PLAN nr. 0/2005
PLAN din 7 octombrie 2005 de contingenta (de necesitate) al României pentru influența aviara*)
---------- Notă
*) Aprobată prin Ordinul nr. 98 din 7 octombrie 2005, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I,
Nr. 957 din 28 octombrie 2005
PLANUL DE CONTINGENȚĂ (DE NECESITATE) AL ROMÂNIEI PENTRU INFLUENȚA AVIARĂ
ANEXĂ
*) Ordinul nr. 98/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 28 octombrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.
**)Anexa este reprodusă în facsimil.
1.2 SPECIFICATU GENERALE 1.2.1 ETIOLOG ' IE
Agenții etiologici ai IA au toate caracterele morfologice structurale și biologice ale virusurilor din fam. Orthomyxoviridae, genul (tipul) lnfluenzavirus A. Virusurile gripale de tip A se întâlnesc la om, cal, porc, diverse specii de păsări și foarte rar la alte animale (nurcă, focă, balenă}- •
ln mod curent, pentru a caracteriza o tulpină de VGA se indică, în ordine: tipul, specia, locatia izolării, numărul tulpinii, anul izolării și subtipurile de hemaglutinină (H) și neur'aminidază (N), ca în exemplul: A/turkey/Ontario/6118/68 (H8N4). În prezent, pentru a desemna agentul etiologic al unei epidemii de gripă, se specifică numai subtipurile de H și N, precum și specia de animale de la care provine (aviar, ecvin, suin}.
în cadrul virusurilor gripale aviare se întâlnește cea mai mare diversitate genică și antigenică, datorită ușurinței cu care se produc, la această categorie de virusuri, atât mutațiile cât și recombinările genomice.
O mare diversitate se observă între VGA și în ceea ce privește patogenitatea.
Încercările de a stabili o corelație între structura antigenică a virusurilor aparținând diverselor subtipuri întâlnite la păsări și patogenitatea lor pentru păsări au eșuat. Au fost izolate de la păsări tulpini aparținând la cel puțin 9 subtipuri H (H3-H8, H10, H12, H13) și 5 subtipuri N (N3-N6, N9), din care poate să rezulte un mare număr de combinații HN, lista rămânând deschisă pentru noi subtipuri și noi mutante.
S-a observat că din focarele active de gripă aviară gravă, pestiforme, de la găini, curci și rațe se izolau mereu sușe care conțineau fie hemaglutinina H5, fie hemaglutinina H?, în timp ce tulpinile izolate din infecții asimptomatice sau slab exprimate clinic, conțineau alte tipuri de hemaglutinine. Din acest motiv s-a acreditat părerea că prezența H5 sau HZ7 ar fi o condiție obligatorie pentru starea de virulență a unei tulpini de VGA (cu excepția sușei care a provocat așa-numita pestă clasică, care poseda H1N1), fapt dezmințit de unele observații mai recente.
Pe de altă parte, nu toate sușele de VGA care conțin H5 sau H? sunt virulente, generatoare de epidemii grave la păsări, însă toate sușele aviare, indiferent de profilul lor genetic sau antigenic, pot servi ca suport pentru apariția de noi mutante (prin "antigenic drift") sau subtipuri (teoretic până la 256 posibilități prin ăantigenic shift") patogene pentru alte specii de animale, în mod deosebit pentru porc, care are receptori pentru virusurile gripale aviare (în mai mică măsură și pentru cal}.
Prin reasortare genomică cu alte tulpini gripale, prezente la porc, eventual cu tulpini slab virulente provenite de la om) pentru care porcul de asemenea are receptori), pot să rezulte prin recombinări genice sușe noi, cu înaltă patogenitate pentru om, păsările fiind considerate cel mai bogat izvor de virusuri gripale generatoare ale sușelor de înaltă patogenitate pentru om.
Mai trebuie notat că o sușă de VGA patogenă pentru o specie de păsări nu este în mod necesar patogenă sau la fel de patogenă și pentru alte specii de păsări.
1.2.2. EPIDEMIOLOGIE
Lista speciilor de păsări domestice și sălbatice de la care au fost izolate diverse VGA este foarte lungă. De asemenea, este lungă și lista mutantelor sau subtipurilor de VGA care au fost izolate de la diverse specii de păsări.
Virusuri gripale aviare pot fi izolate din focare active de gripă aviară, de mai mare sau mai mică gravitate, dar și de la păsări cu forme discrete de boală sau chiar aparent sănătoase clinic. În primul caz vorbim de epidemii și de focare de gripă aviară (GA), în al doilea caz vorbim doar de infecții cu virusuri gripale (IVG).
Dintre păsările domestice, GA a fost semnalată cel mai frecvent la curcă, rată, gâscă, potârniche, fazan, găină și diverse psitacide. Între numeroasele specii de păsări sălbatice la la care au fost izolate VGA, trebuie menționate în primul rând păsările acvatice, păsările care populează țărmurile (pescăruși, rândunele de mare), păsările migratoare, în special palmipedele.
Unele animale marine, ca foca, morsa, balena și delfinul, pot face boala clinic cu virusuri aviare.
Porcul, calul și probabil și alte specii, contractează infecția subclinic și o pot retransmite apoi păsărilor sau, după o transformare genetică prin reasortare genică, omului sau altor specii.
Transmiterea directă a bolii de la păsări cu GA la om, porc, nutrii sau alte specii de mamifere a fost semnalată numai foarte rar. Omul se îmbolnăvește cu sușe transformate genetic în organismul porcului, cel mai adesea din genomul VGA și ale virusurilor umane, dar nu numai. Probabil că și alte specii decât porcul pot juca rolul de ăreactor".
Transmiterea cu ușurință a gripei, ca și a infecțiilor gripale asimptomatice, se face de regulă în cadrul aceleiași specii. Cu alte cuvinte, atunci când este vorba de o epidemie activă de gripă, sursa de infecție pentru păsări o reprezintă tot păsările, iar sursa de infecție pentru om o reprezintă tot omul. Chiar și în cadrul păsărilor, influența bobocilor de rață se transmite cu prioritate tot la rațe, iar virusul din focarele de gripă de la curci difuzează cu mai mare ușurință tot la curci.
Sursele de infecție primare sunt reprezentate de păsările bolnave, de cele trecute prin boală ca și de cele cu infecții asimptomatice, care rămân purtătoare și eliminatoare de virus prin secrețiile oculo-nazale și prin fecale, timp de până la 30 zile.
Ouăle se pot contamina în oviduct sau în cloacă. Cu cât contactul dintre păsările eliminatoare și cele receptive este mai strâns, cu atât mai ușor se poate transmite infecția direct, pe cale respiratorie sau digestivă. Transmiterea indirectă, prin intermediul mediului contaminat de păsările eliminatoare (aerul, apa, furajele etc.) este mai puțin eficientă decât transmiterea directă.
Porțile obișnuite de pătrundere a virusului în organism sunt reprezentate de mucoasele respiratorie, conjunctivală și mai puțin de mucoasa digestivă.
Dinamica epidemică a GA variază foarte mult în funcție de caracteristicile tulpinii infectante și de receptivitatea speciilor infectate.
În decursul timpului au fost descrise epidemii foarte grave, cu morbiditate și mortalitate de peste 75 %, epidemii cu morbiditate și mortalitate moderate, ca și focare endemice, cu morbiditate scăzută și cu mortalitate foarte scăzută, aproape nulă, ultimele având o rmportanță mare din punct de vedere al sănătății publice, având în vedere riscul de transformare genică în tulpini patogene pentru om, pe care îl incumbă.
Formele digestive debutează cu depresiune, somnolență, cianoza crestei și bărbițelor și sete, după care apare diareea cu fecale lichide, de culoare verzui, cu exces de urați. Moartea este precedată de o stare comatoasă.
Gripa aviară cu manifestări predominant respiratorii este produsă de majoritatea tulpinilor de virus gripal și se pare că este forma cea mai frecventă. Se manifestă prin abatere, somnolență, horiplumație, tuse, zgomote respiratorii diverse, lăcrimare excesivă, coriză, întârziere în dezvoltare. Mortalitatea este de regulă foarte redusă, majoritatea păsărilor însănătoșindu-se în răstimp de cel mult 2-3 săptămâni. Alteori, singurele semne sunt conjunctivita seroasă, jetajul și, eventual, cianoza crestei. În formele asimptomatice se poate înregistra, totuși, scăderea producției de ouă.
Deși au fost descrise focare de gripă cu morbiditate și mortalitate foarte ridicate, mergând de la 50-60 % până la 90-100 %, asemenea evoluții sunt rar semnalate, evoluția obișnuit descrisă este aceea cu morbiditate foarte ridicată, dar de scurtă durată și cu
mortalitate redusă sau foarte redusă.
2.2.4 MĂSURI DE PROTECTIE ' 2.2.4.1 PENTRU IMPORT,
EXPORT ȘI TRANZIT
a) Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare;
b) Ordinul nr. 311 din 8 august 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de profilaxie, supraveghere și combatere a influenței aviare (transpune Directiva 92/40/CE);
c) Ordinul nr. 474 din 5 decembrie 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate a animalelor, care reglementează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene și importul din țări terțe de păsări și ouă de incubație (transpune Directiva 90/539/CEE);
d) Ordinul nr. 581 din 10 decembrie 2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru clasificarea țărilor terțe cu privire la influența aviară și boala de Newcastle, în legătură cu activitățile de import de păsări vii și ouă de incubație (transpune Decizia 93/342/CEE);
e) Ordinul nr. 369 din 30 mai 2003 privind modificarea și completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 643/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește lista țărilor terțe din care se avizează importul in România de păsări vii și ouă de incubație (transpune Decizia 95/233/CE);
f) Ordinul nr. 17 din 15 ianuarie 2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește cerințele de sănătate a animalelor și certificarea veterinară pentru importul în România de păsări, altele decât păsările de fermă, și condițiile pentru carantinarea acestora (transpune Decizia 00/666/CE);
g) Ordinul nr. 46 din 8 aprilie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește regulile privind importul, exportul și tranzitul de animale vii și produse cuprinse în anexa la Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 285/2001, cu completările ulterioare;
h) Ordinul nr. 285 din 25 iulie 2001 pentru aprobarea Listei cuprinzând animalele vii, produsele și subprodusele de origine animală și alte mărfuri supuse controlului veterinar la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat;
i) Ordinul nr. 779 din 7 octombrie 2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește lista produselor ce trebuie să fie examinate la posturile de inspecție de frontieră în baza Normei sanitare veterinare care stabilește principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în România din țări terțe (transpune Decizia 02/349/CE);
j) Ordinul nr. 7 din 21 ianuarie 2005 pentru aprobarea Normei santiare veterinare care introduce sistemul computerizat veterinar integrat TRACES și modfică Norma sanitară veterinară care stabilește forma de cooperare între centrul ANIMO gazdă și România;
k) Ordinul 19 din 2 februarie 2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește suportul logistic pentru sistemul computerizat veterinar TRACES;
I) Ordinul 20 din 2 februarie 2005 pentru aprobarea Normei santiare veterinare referitoare la dezvoltarea unui sistem veterinar computerizat integrat, denumit TRACES;
m) Ordinul nr. 21 din 2 februarie 2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor ce stabilește proceduri pentru efectuarea controalelor sanitare veterinare la posturile de inspecție și controale veterinare de frontieră ale României, pentru produse importate din țări terțe (transpune Regulamentul 136/04/CE);
n) Ordinul 22 din 2 februarie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la dezvoltarea unui sistem veterinar computerizat integrat;
o) Ordinul 23 din 2 februarie 2005 pentru aprobare Normei sanitare veterinare cu privire la procedura pentru desemnarea serverului central pentru sistemul veterinar computerizat integrat;
p) Ordinul nr. 25 din 2 februarie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce introduce un document privind declararea și controalele veterinare efectuate asupra animalelor vii provenind din țări terțe și care intră pe teritoriul României (transpune Regulamentul 282/04/CE);
q) Ordinul 106 din 9 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerințele sanitare veterinare de organizare, funcționare și control al acțiunilor de dezinfecție care se efectuează la punctele de trecere a frontierei;
r) Ordinul 115 din 17 noiembrie 2004 privind aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor care stabilește condiții de sănătate a animalelor și de certificare veterinară pentru importul de ouă libere de agenți patogeni specifici din țări terțe și prin care se aprobă o listă de țări terțe din care România autorizează activități de import de astfel de ouă;
s) Ordin 46 din 8 aprilie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește regulile privind importul, exportul și tranzitul de animale vii și produse cuprinse în anexa la Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 285/2001, cu completările ulterioare;
t) Ordinul 113 din 17 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor ce stabilește lista țărilor terțe din care România autorizează activități de import al unor produse destinate pentru consum uman ce sunt supuse Normei sanitare veterinare ce stabilește condițiile de sănătate a animalelor și de sănătate publică ce reglementează comerțul Statelor Membre ale Uniunii Europene cu România și importul în România de produse ce nu sunt supuse cerințelor și regulilor specifice;
u) Codul Internațional de Sănătate a Animalelor Terestre al Oficiului Internațional de Epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5, Cap. 1.5.1, dispoziții privind transporturile de animale la Cap. 1.5.2, măsuri zoosanîtare aplicabile înainte de plecare și la plecarea animalelor, iar, la Capitolul 1.5.5, măsuri zoosanitare la sosire;
v),,Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare și Fitosanitare" al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) prevede liniile generale de desfășurare a comerțului internațional cu animale, produse animaliere și de origine animală;
w) Ordinul 21/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru siguranța alimentelor ce stabilește proceduri pentru efectuarea controalelor sanitare veterinare la posturile de inspecție și controale sanitare veterinare de frontieră ale României, pentru produse importate din țări terțe. 2.2.4.2 PENTRU MIȘCAREA ANIMALELOR
a) Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare; 2.2.4.3 PENTRU AGLOMERĂRI TEMPORARE DE ANIMALE
a) Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare;
b) Hotararea Guvernului 348 din 18 martie 2004 privind exercitarea comerțului cu produse și servicii de piață în unele zone publice;
c) Codul Internațional de Sănătate a Animalelor Terestre al Oficiului internațional de epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.5, Proceduri de Import și de Export, iar, la Cap. 1.5.3, Măsuri zoosanitare aplicabile tranzitului între locul de plecare din țara exportatoare și locul de sosire în țara importatoare. 2.2.5 NOTIFICARE INTERNĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ a} Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare;
b) Ordinul nr. 474 din 5 decembrie 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate a animalelor, care reglementează comerțul României cu statele membre ale Uniunii Europene și importul din țări terțe de păsări și ouă de incubație (transpune Directiva 90/539/CEE);
c) Ordinul nr. 68 din 31 ianuarie 2003 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabilește forma codificată și codurile de notificare pentru bolile animalelor (transpune Decizia 00/807/CE);
d) Codul Internațional de Sănătate a Animalelor Terestre al Oficiului Internațional de Epizootii prevede la Partea I, Titlul 1.2, proceduri pentru ănotificări și informații epizootologice".
e),Acordul pentru Aplicarea Măsurilor Sanitare și Fitosanitare" al Organizației Mondiale a Comerțului, prevede obligativitatea notificării bolilor animalelor și a tuturor măsurilor aplicate ca urmare a acestei notificări, ce vizează comerțul cu animale și produse animaliere și de origine animală;
f) Ordinul nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor la animale.
Notificare Internă și Internațională se realizează după cum urmează: 1) Notificarea internă imediată către autoritățile veterinare oficiale în cazul suspiciunii sau confirmării influenței aviare este obligatorie. 2) Notificarea internă constă în anunțarea oficială făcută de medicul veterinar al circumscripției sanitar-veterinare zonale, de serviciile veterinare aparținând altor ministere decât Ministerul Agriculturii și Alimentației sau de conducerile acestora ori serviciile medicale veterinare particulare, prin telefon, telex, fax, e-mail ori prin comunicare scrisă directă către autoritatea veterinară competentă, reprezentată de direcția sanitară ori prin comunicare scrisă directă către autoritatea veterinară competentă, reprezentată de directia sanitară veterinară județeană, respectiv a municipiului București. ' 3) După confirmarea oficială a diagnosticului de influență aviară, autoritățile veterinare competente teritorial notifică imediat boala prin telefon, fax, telex, e-mail la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Notificarea oficială internațională a bolilor transmisibile ale animalelor se efectuează numai de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. 4) Notificarea internațională a bolilor menționate se face: (i) la serviciile sanitare veterinare și fitosanitare ale Comisiei Europene, din cadrul direcțiilor generale XXIV și VI, și la administrațiile veterinare centrale ale statelor membre; (ii) la Biroul central al Oficiului Internațional de Epizootii (Paris, Franța); (iii) la administrațiile veterinare centrale ale țărilor vecine și, după caz, ale țărilor cu care România face schimburi economice cu animale vii și cu produse supuse controlului sanitar veterinar oficial într-o perioadă care nu depășește perioada maximă de incubație specifică fiecărei boli (convențiile veterinare bilaterale); 5) Notificarea internațională a bolilor transmisibile se face în termen de 24 de ore de la declararea oficială a bolii, prin fax, telex, e-mail sau prin alte sisteme electronice de comunicație rapidă, cu referire la apariția unui focar primar de boală declarat, precum și cu
privire la ridicarea măsurilor restrictive de carantină din teritoriul țării noastre, referitor la un focar al uneia dintre bolile menționate. 2.2.6 ANCHETĂ EPIDEMIOLOGICĂ Ordinul nr. 311 din 8 august 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de profilaxie, supraveghere și combatere a influenței aviare (transpune Directiva 92/40/CE). 2.2.7 PRELEVARE DE PROBE ȘI EXAMINAREA DE LABORATOR
a) Ordinul nr. 149 din 30 decembrie 2004 pentru aprobarea Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, pentru anul 2005, modificat prin Ordinul nr. 50 din 19 aprilie 2005 (anual se va actualiza prin Ordin al Președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor);
b) Ordinul nr. 311 din 8 august 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurrle de profilaxie, supraveghere și combatere a influenței aviare (transpune Directiva 92/40/CE);
c) Ordinul mînistrulul agriculturii și alimentatiei nr. 53 din 17 mai 1997 prin care au fost stabilite criteriile pentru autorizarea laboratoarelor sanitare veterinare din România;
d) Ordinul 13 din 18 martie 2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor ce stabilește reguli pentru prelevarea de probe de produse de origine animală pentru examenul de laborator;
e) Ordinul ministrului agriculturii și alimentației nr. 25 din 28 aprilie 1995 prin care s-au constituit Comitetul Tehnic și Subcomitetele pentru Omologarea Metodelor și Metodologiilor de Diagnostic Medical Veterinar a căror componență a fost modificată prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentației nr. 26 din 17 aprilie 1997 și Ordinul ministrului agriculturii și aHmentatiei nr. 148 din 9 decembrie 1999;
f) ' Ordinul ministrului agriculturii și alimentației nr. 146 din 17august 2000 prin care a
fost aprobată ăNorma sanitară veterinară privind Buna Practică de Laborator" (GLP)(transpune Directiva 88/320/CEE);
g) Ordinul nr. 45 din 20 aprilie 2005 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea analizelor și examenelor de laborator precum și a unor activități sanitare veterinare;
h) Ordinul nr. 248 din 12 iunie 2002 pentru aprobarea Procedurilor privind efectuarea inspecțiilor instalațiilor de testare și verificarea studiilor in vederea respectării principiilor de bună practică de laborator (transpune Directiva 88/320/CEE);
i) Codul Internațional de Sănătate a Animalelor Terestre, care precizează la Partea a 4-a, Titlul 4.1, testele de diagnostic pentru certificarea animalelor pentru schimburi
internationale; ' 2.2.8 CURĂTIRE ȘI DEZINFECȚIE
a) Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare;
b) Ordinul nr. 149 din 30 decembrie 2004 pentru aprobarea Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, pentru anul 2005, modificat prin Ordinul nr. 50 din 19 aprilie 2005 (anual se va actualiza prin Ordin al Presedintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor};
c) Ordinul nr. 106 din 9 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerințele sanitare veterinare de organizare, funcționare și control al acțiunilor de dezinfecție care se efectuează la punctele de trecere a frontierei
d) Ordinului nr. 26 din 18 martie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale pentru prevenirea și combaterea bolilor infectocontagioase și parazitare la animale
e) Ordinul nr. 311 din 8 august 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de profilaxie, supraveghere și combatere a influenței aviare, care prevede următoarele: 1) Operațiunile de curățire și dezinfecție se vor efectua sub supravegherea medicului veterinar oficial, în conformitate cu instrucțiunile medicului veterinar de stat și a reglementărilor în vigoare; 2) Dezinfectantele care se vor utiliza și concentrațiile lor sunt cele aprobate de către autoritatea sanitară veterinară teritorială; 3) Procedura pentru curățarea și dezinfecția primară a exploatației infectate constă în: (i) aspersarea incintelor în care păsările au fost cazate și orice parte a celorlalte clădiri, terenuri etc., contaminate în cursul sacrificării sau examenului post-mortem, cu dezinfectantele aprobate de legislația sanitară veterinară în vigoare; (ii) colectarea și distrugerea împreună cu carcasele a tuturor resturilor de păsări sau de ouă, care ar putea contamina clădirile, terenurile, instrumentele etc.; (iii) menținerea dezinfectantului folosit, cel puțin 24 de ore, pe suprafețele menționate mai sus. 4) Procedura pentru curățarea și dezinfecția finală a exploatației infectate constă în: (i) îndepărtarea grăsimilor și resturilor de pe toate suprafețele, prin aplicarea unui agent de degresare, urmată apoi de spălare cu apă; (ii) aplicarea dezinfectantului după spălare și menținerea acestuia timp de 7 zile; (iii) repetarea aplicării unui agent degresant, clătirea cu apă rece, aspersarea cu dezinfectant și spălarea din nou cu apă; (iv) prelucrarea așternutului folosit și a gunoiului de grajd prin metode care să permită distrugerea virusului. 2.2.9 TĂIERE SAU UCIDERE DE PĂSĂRI
a) Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare;
b) Ordinul nr. 425 din 19 septembrie 2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecția animalelor în timpul sacrificării sau uciderii (transpune Directiva 93/119/CE);
c) Ordinul nr. 311 din 8 august 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de profilaxie, supraveghere și combatere a influenței aviare (transpune Directiva 92/40/CE). 2.2.10 SISTEM NATIONAL DE COMPENSARE
'
a) Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare;
b) Hotărârea de Guvern nr.614/1995 privind aprobarea ăProgramului de asanare a efectivelor de anlmale purtătoare de boli transmisibile la om și refacerea șeptelului" republicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754/16.10.2002, care prevede
d) Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă;
e) Ordinul nr. 59 din 27 iunie 2005 privind modificarea Ordinului nr. 56/2005 pentru modificarea și completarea Ordinului Președintelui nr. 140/2004 privind aprobarea tarifelor de plată pentru manopera acțiunilor sanitare veterinare publice de interes național efectuate de medicii veterinari de liberă practică în baza contractului de concesionare pentru anul 2005 (se actualizeaza anual);
f) Ordinul nr. 68 din 13 iunie 2005 pentru aprobarea Normei privind sistemul rapid de alertă pentru alimente și furaje;
g) Ordinul nr. 112 din 13 aprilie 2005 al Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiilor Informației privind punerea în funcțiune a Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență;
h) Ordinul nr. 199 din 15 martie 2005 al Ministerului Sănătății privind înființarea Comitetului pentru Situații de Urgență în cadrul Ministerului Sănătății;
i) Ordinul nr. 135 din 16 decembrie 2004 privind aprobarea Metodologiei pentru aplicarea prevederilor art. 4 alin. (2) din Instrucțiunile pentru organizarea și desfășurarea activității personalului sanitar veterinar de stat în unitățile de tăiere a animalelor de colectare, prelucrare, procesare, depozitare, transport și valorificare a produselor și subproduselor de origine animală, aprobate prin Ordinul nr. 90/2004;
j) Ordinul nr. 139 din 23 decembrie 2004 privînd aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind procedura de aprobare sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor a activităților desfășurate de persoanele juridice definite conform art. 2 din Legea nr. 359/2004 cu modificările și completările ulterioare;
k) Codul Internațional de Sănătate a Animalelor Terestre al O.1.E. Partea a-11-a,,,Boli din lista A a O.1.E.", prevede la Capitolul 2.1.14,,,Boala de Newcastle", responsabilitățile administrațiilor veterinare centrale în comerțul cu păsări, produse provenite de la acestea și alte materii și materiale ce pot influența starea de sănătate a păsărilor;
I) Contractul de concesiune încheiat, până la data intrării în vigoare a Legii 127/2005 între Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prin Agenția Domeniilor Statului, și medicii veterinari concesionari, prevede atribuțiile și responsabilitățile acestora. Ulterior, contractele de concesiune se semneaza intre mediciî concesionari și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, prin Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor județeană, respectiv a Municîpiului București, pentru activitățile sanitar veterinare publice de interes național, Agenția Domeniilor Statului rămânând concesionar al bunurilor imobile proprietate privată a statului.
2.2.13. ÎNREGISTRAREA EXPLOTATIILOR DE ANIMALE
'
a) Ordonanța de urgență nr. 108/2001, aprobată prin Legea 166/2002 privind exploatațiile agricole, care stabilește, la art. 4, dimensionarea exploatațiilor agricole comerciale; implementarea se face conform normelor metodologice din 17. 06.2002, cu modificările și completările ulterioare;
b) Ordinul nr. 70 din 18 august 2004 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerințe minime pentru inspecția exploatațiilor în care animalele sunt ținute pentru scopuri de fermă;
c) Ordinul nr. 73 din 15 august 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind înregistrarea exploatațiilor care dețin găini ouătoare.
2.2.14 SANCȚIUNI ÎN DOMENIUL VETERINAR
a) Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare;
b) Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor;
c) Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
3. PREVEDERI FINANCIARE
A. FONDURI BUGETARE DE URGENTĂ
a) Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organlzarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare, prevede: 1) În cazul acțiunilor de importanță deosebită ce se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile, prin sacrificarea unor animale și prin alte măsuri ce se impun pentru prevenirea difuzării epizootiilor și pentru apărarea sănătății efectivelor de animale, se acordă despăgubiri proprietarilor animalelor sacrificate sau altfel afectate, indiferent dacă animalele respective sunt asigurate sau nu; 2) Sacrificarea unor animale și alte măsuri ce se impun pentru prevenirea epizootiilor și apărarea.,sănătății efectivelor de animale, în cazul acțiunilor de importanță deosebită prevăzute la,alin. (1), se aprobă în condițiile stabilite de Hotărârea Guvernului. 3) Plata despăgubirilor se face din fondurile prevăzute pentru combaterea epizootiilor, la valoarea de înlocuire la prețul pieței a păsărilor sacrificate, după caz, la suma pierderii suferite de proprietar prln redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a păsărilor, la data când a avut loc acțiunea de lichidare a focarelor de boală sau de asanare a acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. 4) Suma pierderii suferite de proprietar prin sacrificarea, redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a păsărilor la data câ.nd a avut loc acțiunea de lichidare sau de asanare a focarului de boală se stabilește de o comisie de apreciere, constituită din medicul veterinar de stat al circumscripției sanitare veterinare teritoriale, un specialist de la Centrul local de consultanță agricolă, un specialist de la Oficiul de reproducție și selecție a animalelor, agentul agricol, primarul localității sau reprezentantul acestuia.
b} Legea nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, cu modificările și completările ulterioare, prevede: 1) Referitor la acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, la Cap. I, art. 1, că "sunt considerate calamități naturale pierderile cantitative și calitative de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor, produse printr-o manifestare distructivă a bolilor, pe areale extinse". 2) La art. 2 se prevede că "Nominalizarea și încadrarea în categoria bolilor care generează calamități naturale la plante și animale se realizează de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor", influența aviară fiind inclusă în această categorie. 3} La art. 4 se precizează că ăPentru aplicarea prevederilor prezentei legi, prin bugetul de stat se va aloca Ministerullui Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului o sumă destinată despăgubirii producătorilor agricoli", ca urmare a efectelor negative ale fenomenelor naturale și ale bolilor prevăzute la art. 2". 4) Conform art. 8,,,Despăgubirile se acordă producătorilor agricoli pentru animale", iar,,despăgublrea reprezintă maximum 80 % din valoarea de asigurare". 5) Conform art. 9,,,Constatarea pagubelor se face în prezența producătorului agricol afectat și a unei comisii numite de prefectul județului".
B. CHELTUIELI PREVĂZUTE:
1. în bugetul anual al Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului și al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor sunt alocate fonduri speciale care să acopere cheltuielile destinate lichidării focarelor de boală care apar.
13. Costurile privind vaccinarea păsărilor vor fi acoperite din Fondul pentru combaterea epizootiilor.
14. Costurile privind operațiunile de curățenie, sanitație, dezinfecție, deratizare sunt, de asemenea, acoperite prin fonduri bugetare.
15. Plata compensațiilor destinate crescătorilor de păsări se va efectua conform H.G. nr. 1415/2004.
16. Acțiunile cuprinse în normele sanitare veterinare privind profilaxia și combaterea bolilor epizootice și a zoonozelor, la cap. "Cheltuieli materiale pentru combaterea epizootiilor" se realizează cu respectarea normelor metodologice comune ale Ministerului Finanțelor și Ministerului Agriculturii.
17. În contextul actual privind legislația muncii, trebuie prevăzute modalitățile de plată pentru orele suplimentare și modalitățile de plată pentru personalul necalificat angajat temporar pentru punerea în aplicare a planului mai sus menționat.
4. LANȚ DE COMANDĂ 4.1 STRUCTURI SPECIFICE PERMANENTE 4.1.1. LA NIVEL GUVERNAMENTAL 1.1. Comisia Guvernamentală de Apărare împotriva Dezastrelor instituită prin Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă; 1.2. Comandamentul Antiepizootic Central - instituit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.218/2005 privind constituirea și componența Comandamentului antiepizootic central; Atribuțiile și răspunderile Comandamentulul antiepizootic central sunt cele prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare. 4.1.2 LA NIVELUL AUTORITĂȚII NAȚIONALE SANITARE VETERINARE ȘI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR '
a) Direcția Generală Sanitară Veterinară din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, a cărei structură este aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 738/2005 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia - ce are responsabilitatea, prin cele două direcții de resort (Direcția de $ănătate Animală și Direcția de Igienă și Sănătate Publică Veterinară), să coordoneze toate activitățile de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale și să asigure salubritatea produselor și subproduselor de origine animală, atât a celor destinate consumului uman, cât și a celor destinate unor scopuri industriale. De asemenea, această structură are responsabilitatea elaborării cadrului legislativ pentru toate activitățile ce sunt de competență sanitară veterinară, controlării și inspectării aplicării corecte și la timp a acestor prevederi legislative.
b) Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală - este instituția ce asigură cadrul tehnic privind supravegherea stării de sănătate a animalelor, aici fiind localizate laboratoarele naționale de referință și laboratoarele naționale de diagnostic.
c) Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară - este instituția ce asigură respectarea cadrului tehnic privind supravegherea produselor și subproduselor de origine animală, fie destinate consumului uman, fie destinate unor scopuri industriale.
d) Institutul pentru Controlul Medicamentelor și Produselor Biologice de Uz Veterinar. Cele trei institute functionează în baza Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanita'r-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Hotărârii Guvernului nr. 738/2005 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia 4.1.3 LA NIVELUL MINISTERULUI AGRICULTURII,
PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE Regulamentul Comisiei Centrale pentru Epizootii și Supravegherea Contaminării Radioactive, Chimice sau Biologice a Produselor Vegetale și Animale, instituite prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 145/2003 și Ordonanța Guvernului nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor, Cap. li, art. 17, lit. g). 4.1.4 LA NIVEL JUDETEAN '
a),,Comisia Județeană pentru Prevenirea Dezastrelor" constituită în fiecare județ în baza Legii nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecția civilă;
b) Comandamentul Antiepizootic Județean - instituit în fiecare județ prin Ordinul nr. 26 din 3 februarie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale pentru prevenirea și combaterea bolilor infectocontagioase și parazitare la animale;
c) Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor județeană, respectiv a Municipiului București - organizată conform Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată și modificată prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și Hotărârii Guvernului nr. 738/2005 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia. 4.1.5 LA NIVEL LOCAL
Comandamentul Antiepizootic Local - instituit la nivel local prin Ordinul nr. 26 din 3 februarie 2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale pentru prevenirea și combaterea bolilor infectocontagioase și parazitare la animale. 4.2 STRUCTURI SPECIFICE DE NECESITATE 4.2.1 LA NIVEL CENTRAL 4.2.1.1 CENTRUL NATIONAL DE LUPTĂ CONTRA INFLUENTEI AVIARE CU CELULA DE I ' CRIZĂ
Se constituie în baza prezentului program. Are următoarea componență:
a) Președinte - Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;
b) Vicepreședinte - Directorul General Direcției Generale Sanitare Veterinare;
c) Secretar - Directorul Direcției de Sănătate Animală din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;
d) membri: (i) Directorul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală; (ii) Directorul tehnic al Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală; (iii) specialist epidemiolog pe probleme de patologie aviară din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor; (iv) specialist virusolog din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală; (v) specialist în patologia aviară din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală; (vi) președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România; (vii) specialist responsabil cu monitorizarea. Centrul Național de Luptă contra Influenței Aviare este condus de Secretarul de Stat din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Centrul Național de Luptă contra Influenței Aviare are următoarele responsabilități principale:
a) stabilește, împreună cu celula de criză, măsurile specifice veterinare, pentru elucidarea suspiciunii influenței aviare, precum și măsurile sanitare veterinare de combatere, în cazul confirmării bolii;
b) monitorizează aplicarea măsurilor specifice veterinare, împreună cu centrele locale de luptă contra influenței aviare;
c) elaborează și îmbunătățește strategia de intervenție în caz de necesitate pentru influența aviară; I, '
d) elaborează și realizează programul de instruire a centrelor locale de luptă contra influenței aviare și a grupelor de experți de fa nivel central și local privind conduita de interventie în cazul unei situatii de necesitate create de influenta aviară;
e) informează celula de criză, conducerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și celelalte structuri centrale de luptă contra influenței aviare asupra evoluției bolii;
f) asigură și gestionează materialele necesare la nivel central și la nivelul centrelor locale de luptă contra influenței aviare;
g) stabilește eventualitatea utilizării vaccinării cu aprobarea OIE, în cazul aplicării vaccinării de necesitate pentru controlul bolii;
h) coordonează toate acțiunile din prezentul program, pe teritoriul României;
i) asigură dotarea cu mijloace de comunicare - computere, telefoane fixe și mobile, fax-uri, ale căror coordonate trebuie cunoscute de centrele locale de luptă contra influenței aviare, de către celula de criză și de grupele de experți centrali și locali;
j) stabilește lista cu numele, adresa, numărul de telefon, fax, e-mail, calificarea și experiența în combaterea bolilor din lista A a OIE a persoanelor responsabile de la centrele locale și toate structurile centrale, județene și locale implicate în controlul influenței aviare. Centrul Național de Luptă Contra Influenței aviare are următoarele coordonate: Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor - strada Negustori nr.1B, sector 2, București, tel.: 021-315.78.75, fax: 021-312.49.67; e-mail:
office@ansv.ro.
CELULA DE CRIZĂ pentru influența aviară
a) Se constituie în baza prezentului program și este compusă din: (i) Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor; (ii) Directorul General al Direcției Generale Sanitare Veterinare; (iii) Secretarul General al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor; (iv) Directorul General al Direcției Generale Economico-Administrativă, Juridică și Relatii lnternationale ' (v) Minis ' trul finanțelor publice; (vi)
Nr. robe recoltate
Examene efectuate
Probe ozitive
6. Curățenia preliminară și diagnosticul;
7. Epidemiologie;
7.1 Situatia exploatației; Sursa de infecție;
Descrierea exploatatiei și a măsurilor luate;
·;:: >('O,r C o /)
a. z
.::::, a. i=
Situată în.. Q
$ o (.) Q) L.. Q).o o
. o..
: z
Q) -:. >::; ' § ·;::.. t... }.::::, o..
CI)
Q) >('O, Q._ ).. o CI>
E
Q)
o..
Q) · "O o a..=: - <(::::,
: z
Q) Q) -o 'fi"'
ro Q)
C, o o N5.. Q
Q) Q) "O..c
ro Î
o C � >
N a.::::, CI),ro
ro
ro
o C,.._ Q
N2
w X