CONVENȚIE nr. 0/2022

Notă

Conținută de LEGEA nr. 380 din 28 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1270 din 29 decembrie 2022.

Statele părți la această convenție,

recunoscând interesul comun al întregii omeniri în promovarea explorării și folosirii spațiului extraatmosferic în scopuri pașnice,

reamintind că Tratatul cu privire la principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea și folosirea spațiului extraatmosferic, inclusiv Luna și celelalte corpuri cerești, din 27 ianuarie 1967 afirmă faptul că statele poartă responsabilitatea internațională pentru activitățile naționale în spațiul extraatmosferic, referindu-se la statul în al cărui registru este înscris un obiect lansat în spațiul extraatmosferic,

reamintind de asemenea că Acordul din 22 aprilie 1968 cu privire la salvarea astronauților, reîntoarcerea astronauților și restituirea obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic prevede că autoritatea de lansare va furniza, la cerere, datele de identificare înainte de restituirea obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic, găsite dincolo de limitele teritoriale ale autorității de lansare,

reamintind mai departe că Convenția din 29 martie 1972 cu privire la răspunderea internațională pentru daunele cauzate de obiecte lansate în spațiul extraatmosferic stabilește reguli și proceduri internaționale cu privire la răspunderea statului lansator pentru daunele cauzate de propriile obiecte spațiale,

dorind, în lumina Tratatului cu privire la principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea și folosirea spațiului extraatmosferic, inclusiv Luna și celelalte corpuri cerești, să elaboreze o prevedere pentru înregistrarea națională de către statele lansatoare a obiectelor spațiale lansate în spațiul extraatmosferic,

dorind în continuare ca un registru central al obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic să fie întocmit și păstrat, în mod obligatoriu, de către secretarul general al Organizației Națiunilor Unite,

dorind de asemenea să furnizeze statelor părți mijloace și proceduri suplimentare pentru a ajuta la identificarea obiectelor spațiale,

având convingerea că un sistem obligatoriu de înregistrare a obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic ar ajuta, în special, la identificarea acestora și ar contribui la aplicarea și dezvoltarea legislației internaționale care reglementează explorarea și folosirea spațiului extraatmosferic,

au convenit asupra celor ce urmează:

Articolul I — În înțelesul prezentei convenții: (a)

termenul „stat lansator“ desemnează: (i) un stat care procedează la lansarea sau asigură lansarea unui obiect spațial;

(ii) un stat al cărui teritoriu sau ale cărui instalații servesc la lansarea unui obiect spațial;

(b)

termenul „obiect spațial“ desemnează și elementele constitutive ale unui obiect spațial, precum și vehiculul de lansare și elementele constitutive ale acestuia din urmă;

(c) termenul „stat de înregistrare“ desemnează un stat lansator în al cărui registru este înscris un obiect spațial, în conformitate cu articolul II.

Articolul II

1. Atunci când un obiect spațial este lansat pe o orbită circumterestră sau mai departe, statul lansator va înregistra obiectul spațial prin introducerea unor date într-un registru corespunzător, pe care îl va păstra. Fiecare stat lansator va informa secretarul general al Organizației Națiunilor Unite cu privire la instituirea unui astfel de registru.

2. În cazul în care există două sau mai multe state lansatoare ale unui astfel de obiect spațial, acestea vor stabili în comun care dintre ele va înregistra obiectul în conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol, ținând seama de dispozițiile articolului VIII al Tratatului cu privire la principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea și folosirea spațiului extraatmosferic, inclusiv Luna și celelalte corpuri cerești, și fără a aduce atingere acordurilor corespunzătoare încheiate sau care urmează a fi încheiate între statele lansatoare cu privire la jurisdicția și controlul asupra obiectului spațial și asupra personalului acestuia.

3. Conținutul fiecărui registru și condițiile în care acesta este păstrat vor fi stabilite de statul de înregistrare în cauză.

Articolul III

1. Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite va ține un registru în care vor fi înregistrate informațiile furnizate în conformitate cu articolul IV.

2. Accesul la informațiile din acest registru va fi total și deschis.

Articolul IV

1. Fiecare stat de înregistrare va furniza secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, cât mai curând posibil, următoarele informații referitoare la fiecare obiect spațial înscris în registrul său: (a)

numele statului sau statelor lansatoare;

(b)

un cod de identificare adecvat al obiectului spațial sau numărul de înregistrare al acestuia;

(c) data și teritoriul sau locul de lansare;

(d) parametrii orbitali de bază, și anume: (i) perioada nodală;

(ii) înclinația;

(iii) apogeul;

(iv) perigeul;

(e)

funcția generală a obiectului spațial.

2. Fiecare stat de înregistrare poate să furnizeze din când în când secretarului general al Organizației Națiunilor Unite informații suplimentare cu privire la un obiect spațial înscris în registrul său.

3. Fiecare stat de înregistrare va înștiința secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, cât este posibil de detaliat și cât mai curând posibil, în legătură cu obiectele spațiale cu privire la care a transmis anterior informații și care au fost, dar nu mai sunt pe o orbită circumterestră.

Articolul V

Ori de câte ori un obiect spațial lansat pe o orbită circumterestră sau dincolo de aceasta este marcat cu codul său de identificare sau numărul de înregistrare menționat la articolul IV alineatul 1 litera (b) sau cu ambele, statul de înregistrare va înștiința secretarul general cu privire la acest fapt atunci când transmite informațiile referitoare la obiectul spațial în conformitate cu articolul IV. În acest caz, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite va înregistra această înștiințare în registru.

Articolul VI

În cazul în care aplicarea dispozițiilor prezentei convenții nu a permis unui stat parte să identifice un obiect spațial care a provocat daune statului respectiv sau uneia dintre persoanele sale fizice sau juridice sau care poate fi de natură periculoasă sau dăunătoare, alte state părți, în special anumite state care posedă instalații de monitorizare și urmărire a spațiului, vor răspunde cât este posibil de detaliat la solicitarea înaintată de statul parte respectiv sau transmisă prin intermediul secretarului general în numele acestui stat, pentru asistență în condiții echitabile și rezonabile în identificarea obiectului. Un stat parte care emite o astfel de solicitare trebuie să prezinte informații cât se poate de detaliate cu privire la momentul, natura și circumstanțele evenimentelor care au dat naștere solicitării. Înțelegerile în temeiul cărora se acordă o astfel de asistență vor face obiectul unui acord între părțile interesate.

Articolul VII

1. În prezenta convenție, cu excepția articolelor VIII-XII inclusiv, referirile la state se consideră aplicabile oricărei organizații interguvernamentale internaționale care desfășoară activități spațiale, în cazul în care organizația își declară acceptarea drepturilor și obligațiilor prevăzute în prezenta convenție și dacă majoritatea statelor membre ale organizației sunt state părți la prezenta convenție și la Tratatul cu privire la principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea și folosirea spațiului extraatmosferic, inclusiv Luna și celelalte corpuri cerești.

2. Statele membre ale oricărei astfel de organizații care sunt state părți la prezenta convenție vor lua toate măsurile adecvate pentru a se asigura că organizația face o declarație în conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol.

Articolul VIII

1. Prezenta convenție este deschisă spre a fi semnată de toate statele la sediul Organizației Națiunilor Unite din New York. Orice stat care nu semnează prezenta convenție înainte de intrarea sa în vigoare în conformitate cu alineatul (3) al prezentului articol poate adera la ea în orice moment.

2. Prezenta convenție face obiectul ratificării de către statele semnatare. Instrumentele de ratificare și instrumentele de aderare vor fi depuse la secretarul general al Organizației Națiunilor Unite.

3. Prezenta convenție va intra în vigoare pentru statele care au depus instrumente de ratificare la depunerea celui de-al cincilea instrument la secretarul general al Organizației Națiunilor Unite.

4. Pentru statele ale căror instrumente de ratificare sau de aderare vor fi depuse după intrarea în vigoare a prezentei convenții, aceasta va intra în vigoare la data depunerii instrumentelor lor de ratificare sau de aderare.

5. Secretarul general va informa neîntârziat toate statele care vor fi semnat prezenta convenție sau vor fi aderat la aceasta asupra datei fiecărei semnături, asupra datei depunerii fiecărui instrument de ratificare sau de aderare la prezenta convenție, asupra datei intrării în vigoare a acesteia, precum și asupra oricărei alte comunicări.

Articolul IX

Oricare stat parte la prezenta convenție poate propune amendamente la convenție. Amendamentele vor intra în vigoare, pentru fiecare stat parte la convenție care acceptă amendamentele, după acceptarea lor de către o majoritate a statelor părți la convenție și ulterior pentru fiecare dintre celelalte state părți la convenție, la data la care acestea vor fi acceptat amendamentele.

Articolul X

La zece ani de la intrarea în vigoare a prezentei convenții, problema revizuirii convenției va fi înscrisă pe ordinea de zi provizorie a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, cu scopul de a examina, în lumina aplicării convenției în perioada de timp scursă, dacă necesită o revizuire. Cu toate acestea, în orice moment, începând cu 5 ani de la data intrării în vigoare a convenției, la cererea unei treimi din statele părți la convenție, cu asentimentul majorității acestora, va fi convocată o conferință a statelor părți la convenție, cu scopul de a reexamina prezenta convenție. Această reexaminare ia în considerare în special orice evoluții tehnologice relevante, inclusiv cele referitoare la identificarea obiectelor spațiale.

Articolul XI

La un an de la intrarea în vigoare a convenției, orice stat parte la prezenta convenție poate să comunice printr-o înștiințare scrisă adresată secretarului general al Organizației Națiunilor Unite intenția sa de a se retrage din convenție. Această retragere va produce efecte la un an de la data primirii înștiințării.

Articolul XII

Exemplarul original al prezentei convenții, ale cărui texte în limbile arabă, chineză, engleză, franceză, rusă și spaniolă sunt deopotrivă autentice, va fi depus la secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, care va transmite copii certificate ale acestuia tuturor statelor semnatare ale convenției și celor aflate în proces de aderare la aceasta.

Drept care subsemnații, autorizați în mod corespunzător în acest sens de guvernele lor respective, au semnat prezenta convenție deschisă spre semnare la New York la 14 ianuarie 1975.