximale din sticlă cu mercur“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3. Art. 3. — Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normelor prezentate la art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, pe o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice. Art. 4. — Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui. p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală, Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 300. *) Ordinul nr. 300/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis. **) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEXA NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 064-05 "Termometre medicale" l. Domeniul de aplicare

l. l Prezenta norma de metrologie lega1ă stabilește cerințele metrologice și tehnice pe care trebuie să le îndeplinească, după introducerea pe piață și punerea în funcțiune, termometrele electronice medicale utilizate Ia măsurarea temperaturii corpului uman. 1. 2 Pentru a putea fi utilizate în măsurările de interes public, termometrele medicale prevăzute la punctul 1.1 trebuie să îndeplinească cerințele metrologice și tehnice prevăzute în prezenta normă. Termometrele electronice medicale sunt mijloace de măsurare a temperaturii, cu dispozitiv de maxim sau cu măsurare continuă, care se prezintă ca un ansamblu de măsurare alcătuit dintr-un traductor de temperatură și un aparat indicator.

În funcție de modul de conectare la aparatul indicator traductorul de temperatură poate fi interschimbabil sau neinterschimbabil. La rândul său, traductorul interschimbabil poate fi reutilizabil, destinat unei singure utilizări (de unică folosință), sau cu destinație specială. Din punct de vedere al soluției constructive, traductoarele folosite pentru termometrele electronice medicale pot fi: termorezistențe, tennocupluri, termistoare, dispozitive semiconductoare (diode, tranzistoare, circuite integrate, etc. ), detectoare de radiație termică. Traductorul de temperatură poate fi integrat în aparatul indicator sau poate fi un subansamblu de sine stătător. Aparatul indicator este alcătuit din urmatoarele blocuri fimcționale: - blocul de prelucrare analogică a semnalului furnizat de traductorul de temperatură; convertor analog-digital; - bloc de alimentare, bloc de afisare

Termometrele electronice medicale pot fi alimentate fie de la rețea, fie de la baterii sau de la alte surse auxiliare de alimentare.,. i.3 Prezentă normă nu este aplicabilă termometrelor medicale din sticlă cu lichid, cât și dispozitivelor și instalațiilor de măsurare care determină distribuția bidimensională sau tridimensională a temperaturii corpului uman (de exemplu instalații care folosesc o matrice bidimensională de senzori, în general termistoare, sau sisteme de achiziție a imaginilor termice).

2. Cerințe metrologice si tehnice 2.1 U nitatea de măsura trebuie să fie gradul Celsius, 0 C. 2 2 Domeniul de măsurare trebuie să fie cel puțin de la 35,5 ° C la 42 °C. 2.3 Rezoluția și erorile de măsurare ale termometrelor electronice medicale,

în condiții de referință: temperatura mediului ambiant (23 ± 5) °C, umiditatea relativă (50 ± 20) %, pentru domeniul (35,5

42) °C trebuie să nu depășească valorile din tabelul I.

Tabelul 1 -Rezolutia și erori maxime tolerate ( ° C)

Clasă de exactitate

Rezoluție

Erori maxime tolerate pentru

Ansamblu

Aparat indicator

Traductorul de temperatură 1 0,01 ±0,15 ± 0,05 ± 0,IO 2

O,1 ±0,20 ±0, 10 ± 0,10 2.4 Pentru valori ale temperaturii situate în afara domeniului (35,5... 42, 0) ° C erorile maxime tolerate sunt duble față de cele prezentate în tabelul 1. 2.5 Termometrele electronice medicale trebuie să nu prezinte defecte care să afecteze rezultatul măsurării. 2.6 Termometrele electronice medicale trebuie să fie înso. tite de o documentat, ie de utilizare

(prospect, carte tehnică, etc. ) care să conțină cel puțin următoarele informații

- o listă a componentelor termometrului și o schemă bloc a circuitului din care să reiasă clar principiul de măsurare - domeniul de măsurare al termometrului, luând în considerare atât domeniul de măsurare al traductoarelor interschimbabile, cât și pe cel al aparatului indicator; - timpul minim de atingere a echilibrului termic; - proceduri de lucru, de instalare, tensiunea de alimentare - o identificare a componentelor și a părților interschimbabile corespunzătoare, cum ar fi traductoarele și, dacă este cazul, cablurile de conectare și bateriile; - instmcțiuni și precauții pentru dezinfectarea și curățirea traductoarelor de temperatură, - precauții privind protecția operatorilor; - informații privind mediul de utilizare, depozitare și transport al termometrului

3. Atestarea legalității

3. 1 Pot fi supuse verificării metrologice periodice sau după reparare numai termometrele care au fost introduse pc piață și puse în funcțiune confonn prevederilor legale. 3. 2 Termometrele electronice medicale care îndeplinesc toate c rințele metrologice și tehnice din prezenta normă sunt admise la verificarea metrologică periodică. In acest caz, atestarea legalității se realizează prin emiterea buletinului de verificare cu decizia ăADMIS " si marcajul verificării metrologi ce. 3.3 Termometrele electronice medicale care nu îndeplinesc una sau mai multe cerințe metrologice și tehnice din prezenta normă sunt respinse la verificare și sunt declarate nelegale, utilizarea lor fiind interzisă. În acest caz nu se marchează cu marca metrologică de verificare si se emite buletin de verificare cu decizia ăRESPINS".

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05 îAparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)“*) În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 021-05 îAparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Norma tehnică de metrologie NTM 2-191-94 îVerificarea metrologică și exploatarea aparatelor de măsurat viteza de circulație a autovehiculelor — cinemometre“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3. Art. 3. — Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/ completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare. Art. 4. — Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui. p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală, Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 301. *) Ordinul nr. 301/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis. **) Anexa este reprodusă în facsimil. ANT:'.XĂ NORMA DE METROLOGIB LEGALĂ NML 021- 05 "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometi·e)" l Domeniu de a11licare 1.1 Prezenta normă de.rnetrologie legală stabilește cerințele metrologice și tehnice pe care trebuie să le îndeplinească cinemometrele utilizate de poliția rnticră la măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor pc drnmurile publice Prezenta nofmă de metrologie legală se referă atât la cincmometrele care funcționează numai în regim staționar, cât și la cinemometrele care foncționează atât în regim staționar, cât și in regim de deplasare a autovehiculuh1i. pe care sunt instalate (auto v ehicul de patrnlare) 1.2 Pentru a putea fi introduse pc piață, puse în funcțiune sau utilizate în măsurările de interes public, cinemometrele pre v ăzute la punctul 1 1 trebuie să îndeplinească atât cerințele metrologice și tehnice prevăzute în prezenta normă, cât și cerințele aplicabile din norma de metrologie legală NML 00 l -05 "Cerințe metrologice și tehnice comune rnijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legcu" Aplicabilitatea cerințelor din normele mai sus menționate rezultă din tabelul I 1.3 Cinemometrele sunt mijloace de măsurare care măsoară și afișează viteza de deplasare a autove­ hiculelor aflate în mișcare î n traficul rutier, din exteriorul acestora și independent de caracteristicile autovehiculelor a căror viteză este măsurată Principalele blocuri funcționale ale unui cinemometru sunt - blocul de măsurare, care arc ca element principal un traductor specializat care convertește viteza de deplasare într-un semnal electric - blocul de prelucrare și afișare, care realizeazft coiwersîa semnalului electric în unități de viteză și afișează valoarea acesteia direct în km/h. - blocul înregistrator, care poate fi constituit dintr-un aparat special de fotografiat, dintr-un sistem videoînregistrator, etc și are rolul de a înregistra imaginea autovehiculului care a depășit o v aloare prestabilită a vitezei.

l.4 După destinația uti1izării lor, cinernometrele se p o t cla s ifica în

a) cinemometre destinate aAi. utilizate num a i în regim staționar, care pot fi instalate atât pe autovehicule, cât și în exteriorul acestora, pe teren În cazul montării lor pc un autovehicul, aceste tipuri de cinemometre pot fi utilizate pentru măsurări numai când autovehiculul respectiv staționează și este poziționat corect față de direcția de deplasare in trafic a celorlalte autovehicule.

b) cincmometre destinate a fi utilizate atât în regim staționar, cât și în regim de deplasase a autovehiculului pc care sunt instalate. În acest caz, cinemometrul trebuie să fie prevăzut cu un dis­ pozitiv specializat, care să poată măsura viteza de deplasare a autovehiculului pe care este instalat 2 Termîriologîc 2.1 unghi de incidență: unghiul format de direcția de propagare a undei electromagnetice incidente (la cinernometrele radar) și direcția de deplasare a autovehiculului a cărni viteză este măsurată, 2.2

simulare în. condiții de laborator:

simulare a măsurării vitezei de către cinemomctru, prin aplicarea unor semnale electrice cu frecvența corcspm1zătoare frecvenței Doppler (în cazul cinemometrelor radar), sau prin simularea mecanică, sau de altă natură, a deplasării autovehiculului, 2.3

discriminator de direcție:

circuit capabil să facă diferențierea intre autovehiculele care se depla s ează în sensul apropierii de cinemomctru și cele care se deplasează în s ensul depă1tării față de a c esta, 2.4

dispozitiv de vizare: dispozitiv auxiliar al cinemometrului, care permite operatorului să stabilească unghiul de incidență necesar, înainte de a începe efectuarea măsurărilor de viteză; 2.5 lobii antenei de emisie - recepție: fascicule de radiație electromagnetică emise de antenă, sub forma unor unghiuri solide.

Sunt distincte trei feluri de lobi (la cinemometrele radar)

a) lobul principal - fascicul de radiație emis de partea frontală a antenei (față), pe o direcție perpendiculară pe aceasta, sau sub un unghi stabil, specificat Are puterea de emisie cea mai mare

și

este singurul utilizat la efectuarea măsurărilor de viteză.

b) lobii secundari fațli - fascicule de radiație emise tot de partea frontală a antenei, situați la dreapta și la stânga lobului principal Axele geometrice ale celor doi Jobi secundari față sunt situate de o parte și de alta a axei geometrice a lobului principal (în plan orizontal).

c) lobul secundar t,JJate - fascicul de radiație emis de partea dorsală a antenei, având axa geometrică în prelungirea axei lobului principal 2.6 unghi de deschidere a lobului: unghiul plan (în plan orizontal) delimitat de două semidrepte situate de o parte și de alta a axei geometrice a lobului 2.7 reciclarea măsurării: reluare a măsurării efectuată asupra aceluiași măsurand (viteza), realizată de către cinemomctru în mod automat după un timp prestabilit, sau manual prin intervenția operatorului 3 Cerințe metro1ogice și tehnice 3.1 Cerințe mctro1ogice 3.l.l Erori maxime tolerate pentru măsurarea vitezei.

a) pentrn măsurarea vitezei, simulată în condiții de laborator, eroarea maximă tolerată este de ± 1 km/h pentru viteze până la 100 km/h, ± I % din valoarea convențional adevărată, pentrn viteze egale sau mai mari decât 100

k1111h;

În cazul cinemometrelor care funcționează și în condiții de deplasare a autovehiculului pe care sunt montate, erorile maxime tolerate specificate mai sus trebuie să fie respectate și pentrn măsurarea vitezei proprii de deplasare a autovehiculului

b) pentru măsurarea vitezei, în condiții normale ele trafic, pentru cinemometrclc care funcționează numai în regim staționar, eroarea maximă tolerată este de ± 3

km/h

pentrn viteze până la 100

k1i1/h, ± 3 % din valoarea convențional adevărată pentru viteze egale sau mai mari decât 100

km/h,

c) pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează atât în regim staționar cât și în regim de deplasare, eroarea maximă tolerată este de: - în regim staționar, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic eroarea maximă tolerată este cea de la pct 3.1.1 b),.• - în regim de deplasare, pentrn măsurarea vitezei proprii de deplasare a autovehiculului pe care sunt montate, eroarea maximă tolerată este cea de la pct 3.1.1 b), - în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic eroarea maximă tolerată este de ± 4 km/h pentru viteze până la 100 hnlh, ± 4 % din valoarea convențional adevărată, pentru viteze egale sau mai mari decât 100

km/h, 3.1.2 Valorile măsurate ale vitezelor trebuie să se încadreze în erorile maxime tolerate specificate la pct 3.1 1, respectând și cerințele specificate în cadrul fiecărui paragraf în parte, la funcționarea cinemomctrelor sub acțiunea factorilor de influență:

a) temperatura în domeniul de variație specificat de fabricant și care trebuie să cuprindă cel puțin (O.

50) °C În cazul în care acest domeniu de temperaturi nu este specificat, se consideră că el este de (- 20

60) °C pentru blocurile funcționale ale cinemomet.rului care sunt plasate în exterior (supuse intemperiilor) și de (O..

50) °C pentm cele plasate în interior (la adăpost)

b) umiditatea relativă: între 10 % și 95 %, fără condensare;

c) tensiune electrică de alimentare în domeniul: (Un - l O%) V

(Un

20 ¾)

V, unde Un este tensiunea nominală de alimentare, specificată de fabricant,

d) radiație electromagnetică intensitatea câmpului electromagnetic 1 O Vim în domeniul de frecvențe 27 MHz.

I OOO A1Hz, modulație în amplitudine 80 % cu un semnal sinusoidal având o frecvență corespunzătoare frecvenței Doppler pentru o viteză de 60 km/h (la cinemomente radar).

e) impulsuri de interferență: salve (trenuri) de impulsuri cu amplitudinea de 25 V (în cazul cinemometrelor alimentate da la bateria de acumulatori) și cu amplitudinea de 1 kV (în cazul cinemometrelor alimentate de la rețeaua electrică de 220 V), aplicate pe alimentare un timp echivalent cu cel necesar pentru simularea a cinci măsurări de viteză, precum și impulsuri cu amplitudinea de 100 V aplicate prin cuplaj capacitiv conexiunilor de semnal;

f) descărcări electrostatice tensiunea de descărcare 8

kV cu o energie de 4,8

ml și un timp între descărcări de minim 1

s,

g) vibrații sinusoidale. amplitudinea accelerației de 10 mii,

în domeniul de frecvență ( 1 O 150) Hz, 20 de cicluri, 3.1.3 Cinemometrul trebuie să fie supus unor încercări de rezistență climatică - depozitare la temperatura de - 25 °C timp de 2 ore, - depozitare la temperatura de

70 °C (căldură uscată) timp de 2 ore

Pe parcursul acestor probe cinemomctrul nu trebuie să fie alimentat cu energie electrică.

După fiecare din aceste probe cinemometrul trebuie să îndeplinească cerințele specificate la punctul 3 1.1 (și 3 6 4. pentru cinemorhetrele radar). 3.1.4 Cinemometrul trebuie să fie supus la șocuri mecanice, astfel. așezat pe o suprafață rigidă,

se înclină în jurul unei laturi ale suprafeței sale de bază, astfel încât capătul opus să fie ridicat la o înălțime de 50 mm,

apoi este lăsat să cadă. Se repetă procedeul de mai sus în jurul fiecărei laturi a suprafeței de bază După efectuarea acestor încercări cinemomctrul trebuie să îndeplinească cerințele specificate la punctul 3 1 1 (și 3 6 4 și 3 6 6 pentru cinemometrele radar) 3.1.5 Părțile componente ale cinemometrnhii care sunt amplasate în exterior, trebuie să fie supuse unei probe de căldură umedă cu condensare astfel

imediat după depozitarea la temperatura de - 25 °e, aparatele se aduc într-un mediu cu temperatura de

20 °e și umiditate relativă de circa 80 %, se alimentează și se mentin în această stare până ajung la temperatura ambiantă. În aceste condiții cinemometl l trebuie să îndeplinească cerințele specificate la punctul 3.1.1 (și 3.6 4 și 3.6.6. pentru cinemometrele radar). 3.1.6 Părțile componente ale cinemometrului care

su nt amplasate în exterior, trebuie să aibă un grad de protecție adecvat rezistenței la jet de apă. Imediat dup[t efectuarea probe!or de determinare a gradului de protecție,

cinemometrnl trebuie să îndeplinească cerințele specificate la punctul 3 1.1 (și 3 6 6. pentru cinemometrele radar). 3.2 Cerințe tehnice constructive și de aspect exterior 3.2.1 Toate blocurile funcționale ale cinemometrului trebuie să aibă o constrncție robustă, să nu prezinte deteriorări care să influențeze buna lor funcționare. Materialele utilizate trebuie să garanteze o rezistență suficientă și să aibă caracteristici invariabile în timp. 3.2.2 Carcasele blocurilor funcționale ale c.;inemometrului trebuie să aibă un grad de protecție corespunză.tor la atingere, prat: umiditate și să fie prevăzute cu posibilități de sigilare, atât pentru sigiliile producătorului cât și pentru sigiliile metrologice Părțile componente ale cinemometrului care sunt supuse intemperiilor, fiind amplasate în exterior, trebuie să fie etanșe la praf și la jet de apă, atunci când au montate toate accesoriile 3.2.3 Cinemometrnl, sau fiecare bloc funcțional în carcasă proprie, trebuie să fie prevăzut cu o etichetă care să conțină cel puțin următoarele inscripționări - tipul, seria și anul de fabricație a blocului respectiv; - denumirea (sau marca comercială) firmei producătoare, - tipul și seria de fabricație a blocurilor cu care funcționează, în cazul în care acestea nu sunt interschimbabile, - marca metrologică de model (în conformitate cu specificațiile din certificatul de aprobare de model), dacă aceasta nu este inscripționată în alt loc Aceste inscripționări trebuie să fie marcate lizibil și astfel încât să nu poată fi șterse 3.2.4 Toate comutatoarele și tastele de comandă a dispozitivelor cinemometrului trebuie să funcționeze sigur, fără bJocă.ri sau rateuri și trebuie să fie inscripționate astfel încât să se înțeleagă rolu] lor funcțional, fără a permite confuzii în manevrare. 3.2.5 Pentru toate valorile afișate trebuie să existe inscripționări vizibile care să dea un înțeles clar acestor valori. Unitatea de măsură

km/h

trebuie să figureze alături de toate valorile afișate ale vitezelor măsurate 3,2.6

Cinemometrul trebuie să fie prevăzut cu o funcție de autotestare, care să poată pune în evidență orice defect sau dereglare funcțională, ce pot avea influență asupra exactității de măsurare

Această firncție trebuie să fie activată automat la fiecare punere în foncțiune a cinemometrnlui, având și posibilitatea de a fi activată manual de către operator, ori de câte ori se consideră necesar În cazul depistării unor defecte sau dereglări funcționale, acestea vor fi semnalate iar funcționarea cinemometrnlui va fi blocată 3.2.7 Domeniul de măsurare a vitezei trebuie să includă cel puțin (30. 150) lcmlh

Cinemometrul utilizat în regim de deplasare a autovehiculului pe care este instalat, trebuie

srt

realizeze și măsurarea vitezei proprii de deplasare, cel puț.in în domeniul specificat mai sus 3.2.8 Cinemometrul poate fi dotat cu un dispozitiv de vizare, care să permită stabilirea unghiului de incidență cu o exactitate imficie11t de bună, astfel încât eroarea relativă de măsurare datorată unei alinieri necorespunzătoare, să nu depășească ± 0, 5 %. UnghiuJ de incidentă trebuie să fie stabil, nefiind permise variații ale acestuia pe parcursul efectuării măsurărilor.

În cazul cincmometrelor radar, dispozitivul de vizare poate 1ipsi dacă cincmometrul este construit pcntrn a fi utilizat cu un fascicul prnctic paralel cu direcția de deplasare a autovehiculelor din trafic (unghiul de incidență este mai mic sau egal cu 10°) 3.3 Cel'i, ntc tehnice de func ' tionai·e cu caracter general 3.3.1 Cinemometrele prezentate la încercări pentru obț.inerca aprobării de model trebuie să.

fie

însoțite de un manual de utilizare, care va fi aprobat odată cu acordarea aproQării de model pentru cinemometru Acest manual trebuie să permită înțelegerea și identificarea tuturor funcțiilor pe care le poate îndeplini aparatul și trebuie să cuprindă cel puțin următoarele infonnaț.ii. - descrierea principiului de funcționare a cinemornetrnlui, - explicarea detaliată a foncționării variantei constructive adoptate, - specificarea exactă a condițiilor normale de funcționare, - modul de utilizare și instrucțiunile de lucru cu cinemomctrul; - informații asupra principalelor surse de erori, - specificarea (în rezumat) a factorilor de.influență care pot afecta exactitatea măsur rilor, precum și a erorilor parț. iale sau suplimentare pe care acestea le pot introduce, - modul de instalare, de punere în funcțiune, precum

și reglajele necesare pentru toate modalitățile de instalare prevăzute (la marginea șoselei, pe un amplasament special amenajat, în interiorul rnrni autovehicul de patrulare, etc) Pentru cinemometrele destinate să funcționeze În regim automat, fără operator, manualul trebuie să cuprindă în plus următoarele inforrnaț.ii: - descrierea măsurilor constructive adoptate pe11tru <1 asigura un nivel de încredere de cel puțin 99,8 %, pentru încadrarea rezultatelor măsurării.or în limitele erorilor tolerate, - modul în care este efectuat controlul automat permanent al funcționării cinemometrului (funcția de autotestare), precum și compo1iarea aparatului în momentul apariț.iei unor defecțiuni sau dereglări

și în cazul modificării condițiilor nominale de funcționare în afarn limitelor specificate de fabricant

Documentația trebuie să fie prezentată în limba română 3.3.2 Logica procesului de măsurare al cinemometrnlui trebuie să fie astfel concepută încât să nu poată fi atribuită o măsurare de viteză, unui autovehicul care nu are nici o legătură cu această viteză (în special în cazurile în care cinemomctrul este utilizat pe măsurare manuală), precum și în cazurile de încrucișări sau depășiri între vehicule, când acestea se află simultan în raza de măsurare a cinernometrului, sau când cinemometrul este utilizat în regim de deplasare a autovehiculului pe care este instalat 3.3.3 Cinemometrul trebuie să fie prevăzut cu un discriminator de direcție, care să permită selectarea sensului de deplasare a autovehiculelor a căror viteză este mă:,'llrată Trecerea de la un sens de deplasare la altul poate fi efectuată manual și/sau automat

Discriminatorul de direcție împreună cu alte mijloace suplimentare (cu care este dotat, prin construcție, cinemometrnl) trebuie să asigure identificarea sigură a autovehiculului a cărui viteză este măsurată și în cazul în care acesta nu se află singur în raza de măsurare a cinemometrnlui Dacă acest lucru nu este posibil, cinemomctrul trebuie să anuleze rezultatul măsurării în cazul în care două sau mai multe autovehicule cu viteze diferite trec simultan prin punctul de măsurare 3,3.4

Cincmometrul utilizat în regim de deplasare a autovehiculului pe care este instalat, pe lângă discr.im.inatorul de direcție, trebuie să fie dotat cu un circuit capabil să realizeze diferențierea dintre viteza proprie de deplasare și viteza autovehiculelor aflate în trafic.

În cazul măsurării vitezei autovehiculelor aflate în trafic, având același sens de deplasare cu autovehiculul de patrulare, cinemometrul trebuie să poată efectua și diferențierea între viteze în cazurile când - viteza proprie de deplasare este mai mică decât viteza autovehiculului aflat în trafic, - viteza proprie de deplasare este mai mare decât viteza autovehiculului aflat în trafic.

Pentru ambele cazuri, manualul de utilizare trebuie să specifice valoarea minimă a diferenței dintre cele două viteze, pentru care este garantată efectuarea corectă a măsurării 3.3.5 În cazul scăderii tensiunii c.le alimentare sub limita minimă specificată de fabricant (dacă aceasta nu este specificată, valoarea ei va fi considerată cea de la pct 3 1 2 c) funcționarea cinemometrului trebuie să fie blocată automat

Aceeași cerință se va aplica și în cazul depășirii limitei superioare a tensiunii de alimentare, dacă în acest caz există riscul depășirii erorilor tolerate la măsurarea vitezei 3.4 Cerințe tehnice specifice blocului de măsurare și blocului de prelucrare și afișare 3.4.1

Componentele blocului de măsurare amplasate în exterior (bariere optice, indt1ctive, etc sau elemente de altă natură, în funcție de principiul constructiv) trebuie să fie montate în conformitate cu prevederile manualului de instalare 3.4.2 Blocul de prelucrare și afișare trebuie să afișeze valorile măsurate ale vitezelor autovehi­ culelor aflate în trafic, precum și viteza proprie de deplasare a autovehiculului de patrulare (în cazul utilizării acestuia în regim de deplasare) Reciclarea măsurării poate fi efectuată manual sau automat

În cazul reciclării manuale a măsurării, valoarea afișată a vitezei măsurnte trebuie să se păstreze până la următoarea declanșare manuală a măsurării 3.4.3 Circuitele de ave1iizare acustică și/sau optică din dotarea blocului de p1'elucrare și afișare, trebuie să funcționeze corect la fiecare măsurare a vitezei, dacă valoarea acesteia depășește valoarea prestabilită de operator, pe11tru zona respectivă de circulație 3.4.4 Dacă blocul de prelucrare și afișare este dotat cu numărătoare (totalizatoare) pentru "număr de vehicule" respectiv "număr de depășiri", indicaț.iile acestora trebuie să se modifice cu câte o unitate (în sens crescător) la fiecare măsurare a vitezei, respectiv la fiecare depășire a vitezei prestabilite. 3.4.5 Blocul de prelucrare și afișare trebuie să furnizeze un semnal de comandă a declanșării blocului înregistrator ( dacă acesta cuprinde un aparat de fotografiat) la fiecare măsurare a vitezei, dacă valoarea acesteia este mai mare decât valoarea preselectată. Tjmpul de întârziere a acestui semnal față de momentul măsurării vitezei trebuie să corespundă cu prescripțiile din documentaț.ia tehnică a cinemometrului, fiind stabilit în concordanță ' cu direcția și viteza de deplasare a autovehiculului măsurat, precum și cu lungimea autovehiculului În cazul cit1cmometrelor care efectuează 'inregistrarea permanentă a traficului (cu cameră de luat vederi și videocasetofon sau hard-disk, etc ), semnalele de comandă a blocului înregistrator nu sunt necesare 3.4.6 Mersul zilnic al ceasornicului blocului de prelucrare și afișare trebuie să fie de cel mult ± 2

min/d

Dispozitivele destinate programării datei, respectiv a orei, trebuie să permită fixarea oricărei date calendaristice, respectiv a oricărei ore din zi. 3.5 C rințe tehnice funcționale specifice blocului înregistrator 3.5.1 lnregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele - data și ora la care a fost efectuată măsurarea; - valoarea vitezei măsurate; - sensul de deplasare a autovehiculului; - faptul că a fost efectuată autotestarea (conform 3.2.6), - imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărnl de înmatri- culare al acestuia. 3.5.2 Atât în cazul utilizării unui aparat de fotografiat,

cât

și a unei camere de luat vederi, trebuie să fie asigurată

corespondența dintre direcția de măsurare (respectiv direcția de propagare

a fasciculului de radiație emis de antenă, în cazul cinemometrelor radar) și axa optică a aparatului de fotografiat (sau a camerei de luat vederi) Aceasta poate fi realizată printr-un sistem mecanic (permițând numai rotirea simultană a celor două clemente) sau, dacă acest lucru nu este posibil,

prin respectarea strictă a operațiunilor de aliniere descrise în manualul de utilizare 3.5.3 Dacă cinemometrnl este destinat și pentru funcționarea pe timp de noapte, blocul de înregistrare trebuie să fie dotat cu

un sistem de iluminare de tip "blitz" (în cazul utilizării aparatelor de fotografiat) sau cu un reflector în infraroșu, dacă este utilizată o cameră de vederi sensibilă și în acest spectru

Aceste s isteme de iluminare treb11ie

s ă asigure efectuarea unor înregistrări clare,

cu respectarea cerințelor s pecificate la pct 3 5

l 3.6 Cerințe specifice cinemometre]or cu efect Doppler ( cinemometre radar) Cinemometrcle radar sunt mijloace de mă s urare care, pe baza aplicării efectului Doppler în domeniul microundelor, măsoară și afișează viteza de deplasare a autovehiculelor aflate Jn mișcare în traficul rutier. Principiul de funcționare al cinemometrelor radar se bazează pe măsurarea

diferenței de frecvență.6.f = / J; - j

I /Hz/,

care apar e datorită efectului Doppler, între frecvența J; [Hz} a undei incidente emisă de aparat în direcția autovehiculului care se deplasează cu viteza

v [rn /. sj

și frecvența J; /Hz} a undei reflectate de autovehi.cul și calculul vitezei autovehiculului cu

ajut o rul relației·

C•!if v=-- - 2·J;. • cosa ( 1 ) unde c [mlsj este viteza de propagare a undelor electromagnetice, iar

a este unghiul dintre direc a de propagare a undei electromagnetice și direcția de deplasare a autovehiculului. În cazul acestor tipuri de cinemometre, blocul de mă s urare este constituit din blocul de emisie - recepție, care are ca element principal antena și realizează mixarea frecv e nțelor undei incidente și undei reflectate și separă frecvența Doppler 3.6.1 Unghiul de incidență dintre ·· axa fasciculului emis de antena cinernometrului și direcția de deplasare a autovehiculelor în trafic, trebuie să fie stabi1it prin construcția aparatului și specificat în manualul de utilizare

Dacă unghiul de incidență este mai marc de 10 ° (fascicul neparalel cu direcția de trafic), este recomandabil ca acesta să aibă valori cuprinse între 15° și 30° In acest caz, dispozitivul de vizare trebuie

să asigure poziționarea

antenei astfel încât unghiul de incidență rezultat să asigure îndeplinirea cerinței 3 2 8 din punctul de vedere al erorii de măsurare 3.6.2

Unghiul de deschidere (în plan orizontal) al lobului principal al fas c iculului emis de antenă,

trebuie să fie de maxim 12°,

în cazul fasciculelor neparalele cu direcția de tra fic, dacă nu există alte prevederi

Jn documentația tehnică a cinemometrului Pentrn cinemometrele care funcționează (prin construcție) cu fascicule practic paralele cu direcția de trafic (unghi de incidență cuprins între 0°

și maxim 10°), unghiul de deschidere al lobului principal va avea valoarea specificată de fabricant în documentația tehnică a aparatului. Tot aici, fabricantul trebuie să specifice și valoarea atenuării la care este determinat unghiul de deschidere. 3.6.3

Atenuarea lobilor secundari 11 față 11 trebuie să fie de cel puțin - 15 dB

față de maximul lobului principal. Lobul secundar "spate" trebuie să aibă un asemenea nivel de atenuare, în c ât să nu pericliteze (pe termen lung) sănătatea operatornlui 3.6.4 Frecvența semnalului emis de antenă trebuie să nu aibă o abatere față de valoarea nominală, mai mare decât cea prevăzută în normativele în vigoare privind alocarea benzilor de frecvență în radiocomunicații. 3.6.5 Puterea semnalului emis de antenă., precum și sensibilitatea receptorului, trebuie să fie astfel acordate, încât cinemometrul să poată efectua măsurări ale vitezei autovehiculelor pe o lățime a șoselei care să cuprindă cel puțin două benzi de circulație.

Cinemometrul poate fi dotat, prin construcție, cu dispozitive de reglaj al nivelului de sensibilitate 3.6.6 În cazul scăderii nivelului semnalului purtător de informație (al undei reflectate) până la limita de recepție, sau a limitării duratei acestuia, erorile de măsurare a vitezei trebuie să se încadreze în limitele specificate la pct. 3 1.1. 3.7 Cerințe privind sigilarea 3.7.1 Cinemomettele trebuie să fie astfel construite, încât să permită aplicarea sigiliilor la toate blocurile funcționale în carcase proprii, în toate locurile necesare pentru asigurarea protecției împotriva intervențiilor neautorizate. Aceste sigilii se aplică de către Biroul Român de Metrologie Legală, prin reprezentantul său autorizat 3.7.2 Aplicarea sigiliilor trebuie astfel concepută încât accesul la componcnte1e sau funcțiunile care necesită protecție să nu fie posibil decât prin distrugerea sigiliilor respective. 3.7.3

Locurile de amplasare a sigiliilor, tipul și forma lor, trebuie să fie indicate în anexa la certificatul aprobării de model 3.8 Alte cerințe 3.8.1 Funcționarea corectă a cinemometrclor instalate pe autovehicule, trebuie să nu fie afectată de funcționarea altor aparate aflate la bordul acestora și de condițiile existente în mod normal pe autovehicul. 3.8.2 Amplasarea cinemometrelor radar care funcționează în regim staționar trebuie făcută astfel încât să se evite poziționarea lor în apropierea surselor puternice de radiații elec.;tromagnetice ( emițătoare de radio sau televiziune, linii electrice de înaltă tensiune, etc ) 4 Cerințe privind utilizarea cinemomctrelor 4.1 Cinemometrele trebuie întreținute, transpo11atc, instalate și utilizate în strictă conformitate

c.;u prevederile manualului de utilizare aprobat Operatorii au obligația de a se asigura în legătură cu corecta instalare și funcționare a cinemometrelor și de a nu le utiliza dacă există dubii în ceea ce privește corectitudinea efectuării măsur[1rilor 4.2 Măsurările și înregistrările care constituie probe pentru aphcarea prevederilor legislației rntiere în vigoare,

trebuie să fie efectuate numai de către operatori calificați lnstmirea operatorilor se va efectua în conformitate cu reglementările specifice în vigoare, elaborate de instituția abilitată. să dețină și.să utilizeze cinemometrele 4.3 Cinemomctrelc vor putea fi utitizate legal numai dacă au fost verificate metrologic, au fost marcate și sigilate în conformitale cu prevederile prezentei norme și sunt însoțite de buletine de verificare metrologică în termen de valabilitate 4.4 Măsurările efectuate cu ajutorul cinemometrclor nu pot constitui probe pentru aplicarea legislației rutiere dacă nu sunt respectate cerințele 4. 1 4.3 din prezenta normă, precum și în urmă­ toarele cazuri - dacă măsurările au fost efectuate în condiții de ceață, ploaie, ninsoare sau furtună; - dacă cinemometml este destinat numai utilizării în regim staționar, iar măsurările au fost efectuate cu cinemometrnl în mișcare, - dacă, în momentul măsurării, în raza de măsurare a aparatului se deplasează simultan mai multe autovehicule, iar autovehiculul vizat nu poate fi pus clar în evidență 5 Atestarea legalității 5.1 Atestarea legalității unui cinemomctru se realizează numai după demonstrar,ea conformității acestuia cu cerințele metrologice si tehnice indicate în tabelul 1, pentru fiecare modalitate de co, ntrol aplicabilă pentru introducerea pe piață și punerea în funcțiune, respectiv pentru utilizare 5.2 Atestarea legalității se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice și eliberarea unor documente specifice, în conformitate cu prevederile instrucțiunilor de metrologic legală în vigoare 5.3 Intervalele maxime de timp între două verii1cări metrologice succesive sunt prevăzute în Lista

oficială

a mijloacelor

de măsurare

supuse controlului melrologic legal,

în vigoare.

Tabelul I-Cerințe metrologice si tehnice specifice modalităților de control metrologic legal., _,. Nr

Cerințe metrologice și tehnice Aprobare Verificare metrologică

1..

Erori de măsurare a vitezei, simulată în --- X

X

X

condiții de laborator - 3 1 1 b) /Mv1L 021-05 2

Erori de măsurare, în condiții normale de

X

X

X 3. 4 -- - - -- trafic, în regim stațiop.ar 3 1 1 c)

I NML 021-05

Erori de măsurare, în condiții normale de trafic, în regim staționar și în regim de deplasare 3 1 2 a)/ NML 021-05 Erori de măsurare la limitele domeniului je temperaturi 3 1.2 b) I

N1vlL 021-05

X --.

X. r-·- · · - X - - - · - X ---- · ·-- - ·- - - -- - - - -

crt. (pct. NlvfL) 3 1 la)/ NML 021-05

de model initială periodică 5 >--- 6 - Erori de măsurare în condiții de umiditate

X - 3 1 2 c)

I NML 021-05 Erori de măsurare la limitele domeniului

X - -- - tensiunilor de alimentare - - --- 7 8 --- 9 10 11. - 12 13 14 - 3 J.2 d) / N1V1L 021-05 Erori de măsurare în prezența radiației electromagnetice 3 1 2 e) I

NNIL 021-05 Erori de măsurare în prez.Qnța _im_ll.1!. milor de interferentă 3.1 2 f) /

Nl'vfL 021-05 Erori de măsurare după descărcări electrostatice 3 1.2 g)

I NNIL 021-05

Erori de măsurare în prezența vibrațiilor

mecanice ·-- 3.1 3 /NML 021-05

Erori de măsurare după. depozitare la cald și la frig

3. l.4 I NML 021-05 Erori de măsurare după proba de șocuri mecanice 3 1 5 / NML 021-05

Erori de măsurare după proba de căldură umedă cu.

ondensare 3 1 6 I NML 021-05

Protectia la jet de

ap[i 3 2 1 / NML 021-05 - · -- - X - X -

X - X -

X - X -

X - X - - - - • - ----·--- - - - - - - - - - - -- 15 Construcție, materiale utilizate - - 2 7 5 / N1vfL OOJ-05 16 3 2.2 I NML 021-05

Grad de protecție X - - X - -

Cerințe metrologice și tehnice (pct. NlvlL) - --, --, 3 2 3 / NML 021-05

Aprobare de model X

Vcrificare metrolCJ_g_ică inițială periodică X

X

Etichetă, inscriptionări

f- 3 2 4 / NTVIL 021-05

Funcționare comutatoare, inscripționări - X

X

X

J.25 / N1V1L 021-05

Valori afișate, unifați de.măsură 2 -- 9 -- 7 - / - N - ivlL 00 l-05

X

X

X 3 2.6 / Nl'vfL 021-05 Funcția de autotestare 2 7 6 / 1\ff\1L 001-05

X - - >---- ·- · --------.- ··----·- · 3 2.7 /NJvll 021-05 Domeniul de măsurare

X - - 3 2 8 / NML 021-05

X " ••-••--•-- X

X -· · -- Nr crt 17 18 2 9.8 / N ML oo 1-05 19 - ·-- 20 -- ---- 21 22 Dispozitiv de vizare 3 3 1 / Niv1L 021-05 - •c-- • -- ------- ------ - 23 Manual de utilizare 2.9 3 / N1vfL 001-05 24 3 3 2 / NML 021-05 X - - - -,_ ·- -- ·-·------ X Desfăsurarea procesului de măsurare -·- ••·- -•-···-c- ---.--· - --- -- --,---- -- 3 3 3 /Nl\·1L 021-05 25 Discriminatorul de direcție X - ·- 1---- --· --••-••- c-•--- y---~ 3.3 4/NML 021-05 26 Diferențierea vitezelor la foncționarea în

X - -.. regim de deplasare I ---·-·-· 3 3 5 NML 021-05 ----- 27. Var-jația tensiunii de alimentare în afru-a

X - - limitelor -·--•-- ··-------,-- -·--- ----

28. 29 3.4 l / NML 021-05

X

X

X

Montarea.. blocului de măsurare 3 4 2 /NML 021-05 Afișarea valorilor măsurate, reciclarea

X

X

X

măsurării -- - 2 10 2 /

N ML 00 1-05 30 --·--- 31 - 32 - 33 3 4 3 / N1YfL 021-05

Avertizare acustică și/sau optică 3 4 41 NML 021-05 Numărare măsurări efectuate 3.4 5 /NML 021-05 Comanda blocului de înregistrare 3 4 6 I NJ\1L 021-05 Mersul zilnic al ceasornicului X

X

X

X

X

X

X - - o

X - - --1------------ -1------ --------- ------ 34 1 --· 35

36. 3 5 l /NML 021-05 Componenta înregistrărilor 3.5 2 I

N1v1L 021-05

Corespondenta măsurare-înregistrare 3 5 3 I NML 021-05 X - - X

X

X

X - - Sistem de iluminare (blitz) - -~--•--- --·-··-- -,-·

X - - X - -

X

X

X - - X -- - - Nr - Cerințe metrologice și tehnice (pct. NML) 3,6, J / N}v1L 021-05 3 6 2 I NML 021-05 Aprobare de mode1 X - X Verific - I țrologică -

crt

inițială X periodică

X - Unghiul de incidentă 37 - ·

X - ·-- X - -- - - Unghi de deschidere al lobului principal 3 6.3 / NivfL 021-05 38. 39 X X X - - - --

Atenuare lobi secundari 3 6 4 /NML 021-05 - ---- -- ~

X 1- - -- -- · ------ X X X - - - -·-- -- F · r - e - c - v - e - n - lă semnal emis 3 6 5 / NJ\1L 021-05 40 --------------- - 41 - - ) 1 de sensib.il1tate - - ----- ----·- ----- - - -- 42 3 6.6 /NML 021-05 Limita de recepție a semnalului 3 7 / NML 02 J -05 Sigilii metrologice 3. 8 1 I

NMI., 021-0 5 - 43. -- - -- - -- 44. 45 Funcționarea la bordul autoveh - i - culel o r 3 8.2 /NML 021-05

Amplas e cinemometre staționare BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 015-05 îAparate pentru măsurarea nivelului lichidelor“*) În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 015-05 îAparate pentru măsurarea nivelului lichidelor“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește procedurile de încercare/verificare metrologică P79-99 îNivelmetru pentru măsurarea nivelului cu ultrasunete tip PROSONIC FMU 861 cu senzor tip FDU 80“, P80-99 îTraductor de nivel tip BM 90“, P110-99 îTraductoare capacitive de nivel“, P116-99 îNivelmetru cu ultrasunete pentru măsurarea nivelului lichidelor, tip MSP 90“, P124-99 îTraductor de nivel capacitiv cu electrod, tip EL 21“, P171-02 îNivelmetre electronice pentru măsurarea nivelului de apă în canale deschise“ și P180-02 îAparate pentru măsurarea nivelului lichidelor în rezervoare fixe de depozitare“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3. Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a procedurilor de încercare/verificare metrologică menționate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează: — până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială; — o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare. Art. 4. — Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui. p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală, Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 302. *) Ordinul nr. 302/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis. **) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEXĂ

NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 015-05,,Aparate pentru măsurarea nivelului lichidelor" I Domeniu de aplicare 1.1 Prezenta normă de metrologie legală stabilește cerințele metrologice și tehnice și modalitățile de atestare a legalității numai după introducerea pe piață și punerea în funcțiune a aparatelor pentru măsurarea nivelului lichidelor 1n rezervoare de depozitare fixe și canale deschise, denumite în continuare ăaparate". 1.2 Pentru a putea fi utilizate în măsurările de interes public aparatele trebuie să îndeplinească atât cerințele metrologice și tehnice prevăzute de prezenta normă cât și cerințele aplicabile din norma de metrologie legală NML 00 I-05 ăCerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerințelor mai sus menționate rezultă din tabelele 3 și 4. 1.3 Norma nu se referă la aparate de exactitate scăzută, pe:n!Tu uz industrial. 2 Clasificare Aparatele se clasifică în două grupe: 2.1 aparate pentru măsurarea nivelului în rezervoare de depozitare fixe 2.2 aparate pentru măsurarea nivelului lichidelor 1n canale deschise. 3 Cerințe metrologice și tehnice

3. l Aparatele trebuie să aibă în componență cel puțin un element de detecție a nivelului de lichid, un modul (bloc) de adaptare/prelucrare/transmitere a informației și un indicator. 3.2 Toate materialele folosite la executarea aparatelor trebuie să fie de bună calitate și să corespundă necesităților de utilizare. 3.3 Rezolutia aparatelor trebuie să nu depășească I mm. 3.4 În caz ! variantei analogice de indicare a rezultatului, lungimea diviziunii scării trebuie să nu fie mai mică de 1 mm. 3.5 Aparatele pot avea unul sau mai multe dispozitive de indicare. 3.6 Un dispozitiv de indicare suplimentar poate fi comun mai multor aparate. 3.7 Orice indicație la distanță, trebuie să fie identificabilă, în raport cu aparatul de la care provine. 3.8 Aparatele trebuie să poată fumiza fie o indicație a spațh1lui gol, fie o indicație a spațiului plin al rezervorului, conform principiului de măsurare. 3.9 Producătorul trebuie să precizeze domeniul de funcționare al aparatului definit prin următoarele caracteristici: temperatura minimă și maximă a lichidului; presiunea minimă și maximă a lichidului; caracteristicile lichidului și mediului de deasupra acestuia; densitatea minimă și maxim)i a lichidului și mediului de deasupra acestuia; capacitatea minimă și maximă a rezervorului. 3.10 Dispozitivele auxiliare trebuie să nu afecteze rezultatele măsurărilor și să nu aibă caracteristici care să faciliteze utilizarea frauduloasă. 3.11 Toate aparatele trebuie să prezinte inscripții lizibile, clare, de neșters, și care să conțină cel puțin următoarele informații: numele sau sigla producătorului; seria și anul de fabricație; numărul aprobării de model; clasa de exactitate; domeniul de funcționare; orice infonnație cerută prin ce1tificatul aprobării de model. 3.12 Erori maxime tolerate ale aparatelor de măsurat nivelul lichidelor în rezervoare de depozitare fixe 3.12. l Erorile maxime tolerate în condițiile nominale de funcționare sunt cele prevăzute în tabelul l.

Valorile indicate pentru liniile A și B sunt valori relative, calculate din valorile indicate de aparat, iar valorile indicate pentru liniile C și D sunt valori absolute.,

Clasă 2 - Clasă3 - - A ±0,02 %,. - - - - 0,04 % ±0,03 % -

B ±0,06 %

C

2mm ±3mm

D ±3m - m ±4mm =

Tabelul 1 - Erori maxime tolerate

Notă: Cla a de exactitate 3 se aplică numai aparatelor instalate pe rezervoare care conțin fluide răcite (hidrocarburi). 3.12.2 Erorile tolerate menționate în tabelul I, se aplică: - indicației de plin sau gol conform principiului de măsurare al aparatului; - indicației diferenței dintre două niveluri oarecare, măsurate în același sens de operare. 3.12.3 Liniile A și C se aplică aparatului înainte de a fi instalat pe rezervor, la aprobare de model și verificare inițială. Eroarea maximă tolerată se alege cea mai mare valoare dintre: - valoarea absolută a erorii calculată din indicația aparatului, corespunzătoare pentru linia A; - valoarea absolută corespunzătoare liniei C Liniile B și D se aplică aparatului în exploatare. Eroarea tolerată se alege cea mai marc valoare dintre: - valoarea absolută a erorii, calculată din indicația aparatului, corespunzătoare pentru linia B; - valoarea absolută corespunzătoare liniei D 3.12.4 Eroarea de histerezis, la schimbarea sensului de deplasare a nivelului lichidului trebuie să nu depășească: - valoarea de 2 mm, în cazul aparatelor având clasa de exactitate 2 - valoarea de 3 mm, în cazul aparatelor având clasa de exactitate 3. 3.12.5 Pragul de sensibilitate al aparatului trebuie să asigure o modificare a indicației cu cd puțin 1

mm

atunci când se produce o modificare a nivelului de: - 2 mm, în cazul aparatelor având clasa de exactitate 2 - 3 mm, în cazul aparatelor având clasa de exactitate 3. 3.12.6 Dacă la un aparat se fac mai multe citiri ale aceleiași indicații, fiecare citire va trebui să îndeplinească cerințele menționate la punctul 3.12.1, pentru erorile tolerate. În plus, diferența dintre oricare două citiri nu va trebui să depășească l mm în condiții de nivel stabil. 3.12.7 Aparatele pentru măsurarea nivelului lichidelor în rezervoare de depozitare fixe trebuie să se încadreze în erorile tolerate specificate la punctele 3.12.l, 3.12.4 și 3.12.5 la funcționarea în condițiile nominale specificate de producător. 3.13 Erorile tolerate ale aparatelor de măsurat nivelul lichidelor în canale deschise sunt unnătoarele: 3.13.1 În funcție de clasa de exactitate, erorile maxime tolerate în condițiile nominale de funcționare, sunt cele menționate în tabelul 2. Ele se exprimă sub fonnă procentuală, ca procent din intervalul de măsurare. Tabelul 2- Erori maxime tolerate

Clasă 4

Clasă 5 ±

O,1 % dar nu mai puțin de± 4 mm

J: 0,25 % dar nu mai puțin de± 6 mm 3.13.2 Eroarea de histerezis la schimbar,ea sensului de deplasare a nivelului lichidului: maxim ± 3mm.

4. Atestarea legalității 4.1 Modalitățile de control metrologic legal aplicabile aparatelor pentru măsl_irarea nivelului lichidelor sunt prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de măsura1·e supuse controlului metrologic legal, în vigoare. 4.2 Cerințele metrologice și tehnice care se verifică în cadrnl modalităților de control metrologic legal prin aprobare de model și verificare metrologică (inițială, periodică) sunt indicate în tabelele nr. 3 și nr. 4. 4.3 Atestarea legalității aparatelor pentru măsurarea nivelului lichidelor se realizează numai după demonstrarea conformității acestora cu cerințele metrologice și tehnice menționate la pct. 4.2, pentru fiecare modalitate de control aplicabilă la introducerea pe piață și punerea în funcțiune, respectiv în utilizare. 4.4 Verificarea metrologică inițială a aparatelor pentru măsurarea nivelului lichidelor se efectuează cu aparatul neinstalat pe rezervor sau canal. 4.5 Atestarea legalității se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice și prfo eliberarea unor documente specifice, conform prevederilor instrucțiunilor de metrologie legală.

Nr. crt

Cerința metrologică sau tehnică

Punctul din norma de metrologie legală

Modalități de control

Aprobare de model

Verificare metrologică

initială

periodică 1

Componență - 3,1/NML 015-05

X

X

X 2

Materiale 3.2/NML015-05

X - - 3

Rezoluție 3.3 I NML 015-05

X --- - - - -·- - ··- ------ 3.4 /NML 015-05 - 4

Lungimea diviziunii

X 5

Domeniu de măsurare 3.9 /NML 015-05

X - - Tabelul 3 - Cerințe metrologice și tehnice aplicabile modalităților de control metrologic legal al aparatelor pentru măsurarea nivelului lichidelor în rezervoare de depozitare fixe

6

Marcaje și inscripții 3.11 / NML 015-05

X

X

X 7

Adecvare 2.7.5 / NML 001-05 2.7.6 / NML 00l·05

X - - 8

Erori maxim tolerate 3.12.1/ N11L 015-05 3.12.4 /NML 015-05 2.l.1 /NML 001-05

X

X

X 9

Prag de sensibilitate 3.12.5 /NML 015-05

X

X

X

IO --·· 11

Repetabilitate 3.12.6 /NML 015-05 2.3 I

NML 001-05

X

X

X

Durabi I itate 2.5 I

NML 001-05.. X - - 12

Protecție împotriva 3.1O/ NML O I 5-05

X

X

X -· - - 13

interventiilor neautorizate

Indicarea rezultatului măsurării 3.5 I NML 015-05 3.7 / NML 015-05

X - - 3.8 / NML 015-05

..

- --

Nr. crt

Cerința metrologică sau tehnic ă -. - •

Punctul din norma. de metrologie legală

Moda l it ă ti de control

Aprobare de - model -'--- erificare met _ rolo - inițială

periodică 1

Componentă 3.1/ NML 015-05

X

X

X 2

Materiale 3.2 / NML O 15-05

X - - 3

Rezoluție 3.3/NML0IS-05

X - - 4 -· ·- ·· 1

Lungimea diviziunii 3.4 / NML 015-05

X - - 5

Domeniu de măsurare. 3.9/NML015-05 --·--··-· 3.11 / NML 015-05

X. - 6 - ·- Marcaje și inscripții

X

X

X 7

Adecvare 2.7.5 /NML 00l-05 2.7.6 /NML 001-05

X - - 8 - - · 9

Erori maxim tolerate 3.13.11 NML 015-05 3.13.2 /NML 015-05 2.l.1 /NML 001-05

X

X

X

Durabilitate ··2.5 J

NML 001-05

X

X

X 10

Protecție împotriva intervențiilor neautorizate 3.10 /NML 015-05

X

X

X 11

Indicarea rezultatului măsurării 3.5 / NML 015-05 3.7 /NML 015-05 3.8 / NML 015-05

X - - Tabelul 4 - Cerințe metrologice și tehnice aplicabile modalităților de control metrologic legal al aparatelor pentru măsurarea nivelului lichidelor în canale deschise

-- -

NOTĂ: X = proba se execută

- = proba nu se execută

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 053-05 îGreutăți de lucru“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 053-05 îGreutăți de lucru“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Norma tehnică de metrologie NTM 3-06-76 îVerificarea greutăților de lucru“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normei prezentate la art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială; — pe o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4. — Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 303.

*) Ordinul nr. 303/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest

număr bis.

**) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANllXĂ

NORl\'IĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 053 - 05 "Greutăți de lucru" 1 Domeniu de aplicare

1.1 Prezenta normă de metrologie legală se aplică greutăților cu valoare nominală cuprinsă între 1 mg și 50 kg. Prezenta normă nu se aplică greutăților exprimate în carate metrice sau alte greutăți speciale reglementate de alte norme. 1.2

Greutățile de lucru sunt clasificate în șase clase de exactitate notate astfel: E2, F 1, F 2, M 1, M 2, M 3.

W 1.3 Domeniu de utilizare:

clasă E2 greutăți utilizate cu aparate de cântărit de exactitate specială

clasă F 1: greutăți utilizate cu aparate de cântărit de exactitate specială (D și

superioară@;

®

clasă F2: greutăți utilizate în tranzacții comerciale importante (ex: metale prețioase și pietre prețioase) cu aparate de cântărit de exactitate superioară

clasă M1: greutăți utilizate cu aparate de cântărit de exactitate medie @;

clasă M2: greutăți utilizate în tranzacții comerciale generale cu aparate de cântărit de exactitate medie®;

clasă M3. greutăți utilizate cu aparate de cântărit de exactitate medie@.

2 Terminologie În sensul prezentei norme de metrologie legală, termenii specifici utilizați au următoarele semnificații: 2.1

Greutate: măsură de masă, a cărei construcție și caracteristici metrologice sunt determinate prin formă, dimensiuni, material, finisare, valoare nominală și eroare tolerată. 2.2

Masa convențională: masa unei greutăți de referință cu densitatea de 8000 kg/m 3

la temperatura de 20°C, care echilibrează greutatea de verificat în aer, acesta având densitatea de 1,2 kg/m 3. 2.3

Serie de greutăți: ansamblu constituit dintr-un numar de greutăți prezentate în generat într-o cutie, într-o combinație care să permită cântărirea tuturor sarcinilor cu valoarea cuprinsă în intervalul dintre valoarea nominală a piesei celei mai mici din serie și suma valorilor nominale ale pieselor ce compun sena.

Componența unei serii de greutăți este, în general, următoarea: (l; 1; 2; 5) X 10n kg (1; 1; 1; 2; 5) x 1 on kg (1; 2; 2; 5) X 10n kg

l; 1; 2; 2; 5) x 10n kg unde n este zero sau un număr întreg, pozitiv sau negativ. 3 Cerințe tehnice 3.1 Forma generală a greutăților 3.1.1 Greutățile trebuie să aibă o formă geometrică simplă pentru a înlesni construcția lor; ele nu trebuie să prezinte muchii tăioase (care prin rotunjire în timp să conducă la diminuarea masei) ș1 asperități pronunțate pe suprafețe care să favorizeze depunerile de praf 3.1.2 Greutățile ce compun o serie trebuie sa aibă aceeași formă cu excepția greută i de un gram care poate avea forma greutăților multipli de lg sau forma greutăților submultipli de 1g. 3. 1.3 Greutăți de lg și greutăți submultipli de lg 3.1.3.1 Greutățile mai mici de I g pot fi în formă de lamele poligonale sau în formă de fire care să permită o prindere ușoară. Formele pieselor reprezintă un indicativ al valorii lor nominale. 3.1.3.2 Forma greutăților de 1 g sau mai mici de l g trebuie să fie conform tabelului 1: Tabelul 1 - Forma greutăților de 1 g sau mai mici de 1 g

Valori nominale

Lamele poligonale

pentagon l

pătrat

r

triunghi J

Fire sau

r l 5 segmenți 2 segmenți 1 segment (mg) 5 - 50- 500

pentagon 2-20-200

pătrat

I - 10 - 100 - 1000

triunghi

În cazul în care două sau trei greutăți de aceeași valoare nominală dintr-o serie au aceeași formă, acestea trebuie să fie diferențiate prin unul sau două asteriscuri, respectiv puncte, în cazul foilor laminate și unul sau două cârlige în cazul firelor. 3.1.3.3 O serie de greutăți în miligrame, formată din mai multe secvențe de formă, diferind unele de altele, trebuie să fie compusă în așa fel încât o secvență de greutăți de formă diferită nu trebuie să se găsească între două secvențe de greutăți de aceeași formă. 3 1.4 Greutăți cuprinse între l g și 50 kg 3.1.4.1 Greutatea de 1 g, trebuie să aibă fie forma pieselor care sunt multiplu de 1

g,

fie forma pieselor submultipli de

l g. 3.1.4.2 Greutățile având valoarea nominală cuprinsă între 1 g și 50 kg pot avea dimensiunile indicate în Anexa A, Figura Al și Figura A2. 3.1.4.3 Aceste greutăți pot avea un corp cilindric sau ușor tronconic. Corpurile trebuie să aibă o înălțime aproximativ egală cu diametrul mediu; înălțimea trebuie să fie cuprinsă între 3/4 și 5/4 din acest diametru 3.1.4.4 Greutățile pot avea de asemenea, situat deasupra, un buton de prindere a cărui înălțime trebuie să fie cuyrinsă între valoarea diametrului și jumătate din diametrul corpului. 3.1.4.5 In afară de formele descrise la pct. 3.1.4.2., greutățile de la 5 kg la 50 kg pot avea și o altă formă care să fie convenabilă sistemului lor de manipulare. În locul butonului de prindere ele pot avea un dispozitiv de prindere indus în greutăți cum ar fi ax, mâner sau un alt dispozitiv similar. 3.1.4.6 Greutățile clasă M 1, M 2 și M 3 cu valori nominale cuprinse între 5 kg și 50 kg pot avea de asemenea formă paralelipipedică cu muchii rotunjite și mâner rigid pentru prindere. Exemple de dimensiuni și toleranțele dimensionale pentru greutățile clasă M1, M 2 și M3 sunt prezentate în Anexa A, Figura A2 și A3. 3"2 Construcție 3.2 1 Greutăți clasă E2

Greutățile din clasa E2trebuie să fie dintr-o singură bucată (masive) fără cavitate de ajustare.

3.2.2 Greutăți clasă F 1 și F2

Greutățile clasă F 1 și F2 pot fi construite din una sau mai multe piese executate din același material. 3.2.2.1 Greutățile clasă F 1 și F 2 cu valori nominale cuprinse între 1g și 50 kg pot avea o cavitate de ajustare închisă prin buton de prindere sau prin alt dispozitiv corespunzător. Volumul acestei cavități nu trebuie să depășească 1/4 din volumul total al greutății. 3.2.2.2 După ajustarea inițială, aproximativ 1/2 din volumul total al cavității de ajustare trebuie să rămână gol. 3.2.3 Greutăți clasă M1, M2 și M3 cu valori nominale cuprinse între 1 g și 50 kg. 3.2.3.1 Greutățile clasă M 1 M 2 și M 3 cu valori nominale cuprinse între 1g și 10g trebuie să fie masive, fără cavitate de ajustare. Pentru greutățile clasă M 1 și M 2 și M3 cu valori nominale cuprinse între 20g și 50g cavitatea de ajustare este opțională.

Greutățile clasă

M 1,

M2 și M 3 cu valori nominale cuprinse între 100g și 50kg trebuie să aibă cavitate de ajustare. Cu toate acestea, cavitatea de ajustare este opțională la greutățile clasă Mi

și M2

cu valori nominale cuprinse între 20g și 200g confecționate din oțel inoxidabil. Forma cavității de ajustare trebuie să permită atât o închidere sigură cât și posibilitatea deschiderii ei pentru efectuarea unor ajustări suplimentare. Volumul cavității de ajustare nu trebuie să depășească 1/4 din volumul total al greutății. 3.2.3.2 După ajustarea inițială, aproximativ 1/2 din volumul total al cavității de ajustare trebuie să rămână gol. 3.2.4 Greutățile clasă M 1 M 2 și M 3 de formă cilindrică cu valori nominale cuprinse între lg și 50 kg trebuie să aibă cavitatea de ajustare coaxială cu axa de simetrie a greutății. Cavitatea are în partea superioară un prag cu diametru mai mare și este închisă cu un dop filetat sau un disc neted din alamă. Dopul filetat este prevăzut cu un șanț pentru șurubelniță iar discul neted este prevăzut cu un orificiu pentru ridicare. Dopul este sigilat cu o pastilă de plumb presată în șanțul inelar executat în pragul cu diametru mai mare al cavității.(Figura Al varianta 1 și 2) 3.2.5 C:rreutățile clasă M 1 M 2 și M3

de formă paralelipipedică trebuie să aibă cavitatea de ajustare

executată fie în interiorul mânerului tubular de prindere fie, dacă mânerul este masiv, rezultată din

turnare în una din părțile verticale ale greutății și care se deschide pe suprafața superioară a acestei părți (fi.A2 și A3).

3 2.5.1 In cazul în care cavitatea de ajustare este realizată în interiorul mânerului tubular (fig.A2), ea

trebuie să fie sigilată fie printr-un cep prevăzut cu un șanț pentru șurubelniță fie printr-un disc neted prevăzut cu un orificiu pentru ridicare. Cepul sau discul sunt confecționate din alamă sau cu un cep din alamă sub formă de disc neted. Cepul este sigilat cu o pastilă de plumb presată în șanțul inelar sau în filetul tubului

3.2.5.2 În cazul în care cavitatea de ajustare este rezultată din turnare în una din părțile verticale ale greutății și se deschide pe suprafața superioară a acestei părți (fig. A3) cavitatea se închide cu o plăcuță din oțel moale. Plăcuța este sigilată cu o pastilă de plumb presată într-un locaș conic.

3.3 Material Greutățile trebuie să fie rezistente la coroziune. Calitatea materialului trebuie să fie astfel încât modificarea masei greutăților să rămână neglijabilă în raport cu erorile maxime permise, în condiții normale de utilizare. 3.3.1 Greutăți clasă E2

Pentru greutăți cu valoare nominală egală sau mai mare decât lg, duritatea materialului folosit și rezistența sa la uzură trebuie să fie similare sau mai bune decât cele ale oțelului inoxidabil austenitic. 3.3.2 Greutăți clasă F 1 și F2

La greutățile cu valoare nominală egală sau mai mare decât 1 g, suprafața pieselor poate fi protejată prin acoperiri metalice corespunzătoare, în vederea creșterii durității și a rezistenței la coroziune. Duritatea materialului folosit și rezistența sa la uzură trebuie să fie similare sau mai bune decât cele ale alamei trase. 3.3.3

Greutăți clasă M 1

și M 2

și M 3

La greutățile cu valoare nominală egală sau mai mare decât I g suprafața pieselor poate fi protejată prin acoperiri metalice corespunzătoare, în vederea creșterii durității și a rezistenței la coroziune. 3.3.3.1 Greutățile cu valoare nominală mai mică decât lg trebuie să fie realizate dintr-un material rezistent la coroziune și oxidare.

3.3 3.2 Greutățile cilindrice cu valoare nominală cuprinsă între 1 g și 50 kg trebuie să fie confecționate din alamă sau din alt material a cărui duritate și rezistență la coroziune sunt similare sau mai bune decât cele ale alamei. Fonta cenușie nu trebuie să fie folosită pentru greutățile mai mici de 100 g.

3.3.3.3 Greutățile paralelipipedice c.u valori nominale cuprinse între 5 kg și 50 kg trebuie să fie confecționate dintr-un material care are rezistența Ja coroziune cel puțin egală cu cea a fontei cenușii. 3.3.3.4 Mânerele greutăților rectangulare trebuie să fie confecționate dintr-un tub din oțel, fără suduri, sau din fontă, fiind parte integrală cu corpul piesei.

3.4. Magnetism 3.4.1 Limitele magnetizației permanente Magnetizația nu trebuie să depășească valorile maxime date în tabelul 2

Clasa de exactitate

a greutății -• E2

F1

F2

M1

M2

M3

Magnetizația maximă 11oM (µT) --- 8 25 --- 80 250 800 2500 I

li

Tabelul 2 Magneti7.atia permanentă maximă, µoM (µT)

I 3.4.2 Limitele susceptibilității magnetice

Susceptibilitatea magnetică a greutății

nu trebuie să depășească valorile date în tabelul 3

Clasa de exactitate a greutății

E2

F1

F2

ms lg 0,9 10 - 2gsms10g 0,18 0,7 4 20gsm 0,07 0,2 0,8

TabeIu 13 S usccpt1 'b 1 T 1tatea mru net1ca maxima,

1.

--- 3.5 Densitate 3.5.1 Condiții generale privind densitatea Densitatea materialului folosit pentru greutăți, specificată în Tabelul 4, trebuie să fie în așa fel încât o abatere de 10% a densității aerului față de cea de referință (1,2 kg/m 3 ) să conducă la o eroare care să nu depășească 1/4 din eroarea tolerată dată în Tabelul 7. Tabelul 4 Limite maxime și minime pentru densitatea greutăților ( Pmin, Pmax)

Valoarea nominală

Pmin, Pmax ( 10 3 kg m- 3 )

Clasa de exactitate a greutății ( pentru clasă M3

nu este specificată nici o valoare 2:100 g 7,81

8,21 7,39.. 8,73 6,4

10,7 2:4,4 2:2,3 50 g 7,74.. 8,28 7,27

8,89 6,0

12,0 2:4,0 20 g 7,50.. 8,57 6,6

10,1 4,8

24,0 ?:2,6 ---- -- -·-----------· ---·-------

-------- 10g 7,27

8,89 6,0

12,0 2:4,0 2:2,0 ---- ---- -Tr••••

5 g 6,9

9,6 5,3

16,0 2:3,0 2 g 6,0.. 12,0 2:4,0

lg 5,3

16,0 2:3,0 500 mg 2:4,4 2:2,2 2:3,0 100 m

Notă: Dacă Jmlmo este eroarea tolerată relativă a unei greutăți, densitatea pa greutății trebuie să

satisfacă următoarele condiții: S0O0kgm- 3

x (. )

p S00Okgm- 3 x (. ) dacă Jm/m 0 <6 x10" 5

I l I

lOs

Jmlmo 1-IOs !5mlmo 6 6 _,

l dacă Jmlmo 2: 6 xl0- 5

SOO0kgm • x ( 1

10·

om I

m 0 6 )-:S p 3.5.2 Corecții privind densitatea aerului (corecția datorată forței ascensionale) Dacă densitatea aerului Pa are o abatere față de valoarea de referință ( po= 1,2 kg/m 3 ) cu mai mult de 10% și densitatea greutății de verificat diferă față de valoarea convențională de 8000 kg m-3, masa convențională a greutății poate fi corectată utilizând termenul C, după cum urmează. 1 mo n1ct lllcr C Pa mc 1 = mc,

dx M

m 0

xC

C = (Pai - p 0 )x (-

masa nominală a greutății, masa convențională a greutății de verificat masa convențională a greutății etalon (de referință), factorul de corecție provenit din forța ascensională, densitatea aerului în timpul verificării greutății, - - J_J

în care:

P, Pă Po Pi Pr.dl valoarea convențională a densității aerului (po = 1,2 kg/m3), densitatea greutății de verificat, densitatea greutății etalon (de referință), diferența dintre indicațiile medii la compararea 11 etalonMgreutate de verificat",

d

valoarea diviziunii balanței etalon (comparatorului de masă). 3.6. Cerințe privind calitatea suprafaței 3.6.1 Condiții generale În condiții normale de utilizare, calitatea suprafeței trebuie să fie astfel încât orice schimbare a masei greutăților să fie neglijabilă în raport cu eroarea tolerată 3.6.1.1 Suprafețele greutăților (inclusiv bazele și colțurile), trebuie să fie netede iar muchiile rotunjite. 3 6.1.2 Suprafețele greutăților clasă E2, F1 și F2 nu trebuie să prezinte nici un fel de porozitate la examenul cu ochiul liber și să fie șlefuite cu grijă 3.6.1.3 Suprafețele greutăților cilindrice clasă M1, M 2 și M 3

cu valoare nominală cuprinsă între 1 g și 50 kg trebuie să fie netede și să nu prezinte nici un fel de porozitate la examenul cu ochiul liber. 3 6.1.3.1 Finisarea greutăților clasă M 1, M2 și M3 paralelipipedice cu valori nominale cuprinse între 5 kg.. 50 kg trebuie să fie similară cu aceea a fontei cenușii turnată cu grijă în matrițe de nisip fin. Aceasta se poate obține prin metode corespunzătoare de protecție a suprafeței. 3 6.1.4 Pentru clasele M 1, M 2 și M 3 este suficientă doar o examinare vizuală a calității suprafeței, conform pct. 3.6.1.3. 3.6.1.5 În cazul în care există dubii privind calitatea suprafeței unei greutăți, iar o inspecție vizuală nu este suficientă, valorile maxime privind rugozitatea (Rz), trebuie să fie observate pentru a determina calitatea suprafeței acestor greutăți ( Tabelul 5). în care 3.7 Ajustare

Tabelul 5

Valori maxime Clasa •

E2

m 0,2

Ra este înălțimea medie a profilului de rugozitate Rz este înălțimea maximă a profilului de rugozitate

ozitatea suprafeței

F2 5 1 O greutate de o anumită valoare nominală trebuie să fie ajustată astfel încât masa convențională a rezultatului cântării în aer a acestei greutăți să fie egală cu valoarea nominală, în limitele erorilor tolerate fixate pentru clasa de exactitate respectivă. 3.7.1 Greutăți clasă E 2

Greutățile clasă E2 trebuie să fie ajustate prin abraziune, sablare sau orice altă metodă potrivită. Prescripțiile privind starea suprafeței trebuie să fie îndeplinite la srarșitul prelucrării. 3 7.2 Greutăți clasă F1 și F 2

Greutățile clasă F 1 și F2 masive trebuie să fie ajustate prin abraziune, sab]are sau orice altă metodă potrivită care să nu afecteze starea suprafeței. Greutățile prevăzute cu cavitate de ajustare trebuie să fie ajustate cu același material ca cel din care sunt construite, sau cu cositor, molibden, tungsten.. 3.7.3 Greutăți clasă M 1, M 2 și M1 3.7.3.1 Greutățile de Ia 100 g la 50 kg trebuie să fie ajustate folosind materiale metalice dense, cum ar fi alicele de plumb. 3.7.3.2 Greutățile cilindrice de la I g la 50 g fără cavitate de ajustare trebuie să fie ajustate prin îndepărtare de material sau sablare. Dacă greutățile au cavitate de ajustare, trebuie să fie ajustate folosind materiale metalice dense cum ar fi alicele de plumb. 3.7.3.3 Greutățile cu valori nominale cuprinse între 1 mg șil g, în formă de plăcuțe sau fire, trebuie să fie ajustate prin tăiere, abraziune sau sablare. 3.7.3.4 Materialul folosit pentru ajustare trebuie să fie orice material solid care să-și mențină masa și forma. Materialul de ajustare nu trebuie să schimbe (chimic sau electrolitic) masa și forma greutății în care este inclus. 3.8 Inscripționare 3.8.1 Condiții generale Cu excepția greutăților clasă E2, greutățile cu valoare nominală mai mare sau egală cu lg trebuie să fie inscripționate clar cu valoarea nominală, astfel încât calitatea starii suprafeței și stabilitatea greutății să nu fie afectate de inscripționare sau de metoda utilizată pentru realizarea acesteia.

Greutățile cu valoare nominală mai mică sau egală cu lg, în formă de foi laminate sau fire, nu poartă nici o indicație a valorii lor nominale sau a clasei de referință. 3.8.1.1 Cifrele care indică valoarea nominală a masei greutății trebuie să reprezinte: kg- pentru greutățile egale și mai mari de 1 kg g - pentru greutățile cu valoare nominală cuprinsă între 1 g și 500 g. 3 8.1.2 Greutățile de aceeași valoare nominală aflate în dublu sau triplu exemplar în cadrul unei serii se disting printr-un asterisc sau două (sau puncte) plasate în centrul feței superioare a butonului, excepție fl1când greutățile în formă de fire care se disting printr-unul sau două cârlige obținute prin îndofre. 3.8.2 Greutăți clasă E2 Clasa trebuie să fie indicată pe plăcuța cu inscripții aflată pe cutia care conține greutățile. Greutățile clasă E 2 nu trebuie să fie inscripționate, în afară de cazul când marcarea este folosită pentru a diferenția o greutate clasă E 2 de o greutate clasă E1 Această marcare nu trebuie să influențeze calitatea suprafeței piesei iar stabilitatea masei nu trebuie să fie afectată de inscripționare sau de metoda folosită pentru realizarea acesteia. Numărul maxim de cifre, semne, litere, precum și dimensiunile acestora sunt date în Tabelul 6. 3.8.2. l Clasa trebuie să fie indicată sub forma E2. 3.8.2.2 Greutățile clasă E 2 pot avea un punct depărtat de centru, pe fața superioară care să le diferențieze de greutățile clasă E 1. 3.8.3 Greutățile clasă F1 și F 2

Greutățile clasă FI și F2 cu valoare nominală mai mare de 1 g trebuie să poarte numai indicația valorii lor nominale conform prevederilor de la punctul 3.8.1 ( neînsoțită de numele sau simbolul unității); această indicație trebuie să fie obținută prin lustruire sau gravare; 3.8.3.1 Greutățile clasă F 1 nu trebuie să poarte indicația clasei de referință; 3.8.3.2 Greutățile clasă F 2 cu valoare nominală mai mare sau egală cu l g trebuie să poarte indicația valorii nominale însoțită de litera F. 3.8.4 Greutăți clasă M1, M 2

și M3 3.8.4.1 Greutățile rectangulare cu va1oare nominală cuprinsă între 5 kg și 50 kg trebuie să poarte indicația valorii nominale urmată de simbolul kg, în adâncime sau în relief pe corpul greutății așa cum este reprezentat în Anexa A, fig. A2 și A3. 3.8.4.2 Greutățile cilindrice cu valoare nominală cuprinsă între I g și 50 kg trebuie să poarte indicația valorii nominale urmată de simbolul unității, în adâncime sau în relief, pe butonul greutății, așa cum este arătat în Anexa A fig. Al. La greutățile cilindrice cu valoare nominală cuprinsă între 500 g și 50 kg,valoarea nominală poate fi indicată pe corpul acesteia. 3.8.4.3 Greutățile clasă M 1 se marchează cu litera M 1 sau M, fie în adâncime, fie în relief, împreună cu valoarea nominală așa cum este reprezentat în fig.A2 și A3; greutățile paralelipipedice trebuie să poarte marca producătorului care trebuie să fie aplicată în adâncime sau în relief pe suprafața centrală a greutății, așa cum este reprezentat în fig.A2 și A3, 3.8.4.4 Greutățile clasă M2 trebuie să poarte indicația clasei de referință sub forma M2 împreună cu indicația valorii nominale, așa cum este reprezentat în fig.A2 și A3. 3.8.4.5 Greutățile clasă M 3

trebuie să poarte indicația clasei de referință sub forma M 3

sau X, în adâncime sau în relief, împreună cu indicația valorii nominale, așa cum este reprezentat în fig. A2, A3. 3.8.4.6 Greutățile clasă M 2

și M 3 (cu excepția greutăților în formă de fire) pot purta marca producătorului, în adâncime sau în relief pe suprafața centrală la greutățile paralelipipedice, pe suprafața butonului la greutățile cilindrice sau pe suprafața superioară a cilindrului pentru greutățile cilindrice clasă M 3 prevăzute cu mâner așa cum este reprezentat în fig. Al, A2 și A3 3.8.5 Marcarea seriei Inscripționarea cu numărul seriei se face pentru a diferenția greutățile individuale între ele. Valorile maxime acceptabile pentru inscripționarea seriei greutăților este dată în tabelul 6. Tabelul 6 Numărul și dimensiunile inscriptiilor

Clasa de exactitate

Valoare nominală

Inălțimea literei

Numărul maxim de semne, cifre sau litere

E,F,M1 șiM2 <lg 1 mm 1

E2 21g 3mm 5

Fi

M2

I g

100 g 3mm 5

F1

M2 200 g

10 kg 5mm 5

F1

M2 220kg 7mm 5

Inscripționarea cu seria greutății trebuie să fie făcută astfel încât să nu existe nici o confuzie cu valoarea nominală sau cu clasa de exactitate. 3.9 Prezentare 3.9.1 Condiții generale Greutățile trebuie să fie prezentate în concordanță cu următoarele cerințe (excepție fac greutățile clasă M2 și M3) 3.9.1.1 Pe capacele cutiilor trebuie să fie indicată clasa de exactitate a greutăților pe care acestea le conțin sub forma E2; F1; F2; M1. 3.9.1.2 Greutățile dintr-o serie trebuie să fie de aceeași clasă de exactitate 3.9.2 Greutăți clasă E 2, F1; F2 3.9.2.1 Greutățile trebuie să fie protejate contra deteriorării cauzate condițiilor rnecano-climatice prin păstrarea în cutii de lemn de bună calitate, uscat și lustruit sau în cutii de plastic. În interiorul cutiilor trebuie să existe locașuri pentru fiecare greutate care să corespundă dimensiunilor pieselor respective. Aceste locașuri (ca și capacul cutiei) vor fi capitonate îngrijit. 3.9.2.2 Cutiile cu greutăți trebuie să fie dotate cu dispozitive de manevrare (pensete, mânere sau furci) care se vor păstra în aceleași cutii cu greutățile, în locașuri special destinate acestui scop. Forma acestor dispozitive de manipulare trebuie să fie în așa fel încât utilizarea lor să nu producă zgârierea sau modificarea suprafeței greutății. 3.9.2.3 Pensetele pentru manevrarea greutăților trebuie să aibă la vârf o garnitură din os sau un material care nu se încarcă electrostatic. Pensetele vor asigura o bună prindere a greutăților, iar celelalte dispozitive de manevrare,când acestea sunt executate din metal, vor avea partea ce vine în contact cu greutatea, căptușită cu piele de căprioară. 3.9.2.4 Cutia greutăților în mili,grame poate fi detașabila de cutia greută ilor în grame și trebuie să fie prevăzută cu locașuri pentru fiecare greutate în parte, precum și un locaș pentru pensetă. Cutia acestor greutăți trebuie să fie acoperită cu o plăcuță din sticlă prevăzută cu buton 3.9.2.5 Cutiile trebuie să fie prevăzute cu un sistem de închidere care să le asigure securitatea și etanșarea 3.9.3 Greutăti clasă M 1 3. 9.3.l Greutățile ciiindrice clasă M1 cu va1oare nominală egală sau mai mare de 500 g (greutăți individuale sau în set) trebuie să fie C(?pținute în cutii prevăzute cu cavități individuale. 3.9.3.2 Greutățile în miligrame trebuie să fie păstrate în cutii prevăzute cu cavități individuale clasa de exactitate trebuie să fie înscrisă pe capacul cutiei (Mi). 4 Cerințe metrologice 4.1 Valoarea nominală Valoarea nominală a greutățjlor trebuie să fie egală cu Ix 10n kg sau 2x 10 11 sau 5x 10n, în aceste expresii n este fie zero, fie un număr întreg pozitiv sau negativ. 4.2 Erori maxime tolerate Erorile maxime tolerate pozitive sau negative ale greutăților la verificarea inițială, periodică sau Î11

serviciu sunt date în tabelul 7. Erorile maxime tolerate se referă la masa convențională. 5. Atestarea legalității Tabelul 8 conține cerințele metrologice și tehnice specifice, aplicabiie aprobării de model, verificării inițiale și/sau verificării periodice, conform Listei oficiale a mijloacelor de măsurare supuse obligatoriu controlului metrologic legal, în vigoare.

5. I.

Greutățile care la încercare / verificare corespund tuturor prevederilor prezentei nonne sunt admise la încercare/ verificare.

În acest caz, atestarea legalității se efectuează de către autoritățile metrologice prin.

certificat de aprobare de model sau buletin de verificare cu decizia "AD:MIS" și marcajul metrologic de verificare, în urma verificării inițiale sau periodice. 5.2 Greutățile care la încercare / verificare nu au corespuns uneia sau mai multor prevederi ale prezentei nonne sunt respinse la încercare / verificare și sunt declarate nelegale, utilizarea lor fiind interzisă. În aceste cazuri: - nu se acordă aprobare de model ca urmare a încercărilor de model; - nu se marchează cu marca metrologică de verificare și se emite buletin de verificare cu decizia "RESPINS" care va conține și condițiile la care nu a corespuns greutatea respectivă, în cazul verificărilor inițiale sau periodice.

Valori nominale

Clasa E2

Clasa F1

Clasa F2

ClasaM1

ClasaM2

ClasaM3 50 kg 80 250 800 2500 8000 25000 20 kg 30 100 300 1000 3000 10000 10 kg 16 50 160 500 1600 5000 5 kg 8,0 25 80 250 800 2500 2kg 3,0 10 30 100 300 1000

l kg 1,6 5,0 16 50 160 500 500 g 0,8 2,5 8,0 25 80 250 200 g 0,3 1,0 3,0 10 30 100 100 g

O,16 0,5 1,6 5,0 ]6 50 50 g 0,10 0,30 1,0 3,0 10 30 20 g 0,08 0,25 0,8 2,5 8,0 25 10 g 0,06 0,20 0,6 2,0 6,0 20 5g 2g 0,05 0,04

O,16 0,12 0,5 0,4 1,6 1,2 5,0 4,0 16 12 1 g 0,03 0,10 0,3 1,0 3,0 10 500mg 0,025 0,08 0,25 0,8 2,5 200mg 0,020 0,06 0_,20 0,6 100 mg 0,016 0,05 0,16 0,5 50mg 0,012 0,04 0,12 0,4 20mg 0,010 0,03 0,10 0,3 10mg 0,008 0,025 0,08 0,25 5 mg 0,006 0,020 0,06 0,20 2mg 0,006 0,020 0,06 0,20

Im 0,006 0,020 0,06 0,20 ~- -- Tabelul 7 Erori ffi:axi_me tolerate ( în mg) 5.3 Marcajul de verificare 5.3.1 Greutăți clasă E2 Marcajul de verificare se aplică pe cutia ce conține greutățile. 5.3.2 Greutăți clasă F1 și F2 5 3.2.1 Greutăți clasă F 1

Marcajul de verificare se aplică pe cutia ce conține greutățile. 5.3.2.2 Greutăți clasă F2 La greutățile cilindrice marcajul de verificare se aplică pe capacul cavității de ajustare; pentru greutățile fără cavitate de ajustare marcajul de verificare se aplică fie pe baza greutății fie pe cutia ce conține greutățile. 5.3.3 Greutăti clasă M1, M2 și M3

În cazul gre tăților paralelipipedice, marcajul de verificare se aplică pe pastila care sigilează cavitatea de ajustare sau pe bază, în cazul greutăților care nu au cavitate de ajustare.

Condiția

Clasa de exactitate

Categoria de control

Aprobare de model

Verificare metroloi!ică

inițială

periodică 3.1

E F M

X X X

X X X

X X X

Tabelul 8 Cerinte metrologice și tehnice specifice aplicabile greutătilor de lucru

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 057-05 îInstalații pentru cântărirea în mers a autovehiculelor“*) În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare, directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 057-05 îInstalații pentru cântărirea în mers a autovehiculelor“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Procedura P 97-99 îÎncercarea/verificarea metrologică a basculelor pod cu funcționare automată pentru vehicule rutiere“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3. Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel, a procedurii specificate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează: — până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială; — o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare. Art. 4. — Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui. p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală, Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 304. *) Ordinul nr. 304/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis. **) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEXĂ NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 057 - 05 "Instalații pentru cântărirea în mers a autovehiculelor"

1. Generalități 1.1 Scop Prezenta normă de metrologie legală stabilește cerințele metrologice și tehnice și modalitățile de atestare a legalității specifice instalațiilor pentru cântărirea în mers a autovehiculelor, numite în continuare "instalații". 1.2 Domeniu de aplicare Acea s tă normă de metrologie legală se aplică instalațiilor: - care sunt utilizate pentru determinarea masei totale a autovehiculului aflat în mișcare și - care pot fi utilizate pentru determinarea maselor pe axă simplă sau pe l.lli grup definit de axe și indică aceste mase pentru clase de exactitate specificate.

In plus, instalațiile prevăzute la alineatul precedent trebuie să: - fie instalate într-o zonă de cântărire special amenajată și - să aibă domeniul de viteze de operare specificat de producător

Instalațiile care fac obiectul prezentei norme de metrologie legală care, în utilizare normală, pot opera și sunt folosite în domenii de interes public ca aparate de cântărit cu funcționare neautomată (cântărire statică), trebuie să îndeplinească și cerințele aplicabile acestei categorii de mijloace de măsurare. Această normă de metrologie legală nu se aplică instalațiilor pentru cântărirea în mers a autovehiculelor care: - sunt instalate direct în sau pe o suprafață nom1ală de rulare (neamenajată special), - determină sarcina pe axă prin multiplicarea cu doi a masei pe o singură roată, - sunt montate Ia bordul vehiculelor, pentru a măsura masa pe axă. 1.3 Pentru a putea fi introduse pe piață, puse în funcțiune sau utilizate în măsurările de interes public, instalații pentru cântărirea în mers a autovehiculelor prevăzute la punctul 1. 1 trebuie să îndeplinească atât cerințele metrologice și tehnice prevăzute în prezenta normă, cât și cerințele aplicabile din norma de metrologie ]egală N1\.1L 001 05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal''.

Aplicabilitatea cerințelor din normele mai sus men onate rezultă din tabelul 7. 2 Ce1·ințe metrologice 2. 1 Clase de exactitate 2.1.1 Masa pentru axa simplă și pentru grupul de axe Pentru determinarea masei pentru axa simplă și / sau pentru grupul de axe, instalațiile sunt împărțite în șase clase de exactitate, după cum urmează: A; B; C; D; E F Jnstalațiile pot avea clase de exactitate diferite pentru masa axei simple și a grupului de axe. 2.1.2 Masa totală a autovehiculului Pentru dete1111inarea masei totale a vehiculului, instalațiile Sl.llit împărțite în șase clase de exactitate, după

cum urmează: 0,2; 0,5; 1; 2; 5; 10 2.1.3 Corelarea între clasele de exactitate prevăzute la pct. 2.1.l și 2.1.2 este specificată în tabelu] 1. Tabelul 1 - Corelarea între clasele de exactitate

Clasa de exactitate pentnt masa axei simple și a grupului de axe

Clasa de ex:actitate pent masa totală a autovehiculului 0,2 0,5 1 2 5 10 -·· --- A

X

X

B - X

X

X

C

X

X

X

D -· · - - - · · · - X

X

X - ·- ----·.

E

X

X -- X - - -- X

F

X 2.2 Erori și abateri maxime tolerate pentru verificări metro1ogice inițiale, periodice, după reparare sau modificare 2.2.1 Cântărirea în mers 2.2.1. l Abaterea maximă tolerată față de media corectată a masei axei simple sau a grupului de axe Pentru toate vehiculele de referință, diferența maximă dintre orice masă pentru axa simplă indicată și I sau pentru grup de axe, înregistrată în timpul încercărilor în mers și media corectată pentru masa axei respective sau media corectată pentru masa pe grupului de axe respectiv trebuie să nu depășească cea mai mare dintre următoarele valori:

a) valoarea din tabelul 2, rotunjită la un număr întreg de diviziuni;

b) 1 dxn;

Unde n este numărul de axe din grup, cu n = 1 pentru axă simplă. Notă. În cazul în care valoarea calculată conform tabelului 2 are pe poziția zecimilor cifra 5, rotunjirea se face la diviziunea imediat următoare. Tabelul 2 - Abaterile maxime tolerate pentru masa axei simple sau a grupului de axe

Clasa de exactitate

Procent din media corectată pentru masa axei simple sau pentru masa grupului de axe

A ± 0,50 %

B ··· -· · ··, - -- ± _1,00 % - 1-1,- 50 - % -·. ··-··· - - ·····-·· ·· · ··

C

D - -::-: 2 -. ' _, 00 % -

E · - · - ·- ±4,00 %

F ± 8,00 %

Notă · Pentru cel mult l O % din determinări, abaterile maselor axelor și / sau ale grupurilor de axe pot să depășească valorile din tabelul 2 pentru verificarea inițială și periodică dar nu și dublul acestora. 2. 2.1.2 Eroarea maximă tolerată pentru masa totală a autovehiculului Eroarea maximă tolerată pentru masa totală a autovehiculului determinată prin cântărire în mers este cea mai mare dintre următoarele valori:

a) valoarea din tabelul 3, rotunjită la un număr întreg de diviziuni;

b) 1 d x numărul de axe totalizate.

Notă: În cazul în care valoarea calculată conform tabelului 3 are pe poziția zecimilor cifra 5, rotunjirea se face la diviziunea imediat următoare. Tabelul 3 - Erorile maxime tolerate pentru masa totală a autovehiculului

Clasa de exactitate,.

Procent din valoarea convențională a masei totale a

autovehicul ului 0,2 ± 0,10 % 0,5 ± 0,25 % ······· - ·- I.-. ·,.

l ± 0,50 % 2 ± 1,00% 5 ± 2, 50 % 10 ± 5,00 % 2.2.2 Cântărirea statică Erorile maxime tolerate la cântărirea statică pentru sarcini crescătoare și descrescătoare sunt cele corespunzătoare din tabelul 4. Tabelul 4 - Erori maxime tolerate la cântărirea statică

Clasa de exactitate

Sarcina (m), exprimată în diviziuni

Erori maxime tolerate la cântărirea statică

o sms 500 ± 0,5 d 0,2 0,5

I 500 <ms 2000 2000 < m:S 5000 · · ·-·· - ·--·- - Os m.::; 50 ·· · -· ·· · ± 1,0 d ± 1, 5 d ± 0,5 d 2 5 10 50 <m:;;;200 200 < ms 1000 ± 1, 0 d ± 1, 5 d 2.3 Diviziunea (d) Pentru aceeași metodă de cântărire î n mers și aceeași combinație de receptoare de sarcină, indicarea sau tipărirea masei trebuie să se facă cu aceeași valoare a diviziunii. Corelarea dintre clasele de exactitate prevăzute Ja pct. 2.1.2, valoarea diviziunii și numărnl de diviziuni este specificată în tabelul 5 ·· - - · ·- -

d (kg) Numărul minim de diviziuni · ··· -- - - - - ·--· s 10

s 20 500 5000 ---- ·· · · · ·--- - ---·· ··· - -· -- - - -- ·· ··- - -- ····· 5 - · ·· ······ · ·- - - · ·· < 50 ·· _.,. 10 s 100::::: 200 50 1000 --- 1 2, _ - -- 0, 5:S 5 ·-·-- •

Numărul maxim de diviziuni

CJasa de exactitate 0, 2

Tabelul 5 - Corelarea dintre clasele de exactitate, valoarea diviziunii și numărul de diviziuni

Valoarea diviziunii dispozitivelor de indicare sau tipărire trebuie să fie de forma 1 x l ok, 2 x l Ok sau 5 x

1 ok, unde k poate să fie un număr întreg, negativ, pozitiv, sau zero.

2.4 Limita minimă Lim i ta minimă trebuie să nu fie mai mică decât s arcina exprimată în diviziuni, specificată în tabelul 6

Tabelul 6 - Limita minimă

Clasa de exactitate

Limita minimă în diviziuni 0,2 0,5 1

I-----·•· · - · - - 5 - 0 10,.. -· · --·-- 2 5 · · · 1 - - 0 - 2.5 Instalarea și încercarea instalațiilor de cântărire în mers a autovehiculelor Pentru in s talațiile de cântărire în mers a autovehiculelor de s tinate a fi utilizate în aplicații in care masele axelor simple sau ale grupurilor de axe fac obiectul unor reglementări legale (de exemplu sancționar e a depășirii sarcinii pe axă), conformitatea se evaluează prin metodele prezentate în proceduri de încercare și verificare metrologică specifice. 2.6 Concordanța între dispozitivele de indicare și de imprimare Pentru aceeași sarcină, trebuie să nu existe diferențe între rezultatele cântăririi fumizate de dispozitivele de indicare și de imprimare care au aceeași valoare a diviziunii. 2.7 Mărimi de influență 2.7.1 Temperatura 2. 7. 1.l Limitele de temperatură Jnstala ile trebuie să îndeplinească cerințele tehnice și metrologice aplicabil e la temperaturi cuprinse între - 1O ° C și

40 ° C. Pentru aplicații speciale, limitele domeniului de temperatură poate să difere de cele specificate anterior, dar intervalul de temperatură trebuie să nu fie mai mic de 3O °C și trebuie să fie inscripponat pe instalație. 2.7. 1.2 Efectul temperaturii asupra indicației la sarcină nulă Indicația la zero sau în apropiere de zero trebuie să nu varieze cu mai mult de o diviziune la o varia e a temperaturii mediului de 5 °C. 2.7.2 Sursa de alimentare Instalapile trebuie să îndeplinească cerințele tehnice și metrologice aplicabile, dacă tensiunea de alimentare variază după cum urmează: - alimentare în curent alternativ: variații de - 15 % până Ia

10 % față de tensiunea înscrisă pe mijlocul de măsurar e, - alimentare în curent con t inuu: tensiunea minimă de operare - 20 % din tensiW1ea înscrisă pe mijlocul de măsurare (tensiunea nominală). Notă: Tensiunea minimă de operare este definită ca fiind cea mai mică tensiune de operare posibilă sub care instalația este automat scoasă din fllilcțiune. 2.8 Unități de măsură

Unitățile de măsură legale sunt kilogramul (kg) sau tona (t).

2 9 Diviziunea pentru sarcina staționară Dacă diviziunea pentru sarcina staționară nu este egală cu diviziunea pentru cântărirea în mers (d), afișarea și tipărirea cu această valoare a diviziunii trebuie să nu fie posibilă când instalația este utilizată pentru cântărirea în mers. Suplimentar, dacă instalația nu este încercată pentru utilizarea ca aparat de cântărit cu funcționare neautomată, diviziunea pentru sarcină staționară trebuie să nu fie ușor accesibilă și trebuie folosită numai pentru încercări statice. 2.1 O Viteza de operare

Instalațiile trebuie să îndeplinească cerințele tehnice și metrologice aplicabile Ia var:ia#i ale vitezei de operare (accelerări/ decelerări) de± 5 % din viteza de operare marcată pe instalație. 3. Cerințe tehnice

3. l Conformitatea la utilizare Instalațiile trebuie construite astfel încât să corespundă autovehiculelor, amplasamentului și metodei de funcționare pentru care ele sunt proiectate. 3.2 Securitatea în funcționare 3 2.1 Utilizare frauduloasă Instalațiile trebuie să nu aibă caracteristici care să faciliteze utilizarea frauduloasă. 3.2.2 Dereglări accidentale Instalațiile trebuie construite astfel încât dereglările susceptibile de a le perturba performanțele metrologice să nu se poată produce în mod normal rară ca efectul lor să fie ușor detectabil. 3.2.3 Protecție Un mijloc de protecție trebuie să împiedice utilizarea oricăroi dispozitiv de control care poate altera operația de cântărire. 3.2.4 Utilizarea ca aparat de cântărit cu funcționare neautomată

Suplimentar îndeplinirii cerințelor specifice aparatelor de cântărit cu funcționare automată, o instalație care poate opera și ca aparat de cântărit cu funcționare neautomată trebuie să indice metoda și modul de operare (atât pe afișaj cât și pe bonul tipărit). 3 J Dispozitive de zero

3.3.1 Dispozitivul de reglare la zero

Instalațiile trebuie echipate cu câte un dispozitiv semiautomat sau automat de reglare la zero pentru toate receptoarele de sarcină

Dispozitivul de reglare la zero trebuie să poată efectua operația de reglare la zero cu o exactitate de cel mult± 0,25 d și să aibă un domeniu de reglare care să nu depășească 4 % din limita maximă.

Dispozitivul semiautomat de reglare la zero trebuie să nu funcționeze în timpul cântăririi în mers.

Dispozitivele automate și semiautomate de reglare la zero trebuie să funcționeze numai atunci când instalația este în echilibru stabil.

3.3.2 Dispozitivu] de menținere Ia zero

Dispozitivul de menținere la zero trebuie să funcționeze numai dacă:

- indicația este la zero și - instalația este în echilibru stabil și - rata de corectare nu depășește 0,5 d I

s

și - sarcina se află în domeniul de maximum 4 % în jurul punctului de zero real. 3.4 Aparat de control integrat Pentru ca o instalație să poată fi utilizată ca aparat de contro] integrat, cu scopul de a detennina masa totală a unui autovehicul de referință, acesta trebuie să îndeplinească cerințele specificate mai jos: - de la 3.4.1 Ia 3.4.4 inclusiv și - să aibă o valoare a diviziunii corespunzătoare pentru sarcini staționare (2.9).

3.4.1 Reglarea la zero Instalația trebuie să poată efectua operația de reglare la zero în conformitate cu prevederile pct. 3.3.1 din prezenta normă de metrologie legală. 3.4.2 Încărcarea cu sarcini așezate excentric Indicațiile pentru diferite poziții ale sarcinii trebuie să nu depășească erorile maxime tolerate prevăzute la 2.2.2. pentru sarcina aplicată. 3.4.3 Mobilitatea

O sarcină suplimentară egală cu 1,4 diviziuni pentru cântărirea statică, adăugată sau ridicată fără șoc pe / de pe fiecare receptor de sarcină, oricare ar fi sarcina preexistentă pe acesta, trebuie să provoace o variație a indicației inițiale de o diviziune. 3.4.4 Repetabilitatea

Diferența între rezultatele mai multor cântăriri ale aceleiași sarcini trebuie să nu fie mai mare decât valoarea absolută a erorii maxime tolerate prevăzute la 2.2.2. pentru sarcina aplicată..

3. 5 Dispozitive de afișare și de imprimare

3.5. l Calitatea indicației

1-ldicația de masă trebuie să fie de tip indicație automată. Dispozitivele de indicare și de imprimare trebuie să permită o citire sigură, simplă și neambiguă a rezultatelor, prin simpla alăturare a caracterelor și să conțină numele sau simbolul unității de masă corespunzătoare.

3.5.2 Imprimare

Conținutul informației minime imprimate după fiecare operație normală de cântărire depinde de destinația instalației.

Pentru instalațiile care sunt destinate exclusiv pentru determinarea masei totale a autovehiculului, informația mi1;imă imprimată trebuie să cuprindă masa totală a autovehiculului, viteza de operare, data și ora cântăririi. In cazul acestor instalații, valorile maselor pe axă simplă sau grupuri de axe nu trebuie să fie tipărite fără o avertizare din care să reiasă că aceste rezultate pot fi afectate de erori mari datorită faptului că instalațiile sunt destinate exclusiv pentru detenninarea masei totale a autovehiculului.

Pentru instalațiile care sunt utilizate pentrn determinarea maselor pe axă, informația minimă imprimată trebuie să cuprindă sarcinile pe axă simplă, masa totală a autovehiculului, viteza de operare, data și ora cântăririi. Nu este necesară specificarea criterii1or pentru definirea grupurilor de axe pentru respectiva instalație.

Pentru instalațiile care sunt utilizate pentru determinarea maselor pe grup de axe informația minimă imprimată trebuie să cuprindă masa pe axă simplă (dacă este cazul), masa grnpului de axe, masa totală a autovehiculului, viteza de operare, data și ora cântăririi. Suplimentar trebuie specificate criteriile pentru definirea grupurilor de axe pentru respectiva instalație.

3.5.3 Domeniul de cântărire Instalațiile trebuie să nu indice sau să tipărească masele pe axă simplă, masele grupului de axe sau masa totală a oricărui autovehicul atunci când masa axei simple (cântărire parțială) este mai mică decât Min sau mai mare decât Max

9 d fără a furniza o avertizare clară pe afișaj sau/ și pe bonul tipărit, din care să reiasă că indicația nu este verificată. 3.5.4 Dispozitiv de totalizare

Instalația trebuie să fie echipată cu un dispozi1iv de totalizare a maselor pe axe pentru a calcula masa totală a autovehiculului și, dacă este cazul a maselor grupului de axe. Acest dispozitiv poate să funcționeze automat, caz în care instala a trebuie să fie echipată cu un dispozitiv de recunoaștere a autovehiculului (3.5. S), sau semiautomat (funcționează automat după o comandă manuală).

3.5, 5 Dispozitiv de recunoaștere a autovehiculului

Instalația trebuie să fie echipată cu un dispozitiv de recunoaștere a autovehiculului dacă masa totală a autovehiculului, masele axelor și / sau masele grupului de axe sunt indicate sau tipărite automat după operația de cântărire. Dispozitivul trebuie să sesizeze prezența unui autovehicul și momentul în care acesta a fost cântărit integral. 3.5.6 Dispozitiv de ghidare a autovehiculului Instalapa trebuie să nu indice și să nu tipărească masele pentru axă simplă, pentru grup de axe sau masa totală a oricărui autovehicul dacă oricare dîn ro le acelui autovehicul nu a traversat integral receptorul de sarcină. Ca soluție alternativă, poate fi utilizat un sistem lateral de ghidare care să asigure faptul că vehiculul traversează integral receptorul de sarcină. Dacă pentru instalație este specificat un singur sens de traversare a receptorului de sarcină, trebuie fumizat un mesaj de eroare în cazul în care vehiculul traversează receptorul de sarcină în celălalt sens. 3.5.7 Viteza de operare Instalația trebuie să nu indice sau să tipărească masa sau valorile maselor pentru orice vehicul care traversează receptoarele de sarcină: - cu o viteză în afara domeniului specificat și/ sau - cu o variație a vitezei (accelerare/ decelerare) care ar produce depășirea erorilor maxime tolerate

în afară de cazul în care este fumizată o avertizare clară pe afișaj și I sau pe bonul tipărit din care să reiasă că indicația nu este verificată. 3.5.8 Programele informatice

Programele infom1atice relevante din punct de vedere metrologic utilizate în cadrul instalației trebuie să fie concepute astfel încât modificarea lor să nu fie posibilă fără distrugerea sigiliului, sau orice modificare a programelor să fie semnalată automat cu ajutorul unui cod de identificare. Programelor informatice trebuie să Ii se atribuie număr de versiune unic. Acest număr de versiune trebuie să fie adaptat în cazul în care orice modificare a soft-ului poate influența funcțiile și exactitatea instalației. 3.6 Instalare 3 6.1 Generalități Instalațiile trebuie fabricate și instalate astfel încât să mm1m1zeze once efecte adverse ale amplasamentu lui. Spaiiul dintre instalația de cântărit și sol trebuie să permită tuturor părților greu accesibile ale receptorului de sarcină să fie curățate de toate resturile sau materialele care pot influența exactitatea instala ei. Atunci când detalii particulare de instalare pot influența opera#a de cântărire (de exemplu orizontalitatea amplasamentului, lungimea zonelor de apropiere), aceste detalii trebuie înregistrate în raportul de încercare. 3.6.2 Drenaj Dacă mecanismul de cântărire este amplasat într-o cuvă, trebuie să existe un sistem pentru drenare astfel încât să se asigure că nici o parte a instala ei nu va lucra nici măcar parțial în apă sau în orice alt lichid. 3 6 3 Încălzire Dacă mecanismul de cântărire este instalat într-un loc cu climat cu temperaturi sub - 1O °C, atunci trebuie să fie asigurată o posibilitate de încălzire care să asigure faptul că celulele de cântărire nu vor îngheța 3.7 Dispozitiv de sigilare 3.7.1 Generalități Componentele care trebuie să nu poată fi reglate sau schimbate de utilizator trebuie să fie echipate cu dispozitiv de sigilare sau trebuie montate într-o carcasă și carcasa trebuie să poată fi sigilată. Totuși sunt permise și alte tipuri de sigilări care pot asigura integritatea instalației, de exemplu sigilii electronice. 1n toate cazurile sigiliile trebuie să fie ușor accesibile. Sigilarea trebuie să fie asigurată pentru toate părțile sistemului de măsurare care nu pot fi protejate fizic în alt mod împotriva operațiilor de natură să afecteze exactitatea măsurării.

Toate dispozitivele destinate modificării parametrilor rezultatelor cântăririi, în special cele pentru corecție și calibrare, trebuie să fie sigilate. 3.7.2 Dispozitive pentru sigilare electronică Dacă accesul la parametrii care influențează remltatelor cântăririi nu este protejat cu dispozitive de sigilare mecanică, protecția trebuie să îndeplinească următoarele prevederi:

a) accesul trebuie să fie permis numai persoanelor autorizate, de exemplu prin intermediul unui cod (cuvânt-cheie) sau a unui dispozitiv special (cheie fizică), Codul trebuie să poată fi modificat;

b) codul trebuie să fie memorat cel puțin pentru ultima intervenție; înregistrarea trebuie să includă data și un mijloc de identificare a persoanei autorizate care a făcut intervenția (vezi (a) de mai sus); trasabilitatea ultimei intervenții trebuie asigurată pentru cel puțin doi ani, dacă nu a fost modificată cu ocazia unei intervenții ulterioare; dacă este posibil să se memoreze mai mult de o intervenție, și dacă ștergerea unei intervenții anterioare permite o nouă înregistrare, atunci trebuie ștearsă cea mai veche înregistrare. 3.8 Inscripții I. nsta. lațiile trebuie. să prezinte următoarele inscripții de bază pentru fiecare dispozitiv de indicare sau de 1mpnmare a masei sau a sarcmu: 3.8.1 Inscripții în formă completă - marca de identificare a producătorului; - marca de identificare a importatorului (dacă este cazul) - destinația instalației; - seria instalației (pe fiecare receptor de sarcină dacă este cazul) -,,A nu se folosi la cântărirea produselor lichide" (dacă este cazul) - viteza maximă de traversare

în km / h - sensul de cântărire (dacă este cazul) - diviziunea pentru cântărirea statică (dacă este cazul)

în kg sau t - tensiunea de alimentare electrică - frecvența tensiunii de alimentare electrice - domeniul de temperatură (dacă diferă de- 10 °C

40 °C) 3.8.2 Inscripții în formă simbolizată - marcajul metrologic de model - clasa de exactitate pentru masa totală a.

V. Hz

'

oc; oc autovehiculului 0,2, 0,5, 1, 2, 5 sau 1O - clasa de exactitate pentru masa axei simple (dacă este cazul) - clasa de exactitate pentru sarcina pe grup de axe (dacă este cazul) - limita maximă de cântărire - limita minimă de cântărire - valoarea diviziunii - viteza maximă de funcționare - viteza minimă de funcționare - numărul maxim de axe ale autovehiculului 8.3 Inscripții suplimentare

A,B,C,D,E, sau F A,B,C,D,E, sau F Max

kg sau t Min

kg sau t d""..

kg sau t Vmax=

km/h

Vmin=

km/h

In conformitate cu utilizarea particulară a instalației pot fi cerute, în cadml aprobării de model, una sau mai multe inscripții suplimentare. De exemplu când o anume instalație este încercată utilizând o gamă limitată de autovehicule (de exemplu numai cu suspensie cu aer, numai vehicule rigide cu trei/ patru axe), arunci acestea trebuie prezentate în inscripții. 3.8.4 Prezentarea inscripțiilor Inscripțiile trebuie să fie de neșters, de o mărime, de o formă și de o claritate care să permită o citire ușoară în condițiile normale de utilizare a instalației. Inscripțiile trebuie să fie grnpate pe un amplasament clar vizibil pe instalație, fie pe o plăcuță fixată în apropierea dispozitivului indicator, fie pe dispozitivul indicator. Plăcuța cu inscripții trebuie ori să poată fi sigilată, ori demontarea să provoace distrugerea plăcuței. 3.9 Marcaje de verificare 3.9.1 Amplasament Instalațiile trebuie să aibă un amplasament pentru aplicare marcajele de verificare Acesta trebuie să îndeplinească următoarele condiții - zona pe care sunt amplasate marcajele să nu poată fi îndepărtată fără deteriorarea marcajelor aplicate - amplasamentul trebuie să permită aplicarea ușoară a marcajelor, fără modificarea caracteristicilor metrologice ale instalației; - marcajele trebuie să fie vizibile în timpul utilizării instalației. 3.9.2 Montare

Instalațiile pe care se aplică marcaje de verificare trebuie să aibă un suport pentru marcaJ, pe un

amplasament care să asigure conservarea acestor marcaje, după cum urmează:

- dacă marcajul este aplicat cu un poanson, suportul poate fi o bandă de plumb sau din orice alt material cu proprietăți similare, inserată într-o placă montată pe instalație, sau într-o cavitate alezată în carcasa instala ei; - dacă marcajul constă dintr-un timbru adeziv, trebuie prevăzut un amplasament adecvat.

4 Cerințe pentru instalații electrnnice Instalațiile electronice trebuie să satisfacă următoarele cerințe, pe lângă cerințele aplicabile din celelalte capitole. 4.1 Cerințe generale 4.1.1 Condiții de funcționare specificate Instalațiile electronice de cântărit trebuie concepute și fabricate astfel încât să nu depășească erorile tolerate în condițiile de funcționare specificate. 4.1.2 Perturbatii Instalațiile el;ctronice de cântărit trebuie concepute și fabricate astfel încât atunci când sunt expuse la perturoații,.fie:

a) acestea să nu producă nici un defect semnificativ, fie:

b) defectele semnificative să fie detectate și semnalizate așa cum se specifică la 4.3.1. Notă: Un defect egal sau mai mic decât 1 d este admis oricare ar fi valoarea erorii de indicație. 4.1 3 Anduranta

Cerințele de l; pct. 4.1.1 și 4.1.2 trebuie satisfăcute în timp, conform cu utilizarea prevăzută a instalației. 4.1.4 Evaluarea confom1ității Modelul unei instalații este considerat ca satisfăcând cerințele de la pct. 4.1.1, 4.1.2 și 4.1.3 dacă acesta a trecut cu succes încercările efectuate conform procedurilor de încercare/ verificare specifice 4,2 Aplicare 4.2.1 Cerințele de la pct 4.1.2 pot fi aplicate separat în următoarele cazuri·

a) pentru fiecare cauză individuală generatoare a unui defect semnificativ și I sau

b) pentru fiecare parie a instalației electronice. Alegerea variantelor 4.1.2 (a) sau (b) aparține fabricantului. 4 3 Cerințe funcponale 4 3.1 Punerea în evidență a unui defect semnificativ Atunci când este detectat un defect semnificativ, instalația trebuie ori să fie scoasă automat din funcțiune, ori să fumizeze o indicație vizuală sau auditivă care să persiste până la intervenția operatorului sau la dispariția defectului. 4 3.2 Procedura de punere sub tensiune Dacă defectarea unui element al dispozitivului de afișare poate provoca o indicație de masă falsă atunci instalația trebuie să prezinte o facilitate de verificare a afișajului care să fie inițiată automat la punerea sub tensiune (în cazul aparatelor electronice conectate permanent la rețea, la punerea sub tensiune a dispozitivului indicator), de exemplu afișarea tuturor semnelor specifice în stare activă și inactivă, un timp suficient pentru a putea fi ușor observate de operator. 4.3.3 Factori de influență Instalațiile electronice trebuie să satisfacă cerințele de la pct. 2.7 și, în plus trebuie să își păstreze caracteristicile metrologice și tehnice la o umiditate relativă de 85 %, la limita superioară a intervalului temperaturilor e funcționare. 4.3.4 Timpul de încălzire. În perioada timpului de încălzire o instalație electronică nu trebuie să afișeze sau să transmită nici o indicatie de masă iar funct, ionarea automată trebuie să fie inhibată. 4.3.5 Interfața O instalație poate fi echipată cu o interfață care să pem1ită conectarea acesteia la echipamente periferice. Când este utilizată interfața, instalația trebuie să continue să funcționeze corect și funcțiile sale metrologice trebuie să nu fie influențate. 4.3.6 Alimentarea în curent continuu

O instalație care funcționează prin alimentare în curent continuu trebuie, de fiecare dată când tensiunea scade sub tensiunea minimă de funcționare specificată de fabricant, să continue să funcționeze corect sau să fie scoasă automat din funcție. 4.4. Examinare și încercare Examinarea și încercarea unei instalații electronice de cântărire urmăresc verificarea conformității cu cerințele aplicabile din prezenta normă de metrologie legală și, în particular, cu cerințele de la cap. 4. 4.4.1 Examinare O instalație electronică trebuie să fie examinată în vederea unei evaluări generale a concepției și a constructiei. 4.4.2 îndercări de performanță

O instalație electronică de cântărire, sau un dispozitiv electronic, după caz, trebuie să fie încercat conform procedurii de încercare I verificare specifică, cu scopul de a determina dacă funcționează, sau nu, corect. încercările trebuie efectuate pe instalație în ansamblul ei, cu excepția situațiilor în care dimensiunile și / sau configurația instalației nu se pretează la o verificare în ansamblu. În aceste cazuri dispozitivele electronice trebuie încercate separat. Nu se pune problema unei demontări excesive în vederea supunerii la încercări separate a componentelor. În plus trebuie efectuat un examen pe instalația de cântărit complet operațională sau, dacă este necesar, pe dispozitivele electronice, într-un ansamblu simulat, suficient de reprezentativ pentru respectiva instalație de cântărire. Echipamentul trebuie să funcționeze corect. 4 4.3 Încercări de stabilitate a intervalului Instalația trebuie supusă la încercări de stabilitate a intervalului la diferite momente de timp, înainte, în timpul și după ce a fost supus la încercări de performanță.

Atunci când instalația este supusă la încercare de stabilitate a intervalului: - variația maximă nu trebuie să depășească, pentru fiecare din cele n determinări, jumătate din valoarea ab s olută a erorii tolerate dată la pct 2 2.2., la sarcina aplicată pentru toate cele n detenninări; - dacă diferențele între rezultate indică o variație mai mare decât o jumătate din variația admisă, menționată mai sus, încercarea trebuie continuată până când tendința dispare, se inversează ca sens, sau este depășită variația maximă admisă. 5 Modalități de confrol metrnlogic Modalitățile de control metrologic aplicabile instalațiilor pentru cântărirea în mers a autovehiculelor sunt unnătoarcle: -Aprobare de model; - Ve r ificare metrologică inițială; - Verificare metrologică periodică; - Verificare metrologică după reparare sau modificare, 6 Documentație Cererea de aprobare de model trebuie să fie însoµtă de o documentație care să fumizeze următoarele in formații: - caracteristicile metrologice ale in s talației; - un set de specificații cu privire la instalație; - o descriere funcțională a di s pozitivelor și componentelor, - desene, scheme și informații generale privind soft-ul (dacă este cazul) cu detalii privind construcția și funcționarea; - orice altă specificație tehnică sau orice altă dovadă care să ateste că proiectarea și construcția instalației sunt conforme cu cerințele prezentei norme de metrologie legală. 7 Atestarea legalității 7.1 Atestarea legalității unei instalații se realizează după demonstrarea conformită i acestuia cu cerințele metrologice și tehnice aplicabile prevăzute în prezenta normă de metrologie legală. 7.2 Confonnitatea unui mijloc de măsurare cu toate obligațiile prevăzute în prezenta normă se atestă prin marcaje metrologice: marcajul aprobării de model și marcajul de verificare metrologică inițială sau periodică. Marcajele metrologice sunt însoțite, după caz de documente specifice: certificate de aprobare de model și buletine de verificare metrologică 7.3 Marcajul aprobării de model se aplică, în conformitate cu prevederile certificatului aprobării de model. Marcajul de verificare metrologică se aplică de către laboratorul autorizat care a efectuat verificarea. Totodată se aplică o sigilare prin utilizarea unor mijloace și metode care să împiedice intervențiile neautorizate asupra instalației verificate. Atestarea legalității unei i nstalații care a corespuns verificărilor metrologice se face prin eliberarea unui buletin de verificare metrologică cu decizia ăAdmis " și aplicarea mărcii de verificare metrologică. Pentru instalațiile care nu au corespuns, se eliberează un buletin de verificare metrologică cu decizia,, Re s pins" și nu se aplică marca de verificare metrologică. 7.4 Este interzisă aplicarea marcajelor într-o manieră care ar putea să provoace confuzii privind semnificatia, forma, vizibilitatea sau claritatea lor. 7.5 În c ul în care instalația este constituită dintr-un s et de dispozitive și / sau subansambluri care funcționează împreună, marcajele se aplică pe dispozitivul/ subansamblul principal aJ instaJației.

Tabelul 7 - Cerințe metrologice și tehnice care se verifică în cadrul modalităților de control metrologic legal

~ · · - l

Modalităti de control

Nr crt

Cerința metrologică sau tehnică

Pw1ctul din NML Aprobare

de model

Verificare metrologică

initială

perio }că

1

Masa pentru

axa

simplă și pentru 2.1. 1/NML 057-05

X

X - _,..,.,,

- grupul de axe

- 2 - - Masa totală a autovehiculului 2.1.2/NI\1L 057-05

I

X

X

- - - • _, r • -- -- -

- ·- 3 - Corelarea între - clasele de exactitate

2. l.3/Nl\1L 057-05

X

X -, 4. A. b - a - te - r

eam - - a - xi - m - ă - to - l - er - a - tă ·- 2.2. l.l/NML057-05

x

x

x

t 5

E - r

o are, a - max c i mă

tol e rată

1

f

· ·

• 2.2.1.2/NML.. 0. 5; 7 -05

x

··

·

x - ·- · x · - 6 Cântărirea statică 2 2. 2/NML 057-05

x

X 7

Limita minimă - - 2.4/NML-05_ 7 0 _5- ---x--

--- x - ···- ·--_- · - i----8-

In-s-tal_ar_e_a_șr, î-n-ce _ r _ c-ar e_a - - 2.5/NML 05 7 -0-5 _

--_ x

.,

x _-- Concordanța intre dispozitiv · e

.,l-e--=d-e--- - /NML _ - - - - x----

--x-- -- - x - -

9

indicare

și de

imp r imar e 2 6

0 507 5

- · - ···

<

1O Limitele de temperatură

2,7, 1.1/NML 057-05

2. 1.3.l/NML 001-05

X 1

· ·.,-,

,,

.-c

- · ·· ·· '

i

11 Efectul temperaturii asupra indicației

la sarcină nulă

2.7 1.2/NML 057-05

X

1- -c-- =-- -- - ---- -- -- -

- ----=--=-----c --=--- - - - - - --

--- -- - l !

·

· 12 S ur sa

de alimentare 2 7. 2/NML 057-05

x - 13

Unit ăti de

măsură 2.8 / NN.IL 057-05

x

x

t

' 14

Diviziunea pentru

sarcina stationară 2.9/NML 057-05

x

x --- - - X - - ----- 15 Viteza de

operare • _, • _2_. 1_0-,-/N_ITv_1L_0_57_-_0_5--- --i

x

-;

x _ · _:= --:- ·= 16 Conformitatea la utilizare 3.1/NML 057-05

x

x 17

Utilizare frauduloasă 3. 2. 1/N1\.4L 057-05

x

x 18

Dereglări

accidentale - >-- 3.2.2/NML 057-05

x - -19 Protectie 3. 2.3/NML os1=-os- - - X ----. - - --· -x--

--x 1

- · · · -- - --' -- - -- - -- - -· · · · - -·- · · · - - - - - ------

-- ---- -- ---- ---ic

i

20

U tilizarea

ca aparat de cântărit cu 3. 2.4/NML 057-05

X

X

X

functionare neautomată 21

Dispozitjvul

de

reglare

la zero 3.3:-i/NML 05-7-05 ·- -- · x --1-

x_--1- - 22

Dispozitivul de mentinere la zero 3.3.2/NML 057-05

x

x 23

Aparat de

control

integrat - 3.4/NML 057-05*

x--- ---x---

---x

j

• • 1

··--·· ····· -1-- ·

t

f 2 - 4 -- R - e

gla - rea '" la ' z - e - ro ------------- - 3. - 4 -.l/ - N - M - L - 0 - 5 - 7 - -0 - 5

* - - x -- x

X

--x- 25

Incărcarea cu sarcin i

așezate excentric 3.4.2/NivlL 057-05*

x

x

x 26

Mobilitatea - • -- - - -3-.4-. -3/ NM L0_5_7_-0_5_*--

- - x

- - x - - f

Ji

_ 28 Calitatea indica ei 3. 5.1/NML 057-05

x

2e7petabilitate _ a-,- - _ --- --3_. 4_. _4

,/N_ - M L 0_5_7_-_05_*_·

x

x

x _ 1

::--::-- -- --c-- - - ---' '-- -- - - - --f-----,------

----- --- --- · ·--- - - - - --..

29 Imprimare 3. 5. 2/NML 057-05

x

x

X 30

Domeniul

de cântărire -· 3. 5. 3/mv1L 057-05

x

x

.. - 1 - bispozitiv-de - totaii

a _ re • - -:- _: _ 4 _ /N_J _ \1 _.L o _ s _ 7_-o_ 5 /-- x _,e---_ x · - - -= =--=-:

32

Dispozitiv de recunoaștere a

X

X

autovehiculului

--1-D-1- · sp_o_z_itJ-.v-de-gh_i_d_ar e_a -- -;; - /NML- ----- -- _ - o - 57 - _;;-- - - - - - -- - -·---------- - --1 1

autovehiculului

X

x - t------

----:-------,.--- -- -- - ---- ---,,-,---------

-------, - -- · · -,

_ 33 Vitezadeoperare 3. 5. 7/NML057-05

34 Software-ul - - ·· 3 58/NML 057-os · ---t- - - X

X

--- ~

i

t,,-,

,

X

i

t- 35 -- I - n - st - al

are - - - G - e - n - e - ra - li - tă - t i '-------- - - 3 -. 6.1/NML 057-05

36 Drenaj 3. 6.2/NML 057-05

37 lncălzire 3. 6.3/NML 057-05 · ·-- ·· X - -- x

X

x

X 38

Dispozitiv de sigilare -Gener _ a _ li _ tă ti--,-- ·

--3_.7_. _l_/N _ M - _L_0_5_7_-_0_5-- --- X 39 Dispozitive pentru sigilare e1ectronică 3. 7.2/NML 057-05

X 40

Inscripții 3. 8/NML 057-05

X - 41 Inscripții în formă completă 3.8. 1/NI\1L 057-05

X

-, fi

Inscriptii în formă simbolizată 3. 8. 2/NML o:r1-=os-- X

X

1-4 - 3 - I-n - s-cn-tp,,

ț,

ii_s_u_p_li_m_e_n_ta-re------ -- 3 -- _ - 8 - 3. - /NML - • 057-05

i--- - - -

., -,-..- _ - - - ---- --

44 Prezentarea inscripțiilor 3. 8.4/NML 057-05

X

r--- --t- - ----: ----:--,--- - - - - --- ------:--=-----=----

-- 45

Mărci de verificare 3.9/NML 057-05

X

X

X

46 Perturbații - - - - - --·- - -- - - - - 4.1. 2/NML 057-05

X

-,--- -- -- -- -- - -- - --

--- 4 7 Punerea în evidență a unui defect

semnificativ

48

Procedura de

punere

sub tensiune

49 Factori de influentă - 4.3.1/NML 057-05

4.3 2/NML 057-05

4.3. 3/NML 057-05

X

X

X

X

X -- Timpul de încălzire Interfața

Alimentarea în curent continuu

- • -···- - 4_3.5/NML 057-05

·

- 4-3.6/NML 057-05

- - ··-- X

-·-- ·-·· ··

X

X

- -

-- 6/NML 057-05 -

Documentatie

54

- -

·-··-·

4 4.31NML - os1-05

lncercări de stabilitate a inteIValului

53

- -

52

- -

X

51

- -

X

4.3.4/NML 057-05

50

* Aceste cerințe metrologice și tehnice se aplică numai dacă instalația poate

și este folosită ca aparat

de

control integrat

Notă: Stabtlirea probelor din cadrul verificării metrologice după reparare sau modificare se face conform normativelor metrologice în vigoare.

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 056-05 îAparate de cântărit cu funcționare neautomată“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 056-05 îAparate de cântărit cu funcționare neautomată“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Norma de metrologie legală de la art. 1 înlocuiește Norma de metrologie legală NML 3-02/1-94 îAparate de cântărit cu funcționare neautomată“.

Art. 3. — Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 305.

*) Ordinul nr. 305/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEXĂ

NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 056-05 "Aparate de cântărit

cu funcționa1·e neautomată"

1. Domeniu de aplicare Prezenta normă de metrologie legală se aplică numai în cadrul verificărilor metrologice periodice și după reparare sau modificare, efectuate asupra aparatelor de cântărit cu funcționare neautomată, denumite mai departe ăaparate".

Verificările metrologice periodice se execută numai asupra aparatelor utilizate în domenii de interes public, care au fost introduse pe piață și

puse în funcțiune în conformitate cu prevederile și reglementările metrologice în vigoare la acea dată.

2. Examinare vizuală

Înaintea verificării cerințelor metrologice și tehnice, aparatul trebuie examinat vizual în ceea ce privește: - caracteristicile metrologice și tehnice: clasa de exactitate, Max, Mn, e, d, - inscripțiile obligatorii și amplasarea marcajelor metrologice.

Dacă locul și condițiile de utilizare ale aparatului sunt cunoscute, trebuie să se examineze dacă acestea sunt corespunzătoare.

3. Cerințe metrologice și tehnice 3.1 Eror1 maxime tolerate

Erorile maxime tolerate pentru sarcini crescătoare și descrescătoare sunt date în tabelul 1.

Tabelul 1 - Erori maxime tolerate

Erori maxime tolerate

Pentru sarcini "m" exprimate în diviziuni de verificare ''e"

clasa ( J_)

clasa C ro

clasa CrrD

clasa OIII) ± 0,5

C

O::;; m 50000

Os:m 5000 0:S"m:<=:500

o::;;ms:50 ±le 50000<1lli200000 5000 < m 20000 500<rn.S:2000 50<ms200 ± 1,5 e 200000<m 20000 <m.S: 100000 2000<n l0000 200<m l000

3.2 Exactitatea dispozitivului de reglare la zero

După reglarea la zero, influența abaterii de zero asupra rezultatului cântăririi trebuie să nu fie mai mare de 0,25 e; în același timp, pentru aparatele cu dispozitiv indicator auxiliar, această influență nu trebuie să fie mai mare de 0,5 d.

3.3 Erori maxime tolerate ale valorii nete

Erorile maxime tolerate se aplică la valorile nete ale sarcinii pentru toate valorile posibile de tară, cu excepția valorilor de tară predeterminată. 3.4 Exactitatea dispozitivului de tară Un dispozitiv de tară trebuie să permită reglarea la zero a indicației cu o exactitate mai bună decât: ± 0,25 e pentru aparatele electronice și toate aparatele cu indicație analogică, ± 0,5 d pentru aparatele mecanice cu indicație numerică și aparate cu dispozitive indicatoare auxiliare.

Pentru aparatele cu diviziuni multiple, e trebuie înlocuit cu e; 3.5 Dispozitivul de cântărire a tarei Erorile maxime tolerate ale unui dispozitiv de cântărire a tarei sunt, pentru toate valorile tarei, aceleași cu erorile maxime tolerate ale aparatului pentru aceeași valoare a sarcinii. 3.6 Fidelitate Diferența între rezultatele obținute în cursul mai multor cântăriri a '

le aceleiași sarcini nu trebuie să fie mai mare decât valoarea absolută a erorii maxime tolerate a aparatului la sarcina respectivă. 3.7 Excentricitatea sarcinilor Indicația obținută pentru diferite poziții ale sarcinii pe receptorul de sarcină trebuie să se încadreze în erorile maxime tolerate, atunci când aparatul este verificat conform dispozițiilor de la 3.7.1, la 3.7.4.

Notă: Dacă un aparat este conceput astfel încât sarcinile să poată fi așezate în mod diferit, trebuie săi se aplice în plus una din următoarele verificări: 3.7.1 Sub rezerva dispozițiilor contrare care figurează în cele ce urmează, trebuie să se aplice o sarcină egală cu 1/3 din suma dintre limita maximă de cântărire și efectul maxim aditiv de tară corespunzător. 3.7.2 Pentru aparatele al căror receptor de sarcină are ăn" puncte de sprijin, cu n>4, fracțiunea l/(n-1) a sumei dintre limita maximă de cântărire și efectul maxim aditiv de tară trebuie să fie aplicată în fiecare punct de sprijin 3.7.3 Pentru aparatele cu receptor de sarcină pentru care probabilitatea excentricității sarcinii este minimă (rezervor, pâlnie etc.) trebuie să fie aplicată o sarcină de încercare corespunzătoare la ]/10 din suma dintre limita maximă de cântărire și efectul maxim aditiv de tară în fiecare punct de sprijin.

3.7 4 Pentru aparatele utilizate la cântărire sarcinilor rulante (de exemplu aparate pentru cântărit vehicule, aparate cu șine suspendate etc.) se va aplica o sarcină rulantă corespunzătoare unei sarcini rulante uzuale_, cea mai grea și cea mai concentrată care poate fi cântărită, dar care să nu fie mai mare decât 0,8 ori suma dintre limita maximă de cântărire și efectul maxim aditiv de tară, în diferite puncte ale receptorului de sarcină. 3.8 Mobilitatea 3,8.1 Aparate cu echilibrare neautomată

Retragerea sau așezarea fără. șoc pe aparatul aflat în echilibru a unei suprasarcini echivalente cu 0,4 din valoarea absolută a erorii maxime tolerate la sarcina considerată, trebuie să provoace o deplasare vizibilă a dispozitivului indicator. 3.8.2 Aparate cu echilibrare semiautomată sau automată 3.8.2.1 Indicație analogică Retragerea sau așezarea fără șoc pe aparatul aflat în echilibru a unei suprasarcini echivalente cu valoarea absolută a erorii maxime tolerate la sarcina considerată, trebuie să provoace o deplasare permanentă a dispozitivului indicator de cel puțin O, 7 din deplasarea corespunzătoare acestei suprasarcini. 3.8.2 2 Indicație numerică Retragerea sau așezarea rară șoc pe aparatul aflat în echilibru, a unei suprasarcini egale cu de 1,4 ori diviziunea reală, trebuie să schimbe indicația inițială 3.9 Sensibilitatea minimă la aparate cu echilibrare neautomată Așezarea pe un aparat aflat în echilibru a unei suprasarcini echivalente cu valoarea absolută a erorii maxime tolerate la sarcina considerată trebuie să provoace o deplasare permanentă a dispozitivului indicator de cel puțin: • 1 mm pentru un aparat cu clasa de exactitate G)

sau GD • 2 mm pentru un aparat cu clasa de exactitate CfiD sau (ffij), cu Max s 30 kg; • 5 mm pentrn un aparat cu clasa de exactitate ®)

sau (fiîD, cu Max> 30 kg.

Verificarea sensibilității se efectuează plasând suprasarcina cu un șoc ușor, pentru a elimina efectele pragului de sensibilitate.

3.1 O Eliminarea erorii de rotunjire

Eroarea de rotunjire inclusă într-o indicație numerică trebuie să fie eliminată dacă diviziunea reală este mai mare decât 0,2 e.

3. 11 Diferențe tolerate între rezultate Oricare ar fi variația tolerată între rezultatele cântăririlor, fiecare rezultat individual trebuie să nu depășească eroarea maximă tolerată pentru sarcina în cauză. 3.12 Sigilarea Aparatele care, la verificarea metrologică periodică au corespuns cerințelor menționate în prezenta normă, trebuie sigilate. Sigilarea trebuie executată, după caz, conform specificațiilor din: Certificatul de examinare CS/CE de tip (examinarea CS/CE de tip), sau Certificatul de conformitate (verificarea CS/CE a unității de produs), sau Certificatul aprobării de model (dacă există)

4. Atestarea legalității 4.1 Atestarea legalității 1mu1 aparat supus verificării metrologice periodice, se face, pentru aparatele care au corespuns tuturor cerințelor din prezenta normă, prin eliberarea unui buletin de verificare metrologică cu decizia ăAdmis" și aplicarea marcajului de verificare metrologică. 4.2 Pentru aparatele care nu au corespuns cel puțin unei cerințe din prezenta normă, se eliberează un buletin de verificare metrologică cu decizia ăRespins" și nu se aplică marcajul de veri care metrologică.

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 055-05 îAparate pentru măsurarea masei hectolitrice a cerealelor“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 055-05 îAparate pentru măsurarea masei hectolitrice a cerealelor“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Norma de metrologie legală prevăzută la art. 1 înlocuiește Instrucțiunile nr. 3-04-76 îInstrucțiuni pentru verificarea balanțelor de cereale“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite folosirea în continuare, în paralel cu norma de metrologie legală prevăzută la art. 1, a instrucțiunilor menționate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare ce au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificarea metrologică inițială; — o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului

ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4. — Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 306.

*) Ordinul nr. 306/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEXĂ

NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 055-05

,,Aparate pentru măsurarea masei hectolitri.ce a cerealelor" 1 Domeniu de aplicare

l.1 Prezenta normă de metrologie legală stabilește cerințele metrologice și tehnice și modalitățile de atestare a legalității, specifice aparatelor pentru măsurarea masei hectolitrice a cerealelor (numite și balanțe de cereale de 1 I) în scopul stabilirii calității cerealelor în cadrul tranzacțiilor comerciale cu aceste produse agricole. În continuare se va utiliza denumirea de ăaparate". Balanțele de cereale de 20 1 fac obiectul altui act normativ.

1.2 Pentru a putea fi introduse pc piață, puse în foncțiunc sau utilizate în măsurările de interes public, aparatele prevăzute la punctul 1.1 trebuie să îndeplinească atât cerințele metrologice și tehnice prevăzute în prezenta normă, cât și cerințele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal" Aplicabilitatea cerințelor din normele mai sus menționate rezultă din tabelul 3. 1.3 Norma se aplică aparatelor care au un recipient de măsurare cu volumul interior de 1 litru, care determină masa hectolitrică utilizând metoda gravimetrică. 1.4 Masa hectolitrică este raportul dintre masa exprimată în kilograme și volumul exprimat în hectolitri, așa cum este determinat pentru orice fel de cereale prin efectuarea măsurării cu un aparat și o metodă care sunt în conformitate cu prevederile prezentei norme. 1.5 Aparatele la care se referă prezenta normă au în componența lor următoarele părți principale recipient de preumplere;

tub de umplere;

recipient de măsurare (vas măsură), cu volumul interior egal cu 1 litru; piston (bloc),

cuțit de radere;

dispozitiv de fixare a recipientului de măsurare; dispozitiv de cântărit.

2 Simbolurile utilizate: L

Sarcină; d

Valoarea diviziunii; &

Eroare maximă tolerată,

Max

Limita maximă de cântărire Min

Limita minimă de cântărire 3 Cerințe metrologice și tehnice 3.1 Recipientul de preumplere 3.1.1 Recipientul de preumplere (numit și eprubetă) trebuie să fie confecționat din metal și să aibă forma unui cilindru drept, cu baza plată, închis la partea inferioară. 3.1.2 Pe peretele interior al recipientului de umplere trebuie să fie marcat un reper circular, dispus la cel puțin I cm și cel mult 3 cm de partea superioară, deschisă a cilindrului.' 3.1.3 În cazul aparatelor cu clapetă, recipientul de preumplere trebuie să se poată monta prin presare ușoară la partea superioară a tubului de umplere și să fie prevăzut la partea inferioară cu o clapetă. Recipientul de preumplere cu clapetă trebuie să fie confecționat din metal și să aibă forma:

a) unui cilindru drept; în acest caz, recipientul de preumplere trebuie să fie prevăzut la partea inferioară cu o pâlnie fixă;

b) unui trunchi de con (pâlnie); Orificiul pâlniei trebuie să poată să fie închis și deschis cu ajutorul c1apetei acționate manual 3.2 Tubul de umplere 3.2.1 Tubul de umplere trebuie să fie confecționat din metal și să aibă forma unui cilindru drept, deschis la ambele capete. 3. 2 2 La bază, tubul de umplere trebuie să aibă pe toată circumferința un guler de ghidare, care să permită așezarea prin presare ușoară pe inelul de măsurare dispus la partea superioară a recipientului de măsurare 3 3 Recipientul de măsurare (vasul măsură) 3 3 1 Recipientul de măsurare trebuie să fie confecționat din material metalic nemagnetic (alamă, aluminiu etc. ) și să aibă forma unui cilindru drept, deschis la partea superioară și închis la partea inferioară. 3.3 2 Recipientul de măsurare trebuie să fie realizat din țeavă trasă, fără sudură. 3. 3. 3 Recipientul t rebuie să fie prevăzut la partea inferioară cu o armătură exterioară. Armătura e x terioară trebuie să a i bă trei picioare nedetașabile (armătura și picioarele trebuie să constituie o singură piesă). Armătura trebuie să fie fixată de peretele recipientului de mă s urare și să fie asigurată împotriva dezmembrării 3 3.4 Baza recipientului trebuie să fie plată și perforată, astfel încât să permită eliminarea aerului în timpul utilizării aparatului. 3.3.5 Marginea de măsurare a recipientului trebuie să fie plană Deasupra acesteia trebuie să fie fixat un inel de măsurare metalic, având diametrul interior egal cu cel al recipientului de măsurare. 3.3.6 Fanta dintre marginea de măsurare și inelul de măsurare trebuie să fie dimensionată astfel încât să pem1ită pătrunderea ușoară, dar fără joc evident a cuțitului de radere. 3.3.7 Volumul de 1 litru al recipientului de măsurare este format de suprafața internă a pereților recipientului, de suprafața superioară a pistonului introdus și de suprafața inferioară a cuțitului de radere introdus complet. E roarea maximă tolerată a volumului vasului este de ± 2 %o. 3.4 Pistonul (blocul) 3.4.1 Pistonul trebuie să fie confecționat din material metalic nemagnetic (alamă, aluminiu etc.) și să aibă forma unui cilindru drept. La aparatele aflate în uz se permite ca pistonul să aibă fonna unui cilindru cu diametrul micșorat în partea de mijloc (formă de mosor). 3.4.2 Pistonul trebuie să nu fie defonnat sau să aibă urme de lovituri, aceste defecte putând să modifice volumul de cereale supus detțrminărilor. 3.4.3 După retragerea cuțitului de radere, pistonul trebuie să cadă liber, pe toată înălțimea recipientului de măsurare, fără blocări 3.5 Cuțitul de radere 3.5.1 Cuțitul de radere trebuie să aibă o lamă subțire dar rigidă, confecționată din oțel dur. 3.5.2 Cuțitul de radere trebuie să fie prevăzut cu un mâner. 3.5.3 Suprafețele lamei cuțitului de radere trebuie să fie plane și paralele. 3.5.4 Cuțitul de radere trebuie să fie suficient de lat pentru a acoperi complet secțiunea transversală a recipientului de măsurare, la limita cursei sale. 3.5.5 Lama cuțitului trebuie să fie tăiată în forma literei ăV'. Tăișul cuțitului trebuie să fie simetric (linia de tăiere trebuie să fie la mijlocul grosimii lamei cu tului). 3.6 Dispozitivul de fixare a recipientului de măsurare 3. 6.l Dispozitivul trebuie să fie confecționat din metal și să fie realizat astfel încât recipientul de măsurare să se fixeze ferm, printr-o simplă rotire. 3. 6.2 Dispozitivul trebuie să fie fixat pe o placă din lemn de esență tare s a u pe capacul cutiei de transport a aparatului. Placa de lemn sau cutia de transport trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de reglare la nivel și cu un indicator de nivel suficient de sensibil pentru a permite fixarea corespunzătoare în poziție vertîcală a recipientului de măsurare. 3.7 Dimensiunile părților principale

Cerințele privind dimensiunile diferitelor părți ale aparatului sunt specificate Ia pct. 3. 7.1 la 3. 7. 5. 3 7. 1 Recipientul de preumplere

Capacitatea până la reperul circular: (1350 ± 10) ml

Diametrul interior (86 ± 0,2) mm

Diametrul orificiului pâlniei (la aparatele cu clapet ) (30 ± 0,5) mm

3.7 2 Tubul de umplere Diametrul interior Înălț.imea deasupra pistonului 3.7.3 Recipientul de măsurare Diametrul interior Înălțimea deasupra pistonului Diametrul interior al inelului de măsurare Înălțimea inelului de măsurare 3 7 4 Pistonul Diametru Înălțime Masă 3. 7.5 Cuțitul de radere Grosime Unghiul de decupare Lățimea teșiturii tăișului 3.8 Dispozitivul de cântărit

(79 ± 0,1) mm

(280 ±2) mm

(88,2 ± O,1) mm

(163,7 ± 0,1) mm

(88,2 ± O,1) mm

(40,5 ± 0,1) mm

(87,5 ± O,1) mm (40 ± 0,2) mm

(450:l: 2) g

('I± 0,05) mm

(90,.l 2) 0

(3 ± 0,5) mm

3 8.1 Dispozitivul de cântărit trebuie să fie un aparat de cântărit cu funcționare neautomată. Acesta poate fi o balanță electronică, sau o balanță cu brațe egale, la care unul din talere este constituit din recipientul de măsurare.

3 8.2 Balanța trebuie să aibă limita maximă de cântărire (M"ax) suficient de mare pentru a cântări cantitatea de cereale împreună cu vasul măsură (masa acestuia fiind compensată prin tarare).

3.8.3 Toate dispozitivele de indicare și de tipărire trebuie să aibă aceeași valoare a diviziunii. Fiecare indicație trebuie să fie însoțită de simbolul unității de măsură, cu excepția indicațiilor balanțelor cu brațe egale. Balanța trebuie să aibă valoarea diviziunii d:5 0,5 g. În cazul în care balanța indică și masa hectolitrică, valoarea diviziunii pentru aceasta trebuie să fie d:S O,1 kg/hl.

3 8. 4 Exactitatea

3. 8.4.1 Eroarea indicației aparatului d.e cântărit nu trebuie să depășească erorile maxime tolerate, așa cum sunt prevăzute în tabelul 1. În cazul indicației numerice eroarea indicației trebuie corectată cu eroarea de rotunjire.

Eroarea maximă tolerată se aplică la valoarea brută și la valoarea netă, pentru sarcinile posibile.

Tabelul 1: Erori maxime tolerate pentru aparatul de cântărit

Sarcina, L

Erori maxime tolerate, Ei

O:s;L

s 250 g ± 0,25 g 250 g < L S: Max ± 0,50 g

3.8.5 Rezultatele cântăririi ale unui aparat trebuie să fie repetabile și reproductibile. Rezultatele cântăririi trebuie să fie suficient de insensibile la schimbările de poziție ale sarcinii pe receptorul de sarcină. 3.8.6 Aparatul trebuie să fie sensibil la mici variații ale sarcinii. 3.8.7 Factori de influență și timp În cazul unui aparat echipat cu dispozitive electrice sau electronice, producătorul trebuie să specifice condițiile de mediu climatic, mecanic și eJcctrnmagnetic în care este destinat să funcționeze aparatul, conform cerinței 2.1.3 din norma NML 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse contro1ului metrologic legal" 3.8.7.1 Aparatul trebuie să fie suficient de insensibil la înclinarea care poate exista în condiții normale de instalare. 3.8.7.2 Aparatul trebuie să îndeplinească cerințele metrologice în intervalul de temperatură specificat de producător. Valoarea acestui interval trebuie să fie cel puțin egală cu: 30 °C.

În absența specificațiilor producătorului aparatul trebuie să îndeplinească cerințele metrologice în domeniul de temperatură: (-1O

40) 0 C, 3.8.7.3 Aparatul alimentat de la rețeaua de energie electrică trebuie să îndeplinească cerințele metrologice în condițiile de fluctuație normală a s ursei de alimentare.

3. 8. 7 4 Aparatul care funcționează cu alimentar e de la baterie trebuie să 1ndice dacă tensiunea scade sub valoarea minimă cerută și trebuie, în aceste condiții, să continue să funcționeze corect sau să se oprească automat din funcționare.

3.8.7.5 Încărcarea cu o sarcină a unui aparat pentrLt o perioadă mare de timp, trebuie să aibă o influență neglijabilă asupra indicației (la acea sarcină) sau asupra indicării zeroului, imediat după descărcarea sarcinii 3.8.7.6 În alte condiții aparatul trebuie fie să își continue funcționarea corectă, fie să se oprească a utomat din funcționare

3 8.8 În cazul în care este utilizată o balanță cu brațe egale, aceasta trebuie să fie însoțită de o seric de greutăți clasă M 2, de (500 g.. 500 mg). Pot fi utilizate și greutăți speciale (care să fi e inscripționate și în unități de masă hectolitrică). Erorile de masă ale acestora trebuie să se încadreze în erorile maxime tolerate, a ș a cum sunt prevăzute în tabelul 2:

-·.

.. - Valoare nominală

Eroare maximă tolerată Et 500 g - · ± 80mg 200 g ± 30mg 100 g ± 16mg

I I 50 g ± 10mg 20 g ±8 mg 10 g ±6mg 5g ±5 mg 2g ±4mg 1 g •" ±3mg 500 mg_ ±2,5 mg

Tabelul 2 Erori maxime tolerate ale greutăților speciale:

!

'

3.9 Cerințe generale privind proiectarea și fabricația aparatului 3.9.1 Proiectarea și fabricația aparatului trebuie să fie astfel făcute încât acesta să își păstreze calitățile metrologice atunci când este corect instalat și utilizat într-un mediu pentru care a fost proiectat. 3.9.2 Când este expu s la perturbații, un aparat electroruc trebuie să nu fie afectat de defect e semnificative sau, când acestea apar, trebuie să le detecteze automat și s ă l e semnaleze.

În condițiile detecției automate a unui defect semnificativ, aparatul electronic trebuie să producă o alarmă vizuală sau auditivă care să continue până când utilizatorul ia măsurile corective sau până la dispariția defectului 3.9.3 Cerințele menționate la pct. 3.9.1 și 3.9.2 trebuie să fie îndeplinite în mod continuu pe o perioadă de funcționare care este normală din punctul de vedere al utilizării c o recte a aparatului. Di s pozitivele electronice digitale trebuie să exercite întotdeauna un control adecvat asupra funcționării corecte a procesului de măsurare, asupra facilităților de indicare și asupra stocării și transferului tuturor datelor. În condițiile detecției automa t e a unei erori de durabilitate semnificati v e, aparatul electronic trebuie să producă o alarmă vizuală sau auditivă care să continue până când utilizatorul va lua măsuri corective sau până la dispariția erorii. 3.9.4 Calitățile metrologice ale unui aparat electronic nu trebuie să fie influențate nefavorabil când este conectat la un echipament extern printr-o interfață corespunzătoare. 3.9.5 Aparatul nu trebuie să aibă particularități susceptibile a favoriza utilizarea lui frauduloasă, iar posibilitățile de funcționare greșită neintenționată trebuie să fie minime.

Componentele care nu trebuie să fie demontate sau reglate de utilizator trebuie să fie prevăzute cu un sistem de asigurare împotriva unor asemenea acțiuni.

3 9.6 Aparatul trebuie proiectat astfel încât să permită executarea rapidă a verificărilor. 3 I O Indicarea rezultatelor cântăririi și a altor valori de cântărire

Indicarea rezultatelor cântăririi și a altor valori de cântărire trebuie să fie exactă, neambiguă și neînșelătoare, iar dispozjtivul de indicare trebuie să permită o citire ușoară a indicației, în condiții normale de utilizare

Denumirile și simbolurile unităților de măsură utilizate sunt. kilogramul, simbol kg, gramul, simbol g și kilogramul pc hectolitru, simbol kg/hl.

Indicarea rezultatului cântăririi trebuie să fie imposibilă peste Max

9d.

Un dispozitiv indicator auxiliar este permis numai la dreapta semnului zecimal. Un dispozitiv pentru e x tensia indicației se poate folosi numai temporar, iar tipărirea trebuie să fie oprită pe durata funcționării lui

Se pot afișa și indicații secundare, cu condiția ca acestea să nu fie confundate cu indicațiile primare. 3 11 Tipărirea rezultatelor cântăririi și a altor valori de cântărire

Rezultatele tipărite trebuie să fie corecte, identificate în mod corespunzător și neambigue. Tipărirea trebuie să fie clară, Jizjbilă, de neșters și durabilă.

3 12 Reglarea la nivel

Aparatul de cântărit trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv de reglare Ia nivel și cu un indicator de nivel suficient de sensibil pentru a permite instalarea corespunzătoare (dispozitivele pot fi aceleași cu cele menționate la pct. 3.6.2).

3. 13 Reglarea la zero

Aparatele pot fi prevăzute cu dispozitive de reglare la zero. Funcționarea acestor dispozitive trebuie să realizeze cu exactitate reglarea la zero și să nu dea rezultate de măsurare incorecte.

3.14 Dispozitive de tară

Aparatele pot avea dispozitive de tară. Funcționarea acestor dispozitive trebuie să realizeze cu exactitate aducerea la zero și să asigure o cântărire netă corectă.

3. 15 Erori tolerate

3.15.1 Eroarea maximă tolerată pentru determinarea masei hectolitrice, la verificarea aparatului cu un aparat etalon (la verificare utilizându-se grâu), este de ± 4 g (exprimată în unități de masă), ± 0,4 kg/hl (exprimată în unități de masă hectolitrică). 3.15.2 Diferența dintre fiecare rezultat obținut pentru aceeași cantitate de cereale și valoarea medie a masei hectolitrice, așa cum este determinată din șase măsurări consecutive, trebuie să nu fie mai mare de± 3 %o față de această medie.

3. 16 Inscripții 3.16.1 Aparatul trebuie să poarte următoarele inscripții: - Denumirea aparatului; - Capacitatea nominală a recipientului de măsurare și a recipientului de preumplere; - Numele producătorului sau marca acestuia; Marcajul aprobării de model; Seria (numărul) de fabticație; acea.sta trebuie să fie inscripționată și pe: recipientul de măsurare, recipientul de preumplere, tubul de umplere, piston, cuțitul de radere, dispozitivul de fixare a recipientului de măsurare, alte piese detașabile ale aparatului.

Anul fabricației; Cuvântul ăsus" (sau un semn distinctiv) pe partea superioară a cuțitului de radere. 3.16.2 Inscripții suplimentare După caz, în conformitate cu destinația particulară a aparatului, în timpul încercărilor de model, se poate cere solicitantului să fie aplicate inscripții suplimentare. 3.16.3 Prezentarea inscripțiilor

Indicațiile de identificare trebuie să nu poată fi șterse și să aibă o mărime, o formă și o claritate care să permită o citire ușoară a acestora, atunci când aparatul este în fimcționare. Indicațiile trebuie să fie grupate pe un loc vizibil al aparatului, atunci când acesta este în funcționare. Indicațiile pot fi înscrise fie direct pe aparat, fie pe o etichetă fixată pe aparat. Eticheta trebuie să poată fi sigilată, cu excepția cazului când scoaterea acesteia antrenează distrugerea sa. 3.1 7 Marcaje de verificare

3 I 7.1 Amplasare Aparatele trebuie să fie prevăzute cu un loc care să permită aplicarea marcajului de verificare. Acest loc trebuie· să fie astfel încât piesa pe care se găsește să nu poată fi ridicată de pe aparat fără a distruge marcajul, să permită aplicarea ușoară a marcajului fără să deterioreze calităple metrologice ale aparatului, să poată fi văzut fără a deplasa aparatul, atunci când acesta este în funcționare. 3.17.2 Suportul marcajului Aparatele trebuie să aibă în locul prevăzut mai sus, un suport al marcajului de verificare în stare să asigure conservarea acesteia, după cum urmează: dacă marcajul rezultă prin poansonare, acest suport poate fi constituit dintr-o plachetă de plumb sau alt material cu calități similare, înserată într-o placă fixată pe carcasa instalației sau într-o alveolă frezată în carcasă; suprafața plachetei trebuie să fie de minim 200 mm 2.

dacă marcajul este reprezentat de o ștampilă sau un timbru adeziv, trebuie săi se rezerve un loc de aplicare cu suprafața de minim 200 mm 2. 3.18 Aparatele prezentate la încercări pentru aprobare de model trebuie să fie însoțite de o documentație tehnică care să conțină următoarele documente necesare pentru evaluarea conformității:

a) o descriere generală a tipului aparatului;

b) proiecte de execuție, planuri de fabricație și scheme cu componente, subansambluri, circuite și altele asemenea;

c) descrierile și explicațiile necesare pentru înțelegerea proiectelor și schemelor prevăzute la lit. b), incluzând modul de funcționare a aparatului;

d) o declarație privind standardele aplicate în întregime sau parțial,

e) rapoarte de încercări;

f) certificate de examinare de tip și rezultatele încercărilor relevante ale aparatelor care conțin părți identice cu cele din proiect.

Documentația trebuie să fie prezentată în limba română. 4 Atestarea legalității 4.1 Modalitățile de control metrologic legal aplicabile aparatelor pentru măsurarea masei hectohtrice a cerealelor sunt prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse obligatoriu controlului metrologic legal, în vigoare. 4.2 Cerințele metrologice și tehnice care se verifică în cadrul modalităților de control metrologic legal sunt indicate în tabelul 3 de mai jos. 4.3 Atestarea legalității se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice și eliberarea unor documente specifice (certificate de aprobare de model, buletine de verificare metrologică). 4.4 Marcajul aprobării de model se aplică în confonnitate cu prevederile certificatului aprobării de model. Marcajul de verificare metrologică se aplică de către laboratorul care a efectuat verificarea metrologică. Totodată se aplică sigilarea în conformitate cu prevederile certificatului aprobării de model, prin utilizarea unor mijloace și metode care să împiedice intervențiile neautorizate asupra aparatului verificat. Marcajul de verificare se aplică numai dacă instalația a corespuns. 4.5 Este interzisă aplicarea marcajelor într-o manieră care ar putea să provoace confuzii privind semnificația, fonna, vizibilitatea sau claritatea lor.

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 071-05 îDensitometre“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 071-05 îDensitometre“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezenta normă de metrologie legală NML 8-04-97 îDensitometre optice prin transmisie“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel, a normelor specificate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială; — o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului

ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4. — Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 307.

*) Ordinul nr. 307/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEX1_

NORMĂ DE METROLOGIE LEGALA NML 071-05 ăDENSITOMETRE"

Domeniu de aplicare

Prezenta normă de metrologie legală stabilește cerințele metrologjce și tehnice precum și modalitățile de atestare a legalității, specifice densitomctrelor optice prin transmisie în geometria de măsurare d/0 sau 0/d destinate măsurării densității optice prin transmisie a filmelor alb negru, utilizate în domeniul radiografierii medicale, și în dozimetria radiațiilor ionizante.

I 2 Pentru a putea fi introduse pe piață, pu s e în funcțiune sau utilizate în măsurările de intere s public, densîtometrele optice prin transmisie prevăzute la punctul 1.1 trebuie să îndeplinească atât cerințele metrologice și tehnice prevăzute în prezenta normă, cât și cerințele aplicabile din norma de metrologic legală NML 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal" Aplicabilitatea cerințelor din normele mai sus menționate rezultă din tabelul 2

1. 3

Prezenta normă nu

se aplică densitometrelor optice prin transmisie în geometria de măsurare d / 0 sau 0/d care măsoară densitatea optică prin transmisie a filmelor alb-negru din domeniul indu s trial, sau a celor care în aplicațiile curente nu au implicaț.ii în domeniul de interes public.

Terminologic

În sensul prezentei nom1e de metrologic legală, termenii specifici utilizați au următoarele s e mnificații:

2.1

Densitatea optică globală prin transmisie (Dr) se definește prin logaritmul zecimal al inversului factorului global de transmisie (T g ) - Densitatea optică globală prin transmisie se notează cu DT{ G, SH· h: g,

Sr ) unde G, SH, g și Sr sunt simboluri care precizează condițiile geometrice și spectrale în care se măsoară densitatea optică prin transmisie 1ar h reprezintă grosimea probei (pentru filme h este considerat zero) U nitatea de măsură: l (unu).. 2.2

Geomelria de incidență G reprezintă distribuția unghiulară a radianței pe suprafața aperturii de măsurare, descrisă în majoritatea cazurilor prin semiunghiul Xi pe care îl face generatoarea conului care delimitează fascico]ul incident pc probă și normala la probă.. 2.3

Geometria de emerg e n,tă g reprezintă distribuția unghiulară (raportată Ia centrul aperturii de măsurare ) a responsivității receptorului (incluzând filtrele, geamuri le opale, sferele integratoare sau alte componente optice), descrisă în majoritatea cazurilor de semiunghiul Xn făcut de generatoarea conului de receptare al sistemului receptor aflat cu v â rful în centrul aperturii de măsurare și normal a la centru] aperturii de măsurare.. 2.4

Func,tia de distribu,Lie a densității eneri,:.ti ce sp ec trale relative a su t -, șe i de radiații 1-1().)

reprezintă funcția de distribuție a produsului dintre distribuția spectrală a iluminantului standard CIE tip A și distribuția spectrală a filtrului anțicaloric atașat (tabelul 4 din anexa A)..

2 5 Filtru cmticaloric este filtrul atașat sursei de lumină pentru reducerea efectului radiațiilor infraroșii asupra probei.

2.6 Funcția de distribuție a responsivității spectrale relative a receptorului de radiații optice să reprezintă fimcția de distribuție spectrală a câtului dintre răspunsul spectral dY(A) al rccepțorului și mărimea monocromatică de intrare dX(l) raportat la valoarea maximă

Sm

incluzând și elementele optice ale receptorului. 2.7 Apertura de măsurare (fereastra de mli s urare, sau câmpul de mă s ura r e) reprezintă aria și

fotma suprafeței pe care se efectuează măsurarea densității optice globale prin transmisie. 2.8 /-<actorul global de transmisie ('/ ):se definește prin câtul dintre fluxul total transmis și fluxul tot.al incident.

Unitatea de masură: 1 (unu).

2 9 Filtru neutru etalon de densitate optică prin transmisie: filtru realizat din sticlă optică neutră sau pe film alb negru a cărui densitate optică spectrală nu variază în intervalul spectral de interes cu mai mult de± 5 % sau ± 0,02 ( unu), față de valoarea medic, etalonat în densitate optică. globală (se impune valoarea cea mai mare). 2.1 O Filtru de referință: filtru neutru etalon de densitate optică prin transmisie realizat din sticlă optică neutră sau pe film alb negru a cărui densitate optică globală este mai mică sau egală cu 0,05 (unu). 2 11 Termenul

JI'e(l) reprezintă logaritmul zec1mal al produșilor dintre distribuția spectrală a iluminantului standard CIE tip A cu filtrul anticaloric atașat SH(A) și responsivitatea spectrală a receptorului de radiații optice sr(A) normați la 5 pentru valoarea maximă ( tabelul 3 din anexa A)

3. Cerințe metrologice și tehnice 3.1 Condiții nominale de funcționare 3 1 1 Domeniul de măsurare trebuie să fie cel puțin (0,00.. 4,00) unu. Zero este în cazul absenței probei. Valoarea rezoluției trebuie să nu depășească valoarea prevăzută în documentație sau în cartea tehnică a aparatului, sau când aceasta nu este prevăzută, să nu fie mai mare de 0,01 (unu) pentru aparatele digitale și de cel mult 0,03 (unu) pentru aparatele analogice. Alte valori nominale ale condițiilor de funcționare trebuie specificate de producător după cum urmează: 3.1.3 Pentru mărimile de influență climalice se vor preciza condițiile de mediu climatic, conform punctului 2 1 3. l din N1'vfL 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal", respectiv limita inferioară și superioară a temperaturii. Se va indica dacă mijlocul de măsurare este destinat utilizării în condiții de umiditate cu sau rară condensare., > 3 1.4 Conditiile de mediu mecanic sunt confonn clasei Ml definite în NML 001-05 "Cerinte metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal 11, care se aplică mijloacelor de măsurare utilizate în locuri expuse la vibrații și șocuri de importanță redusă. 3.1.5 Conditiile de mediu electromagnetic. Producăton_{l trebuie să specifice clasa 'de mediu electromagnetic, în care aparatul este destinat să funcționeze, prin indicarea unuia din simbolurile E1 sau E2 a căror semnificație este prezentată in NML 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal 11 3 1.6 Pentru mărimile de influență ale alimentării cu energic electrică: limitele domeniului de tensiune ale alimentării în curent continuu și/sau limitele domeniului de tensiune ale alimentării în curent alternativ Erorile maxime tolerate 3.2. l Erorile maxime tolerate in condiții de referintă trebuie să fie conform tabelului I: Tabelul 1- Erorile maxime tolerate, pozitive sau negative

Densitatea (unu)

Eroarea maximă Tolerată

O,OO<D:::;1,50 ····--- Q,Q5 ( unu)

l,50<DS5,00 ±30 (%). ' 3 2 2 Eroarea de repetabilitate exprimată ca abatere standard experimentală pentru 1O măsurări să nu depășească jumătate (1/2) din eroarea maximă tolerată de 1a pct 3.2.1 3.2.3 Eroarea suplimentară datorată variației temperaturii mediului conform punctului 2.1.3.1 din N1vfL 001-05 11 Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal", respectiv limita inferioară și superioară a temperaturii nu trebuie să depășească jumătate (1/2) din eroarea de la punctul 3.2.1. 3.2-4 Eroarea suplimentară datorată variației tensiunii electrice de alimentare în limitele prevăzute de producător nu trebuie să depășească jumătate (1/2) din eroarea de la punctul 3.2.1. 3.2.5 Valorile produșilor spectrali de aparat Il*(J

normați Ia 5 pentru valoarea maximă nu trebuie să depășească cu mai mult de ± 0,03 (unu) sau ± 3,0 % (se ia valoarea maximă), valorile produșilor spectrali Il*(Â) din tabelul 3 din anexa A 3.2.6 Efectul unei perturbații electromagnetice asupra unui densitometru trebuie să fie astfel încât variația rezultatului unei măsurări să nu fie mai mare decât eroarea maximă tolerată 3.2.7 Eroarea determinată după încercarea la condițiile de mediu mecanic conform clasei Ml definite în NML 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal", care se aplică mijloacelor de măsurare utilizate în locuri expuse la vibrații și șocuri de importanță redusă nu trebuie să depășească eroarea maximă tolerată 3.2.8 Eroarea determinată după încercarea la condițiile de mediu climatic conform punctul 2.1.3.1 definit în NML 001-05 "Cerin e metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal", care se aplică dcnsitometrelor optice prin transmisie nu trebuie să depășească eroarea maximă tolerată. 3.3 Cerințe tehnice 3 3. ] Dcnsitomctrul trebuie să aibă în dotare un filtru etalon de control cu certificat de etalonare în condițiile specifice măsurărilor, cu o valoare a. densității optice nominale de aproximativ ¾ din valoarea maximă a intervalului de măsurare. 3.3.2 Înălțimea monturii suprafeței pe care se așează proba trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu cota de înălțime a restului suprafeței astfel încât să penniiă contacLul probei cu suprafața de măsurare pe întreaga suprafață a aperturii de măsurare. 3 3. 3 Elementele de panou trebuie inscripționate astfel încât să se înțeleagă rolul lor, iar comutatoarele, tastele, și LED-urile trebuie să funcționeze corect, conform destinației lor. 3.3.4 Densitometrele portabile trebuie să semnalizeze scăderea tensiunii electrice de alimentare sub o valoare, după care erorile tolerate ale dcnsitomctmlui nu mai sunt garantate. 3.3.5 Pe fiecare densitometru trebuie inscripționate cel puțin următoarele: - tipul - seria de fabricație - denumirea firmei producătoare 3.4 Indicarea rezultatului masurarii · 3.4.1 Densitometrul trebuie să aibă reperele vi zib1I e, specificată mări mea măsurată ( fie explicit fie prin denumirea mijlocului de măsurare), iar dacă este digital trebuie ca pe tot intervalul de măsurare, cifrele să conțină toate segmentele componente 3.5 Durabilitate 3.5.1 Densitometrul trebuie să reziste unei probe de anduranță (functionare continuă de durată) pe perioada de timp declarată de producător. Eroarea determinată după încercarea la andurantă nu trebuie să depășească eroarea maximă tolerată. 3.6 Adecvare 3 6.1 Densitometrul trebuie să fie prevăzut cu posibilitatea de reglare a zero-ului manual sau automat pentm valori ale densității de cel puțin pină la 1,00 (unu). 3.6.2 Apertura de măsurare trebuie să fie cuprinsă între 0,5 mm și 3,0 mm. 3.7 Sigm·anța în funcționare 3.7.1 Densitometrele optice prin transmisie care au în componența lor sursa de radiații optice, trebuie ca aceasta să aibă funcția de distribuție a densității energetice spectrale relative a sursei de radiații Sn(A) conform tabelului 4 din anexa A, pentru protejarea probei împotriva efectului radiațiilor infraroșii.

4. Atestarea legalității 4 l Moda1îtățile de control metrologic legal aplicabile densitometrelor sunt cele prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, în vigoare. 4.2 Atestarea legalității unui densitometru se realizează numai după demonstrarea acestuia cu cerințele metrologice și tehnice aplicabile, prevăzute în tabelul 2 pentru fiecare modalitate de control specifică introducerii pe piață, punerii în funcțiune sau utilizării. · • Nr_ · - ·. Punctul din norma Modalități de control crt. Cerințe metrologice și tehnice

de metrologie

Aprobare

Verificare metrologică - ·

Informații inscripționate pe · ···· · ·- " _)

EtJdu9ătoruluî) Vcrificarca con s tru c ției Indicarea rezultatului măsurărilor Erori în condiții de referință, fără perturbații Erori de repetabilitate în condiții de referință, tară _ per-turbați i Eroarea datorată produșilor spectrali Eroarea suplim e ntară datorată variației temperaturii mediului Erori suplimentară datorată variației tensiunii electrice de alimentare Funcționarea în prezența perturbațiilor electromagnetice E fectul condițiilor de mediu climatic

E fectu] condițîilor de mediu mecamc

Siguranța in funcționare Adecvare Durabilitate 3.3.1, 3.3. 2, 3.3.3, -- ·· - · 3 3.4 - 4 - -- - 5 -- - 3.4.1 3. 2. 1 6 3.2.2 7 3.2. 5 8 3 2-3 ·- - - - 9 3. 2.4 X IO 3.2. 6 X r. 11 3. 2. 8 X 12 13 14 15 3. 2 7 3.7.1 3.6. 1, 3. 6.2 3.5 l X X X X

X X -- -·• --- - ··· - ----· •·

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

Tabelu] 2 - Cerințe metrologice și tehnice aplicabile modalităților de control metrologic legal.

legală

de model

ini ți ă iă2î" '

periodică 1 ) 1

Cerințe generale si condiții nominale · -- · 3.1.I, 3. 1.2

X

X · · · · - - · - X - -- - - - - - - - 2

aparat și informații înso ț itoare (specificații ale 3.3.5, 3. 1.3, 3. 1.4,

J.1. 5, 3.1.6

X

X

X 730 2,041 740 1,732,

... 750 1, 431 530 79 540 86 550 93

ANEXA A 340 340 4 350 350 5 360 360 6 370 370 8 380 380 10 410 1,322 420 1,914 430 2,447 440 2,811 420 21 430 25 440 209 450 33 460 38 560 4,989 - 560 570 5,000 570 580 4,989 590 4,956 600 4,902 610 4,827 620 4,731 650 4,238 650 102 660 4,013 660 94 670 3,749 - 670 89 680 3,490 680 80 - -· 690 3,188 690 72 760 1,146 760 19 770 < 1,000 770 15

Tabelul 3. Logaritmii zecimali ai produșilor spectrali TI*(l) pentru densitățile optice prin transmisie de tip vizual normați la 5 pentru valoarea maximă a lui fl*(Î\.).

Lungimea de undă (nm) IT* (Â-) vizibil - _J_'-!n. - -- ------ 390 400 - ·· · -· · ·-·- ·-- <

J,OOO _ ·- · - 460 470 480 490 ·· -·- · 450 ----.., 3,090 - - 3,346 - - - - - · -- ·- - · - -..--. - --- 500 510 520 530 540 550 3,582,818 4,041 4,276 · -- •·· - -· - - 4,513 4,702 4,825 4,905 4,957 - " 630 640 4,593 4,433 700 710 720 - 2,901 2,622 2,334

Tabelul 4.Functia de distribuție energetică spec trală relativă a ilminantului standardizat ISO, SH(A) pentru den s itometria optică prin transmisie, normată 1a I 00, pentru lungimea de undă

 = 560 nm.

Lungimea de undă - - - · ·- (nrn) Funcția normată S1J(Â) (unu) · · ·· - ·· ··· ··- · - - - - - - - - · 390 400 410 12 15 18 - 1-- - - --· ---- - -- 500 510 470 480 490 - ·,.,. 43 48 54 60 -- · 520 - - - 6 - 6 --. - 72 · · - 590 100 - --· 107

lll 115 ·· - · - -· 580 - -• • - •• • · • • · r ·· ··-,,,, --.- • 600 --·· 610 620 6 - 3 - 0 6 40 · ]16 l]9 117 l 13 107 - · • -· 700 710 720 730 62 53, > -- · 740 · - - 750 ---. 45 37 31 24 BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 020-05 îCeasornice programatoare pentru contoare de energie electrică“*) În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare, directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 020-05 îCeasornice programatoare pentru contoare de energie electrică“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Norma de metrologie legală prevăzută la art. 1 înlocuiește Norma de metrologie legală NML 1-09-97 îCeasornice-programatoare cu cuarț pentru contoare de energie electrică“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3. Art. 3. — (1) Se admite folosirea în continuare, în paralel cu norma de metrologie legală prevăzută la art. 1, a normei menționate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare ce au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează: — până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificarea metrologică inițială; — o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2) Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului

ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare. Art. 4. — Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui. p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală, Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 308. *) Ordinul nr. 308/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis. **) Anexa este reprodusă în facsimil.

NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 020-05 "Ceasornice - programatoare pentru contoare de energie electrică"

1. Domeniu de aplicare 1.1 Prezenta nonnă de metrologie legală se referă la cerințele metrologice și tehnice specifice ceasornicelor - programatoare cu cuarț și rezervă de mers în scopul asigurării programării corecte a palierelor de tarifare și a indicatorului de putere maximă, în cadrul tranzacțiilor comerciale pentru contoarele de energie electrică. 1.2 Prezenta normă de metrologie legală nu se referă la ceasornicele programatoare mecanice, la ' ceasornicele programatoare sincrone, la ceasornicele programatoare comandate de la distanță, și nici la ceasornicele programatoare sincronizate prin intermediul semnalelor radio. 1.3 Pentru a putea fi introduse pc piață, puse în funcțiune și/sau utilizate in măsurările de interes public ceasornicele programatoare prevăzute la punctul 1.1 trebuie să îndeplinească cerințele metrologice și tehnice, prevăzute în prezenta normă cât și cerințele r.plicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 "Cerințe metrologice și tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerințelor din normele mai sus menționate rezultă din tabelul 1.

2. Terminologie În sensul prezentei norme de metrologie legală, termenii specifici utilizați au următoarele semnificații: 2.1

ceasornic - programator: mijloc de măsurare reglabil care permite închiderea sau deschiderea unor circuite la momente de timp predeterminate. 2.2 ceasornic programator cu cuarț:

ijloc de măsurare destinat comutării tarifelor la contoare de energie electrică, (monofazate sau trifazate) și a indicatorului de putere maximă,

și

care are drept bază de timp un oscilator cu cuarț. 2.3 rezervă de mers: perioadă maximă de timp în decursul căreia tensiunea de alimentare de la rețea

poate fi întreruptă fără a afecta mersul zilnic al ceasornicului programator. 2.4

timp de restituire a rezervei de mers: perioadă de timp necesară pentru restabilirea completă a rezervei de mers începând din momentul în care rezerva de mers a fost complet epuizată. 2.5

mers zilnic:

diferența dintre eroarea ceasornicului Ja un moment dat și eroarea pe care a avut-o cu 24 <le ore în urmă. 2.6

comutator de

selectare

a tarifării: parte a ceasornicului programator ce conține contactele, mecanice și/sau electronice, care permit comutarea registrelor de tarifare, precum și componentele care acționează direct contactele. 2.7 întrerupător de comandă a indicatorului de maxim: parte a ceasornicului programator ce conține contactele, sau echivalentele lor electronice, care permite comutarea indicatorului de maxim, precum și piesele care acționează direct contactele. 2.8

tensiune de alimentare nominală (Uo): valoarea tensiunii de alimentare pentru care a fost construit ceasornicul programator.

3. Cerințe metrologice și tehnice 3.1 Erori tolerate: 3.1.1 Mersul zilnic al ceasornicelor programatoare cu cuarț trebuie să fie± O, 5 s/d. 3.1.2 Eroarea tolerată de programare trebuie să fie mai mică de: ± 1 s pentru ceasornicele - programatoare cu afișaj digital; ± 7,5 min pentru ceasornicele - programatoare cu afisaj analogic și program zilnic; ± 60 min pentru ceasornicele - programatoare cu afișaj analogic și program săptămânal. 3.1.3 Pentru aparatele prevăzute cu întrerupător de putere maximă, timpul real de integrare al întrerupătorului de comandă al indicatorului de maxim nu trebuie să depășească cu mai mult de 1 s valoarea stabilită. 3.1.4 Rezerva de mers trebuie să asigure funcționarea ceasornicelor - programatoare pe o durată de minimum 36 orc. Timpul de restituire completă a rezervei de mers nu trebuie să depășească triplul valorii rezervei de mers. Mersul zilnic al ceasornicului, în cazul funcționării pe rezerva de mers, trebuie să fie mai mic de ± 1,5 s/d. 3.2 Rezerva de mers Dacă rezerva de mers este asigurată de un acumulator, durata sa de viață trebuie să fie cel puțin cinci ani în condiții normale de funcționare. Dacă rezerva de mers este asigurată de o baterie, aceasta trebuie să asigure o funcționare continuă de cel puțin 1O OOO h începând din momentul în care funcționează pe rezerva de mers. 3.3 Condiții de referință Aparatele trebuie să satisfacă cerințele impuse la punctul 3.1 în următoarele condiții de referință: 3.3.1 Temperatura mediului ambiant: (23 ± 3) °C 3.3.2 Tensiunea de alimentare: Uo ± 1% 3.3.3 Umiditatea relativă a aerului (medie anuală): (65 ± 10) % 3.3.4 Frecvența tensiunii de alimentare: (50 ± 0,1) I-Iz 3.4 Eroarea suplimentară cu temperatura Eroarea suplimentară cu temperatura a mersului zilnic, pentru intervalul de temperatură: (-10

45) 0 c

trebuie să fie mai mică de (0,15 s/ °C)/24 h. 3.5 Condiții nominale Aparatele trebuie să respecte cerința de la punctul 3.1.1 atunci când funcționează în următoarele condiții: umiditate relativă: (1O

95)%; tensiune de alimentare: (0,9

1,1) Uo; frecvența tensiunii de alimentare (49

51) Hz. 3.6 Menținerea programării La întreruperea alimentării cu energic electrică, aparatele nu trebuie să piardă programarea pe durata specificată de producător pentru rezerva de mers. 3.7 Tensiunea de șoc Aparatele trebuie să suporte o tensiune de șoc în următoarele condiiii de încercare: caracteristicile impulsului: 1,2 / 50 µs; tensiunea de încercare: 6 kV. 3.8 Rezistența izolației Aparatele trebuie să reziste fără să apară conturnări sau străpungeri la aplicarea unei tensiuni alternative de 4 kV, 50 Hz, timp de 1 minut, aplicarea și revenirea realizându-se progresiv cu I 00 V/s. 3.9 Condifii de mediu electromagnetic 3.9.1 Aparatele nu trebuie să prezinte deteriorări și defecțiuni care să împiedice funcționarea și se încadreze în erorile tolerate după efectuarea fiecăreia din următoarele probe: 3.9.1.1 Descărcări electrostatice: tensiune de încercare 8 kV, număr de descărcări 1O, ni vei de severitate 4; 3.9.1.2 Câmp electromagnetic de înaltă frecvență: intensitatea câmpului electric 10 V/m, interval de frecvență (80

1000) MHz, nivel de severitate 3; 3.9.1.3 Câmp magnetic alternativ: 0,5 mT. 3.9.2 Aparatele trebuie să s e încadreze în limitel e normale ale perturbațiilor radioelectrice. 3.10 Condiții de încercare mecanică 3.10.1 Aparatele nu trebuie să prezinte deteriorări și defecțiuni care să împiedice funqionarea, verificându-se încadrarea în erorile tolerate după efectuarea fiecăreia din următoarele probe: 3.l 0.1.1 Vibrații aleatorii pe cele trei axe perpendiculare, frecvența de baleiere de la (10

150) H z cu amplitudine de 0,075 mm de la (10

60) Hz și accelerație constantă de 9,8 m/s 2 de la (60

50) H:z,, numărul de cicluri de baleiere pe fiecare axă este 10 iar viteza de baleiere este de 7,5 min/ciclu. 3.10.1.2 Vibrații sinusoidale, 1OOO de zdruncinări pe două sensuri din cele șase ale sistemului mtogonal; forma impulsului este sinusoidală, cu amplitudinea accelerației de 9,8 m/s 2 și durata impul s ului de 16 m s. 3. 10.1.3 Aparatele trebuie să nu sufere defecțiuni majore și să funcționeze corect după o probă de șocuri mecanice, accelerație de vârf 294 m/s 2 (30 g), durata impulsului 18 ms.

3. l 0.1.4 Aparatele trebuie să nu sufere defecțiuni majore și să funcționeze corect după testul de rigiditate mecanică, înălțimea de cădere 25 mm, număr de căderi 1 pe fiecare muchie. 3.11 Condiții de mediu climatic 3.1 l.1 Aparatele trebuie să nu sufere defecțiuni care să împiedice funcționarea corectă iar erorile de măsurare trebuie să sc încadreze în erorile tolerate după efectuarea fiecăreia din următoarele probe:

3. 11.1.1 Încercarea la căldură uscată în următoarele condiții: aparatele nealimentate;

temperatura: (70 ± 2) ° C; durata de încercare: 72 h.

3.11.1.2 Încercarea la frig în următoarele condiții: aparatele nealimentate; temperatura: (- 25 ± 3) °C; durata încercăriî: 72 h. 3.11.1.3 Încercarea la căldură umedă ciclică aparatele alimentate la tensiunea Un; temperatura; (40 ± 2) °C;

umiditatea 95 %;

durata probelor: 2 cicluri

3.12 Informații furnizate de mijlocul de măsurare și informații suplimentare Fiecare ceasornic programator trebuie să aibă inscripțîonatrc următoarele date: denumirea; numele fabricantului (denumirea firmei producătoare și/sau marca fabricantului); tipul;

numărul aprobării de model, seria și anul de fabricație; tensiunea de alimentare; frecvența tensiunii de alimentare; tensiunea de lucru a releului; curentul de rupere al releului; rezerva de mers; un spațiu rezervat pentru inscripționarea datei la care s-a făcut montarea bateriei. 3.13 Cerințe tehnice constructive și de aspect exterior 3.13.1 Aparatele trebuie să aibă o construcție care să permită programarea tarifelor. 3.13.2 Aparatele trebuie să permită citirea afișajului și observarea indicatorului de tarifare. 3.13.3 Bornele aparatelor trebuie să fie grupate pe o placă de borne având o izolație și o robustețe mecanică corespunzătoare. Bornele învecinate aflate la potențiale diferite trebuie protejate, împotriva scurt - circuitelor accidentale, cu o barieră izolantă. Găurile care, în materialul izolator, sunt în prelungirea celor corespunzătoare bornelor trebuie să aibă dimensiuni suficiente pentru a permite introducerea cu ușurință a izolației conductorilor. Racordarea conductorilor la borne trebuie să asigure un contact ferm și sigur astfel încât să nu existe riscul desfacerii sau încălzirii excesive. Bornele și șuruburile de fixare a conductorilor nu trebuie să poată intra în contact cu eventualele părți metalice ale capacului care acoperă bornele. 3.13.4 Bornele trebuie să fie protejate cu un capac, în cazul când nu există un alt mijloc de protecție, care să permită sigilarea, independent de carcasă și capacul acesteia. 3.13.5 Pentru ceasornicul - programator cu afișaj numeric trebuie ca: - afișajul să fie ușor de citit, mărimea caracterelor care indică ore și minute să fie de cel puțin 4 mm. Dacă același afișaj este utilizat și pentru afișarea altor indicații, acestea trebuie să fie ușor identificabile pentru a nu se crea confuzii la citire; - durata afișajului fiecărei indicații trebuie să fie de cel puțin 6 s; 3.13.6 Fiecare aparat trebuie să aibă inscripționată schema de legături printr-o modalitate care să nu poată fi ștearsă. Dacă bornele ceasornicului - programator sunt marcate, această marcare trebuie să se regăsească în schemă. 3.14 Protecția împotriva intervențiilor neautorizate și degradării informației 3.14.1 Aparatele trebuie să poată fi protejate prin sigilare. 3.14.1.1 Accesul la comenzile/facilitățile de programare a tarifelor trebuie să nu fie posibil fără ruperea sigiliilor 3.14.1.2 Când aparatul este montat pe panou nu trebuie să existe posibilatea accesului la borne rară ruperea sigiliului. 3.14.2 Locul de amplasare al sigiliilor, tipul și forma lor, trebuie stabilite prin Certificatul aprobării de model. 3.14.3 În cazul ceasornicelor programatoare la care programarea tarifelor se face cu ajutorul calculatoarului, accesul să fie protejat prin parolă.

4 Atestarea legalității 4.1 Modalitățile de control metrologic legal, aplicabile ceasornicelor programatoare cu cuarț pentru contoare de energie electrică sunt cele prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic al legal, în vigoare. 4.2 Atestarea legalității unui ceasornic programator este demonstrată numai după verificarea conformității acestuia, cu cerințele metrologice și tehnice, prevăzute în tabelul I, pentru fiecare modalitate de control specifică introducerii pe piață, punerii în funcțiune sau utilizării. 4.3 Atestarea legalității se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice și eliberarea unor documente specifice, în conformitate cu prevederile instrucțiunilor de metrologie legală în vigoare.

Tabelul nr. 1 Cerințe metrologice și tehnice care se verifică în cadrul modalităților de control metrologic legal

Nr. crt.

Cerința

Punctul din norma de metrologie legală

Modalități de control

Aprobare de model

Verificare metrologică

Initială

Perodică

o 1 2 3 4 5 1

Eroarea intrinsecă 3.1.1 / NML 020-05

X

X

X 3.1.2/ NML 020-05

X

X

X 3.1.3/ NML 020-05

X

X

X --•- • •·•c 2 - -----.

Eroarea în condiții nominale 3.5/ NML 020-05

X - - 3

Influența temperaturii 3.4/ NML 020-05

X - - 4

Tensiunea de șoc 3.7/NML 020-05

X 5

Rezistenta izolatiei 3.8/ NML 020-05

X - - 6

Timpul de restituire a rezervei de mers 3.1.4/NML 020-05

X

X

X 7

Rezerva de mers - 3.2/ NML 020-05

X

X

X 8

Menținerea programării 3.6/ NML 020-05

X

X

X 9

Condiții de mediu electromagnetic 3.9.1.1/NML 020-05

X - - - - - - - - - - - - 3.9.1.2/NML 020-05

X 3.9.1.3/NML 020-05

X 3.9.2/ NML 020-05

X 2.1.3 I NML 001-05

X 2.1.3.3 I NML 001-05 10

Condiții de mediu mecanic 3.10.1.1/ NML020-05

X - - - - - - - - - - - - 3.10.1.2/ NML020-05

X 3.10.J.3/NML020-05

X 3.10.1.4/ NML020-05

X 2.1.3 /NML 001-05

X 2.1.3.2 I NML 001-05

X

li

Condiții de mediu climatic 3.11.1.1/NML 020-05

X - - - - - - - - - - 3.11. I.2/ NML 020-05

X 3.11.1.l / NML 020-05

X 2.1.3 I NML 001-05

X 2.1.3.1 /NML 001-05

X 12

Informații furnizate de mijlocul de 3.12/NML 020-05

X

X

X

măsurare 2.9 !NML 020-05

X

X

X · • ·- 13

Condiții tehnice constructive și de 3.13.1/NML 020-05

X

X

X

aspect exterior 3.13.2/ NML 020-05

X

X

X 3.13.31 NML 020-05

X - - 3.13.4/ NML 020-05

X

X

X 3.13.5/ NML 020-05

X

X

X 3.13.6/ NML 020-05

X

X

X -••--••c•

Nr. Cli.

Cerința

Punctul din norma de metrologie legală

Modalități de control

Aprobare de model

Verificare metrologică

Inițială

Perodică ~·

o 1 2 3 4 5 14

Protecția împotriva intervențiilor 3.14.1.1/NML 020-05

X

X

X

neautorizate

Șl

a degradării 3.14.1.2/NML 020-05

X

X

X

informației 3.14.2/ NML 020-05

X

X

X 3.14.3/ NML 020-05

X

X

X 2.8 /NML 020-05

X

X

X 15

Indicarea rezultatului măsurării 2.10 /NML 001-2005

X - - 16

Adecvare 2.7 /NML 001-2005

X - - · BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 072-05 îDioptrimetre“*) În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare, directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin: Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 072-05 îDioptrimetre“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Norma tehnică de metrologie NTM 1-77-86 îVerificarea metrologică a dioptrimetrelor“. Art. 3. — Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 4. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui. p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală, Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 309. *) Ordinul nr. 309/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis. **) Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEXĂ NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 072-05,,Diopfrimctre" 1 Domeniu de aplicare 1.1 Prezenta normă de metrologie legală stabilește cerințele metrologice și tehnice, și modalitățile de atestare a legalității numai după introducerea pe piață și punerea în funcțiune a dioptrimetrelor. 1.2 Pentru a putea fi utilizate în măsurările de interes public dioptrimetrele trebuie să îndeplinească cerințele metrologice și tehnice prevăzute de în prezenta normă. 2 Terminologic În sensul prezentei nonne de metrologie legale termenii s pecifici utilizați au următoarele semnificații: 2.1

Dioptrimetru:

mijloc de măsurare utilizat la măsurarea puterii frontale și a puterii prismatice ale lentilelor de corecție a v e derii, la orientarea și marcarea lentilelor și la verificarea corectitudinii poziționării ace s tora în montură. 2.2

Dioptrimetru analogic: dioptrimctru CLl scară continuă (cu repere). 2.3 Dioptrimetru num e ric. dioptrimetru care afișea z ă valorile măsurate prin rotunjire la valoarea incrementală cea mai apropiată. 2.4 Putere frontală, vergență: inversul distanței focale de 1 m într-un mediu al cărui indice de refracție este egal cu I. 2.5

D i optrie: unitate de măsură a vergenței egală cu inver s a unei distanțe focale de 1 m, într-un mediu al cărui indice de refracție este egal cu 1, notată cu simbolul D sau dpt. 2.6 Putere prismati c ă: devierea prin efect de prisma a unui fa cicul de lumină incident normal la suprafața posterioară a lentilei, măsurată perpendicular pe direcția de incidență. 2.7

Dioptrie prismatică: unitatea de măsură a deviației dată de o prismă, egală cu 100 ori tangenta unghiului de deviație a fasciculului. O dioptrie prismatică corespunde cu o deviație de 1 cm la o distanță de I m și se notează cu simbolul ti.

s au pdpt. 2.8 Lentilă de putere s j ericâ, lentilă axosimetrică: lentilă. care strânge un fascicul paraxial de raze paralele într-un singur focar. 2.9 °Lentilă de putere astigmatică: lentilă care strânge un fascicul paraxial de raze paralele în două linii focale și care spre deosebire de lentila sferică arc două puteri principale (una maximă și una minimă considerate în cele două secțiuni principale, reciproc perpendiculare). 3 Cerințe metrologice și tehnice 3.1 Cerințe metrologice Dioptrimetrele trebuie s ă îndeplinească unnătoarele cerințe metrologice: 3.1. l Dioptrimetre analogice Erorile de bază ale puterii front a le și ale puterii prismatice determinate în cazul dioptrim e trelor analogice cu ajutorul lentilelor etalon, pentru puterile nominale ale acestora, trebuie să nu depășească pc întreg domeniul de măsurare erorile tolerate prezentate în tabelele 1 și 2. Tabelul 1- Erori tolerate ale puterii frontale pentru dioptrimetrele analogice Valori în m- 1 (dpt)

Domeniu de măsurare a puterii frontale

Eroar e tolerată <O;;,: -5 > O

5 ±0,06 <-5 >-10 >

5

10 ±0,09 < -10 > -15 >

10 <

15 ±0,12 < -15 >-20 >

15 <

20 ±0,18 <-20 - >

20 ·- - - - ±0,25

Tabelul 2 - Erori tolerate ale puterii prismatice pentru dioptrimetre analogice ·-·-·· Val o ri în cm/m -- - ( ) ---,

Domeniu de măsurare a puterii prismatice

Eroare tolerată >O::;; 5 0,1 >5 IO 0,2 > 10 15 -- - 0,3 > 15::;;20 0,4 >20 0,5 3.1.2 D10ptnmetre numcnce Erorile de bază ale puterii frontale și ale puterii prismatice determinate în cazul dioptrimetrelor numerice cu ajutorul lentilelor etalon, pentru puterile nominale ale acestora, trebuie să nu depășească erorile tolerate din tabelele 3 și 4, pe întreg domeniul de măsurare.

Notă:

Pentru testarea dioptrimetrelor numerice se impune ca lentilele etalon să aibă exact valoarea unui multiplu de 0,25 dpt. Tabelul 3 - - Abateri admise ale indicațiilor pentru puterea frontală măsurată în raport cu valorile nominale ale lentilelor etalon în cazul dîoptrimetrelor numerice

Valori în m- 1 (dpt)

Domeniu de m ăs u r a.re a puterii frontale -- - -------- Abateri ale citirilor dîop t rim e trului în raport cu valoarea nominală a puterii lentilelor etalon

rezoluție 0,25

rezoluție O,125 <O;;,_ -5 >O::;;

5 0,0 0,0 -- - -- · --- ± 0,125 <-5;,->.-10 >

5::;;

10 0,0 < -10;;-. -15 >

10::;;

15 - 0, 0 ± 0,125 <-15;::: -20 >

15

s

20 ----- ±0,25 ± 0, 125 <-20 >

20 -- ---. - ± - 0,25 -- - - - - - ±0,25.. --- - ------ Tabelul 4 -Abateri admise ale indicațiilor pentru puterea prismatică măsurată în raport cu valorile nominale ale lentilelor etalon în cazul dioptrimetrelor numerice Valori în cm/m ( )

Domeniu de măsurare al puterii prismatice

Abateri ale citirilor dioptrimetru!ui în raport cu valoarea nominală a puterii lentilelor etalon -- r.ezolutic 0,25

rezoluție 0,125 >O::;; 5 0,0 0,125 >5::;; I 5 0,25 0,25 --, - > 15 $ 20 0,5 0,375 >20 0,5 0,5 3.1.3 Eroarea de bază a scării unghiulare pentru măsurarea orientării axului de vergență minimă a lentilelor astigmatice trebuie să nu depășească ± 2 °. 3.2 Cerințe tehnice Dioptrimetrele trebuie să îndeplinească următoarele cerințe tehnice: 3.2.1 Piesele optice trebuie să nu prezinte defecte, bule de aer, puncte opace, zgârieturi, praf sau alte impurități care ar putea influența exactitatea măsurărilor.