PROTOCOL nr. 0/2021

În baza prevederilor Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004, a avut loc la Gyula, pe teritoriul Ungariei, în perioada 2-3 septembrie 2020, Sesiunea a XXXI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare.

Au participat: Delegația părții române:

Simona Olimpia Negru supleant al împuternicitului guvernamental

Anna Roman secretar pentru ape de frontieră al Comisiei hidrotehnice

Sorin Rîndașu șeful Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor

Carmen Mihăilescu expert

Claudiu Octavian Gligor expert

Delegația părții ungare:

Kovács Péter împuternicitul guvernamental

Lúczi Gergely șeful Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie

Nagy Zoltan secretar pentru ape de frontieră al Comisiei hidrotehnice

Némethy Tímea șeful Subcomisiei de calitate a apei

Bara Sándor șeful Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor

Szabó János expert

Comisia a stabilit următoarea ordine de zi: I.

Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului Sesiunii a XXX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare (denumită în continuare Comisie), semnat la Gyula în 17 mai 2019.

II. Diverse

I. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului Sesiunii a XXX-a a Comisiei I.1.

Activitatea Subcomisiei de coordonare și dezvoltare a colaborării I.1.a.

Comisia constată: • Subcomisia a avut o întâlnire la Hajdúnánás, în perioada 25-27 februarie 2020. Subcomisia a analizat procesele-verbale ale subcomisiilor permanente și a constatat că de la Sesiunea a XXX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare și până în prezent au fost semnate următoarele procese-verbale:

a) procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de calitate a apei, care a avut loc la Mórahalom, în perioada 4-8 noiembrie 2019;

b) procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie, care a avut loc la Dănești, în perioada 18-22 noiembrie 2019;

c) procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor, care a avut loc la Hajdúnánás, în perioada 2-6 decembrie 2019.

Subcomisia a analizat procesele-verbale mai sus amintite și a propus Comisiei aprobarea acestora, cu corectarea textului de la punctul nr. 1 art. 13 și punctul nr. 2 art. 4 al Procesului-verbal în limba maghiară al întâlnirii Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie, semnat la Dănești la 22 noiembrie 2019, astfel încât acesta să coincidă în totalitate cu cel în limba română. • Subcomisia a continuat analiza stadiului revizuirii regulamentelor existente și a constatat următoarele: – Referitor la Regulamentul privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării și controlului efectelor dăunătoare ale poluărilor accidentale periculoase pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară: În cadrul întâlnirii Subcomisiei de calitate a apei care a avut loc la Mórahalom, în perioada 4-8 noiembrie 2019, experții părților au actualizat Regulamentul privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării și controlului efectelor dăunătoare ale poluărilor accidentale periculoase pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară.

Subcomisia a propus aprobarea regulamentului actualizat.

– Referitor la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria: În cadrul întâlnirii Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie, care a avut loc la Dănești în perioada 18-22 noiembrie 2019, experții părților au analizat și au convenit conținutul anexelor nr. 4a și 8b ale regulamentului.

Pentru anexa nr. 4a a regulamentului, care conține date referitoare la nivelul apelor, debitul, temperatura apei și situația ghețurilor, partea română a modificat cotele „0“ miră din sistemul de referință „Marea Baltică“ în sistemul de referință „Marea Neagră“ la stațiile hidrometrice Alba Iulia, Brănișca, Săvârșin, Arad și Nădlac - râul Mureș și stația hidrometrică Ineu - râul Crișul Alb.

Experții părții române au solicitat experților părții ungare ca avertizările meteorologice pe baza datelor radar să fie transmise de către OMSZ Budapesta și la adresa de e-mail a Centrului Meteorologic Regional Banat Crișana, respectiv: spvtimisoara@meteoromania.ro.

În acest sens, partea română a propus completarea anexei nr. 8b a Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria.

Subcomisia a propus aprobarea anexelor nr. 4a și 8b actualizate ale regulamentului.

– Referitor la Regulamentul privind efectuarea de observații hidrometrice sistematice și determinarea în comun a resurselor de apă pe apele de frontieră: În cadrul întâlnirii Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie care a avut loc la Dănești în perioada 18-22 noiembrie 2019, partea română a informat că la stația hidrometrică Arad pe râul Mureș a fost modificată cota „0“ miră din sistemul de referință „Marea Baltică“ în sistemul de referință „Marea Neagră“. În acest sens s-au actualizat datele cuprinse în anexa nr. 1 a regulamentului.

Subcomisia a propus aprobarea anexei nr. 1 actualizate a regulamentului.

• Subcomisia a continuat analiza finalizării anexelor Regulamentelor aflate în lucru și se constată următoarele: – Referitor la elaborarea anexelor nr. 4, 5 și 6 ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă: În cadrul întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor, care a avut loc la Hajdúnánás în perioada 2-6 decembrie 2019, experții părților au constatat că hotărârea cuprinsă la punctul 1.3.b al Protocolului Sesiunii a XXX-a a Comisiei hidrotehnice românoungare, semnat la Gyula la 17 mai 2019, referitoare la anexa nr. 6, a fost îndeplinită de către fiecare parte.

În vederea finalizării anexelor nr. 4, 5 și 6 ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursurile de apă experții părților au purtat discuții amănunțite pe tema corecțiilor, completărilor și corelării acestora în cadrul unei întâlniri la nivel de experți, care a avut loc la Oradea în perioada 28-29 ianuarie 2020.

Partea română a transmis părții ungare, prin intermediul secretarilor pentru ape de frontieră, la data de 14 februarie 2020, corecțiile și completările aferente teritoriului său.

Partea ungară a pregătit anexele într-o structură unitară și a predat părții române la întâlnirea subcomisiei materialul, în format digital. Cu aceasta, sarcina stabilită de către Comisie a fost îndeplinită.

Subcomisia constată că anexele nr. 4, 5 și 6 ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne au fost finalizate și propune aprobarea acestora, în format digital, de către Comisie. Ca urmare a volumului foarte mare de informații și a formatului digital special, subcomisia propune aprobarea ca anexele nr. 4, 5 și 6 ale regulamentului să nu fie publicate.

– Referitor la demararea activității de elaborare a anexelor nr. 7 și 8 ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă: În vederea întocmirii planurilor generale ale acumulărilor nepermanente care reprezintă anexa nr. 7 a Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă, experții părților au prezentat câte un model concret al acestora. Pe baza modelelor prezentate vor începe completarea anexei nr. 7.

De asemenea, pe parcursul prelucrării profilurilor longitudinale și secțiunilor caracteristice ale liniilor de localizare, care reprezintă anexa nr. 8 a Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă, experții părților au stabilit că se va considera ca punct de plecare regula referitoare la prelucrarea profilurilor longitudinale și transversale ale digurilor de apărare (anexa nr. 6).

Subcomisia a propus continuarea elaborării anexelor nr. 7 și 8 ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă, în vederea finalizării.

– Referitor la elaborarea anexelor nr. 3, 4, 5a și 5b ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne: În cadrul întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor, care a avut loc la Hajdúnánás în perioada 2-6 decembrie 2019, experții părților s-au informat reciproc cu privire la activitățile desfășurate în perioada 2018-2019 pentru elaborarea anexelor nr. 3, 4, 5a și 5b ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne.

De asemenea, în scopul finalizării anexelor regulamentului, experții părților din cadrul Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor au constatat următoarele: • pe baza modelului prezentat de către partea ungară se va realiza planul de situație al sistemelor de ape interne, având ca suport planul de situație din Regulamentul de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă; • pe baza modelului prezentat de către partea ungară se vor realiza profilurile longitudinale ale sistemelor de ape interne folosind datele existente.

Subcomisia a propus continuarea elaborării anexelor nr. 3, 4, 5a și 5b ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne, în vederea finalizării.

• Subcomisia a examinat modul de îndeplinire a sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă și se constată următoarele: În anul 2019 s-au încheiat contracte pentru prestarea serviciilor specifice de gospodărire a apelor în vederea asigurării transferului de debite și volume de apă, din râul Mureș, în scopul irigării suprafețelor agricole, cu Alsó-Tisza-vidéki Vízügyi Igazgatóság - ATIVIZIG, în calitate de beneficiar, și Administrația Națională „Apele Române“, respectiv Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, în calitate de prestatori de servicii.

În baza contractului și a documentelor adiționale semnate între părți, în anul 2019 s-au tranzitat către Alsó-Tisza-vidéki Vízügyi Igazgatóság - ATIVIZIG următoarele volume: 2.263.680 mc apă brută în valoare de 20.893,77 €. Sumele au fost achitate de către partea ungară.

Pentru anul 2020, în data de 1 aprilie 2020 a fost semnat contractul cu Alsó-Tisza-vidéki Vízügyi Igazgatóság (ATIVIZIG) și Administrația Națională „Apele Române“, respectiv Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare pentru transferul de volume de apă din râul Mureș în scop de irigare conform solicitărilor. • Subcomisia a examinat modul de îndeplinire a sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind procedura de urmat pentru examinarea intervențiilor și proiectelor cu posibil impact transfrontalier și constată că: De la Sesiunea a XXX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare și până la prezenta întâlnire, partea română a transmis spre examinare următoarea documentație pentru proiectul: „Extindere pistă de biciclete pe malul râului Mureș, în județele Arad și Csongrad“/„Extension of bicycle roads along Mures river in Arad and Csongrad Counties“.

În conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedura de urmat pentru examinarea intervențiilor și proiectelor cu posibil impact transfrontalier, partea ungară a analizat documentația lucrării transmise spre examinare și și-a exprimat acordul cu privire la realizarea acestei lucrări. • Subcomisia a continuat activitatea de reactualizare a Regulamentului privind trecerea frontierei și contactul între organele hidrotehnice ale României și Republicii Ungare și constată că: În cadrul întâlnirii subcomisiei au fost discutate propunerile de modificare a regulamentului, care au fost transmise anterior părții ungare de către partea română.

Partea ungară va transmite observații la propunerea părții române, până cel târziu la următoarea întâlnire a subcomisiei.

Subcomisia propune continuarea activității de reactualizare a regulamentului în vederea finalizării. • Subcomisia a continuat activitatea de reactualizare a Regulamentului privind schimbul de informații și efectuarea pe bază de reciprocitate a zborurilor de observare vizuală de către organele de gospodărire a apelor din România și Republica Ungară în cazuri de pericol extraordinar de inundații din râuri și ape interne, precum și în situații de poluări accidentale cu efect transfrontalier și constată că: La prezenta întâlnire au fost discutate propunerile de modificare a regulamentului, care au fost transmise anterior părții ungare de către partea română.

Partea ungară va transmite observații la propunerea părții române, până cel târziu la următoarea întâlnire a subcomisiei.

Subcomisia propune continuarea activității de reactualizare a regulamentului în vederea finalizării. • În cadrul întâlnirii a fost întocmit proiectul de text al Protocolului Sesiunii a XXXI-a a Comisiei, precum și anexele acestuia și au fost stabilite detaliile organizatorice ale Sesiunii a XXXI-a.

I.1.b.

Comisia hotărăște: • Se aprobă procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de coordonare și dezvoltare a colaborării, semnat la Hajdúnánás în data de 27 februarie 2020. • Se aprobă modificarea/actualizarea Regulamentului privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării și controlului efectelor dăunătoare ale poluărilor accidentale periculoase pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, care reprezintă anexa nr. 1 la prezentul protocol. • Se aprobă modificarea/actualizarea anexei nr. 4a a Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria, care reprezintă anexa nr. 2 la prezentul protocol. • Se aprobă modificarea/actualizarea anexei nr. 8b a Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria, care reprezintă anexa nr. 3 la prezentul protocol. • Se aprobă modificarea/actualizarea anexei nr. 1 a Regulamentului privind efectuarea de observații hidrometrice sistematice și determinarea în comun a resurselor de apă pe apele de frontieră, care reprezintă anexa nr. 4 la prezentul protocol. • Se aprobă formatul digital al anexei nr. 4 a Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursurile de apă, aprobat, dar care nu intră în vigoare, care reprezintă anexa nr. 5 la prezentul protocol. • Se aprobă formatul digital al anexei nr. 5 a Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursurile de apă, aprobat, dar care nu intră în vigoare, care reprezintă anexa nr. 6 la prezentul protocol. • Se aprobă formatul digital al anexei nr. 6 a Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursurile de apă, aprobat, dar care nu intră în vigoare, care reprezintă anexa nr. 7 la prezentul protocol. • Ca urmare a volumului foarte mare de informații și a formatului digital special, anexele nr. 4, 5 și 6 ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursurile de apă nu vor fi publicate. • Subcomisia va continua analiza proceselor-verbale ale subcomisiilor permanente. • Subcomisia va continua activitatea de analiză a stadiului revizuirii regulamentelor existente. • Subcomisia va continua activitatea de analiză a stadiului finalizării anexelor regulamentelor aflate în lucru. • Subcomisia va examina modul de îndeplinire a sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă. • Subcomisia va examina modul de îndeplinire a sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind procedura de urmat pentru examinarea intervențiilor și proiectelor cu posibil impact transfrontalier. • Subcomisia va continua reactualizarea Regulamentului privind trecerea frontierei și contactul între organele hidrotehnice ale României și Republicii Ungare. • Subcomisia va continua reactualizarea Regulamentului privind schimbul de informații și efectuarea pe bază de reciprocitate a zborurilor de observare vizuală de către organele de gospodărire a apelor din România și Republica Ungară în cazuri de pericol extraordinar de inundații din râuri și ape interne, precum și în situații de poluări accidentale cu efect transfrontalier. • Următoarea întâlnire a Subcomisiei de coordonare și dezvoltare a colaborării va avea loc pe teritoriul României, în trimestrul IV al anului 2020, sau cel mai târziu în trimestrul I al anului 2021.

I.2.

Activitatea Subcomisiei de calitate a apei I.2.a.

Comisia constată: • Subcomisia a avut o întâlnire la Mórahalom, în perioada 4-8 noiembrie 2019. • Sarcinile prevăzute în Regulamentul privind urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară au fost îndeplinite. Conform prevederilor Regulamentului pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, experții părților au efectuat în anul 2018 prelevări de probe de apă pe râurile Tur, Someș, Crasna, Ier, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb și Mureș.

În conformitate cu prevederile art. 5 pct. c) al regulamentului, în perioada 8-11 octombrie 2019 a avut loc la Debrecen acțiunea de comparare interlaboratoare a laboratoarelor care participă la supravegherea calității apelor râurilor care formează sau traversează frontiera româno-ungară.

În cadrul acțiunii de comparare interlaboratoare toate laboratoarele au obținut calificativul „foarte bine“ atât pentru indicatorii chimici, cât și pentru indicatorii biologici.

Experții părților au propus ca în cadrul acțiunii de intercomparare și în viitor să se pună un accent deosebit pe analiza indicatorilor biologici și micropoluanților.

Evaluarea stării calității cursurilor de apă a fost făcută pe baza analizelor fizico-chimice și biologice efectuate în anul 2018, de către ambele părți, în conformitate cu art. 9 al regulamentului.

În conformitate cu prevederile art. 12 al Regulamentului pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, a fost realizată o evaluare a stării calității apei pe perioada anterioară și a tendințelor de evoluție a calității apelor, fiind luate în calcul valorile medii ale anului analizate cu valoarea medie a perioadei premergătoare de 5 ani.

Considerând ca și semnificativă modificarea cu peste 20% față de media determinărilor din perioada 2011-2015, în anul 2018 numărul cazurilor care indica o tendință de îmbunătățire a calității este de 37%, iar a celor care indică o tendință de înrăutățire a calității este de 16%. Astfel, se păstrează tendința generală de îmbunătățire calitativă a apei râurilor care formează sau traversează frontiera de stat româno-ungară.

Evaluarea din 5 în 5 ani a tendinței de evoluție a stării calității apei pe 10 ani se realizează conform anexei nr. 9.2 la regulament, următoarea evaluare făcându-se în anul 2021. • În perioada scursă de la Sesiunea a XXX-a a Comisiei și până la prezenta sesiune nu s-au înregistrat poluări accidentale cu efect transfrontalier în înțelesul Regulamentului privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării și controlului efectelor dăunătoare ale poluărilor accidentale periculoase pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară. • Experții părților s-au informat reciproc că în prezent nu sunt în derulare proiecte comune care au legătură cu activitatea subcomisiei. Experții părților vor intensifica, în viitor, eforturile pentru propuneri de proiecte cu tematici comune privind protecția calității apelor în vederea accesării de fonduri externe pentru finanțarea acestora. • Experții părților au avut consultări asupra Regulamentului privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării și controlului efectelor dăunătoare ale poluărilor accidentale periculoase pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară și au agreat în comun propunerea de text a acestuia.

I.2.b.

Comisia hotărăște: • Se aprobă procesul-verbal al întâlnirii subcomisiei, semnat la Mórahalom în data de 8 noiembrie 2019. • Subcomisia va continua să examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară. • Subcomisia va continua să examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării și controlului efectelor dăunătoare ale poluărilor accidentale periculoase pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară. • Experții părților să se informeze reciproc în legătură cu proiectele comune aflate în curs de derulare, care au legătură cu activitatea subcomisiei. • Următoarea întâlnire a subcomisiei va avea loc în trimestrul IV al anului 2020, pe teritoriul României.

I.3.

Activitatea Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor I.3.a.

Comisia constată: • Subcomisia a avut o întâlnire la Hajdúnánás în perioada 2-6 decembrie 2019. • Referitor la elaborarea anexei nr. 6 a Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă, experții părților constată că hotărârea cuprinsă la punctul 1.3.b al Protocolului Sesiunii a XXX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Gyula la 17 mai 2019, referitoare la anexa nr. 6 a fost îndeplinită de către fiecare parte. Subcomisia a hotărât ca, în cadrul unei întâlniri de experți ce va fi organizată pe teritoriul României, la începutul anului 2020, să se finalizeze punerea în comun a datelor.

În vederea finalizării anexelor nr. 4, 5 și 6 ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursurile de apă experții părților au purtat discuții amănunțite pe tema corecțiilor, completărilor și corelării acestora în cadrul unei întâlniri la nivel de experți care a avut loc la Oradea în perioada 28-29 ianuarie 2020.

Partea română a transmis părții ungare, prin intermediul secretarilor pentru ape de frontieră, la data de 14 februarie 2020, corecțiile și completările aferente teritoriului său.

Partea ungară a pregătit anexele într-o structură unitară și a predat părții române la întâlnirea Subcomisiei de coordonare și dezvoltare a colaborării, care a avut loc la Hajdúnánús, în perioada 25-27 februarie 2020, materialul, în format digital. • Referitor la demararea activității de elaborare a anexelor nr. 7 și 8 ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă: – În vederea întocmirii planurilor generale ale acumulărilor nepermanente care reprezintă anexa nr. 7 a Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă, experții părților au prezentat câte un model concret al acestora. Pe baza modelelor prezentate vor începe completarea anexei nr. 7.

– De asemenea, pe parcursul prelucrării profilurilor longitudinale și secțiunilor caracteristice ale liniilor de localizare, care reprezintă anexa nr. 8 a Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă, experții părților au stabilit că se va considera ca punct de plecare regula referitoare la prelucrarea profilurilor longitudinale și transversale ale digurilor de apărare (anexa nr. 6) și vor începe completarea anexei nr. 8.

• Subcomisia de apărare împotriva inundațiilor a convenit, în scopul finalizării anexelor nr. 3, 4, 5a și 5b ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne, următoarele: – pe baza modelului prezentat de către partea ungară se va realiza planul de situație al sistemelor de ape interne având ca suport planul de situație din Regulamentul de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă;

– pe baza modelului prezentat de către partea ungară se vor realiza profilurile longitudinale ale sistemelor de ape interne folosind datele existente;

– Subcomisia propune continuarea elaborării anexelor nr. 3, 4, 5a și 5b ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne, în vederea finalizării;

– referitor la examinarea îndeplinirii sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne:

Subcomisia a constatat că de la Sesiunea a XXX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare și până la prezenta întâlnire partea ungară nu a efectuat pompări de ape interne provenite de pe teritoriul României și, ca urmare, partea română nu are de efectuat plăți. – Referitor la elaborarea unei proceduri unitare pentru stabilirea detaliată a modului de aplicare a art. 4, 5, 6 și 7 ale Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne, pentru fiecare incintă din zona de aplicare a Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne:

– în cadrul acțiunii de verificare a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă și ape interne, de pe teritoriul ungar, care s-a desfășurat în perioada 3-5 septembrie 2019, Tiszántúli Vízügyi Igazgatóság a predat spre analiză o propunere de document referitor la decontarea cheltuielilor cu pomparea apelor interne pentru două incinte din zona de aplicare a Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne;

– în cadrul întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor s-a discutat despre acest document asupra căruia partea română a formulat observații. Documentul privind decontarea cheltuielilor cu pomparea apelor interne predat de către partea ungară, completat cu observațiile părții române, a fost anexat la procesul-verbal;

– Subcomisia a convenit continuarea analizei documentului și comunicarea punctului de vedere asupra acestuia prin intermediul secretarilor pentru ape de frontieră, până la sfârșitul lunii iunie a anului 2020.

• În anul 2019 barajul Bekeș de pe râul Crișul Dublu nu a fost exploatat la nivel ridicat. De aceea nu a fost nevoie de aplicarea Regulamentului privind regimul de exploatare al barajului Bekeș la nivelul ridicat

510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcționarea stației de pompare Ant de pe teritoriul român. • Experții părților au efectuat în perioada 3 septembrie-17 octombrie 2019 examinarea anuală a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă și de ape interne, din domeniul de aplicare al Acordului, de pe teritoriile celor două țări. În conformitate cu cele consemnate în procesele-verbale întocmite cu ocazia verificărilor, lucrările de apărare împotriva inundațiilor sunt în stare corespunzătoare.

Totodată, au constatat că procesele-verbale întocmite cu ocazia acestor examinări, ca formă și conținut, sunt în conformitate cu cele înscrise în anexa nr. 1 a Protocolului Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte hidrotehnice româno-ungare.

Experții părților și-au predat reciproc dările de seamă referitoare la activitatea de apărare împotriva inundațiilor, desfășurată în perioada ce s-a scurs de la ultima verificare. • Experții părților s-au informat reciproc în legătură cu proiectele comune aflate în derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei. • Experții părților s-au informat reciproc cu privire la stadiul actual al implementării Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații. Experții părților s-au informat reciproc cu privire la rezultatele implementării Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor la inundații pentru ciclul I de raportare și au constatat că ambele părți au demarat activitățile necesare pentru ciclul II.

În cadrul ciclului II de raportare, părțile au revizuit și raportat evaluarea preliminară a riscului la inundații și sunt în curs de revizuire a hărților de hazard și risc și a planurilor de management al riscului la inundații în concordanță cu prevederile art. 8 al Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații și cu prevederile Acordului hidrotehnic româno-ungar și vor continua informarea reciprocă asupra stadiului implementării acesteia.

I.3.b.

Comisia hotărăște: • se aprobă procesul-verbal al întâlnirii subcomisiei, semnat la Hajdúnánás în data de 6 decembrie 2019; • subcomisia va continua activitatea de elaborare a anexelor nr. 7 și 8 ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă; • subcomisia va continua elaborarea anexelor nr. 3, 4, 5a și 5b ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne, în vederea finalizării; • subcomisia va examina îndeplinirea prevederilor cuprinse în Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne; • subcomisia va continua la următoarea întâlnire elaborarea unei proceduri unitare pentru stabilirea detaliată a modului de aplicare a art. 4, 5, 6 și 7 ale Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne, pentru fiecare incintă din zona de aplicare a Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne; • subcomisia va examina îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind regimul de exploatare a barajului Bekeș la nivel ridicat

510 cm de pe teritoriul ungar, corelat cu funcționarea stației de pompare Ant de pe teritoriul român; • subcomisia va examina procesele-verbale ale întâlnirilor anuale de experți pentru verificarea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, din anul 2020; • experții părților vor continua să se informeze reciproc în legătură cu proiectele comune aflate în curs de derulare, care au legătură cu activitatea subcomisiei; • experții părților vor continua să se informeze reciproc în legătură cu stadiul implementării Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații; • următoarea întâlnire a subcomisiei va avea loc în trimestru IV al anului 2020, pe teritoriul României.

I.4.

Activitatea Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie I.4.a.

Comisia constată: • subcomisia a avut o întâlnire la Dănești în perioada 18-22 noiembrie 2019; • sarcinile prevăzute în Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria au fost îndeplinite. Experții părților au convenit asupra propunerilor de modificare a anexelor nr. 4a și 8b ale regulamentului după cum urmează: – la întâlnire, partea română a informat că la nivel național au fost modificate cotele „0“ miră din sistemul de referință „Marea Baltică“ în sistemul de referință „Marea Neagră“ la stațiile hidrometrice Alba Iulia, Brănișca, Săvârșin, Arad și Nădlac - râul Mureș și stația hidrometrică Ineu - râul Crișul Alb, cuprinse în anexa nr. 4a a regulamentului. În acest sens s-au actualizat datele cuprinse în anexa nr. 4a a regulamentului.

– Experții părții române au solicitat experților părții ungare ca avertizările meteorologice pe baza datelor radar să fie transmise de către OMSZ Budapesta și la adresa e-mail a Centrului Meteorologic Regional Banat Crișana, respectiv: spvtimisoara@meteoromania.ro. În acest sens, partea română a propus completarea anexei nr. 8b a Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria.

• Referitor la sarcinile prevăzute în Regulamentul privind efectuarea de observații hidrometrice sistematice și determinarea în comun a resurselor de apă pe apele de frontieră au fost îndeplinite. În cadrul întâlnirii subcomisiei, experții părții române au informat că la stația hidrometrică Arad pe râul Mureș a fost modificată cota „0“ miră din sistemul de referință „Marea Baltică“ în sistemul de referință „Marea Neagră“. În acest sens s-au actualizat datele cuprinse în anexa nr. 1 a regulamentului. • Referitor la sarcinile prevăzute în Regulamentul de colaborare între organele hidrotehnice teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunitățile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară: – partea română a informat că, în data de 3 septembrie 2019, ora 18,00, pe baza debitelor măsurate, pe râul Mureș, la stația hidrometrică Arad, valoarea debitului a scăzut sub valorile debitelor-limită (prag). În acest sens, în conformitate cu prevederile Regulamentului de colaborare între organele hidrotehnice teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunitățile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară, a fost instituită faza a II-a (de intervenție) de secetă cu respectarea prevederilor regulamentului. Având în vedere durata scurtă a fenomenului nu au fost necesare măsuri de intervenție. Pe celelalte râuri din subunitățile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară, în perioada scursă de la Sesiunea a XXX-a a Comisiei și până la prezenta sesiune, pe teritoriul român, valorile debitelor nu au scăzut sub valorile debitelor-limită (prag) stabilite în anexa regulamentului.

– Experții părții ungare au informat experții părții române că, în perioada scursă la Sesiunea a XXX-a a Comisiei și până la prezenta sesiune, valorile debitelor nu au scăzut în nicio secțiune pe teritoriul ungar sub valorile debitelor-limită (prag) stabilite în anexa regulamentului.

• Schimbul de experiență între experții români și unguri implicați în elaborarea prognozelor hidrologice a continuat în cadrul unei întâlniri care a avut loc în Ungaria, la Budapesta, în perioada 15-16 octombrie 2019. Experții părților propun continuarea schimbului de experiență în cadrul unei întâlniri ce se va desfășura la București, în perioada septembrie-octombrie 2020. • Experții părților s-au informat reciproc că nu au proiecte comune în curs de derulare care au legătură cu activitatea subcomisiei. • Experții părților s-au informat reciproc în legătură cu corpurile de apă de suprafață de frontieră și corpurile de apă subterană transfrontaliere prin care se realizează actualizarea Planului integrat de management al b.h. Tisa în contextul sarcinilor Directivei-cadru apă, finalizarea proiectului „Întărirea colaborării în procesul de planificare la nivelul bazinului hidrografic și prevenirea riscului la inundații în scopul îmbunătățirii stării apelor în b.h. Tisa/(JOINTISZA/Strengthening cooperation between river basin management planning and flood risk prevention to enhance the status of waters of the Tisza River Basin)“. Prin semnarea celui de-al 3-lea memorandum de înțelegere (26 septembrie 2019, Budapesta) s-a aprobat Planul actualizat integrat de management al bazinului râului Tisa. Participanții au sprijinit promovarea proiectelor comune care ajută la dezvoltarea durabilă a regiunii. • Experții părților au propus continuarea informării reciproce în legătură cu corpurile de apă de suprafață de frontieră și corpurile de apă subterană transfrontaliere din Planul de management integrat al b.h. Tisa, privind stadiul realizării sarcinilor Directivei-cadru apă (2000/60/CE).

I.4.b

Comisia hotărăște: • se aprobă procesul-verbal al întâlnirii subcomisiei, semnat la Dănești în data de 22 noiembrie 2019, cu corectarea textului de la punctul nr. 1 art. 13 și punctul nr. 2 art. 4 al procesului-verbal în limba maghiară, astfel încât acesta să coincidă în totalitate cu cel în limba română; • subcomisia va examina îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria; • subcomisia va examina îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind efectuarea de observații hidrometrice sistematice și determinarea în comun a resurselor de apă pe apele de frontieră; • subcomisia va examina îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul de colaborare între organele hidrotehnice teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunitățile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară; • să se continue schimbul de experiență între experții români și unguri implicați în elaborarea prognozelor hidrologice; • experții părților vor continua să se informeze reciproc în legătură cu proiectele comune aflate în derulare, care au legătură cu activitatea subcomisiei; • experții părților vor continua să se informeze reciproc în legătură cu corpurile de apă de suprafață de frontieră și corpurile de apă subterană transfrontaliere din Planul de management integrat al b.h. Tisa, privind stadiul realizării sarcinilor Directivei-cadru apă (2000/60/CE). • Următoarea întâlnire a subcomisiei va avea loc în trimestrul IV al anului 2020, pe teritoriul Ungariei.

I.5.

Întâlnirea împuterniciților în scopul verificării pe teren a lucrărilor hidrotehnice Comisia constată că în anul 2019 nu au avut loc întâlniri ale împuterniciților în scopul verificării pe teren a lucrărilor hidrotehnice.

I.6.

Colaborarea autorităților teritoriale I.6.a.

Comisia apreciază favorabil colaborarea directă dintre organele hidrotehnice teritoriale ale părților, desfășurată între cele două sesiuni.

I.6.b.

Comisia hotărăște: • sprijinirea în continuare a colaborării directe între organele hidrotehnice teritoriale, precum și participarea specialiștilor din autoritățile centrale și teritoriale la manifestările din domeniul gospodăririi apelor, organizate de oricare dintre părți.

I.7.

Examinarea programului lucrărilor noi I.7.a.

Comisia constată: În perioada de la Sesiunea a XXX-a a Comisiei și până la prezenta sesiune, partea română a transmis spre examinare următoarea documentație pentru proiectul: – Lucrarea de pe teritoriul român „Extindere pistă de biciclete pe malul râului Mureș, în județele Arad și Csongrad“/„Extension of bicycle roads along Mures river in Arad and Csongrad Counties“.

În conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedura de urmat pentru examinarea intervențiilor și proiectelor cu posibil impact transfrontalier, partea ungară a analizat documentația lucrării transmise spre examinare și și-a exprimat acordul cu privire la realizarea acestei lucrări.

I.7.b.

Comisia hotărăște: • Organele hidrotehnice teritoriale competente trebuie să transmită Comisiei, spre avizare, documentațiile intervențiilor cu posibil efect transfrontalier, conform procedurii prevăzute în Regulamentul privind procedura de urmat pentru examinarea intervențiilor și proiectelor cu posibil efect transfrontalier.

I.8.

Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic cu asistență tehnică sau financiară terță I.8.a.

Comisia constată că în prezent sunt în implementare următoarele proiecte comune realizate cu asistență tehnică și financiară terță: 1.

Îmbunătățirea managementului riscului la inundații pe râul Mureș în zona transfrontalieră/Flood risk management improvement on the Mures river in the cross border area - FORMURES, finanțat prin Programul Interreg V-A România-Ungaria 2014-2020. – Parteneri: Administrația Bazinală de Apă Mureș, lider de proiect, și Alsó-Tisza-vidéki Vízügyi Igazgatóság Szeged, partener de proiect

– Valoarea proiectului: 2.685.559 euro

– Perioada de implementare: 10 aprilie 2018-30 septembrie 2020

2. Dezvoltarea centrului de apărare Szanazug, reconstrucția stăvilarului si echipamentelor hidromecanice de la Tulca - acronim „SZANAZUG_TULCA“, finanțat prin Programul Interreg V-A România-Ungaria 2014-2020 – Parteneri: Administrația Bazinală de Apă Crișuri, lider de proiect, și Körös-vidéki Vízügyi Igazgatóság, partener de proiect

– Valoarea proiectului: 1.961.546,22 euro

– Perioada de implementare: 1 mai 2018-31 decembrie 2020

3. Dezvoltarea sistemului de ape interne de interes comun de pe canalul Mureșel, Canalul Ier Legător și Canalul Ier - acronim MURESE, finanțat prin Programul Interreg V-A România-Ungaria 2014-2020 – Parteneri: Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, lider de proiect, și Alsó-Tisza-vidéki Vízügyi Igazgatóság Szeged, partener de proiect

– Valoarea proiectului: 1.890.017,55 euro

– Perioada de implementare: 1 aprilie 2019-30 septembrie 2021

4. Reducerea riscului la inundații prin restaurarea luncii inundabile a fluviului Dunărea și a afluenților/Reducing the flood risk through floodplain restoration along the Danube River and tributaries - DANUBE FLOODPLAIN, finanțat prin Programul transnațional Dunărea 2014-2020 – Parteneri: 18 parteneri și 4 parteneri asociați, reprezentând instituții din domeniul gospodăririi apelor din 10 țări din bazinul Dunării, respectiv din Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Slovacia, Serbia și România, coordonarea realizându-se de către România prin Administrația Națională „Apele Române“

– Valoarea proiectului: 3.672.655,88 euro

– Perioada de implementare: 1 iunie 2018-30 noiembrie 2020

I.8.b.

Comisia hotărăște: • sprijinirea și urmărirea în continuare a proiectelor comune care se realizează în domeniul de aplicare a Acordului cu asistentă tehnică și financiară terță, precum și a celor din bazinele hidrografice ale Tisei și Dunării.

I.9.

Următoarea întâlnire a Comisiei Comisia hotărăște că următoarea sesiune ordinară aferentă anului 2020 să aibă loc pe teritoriul României, cel mai târziu în semestrul I al anului 2021.

II. Diverse: Referitor la modul de realizare a hotărârilor cuprinse în Protocolul Sesiunii a XXXI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, în contextul epidemiologic generat de COVID-19 Părțile s-au informat reciproc în legătură cu situația COVID-19 cu privire la regulile privind deplasările interne și externe.

Luând în considerare situația actuală, părțile au convenit ca pentru aplicarea hotărârilor cuprinse în Protocolul Sesiunii a XXXI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, în funcție de posibilități, să se asigure realizarea activităților conform programului de lucru, cu luarea în considerare a hotărârilor de Guvern și a prevederilor naționale.

Întâlnirile planificate, precum și întâlnirile care nu s-au putut realiza, în funcție de posibilități, trebuie ținute cu luarea în considerare a situației epidemiologice. Pregătirea întâlnirilor trebuie realizată anterior prin documente transmise în format digital, de către fiecare parte, iar desfășurarea întâlnirilor se va realiza cu participarea unui număr minim necesar pentru realizarea obiectivelor activității, cu perioada cât mai mică de desfășurare și cu respectarea la maximum a condițiilor sanitare, fiind necesar să se desfășoare în zone apropiate de frontieră.

Părțile au convenit că, în măsura în care situația epidemiologică se agravează, iar întâlnirile nu sunt permise, acestea se vor suspenda. În această situație, părțile își vor realiza activitățile pe teritoriul fiecărui stat, conform programelor proprii, și ulterior își vor transmite informări reciproce cu privire la acestea.

Părțile au convenit că, în măsura în care nu se vor putea realiza verificările comune ale lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, ambele părți își vor face verificările pe teritoriul lor și vor transmite în format electronic celeilalte părți un document cu concluziile verificărilor.

Întâlnirile, locul și perioada de desfășurare stabilite în prezentul protocol, precum și în programul de lucru aprobat pentru perioada 2020-2021, semnat la 30 iunie 2020, se pot modifica în funcție de evoluția epidemiologică. * * *

Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6 și 7 fac parte integrantă din prezentul protocol.

Hotărârile prezentului protocol vor intra în vigoare după aprobarea lor de către guvernele celor două state, conform capitolului III articolul 10 punctul 5 al Acordului.

La data intrării în vigoare a hotărârilor prezentului protocol își încetează aplicabilitatea:

1. Regulamentul privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării și controlului efectelor dăunătoare ale poluărilor accidentale periculoase pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, anexa nr. 4 la Protocolul Sesiunii a XXI-a, intrat în vigoare la data de 27 august 2009;

2. anexa nr. 4a a Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria, anexa nr. 1 la Protocolul Sesiunii a XXX-a, intrată în vigoare la data de 13 august 2019;

3. anexa nr. 8b a Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria, anexa nr. 1 la Protocolul Sesiunii a XXVI-a, intrată în vigoare la data de 20 octombrie 2015;

4. anexa nr. 1 a Regulamentului privind efectuarea de observații hidrometrice sistematice și determinarea în comun a resurselor de apă pe apele de frontieră, anexa nr. 6 la Protocolul Sesiunii a XVIII-a, intrată în vigoare la data de 6 august 2007.

Prezentul protocol a fost semnat la Gyula la 3 septembrie 2020, în câte două exemplare originale, fiecare în limba română și limba maghiară, toate textele fiind egal autentice.

PENTRU PARTEA ROMÂNĂ

Simona Olimpia Negru

PENTRU PARTEA UNGARĂ

Kovács Péter

ANEXA nr. 1

la Protocolul Sesiunii a XXXI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare

semnat la Gyula în data de 3 septembrie 2020

REGULAMENT

privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării și controlului efectelor dăunătoare

ale poluărilor accidentale periculoase pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară

Articolul 1 — Temeiul legal al regulamentului

Prezentul regulament are la bază prevederile: • Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003; • Convenției pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (1994); • Protocolului Sesiunii a XII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Szeged la data de 3 decembrie 1999, punctul I.6 (prin care s-a hotărât armonizarea Regulamentului cu normele U.E. și metodologia folosită în cadrul centrelor internaționale de alarmare în caz de poluări accidentale la Dunăre).

Textul prezentului regulament reflectă concepția Regulamentului de conduită în cazul poluărilor accidentale ale apelor transfrontiere (CEE, 1990).

Pentru prevenirea, limitarea poluărilor accidentale și eliminarea efectelor poluărilor deja produse, precum și pentru sistarea lor, părțile procedează conform prescripțiilor legilor proprii.

Articolul 2 — Definirea noțiunilor

(1) Prin „poluare accidentală periculoasă și care nu se mai poate evita, cu efect transfrontalier“ se înțelege acea poluare care este urmare a accidentelor, defecțiunilor industriale, a neglijenței sau a dezastrului natural, care cauzează direct ori indirect alterarea bruscă a calității apei.

(2) Se constată o alterare bruscă a calității apei în următoarele situații:

a) în cazul în care se cunoaște sursa de poluare, tipul poluantului sau cantitatea estimată de poluant evacuat;

b) în cazul în care cantitatea unei substanței poluante depășește valoarea pragului de alarmare, așa cum este stabilit conform tabelului nr. 1 cuprins în anexa nr. 1 la prezentul regulament;

c) în cazul în care se cunosc mai multe tipuri de substanțe poluante, iar valoarea indexului de risc calculat conform tabelului nr. 2 cuprins în anexa nr. 1 depășește valoarea-limită a pragului de alarmare din tabelul nr. 1, anexa nr. 1;

d) în cazul în care substanțele chimice ale poluantului nu se cunosc, dar se cunoaște sursa sau se poate aproxima natura sursei, iar poluantul coincide cu una dintre substanțele poluante enumerate în tabelul nr. 3 din anexa nr. 1, iar valoarea determinată depășește valoarea pragului de alarmare;

e) în cazul în care nu se cunosc sursa de poluare, tipul poluantului, cantitatea de poluant evacuat, dar se constată mortalitatea/înmulțirea vizibilă a viețuitoarelor acvatice, apariția în masă a plutitorilor de origine antropică care influențează calitatea apei sau se observă modificarea semnificativă a culorii și a mirosului apei.

Articolul 3 — Scopul regulamentului

Regulamentul stabilește acțiunile întreprinse de părți în scopul prevenirii, combaterii, limitării și controlului efectelor dăunătoare transfrontaliere ale poluărilor accidentale, precum și a modului de comunicare între părți.

Articolul 4 — Domeniul de aplicare și obiectul regulamentului

(1) Acest regulament se aplică apelor de frontieră în cazul în care oricare dintre părți observă alterarea bruscă a calității apelor sau emisia accidentală de substanțe poluante și constată sau anticipează că aceste evenimente pot conduce la efecte transfrontaliere nefavorabile.

(2) Prin acest regulament se stabilesc: – monitorizarea fenomenelor de alterare bruscă a calității apelor, respectiv prelevarea de probe și realizarea de analize de laborator;

– modul de efectuare a observațiilor;

– modul de informare reciprocă;

– măsurile și acțiunile ce se întreprind pentru limitarea efectelor alterării bruște a calității apelor ce vor face obiectul informărilor bilaterale.

(3) Totodată, regulamentul prevede modalitatea de punere în aplicare, la propunerea unei părți, a unei eventuale acțiuni comune în vederea limitării efectelor stării de alterare bruscă a calității apelor sau sistarea fenomenului în vederea protejării tronsonului din aval al râului.

(4) Regulamentul stabilește necesitatea colaborării părților privind armonizarea planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale, precum și pentru alte intervenții privind prevenirea deteriorării calității apelor rezultate din aplicarea Acordului pentru cursurile de apă care formează sau traversează frontiera, în scopul reducerii efectelor transfrontaliere ale acestora.

(5) Regulamentul stabilește și colaborarea între părți, în vederea transmiterii informațiilor referitoare la poluări, către media, în scopul informării publicului.

Articolul 5 — Schimbul de informații la constatarea unei stări de alterare bruscă a calității apei

(1) În cazul constatării unei stări de alterare bruscă a calității apei, părțile se vor informa reciproc astfel:

a) în cazul în care partea română constată o alterare bruscă a calității apei pe teritoriul său care prezintă riscul alterării bruște a calității apei în sectorul de frontieră, instituția abilitată de gospodărire a apelor informează, prin orice mijloace de comunicație (de exemplu, prin telefon, fax, e-mail, server FTP), în cel mai scurt timp, instituția abilitată de pe teritoriul ungar asupra elementelor de care dispune, în special asupra următoarelor aspecte: – data și locul sesizării de alterare bruscă a calității apelor;

– natura și concentrația poluantului;

– măsurile luate în vederea eliminării stării de alterare bruscă a calității apei;

– timpul estimat de propagare a substanței poluante în zona de frontieră, respectiv efectul transfrontalier prognozat, dacă este cazul;

– alte date în legătură cu modul de intervenție, în cazul în care sunt necesare.

b) în cazul în care partea ungară constată pe teritoriul său o alterare bruscă a calității apei, pe un curs de apă de frontieră, în sectorul de frontieră, instituția abilitată va anunța prin orice mijloace de comunicație (de exemplu, prin telefon, fax, e-mail, server FTP), în cel mai scurt timp, instituția abilitată de pe teritoriul român asupra elementelor de care dispune referitoare la starea de alterare bruscă a calității apei, în special asupra următoarelor aspecte: – data și locul sesizării de alterare bruscă a calității apelor;

– natura și concentrația poluantului;

– măsurile luate în vederea eliminării stării de alterare bruscă a calității apei;

– alte date în legătură cu modul de intervenție, în cazul în care sunt necesare.

(2) Lista instituțiilor abilitate pentru efectuarea schimburilor de informații este cuprinsă în anexa nr. 2 la prezentul regulament.

(3) Părțile se vor informa și vor coopera și în următoarele situații: – în cazul inundațiilor, antrenarea reziduurilor industriale sau menajere depozitate în lunca inundabilă;

– constatarea în apele transfrontaliere a înmulțirii în masă a grupurilor de viețuitoare specifice ecosistemelor acvatice;

– în cazul în care poluarea reprezintă un subiect de interes public și mass-media.

(4) Partea atenționată va confirma imediat primirea mesajului de atenționare.

(5) Frecvența furnizării de date legate de starea de alterare bruscă a calității apei se stabilește de către părți de la caz la caz, în funcție de caracteristicile și evoluția fenomenului. Informarea reciprocă trebuie continuată până la revenirea calității apei la starea normală.

(6) Pentru situațiile descrise la art. 2, în cazul poluării accidentale periculoase a apei care nu se mai poate evita, alarmarea părților se face în timpul cel mai scurt de la producerea evenimentului.

Articolul 6 — Efectuarea prelevărilor comune de probe și analizelor de laborator, informarea părților și evaluarea rezultatelor obținute

(1) În situația constatării stării de alterare bruscă a calității apei conform prevederilor art. 2 alin. (2) lit. b), pentru depistarea cauzelor se va proceda la declanșarea monitoringului de investigare, în mai multe secțiuni ale cursului de apă (după caz), cu frecvență mărită; se vor determina cel puțin indicatorii de calitate caracteristici cauzei ce a declanșat starea de alterare a calității apei.

(2) În situația în care se consideră necesar, la cererea oricărei dintre părți, vor avea loc prelevări comune de probe de apă în secțiunile de frontieră. Prelevările de probe trebuie efectuate în cel mai scurt timp după informarea asupra poluării accidentale.

(3) Prelevarea de probe și analizele vor fi efectuate conform prevederilor Regulamentului privind urmărirea calității apelor, pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară.

(4) Pe baza rezultatelor monitoringului de investigare se va stabili și se va informa cealaltă parte asupra următoarelor: – cauzele care au declanșat fenomenul de poluare accidentală;

– este nevoie de măsuri de combatere a efectelor;

– se așteaptă apariția de efect transfrontalier;

– alterarea bruscă a calității apei poate fi periculoasă pentru ecosisteme și utilizatori;

– alte date de caracterizare ale fenomenului.

(5) La cererea oricăreia dintre părți, în timpul cel mai scurt posibil, trebuie cercetată orice situație de punere în evidență a unei stări de alterare bruscă a calității apei care poate avea efect transfrontalier.

(6) La cererea oricăreia dintre părți, reprezentații instituțiilor implicate se informează reciproc în legătură cu starea de alterare bruscă a calității apei care poate avea efect transfrontalier și despre măsurile luate în vederea depistării sursei care a produs fenomenul.

Articolul 7 — Analiza ulterioară a poluărilor accidentale

(1) În cazul producerii unei poluări accidentale, cu impact transfrontalier, la cererea uneia dintre părți, cealaltă parte poate coopera la lucrările de limitare a efectelor poluării, respectiv după caz, la refacerea stării inițiale.

(2) După fiecare eveniment, părțile, prin instituțiile abilitate proprii, vor evalua urmările poluării accidentale și vor stabili eventualele acțiuni necesare în continuare (de exemplu, continuarea analizelor de calitate a apei, diminuarea sau eliminarea consecințelor).

(3) Părțile se vor informa reciproc asupra experienței acumulate privind eficiența acțiunilor de limitare a efectelor poluărilor accidentale și în legătură cu modul de eliminare a substanței poluante.

(4) Părțile vor folosi experiența acumulată pentru dezvoltarea măsurilor preventive, precum și pentru reactualizarea planurilor armonizate de prevenire și combatere a poluărilor accidentale.

Articolul 8 — Măsuri și acțiuni pentru prevenirea stării de alterare bruscă a calității apelor, a apariției fenomenelor de poluare accidentală periculoasă care nu se mai poate evita, cu efect transfrontalier, și protecția tronsonului de râu din aval

Părțile aplică principiul prevenirii în vederea evitării sau diminuării stărilor de alterare bruscă a calității apei, scop în care: (1)

Părțile - conform propriei legislații - asigură elaborarea și aplicarea planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale pentru toate râurile de frontieră, având în vedere rezultatele analizei de risc a surselor potențial poluatoare.

(2) Obligă utilizatorii de apă potențial poluatori să elaboreze planuri proprii de prevenire și combatere a poluărilor accidentale, să evalueze periodic eficiența acestora, precum și să se doteze cu materiale de intervenții în vederea eliminării efectelor poluărilor accidentale.

(3) Părțile asigură armonizarea planurilor proprii de prevenire și combatere a poluărilor accidentale, elaborate pentru apele de frontieră.

(4) Pentru limitarea efectelor poluării cu produse petroliere și plutitori antropici părțile vor realiza/menține în stare operațională secțiunile de intervenție cuprinse în anexa nr. 3 la prezentul regulament.

Articolul 9 — Sisteme de presemnalizare și de informare

(1) Părțile vor înființa sisteme de presemnalizare și informare în scopul obținerii informațiilor necesare pentru avertizare în vederea protejării tronsonului de râu din aval.

(2) Părțile își verifică periodic starea funcționării sistemelor de presemnalizare și atenționare, asigură instruirea periodică a personalului de operare și se informează asupra sistemelor noi.

Articolul 10 — Dispoziții finale

a) Prezentul regulament poate fi modificat sau completat pe baza hotărârii Comisiei hidrotehnice la cererea oricăruia dintre împuterniciți. Intrarea în vigoare a acestui regulament se va face în conformitate cu prevederile art. 10 pct. 5 din Acord.

b) Anexele nr. 1, 2 și 3 la prezentul regulament reprezintă parte integrantă din acesta.

c) Prezentul regulament a fost întocmit în câte două exemplare originale, în limba română și limba maghiară, ambele texte fiind egal autentice.

d) Prezentul regulament intră în vigoare după aprobarea Protocolului Sesiunii a XXXI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, conform sistemului juridic intern.

e) La intrarea în vigoare a prezentului regulament, Regulamentul privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării și controlului efectelor dăunătoare ale poluărilor accidentale periculoase pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară în vigoare se abrogă.

PENTRU PARTEA ROMÂNĂ

Simona Olimpia Negru

PENTRU PARTEA UNGARĂ

Kovács Péter

Anexa nr. 1

la Regulamentul privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării și controlului efectelor dăunătoare ale poluărilor accidentale periculoase pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară

VALORI PRAGURI DE ALARMARE

Tabelul nr. 1

Clasificarea substanței poluante

Valori ale pragurilor de alarmare kg sau l

Clase de risc^1 0 ≥ 100.000 1 ≥ 10.000 2 ≥ 1.000 3 ≥ 100

Indice de risc^2 ≥ 2 ^1 Valori WRC stabilite pe baza fișelor de siguranță și a frazelor R. ^2 Stabilirea se va face pe baza tabelului nr. 2.

Tabelul nr. 2

Cantitate poluant [kg] sau [l]

Valoare

Valoare echivalentă

M_1 0

M_1 * 10^–3

M_2 1

M_2 * 10^–2

M_3 2

M_3 * 10^–1

M_4 3

M_4

WRI = lg∑M_i

Tabelul nr. 3

Amestec de substanțe poluante

Valori ale pragurilor de alarmare

kg sau l

Substanțe petroliere ≥ 1.000

Ape de răcire - spălare - incendiu ≥ 10.000

Suspensii, nămoluri ≥ 10.000

Indice de risc^2 2

Anexa nr. 2

la Regulamentul privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării și controlului efectelor dăunătoare ale poluărilor accidentale periculoase pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară

LISTA INSTITUȚIILOR ABILITATE

pentru efectuarea schimburilor de informații la constatarea unei stări de alterare bruscă

a calității cursurilor de apă care traversează frontiera de stat dintre România și Ungaria

A. Pentru râurile Tur, Someș și Crasna

a.

Instituții competente din România: Administrația Bazinală de Apă Someș - Tisa 400213 Cluj-Napoca, Str. Vânătorului nr. 17

Tel.:

40-264-433028

Mobil:

40-788-235758

40-788-235759

40-746-046240

DISPECERAT:

Tel.

fax:

40-246-433021

E-mail: dispecerat@dast.rowater.ro

b.

Instituții competente din Ungaria: Felső-Tisza-vidéki Vízügyi Igazgatóság (FETIVIZIG)

H-4400 Nyiregyhaza, Széchenyi u. 19., Pf.14.

Tel:

36-42-502200

Fax:

36-42-502202

E-mail: vizrajz@fetikovizig.hu

Szabolcs-Szatmár-Bereg Megyei Katasztrófavédelmi Igazgatóság

H-4400 Nyíregyháza, Erdő sor 5.

Tel.:

36/42/594-609

Fax:

36/42/404-425

E-mail: szabolcs.ugyelet@katved.gov.hu, szabolcs.titkarsag@katved.gov.hu

Szabolcs-Szatmár-Bereg Megyei Kormányhivatal 400 Nyíregyháza, Hősök tere 5.

Tel.:

36-42-599 300

Fax:

36-42-599 309

E-mail: hivatal@szabolcs.gov.hu

Hajdú-Bihar Megyei Kormányhivatal 4024 Debrecen, Piac u. 54.

Tel.:

36-52-504 100

Fax:

36-52-504 105

E-mail: hivatal@hajdu.gov.hu

B. Pentru râurile Ier și Barcău

a.

Instituții competente din România: Administrația Bazinală de Apă Crișuri 410204 Oradea, Str. Ion Bogdan nr. 35

Tel.:

40-259-443892

Fax:

40-259-444237

40-259-242064

E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro

laborator@dac.rowater.ro

b.

Instituții competente din Ungaria: Tiszántúli Vízügyi Igazgatóság (TIVIZIG)

H-4025 Debrecen, Hatvan u. 8-10., Pf. 57

Tel.:

36-52-410 677

Fax:

36-52-316 662

E-mail: vizrajz@tivizig.hu

Hajdú-Bihar Megyei Katasztrófavédelmi Igazgatóság

H-4027 Debrecen, Böszörményi u. 46-56

Tel.:

36/52/521-942

Fax.:

36/52/521-923

E-mail: hajdu.ugyelet@katved.gov.hu, hajdu.titkarsag@katved.gov.hu

Hajdú-Bihar Megyei Kormányhivatal 4024 Debrecen, Piac u. 54

Tel.:

36-52-504 100

Fax:

36-52-504 105

E-mail: hivatal@hajdu.gov.hu

C. Pentru râurile Crișul Repede, Crișul Negru și Crișul Alb a.

Instituții competente din România: Administrația Bazinală de Apă Crișuri 410204 Oradea, Str. Ion Bogdan nr. 35

Tel.:

40-259-443892

Fax:

40-259-444237

40-259-242064

E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro

laborator@dac.rowater.ro

b.

Instituții competente din Ungaria: Körös-vidéki Vízügyi Igazgatóság (KÖVIZIG)

H-5700 Gyula, Városház u. 26., Pf. 19.

Tel.:

36-66-526400

Fax:

36-66-526407

E-mail: vizrajz@korkovizig.hu

Tiszantuli Vízügyi Igazgatóság (TIVIZIG), numai pentru Crișul Repede

H-4025 Debrecen, Hatvan u. 8-10., Pf. 57.

Tel.:

36-52-410 677

Fax:

36-52-316 662

E-mail: vizrajz@tivizig.hu

Békés Megyei Katasztrófavédelmi Igazgatóság

H-5600 Békéscsaba, Kazinczy u. 9.

Tel.:

36/66/549-480

Fax.:

36/66/441-628

E-mail: bekes.ugyelet@katved.gov.hu, bekes.titkarsag@katved.gov.hu

Hajdú-Bihar Megyei Kormányhivatal 4024 Debrecen, Piac u. 54.

Tel.:

36-52-504 100

Fax:

36-52- 504 105

E-mail: hivatal@hajdu.gov.hu

D. Pentru râul Mureș a.

Instituții competente din România: Administrația Bazinală de Apă Mureș 540057 Târgu Mureș, Str. Koteles Samuel nr. 33

Tel.:

40-265-265420

Dispecerat:

40-265- 261303

Fax:

40-265-267955

40-265-264290

E-mail: dispecer@dam.rowater.ro

b.

Instituții competente din Ungaria: Alsó-Tisza-vidéki Vízügyi Igazgatóság (ATIVIZIG) 6720 Szeged, Stefánia 4., Pf. 390.

Telefon: 36-62-599599 Ügyelet: 36-30-4158100

Telefax: 36-62-420774

E-mail: titkarsag@ativizig.hu

Csongrád Megyei Katasztrófavédelmi Igazgatóság

H-6721 Szeged, Berlini krt. 16-18.

Tel.:

36/62/621-290

Fax.:

36/62/621-299

E-mail: csongrad.ugyelet@katved.gov.hu, csongrad.titkarsag@katved.gov.hu

Csongrád Megyei Kormányhivatal 6722 Szeged, Rákóczi tér 1.

Tel.:

36-62-562 663

Fax:

36-62-562 601

E-mail: vezeto@csongrad.gov.hu

Anexa nr. 3

la Regulamentul privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării și controlului efectelor dăunătoare ale poluărilor accidentale periculoase pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară

1. Secțiunile de intervenție pe teritoriul român

Nr. crt. Râu Secțiune

Localizare secțiune pe râu (hm)

Coordonate

X Y

1. Tur/Túr Turulung 195.00 357134.18 716518.05

2. Someș/Szamos Satu Mare 168.00 340268.54 700421.16

3. Someș/Szamos Pod Băbeni 1868.40 379461.55 645304.96

4. Crasna/Kraszna Berveni 35.00 311430.78 697567.30

5. Crasna/Kraszna Domănești 70.00 319155.79 692565.14

6. Barcău/Berettyó Marghita, aval confl. Inot 468.70 298562.25 652276.75

7. Barcău/Berettyó Sălard, platforma de apărare 221.60 283107.25 643324.75

8. Crișul Repede/Sebes-Körös Amonte priza SNIF Tarian 131.00 256049.25 625940.75

9. Crișul Negru mal stâng/Fekete-Körös bp. Pod Zerind 121.60 233568.75 575498.25

10. Crișul Negru mal drept/Fekete-Körös jp. Pod Zerind 121.60 233582.75 575517.75

11. Crișul Negru/Fekete-Körös Pod Tinca 594.20 265949.25 589984.75

12. Crișul Alb/Fehér-Körös Chișinău-Criș, pod rutier 237.80 232491.25 563612.75

13. Crișul Alb/Fehér-Körös Ineu, st. hidro 584.70 256528.29 552393.37

14. Mureș/Maros Lipova - pod rutier nou 123.00 244434.17 515260.55

15. Mureș/Maros Arad - podul Traian 71.00 217007.04 525551.23

16. Mureș/Maros Bac-Port Periam 34.20 180664.50 512837.65

2. Secțiunile de intervenție pe teritoriul ungar

1. Túr jp./Tur mal drept

Nagyhódos 25

520 297319 936037

2. Szamos jp./Someș mal drept Komlódtóthfalu 49

200 284031 923043

3. Kraszna bp./Crasna mal stâng Ágerdőmajor 45

240 274261 902798

4. Berettyó/Barcău Pocsaj 68

200 218589 858013

5. Sebes-Körös bp./Crișul Repede mal stâng Körösszakál 56

040 188781 846312

6. Fekete-Körös jp./Crișul Negru mal drept Malomfok 14

740 153567 831616

7. Fehér-Körös jp./Crișul Alb mal drept Gyulavári 8

050 145904 823752

ANEXA nr. 2

la Protocolul Sesiunii a XXXI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare semnat la Gyula în data de 3 septembrie 2020

Anexa nr. 4a

la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria

SCHIMBUL ZILNIC CURENT AL DATELOR HIDROLOGICE

Transmiterea curentă a datelor hidrologice din partea română se referă la următoarele stații:

Nr.

Cod stație

Râul

Stația hidrometrică

Punct „0“ (MN)

Cote de apărare

CA

CI

CP 1 44102

Tisa

Sighetu Marmației 263,45 230 280 350 2 44119

Vișeu

Bistra 359,66 220 300 370 3 44149

Iza

Vadu Izei 276,00 300 390 520 4 44188

Tur

Turulung 124,94 360 420 540 5 44212

Someș

Dej 227,13 450 550 620 6 44216

Ulmeni 158,12 330 450 550 7 44220

Satu Mare 118,07 500 600 900 8 44360

Lăpușel

Lăpușel 154,56 350 410 500 9 44390

Crasna

Supuru de Jos 143,59 300 400 500 10 44392

Domănești 112,76 400 500 550 11 44405

Crișul Alb

Gurahonț 158,73 150 200 300 12 44408

Ineu 103,29 500 800 850 13 44409

Chișineu-Criș 89,96 600 900 950 14 44444

Cigher

Chier 110,52 350 400 450 15 44453

Crișul Negru

Beiuș 176,34 275 375 400 16 44455

Tinca 111,16 350 450 500 17 44457

Talpos 94,28 680 850 880 18 44459

Zerind 86,41 600 950 1000 19 44519

Crișul Repede

Ciucea 430,52 100 150 200 20 44524

Oradea 120,15 220 320 370 21 44573

Barcău

Nușfalău 206,16 300 450 530 22 44575

Marca 175,97 350 425 475 23 44580

Sălard 103,07 510 700 725 24 44612

Mureș

Alba Iulia 214,53 235 425 480 25 44616

Brănișca 173,57 300 350 500 26 44618

Săvârșin 147,74 325 400 475 27 44620

Radna* 122,24 350 450 550 28 44622

Arad 101,78 425 500 600 29 44624

Nădlac 85,80 350 400 450 30 44831

Strei

Pui 394,83 150 200 250 31 44834

Petreni 205,93 250 300 450

Observații: La stațiile cu „*“, nivelul „0“ miră se raportează la Marea Baltică.

CA - cota de atenție; CI - cota de inundație; CP - cota de pericol.

Se transmit: Date din observații clasice (manuale): • cotele apelor de dimineață și din seara anterioară; • debitul de dimineață; • temperatura apei; • formațiunile de gheață.

Date de la stațiile hidrometrice automate:

Pentru stațiile hidrometrice la care sunt disponibile și date de la stațiile automate se vor transmite: • cotele apelor - valori orare; • debite - valori orare.

Ora transmiterii:

Date din observații clasice (manuale): • ora 10, ora locală.

Date de la stațiile hidrometrice automate: • Automat, în funcție de disponibilitatea datelor, cu generarea și transmiterea fișierelor de schimb de date cu frecvență orară.

Modul de transmitere: Date din observații clasice (manuale): INHGA va stoca datele pe serverul FTP propriu și le va transmite pe serverul FTP de la OVF. Totodată, INHGA va transmite datele prin e-mail la OVF. Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al INHGA timp de 30 de zile.

La nivelul organelor teritoriale datele vor fi transmise astfel: • ABA Someș-Tisa va depune datele prin serverul FTP la FETIVIZIG; • ABA Crișuri va depune datele prin serverul FTP la KÖVIZIG și la TIVIZIG; • ABA Mureș va depune datele prin serverul FTP la ATIVIZIG; • ABA Someș-Tisa va transmite datele prin e-mail la FETIVIZIG; • ABA Crișuri va transmite datele prin e-mail la KÖVIZIG și la TIVIZIG; • ABA Mureș va transmite datele prin e-mail la ATIVIZIG.

Date de la stațiile hidrometrice automate: INHGA va stoca datele pe serverul FTP propriu și le va transmite pe serverul FTP de la OVF. Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al INHGA timp de 30 de zile.

Forma transmiterii:

Date din observații clasice (manuale) - telegrame HYDRA: zczc

srro40 yrbk YYGGgg

hhxx YYGG 00067 44102 …………………….= …………………………… … Codul FM 67 - VI HYDRA 44834 …………………….=

nnnn

unde YY = ziua, GG = ora (06 UTC), gg = 00 (minute).

Date de la stațiile hidrometrice automate - Format text, tabelar, CSV: Cod Stație, Data, Cod Parametru, Valoare, Cod QA/QC 44390, ddmmyyyy hh:mm, H, –5, 0 ………………………

unde: Cod Parametru = H (nivel); Q (debit);

Cod QA/QC: cod de validare/corecție prin proceduri automate și/sau manuale ale valorilor de la stația automată (–1 = senzor defect; 0 = valoare brută; 1 … 9 = cod nivel validare).

Modul de completare a datelor lipsă: Datele lipsă, din observații clasice (manuale), ce se pot recupera din informările zilnice vor fi depuse de către INHGA pe serverul FTP propriu și transmise pe serverul FTP de la OVF. Datele din luna curentă vor rămâne stocate pe serverul FTP al INHGA până în data de 7 a lunii următoare.

Notă privind utilizarea datelor de la stațiile hidrometrice automate:

Partea română nu va putea fi făcută responsabilă, direct sau indirect, pentru nicio/niciun pagubă, prejudiciu sau pierdere cauzat(ă) sau presupus(ă) a fi cauzat(ă) de utilizarea și/sau interpretarea datelor de la stațiile hidrometrice automate.

ANEXA nr. 3

la Protocolul Sesiunii a XXXI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare semnat la Gyula în data de 3 septembrie 2020

Anexa nr. 8.B

la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria

AVERTIZĂRI METEOROLOGICE PE BAZA DATELOR RADAR

Partea ungară transmite avertizări emise pe baza datelor de la radarele • Nyiregyhaza-Napkor • Budapesta-Pestlörincz

Se transmit avertizări în caz de:

Estimări radar de cantități de precipitații mai mari de 25 mm, acumulate în ultimele 6 ore sau mai puțin, când suprafața afectată depășește 100 kmp.

Avertizările radar se referă la zona situată la est de Budapesta până la limita de percepție a radarelor.

Ora transmiterii: imediat după detectarea fenomenului. În cazul unor fenomene cu durată mare avertizările se vor actualiza și vor fi emise cu o cadență de maximum una la 6 ore.

Modul de transmitere: Avertizările vor fi transmise de către OMSZ Budapesta la următoarele adrese de e-mail: • a Centrului Meteorologic Regional Transilvania Nord, respectiv: spvcluj@meteoromania.ro; • a Centrului Meteorologic Regional Banat Crișana, respectiv: spvtimisoara@meteoromania.ro.

Forma transmiterii: Avertizările radar asupra fenomenelor meteorologice periculoase se vor da în clar, specificându-se următoarele: • data și ora emiterii; • valoarea maximă a precipitației acumulate estimată; • suprafața estimată a teritoriului afectat, în km^2, de o precipitație mai mare de 25 mm.

ANEXA nr. 4

la Protocolul Sesiunii a XXXI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare semnat la Gyula în data de 3 septembrie 2020

Anexa nr. 1

LA REGULAMENTUL PRIVIND EFECTUAREA DE OBSERVAȚII HIDROMETRICE SISTEMATICE

ȘI DETERMINAREA ÎN COMUN A RESURSELOR DE APĂ PE APELE DE FRONTIERĂ

Datele principale ale secțiunilor pentru măsurarea debitelor pe cursurile de apă întretăiate de frontiera româno-ungară

Nr. crt.

Denumirea

cursului

Stația

Mira hidro punct „0“ (md MB)

Mira hidro punct „0“ (md MN)

Distanța de la confluență (km)

Suprafața bazinului de recepție (km^2)

Anul începerii observațiilor asupra nivelului Anul începerii măsurătorilor de debit

Pe teritoriul român 1 Tur Turulung 124,91 124,94 48,0 733 1909 1909 2 Someș Satu Mare 117,89 118,07 64,4 15600 1868 1868 3 Crasna Domănești 112,63 112,76 102,0 1705 1982 1982 4 Barcău Salard 103,06 103,07 83,0 1686 1907 1907 5 Crișul Repede Oradea 119,95 120,15 87,6 2176 1883 1883 6 Crișul Negru Zerind 86,34 86,41 31,0 3750 1872 1872 7 Crișul Alb Chișineu-Criș 89,76 89,96 29,0 3483 1872 1872 8 Mureș Arad 101,58 101,78 132,0 27280 1861 1861

Pe teritoriul ungar 1 Túr Garbolc 116,50 - 26,7 944 1930 1957 2 Szamos Csenger 113,56 - 49,4 15283 1892 1952 3 Kraszna Ágerdőmajor 110,39 - 44,9 1974 1950 1950 4 Berettyó Kismarja 95,81 - 71,3 1916 1981 1982 5 Sebes-Körös Körösszakál 92,15 - 54,4 2489 1873 1954 6 Fekete-Körös Sarkad-Malomfok 84,50 - 15,3 4302 1932 1959 7 Fehér-Körös Gyula 84,62 - 4,7 4251 1873 1958 8 Maros Makó 79,50 - 24,5 30149 1876 1900

NOTĂ: Datele vor fi supravegheate, verificate și reactualizate permanent de către părți.