PROTOCOL nr. 0/2022

Notă

Aprobat prin HOTĂRÂREA nr. 108 din 19 ianuarie 2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 80 din 27 ianuarie 2022.

În baza prevederilor Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004, a avut loc la Cluj-Napoca, pe teritoriul României, în perioada 12-13 octombrie 2021, Sesiunea a XXXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare.

Au participat:

Delegația părții române:

Simona Olimpia Negru supleant al împuternicitului guvernamental

Anna Erzebet Roman secretar pentru ape de frontieră al Comisiei hidrotehnice

Laszlo Barabas expert

Elena Țuchiu expert

Constantin Cristian Stoian expert

Carmen Mihăilescu expert

Bodea Traian expert

Ioan Curt expert

Delegația părții ungare:

Kovács Péter împuternicitul guvernamental

Szabó János supleant al împuternicitului guvernamental

Nagy Zoltan secretar pentru ape de frontieră al Comisiei hidrotehnice

Lúczi Gergely șeful Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie

Comisia a stabilit următoarea ordine de zi:

I. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului Sesiunii a XXXI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare (denumită în continuare Comisie), semnat la Gyula în 3 septembrie 2020.

II. Diverse

I. Informare asupra îndeplinirii hotărârilor Protocolului Sesiunii a XXXI-a a Comisiei I.1.

Activitatea Subcomisiei de coordonare și dezvoltare a colaborării I.1.a.

Comisia constată: • Subcomisia a avut o întâlnire la Gyula în perioada 7-9 septembrie 2021. Subcomisia a analizat procesele-verbale ale subcomisiilor permanente și a constatat că de la Sesiunea a XXXI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare și până în prezent au fost semnate următoarele procese-verbale:

a) Procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de calitate a apei, convenit în cadrul unei videoconferințe, în data de 15 decembrie 2020, semnat la Gyula în data de 8 septembrie 2021, în cadrul întâlnirii Subcomisiei de coordonare și dezvoltare a colaborării;

b) Procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie, convenit în cadrul unei videoconferințe, în data de 17 februarie 2021, semnat la Gyula în data de 8 septembrie 2021, în cadrul întâlnirii Subcomisiei de coordonare și dezvoltare a colaborării;

c) Procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor, convenit în cadrul unei videoconferințe, în data de 23 iunie 2021, semnat la Gyula în data de 8 septembrie 2021, în cadrul întâlnirii Subcomisiei de coordonare și dezvoltare a colaborării.

Subcomisia a analizat procesele-verbale mai sus amintite și a propus Comisiei aprobarea acestora. • Subcomisia a continuat analiza stadiului revizuirii regulamentelor în vigoare și a constatat următoarele: – Referitor la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria:

În cadrul întâlnirii Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie, care a avut loc în cadrul unei videoconferințe în data de 17 februarie 2021, experții părților au analizat și convenit modificarea conținutului anexei nr. 7c a Regulamentului.

Pentru anexa nr. 7c a Regulamentului, partea română, în urma măsurătorilor topometrice cu sistemele GNSS RTK, a actualizat coordonatele în sistemul WGS’84 (X, Y) pentru forajele: Atea F1, Tămășeni F1, Bercu F1MA, Berveni F1 și Scărișoara Nouă F1 și cota terenului pentru forajele Atea F1, Tămășeni F1, Bercu F1MA și Scărișoara Nouă F1.

Partea ungară a informat că, din motive tehnice înregistrate la forajul Szarkadkerestur-HUGWOAII695, lipsesc datele măsurătorilor. Începând din anul 2020 datele se vor furniza din forajul Sarkad HUGSGABE528.

În vederea îmbunătățirii activității și alinierii la standardele de transmitere a informațiilor și datelor meteorologice în acord cu recomandările actuale ale Organizației Mondiale de Meteorologie, partea română a transmis în luna iulie 2021 o propunere de modificare a Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria prin intermediul secretarilor pentru ape de frontieră. Partea ungară va analiza propunerea de modificare și va transmite un punct de vedere părții române până la următoarea întâlnire a Subcomisiei.

Subcomisia a propus aprobarea modificării anexei nr. 7c a Regulamentului. • Subcomisia a continuat analiza finalizării anexelor regulamentelor aflate în lucru și a constatat următoarele: – Referitor la elaborarea anexelor nr. 7 și 8 ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă: În cadrul întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor, care a avut loc în cadrul unei videoconferințe, în data de 23 iunie 2021, experții părților s-au informat despre stadiul elaborării planurilor generale și a curbelor de capacitate a acumulărilor nepermanente cuprinse în anexa nr. 7 a Regulamentului.

De asemenea, experții părților s-au informat că profilele longitudinale și secțiunile transversale caracteristice ale liniilor de localizare cuprinse în anexa nr. 8 a Regulamentului au fost elaborate.

Subcomisia a propus continuarea elaborării anexei nr. 7 a Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă și prezentarea lucrărilor finalizate cuprinse în anexele nr. 7 și 8 ale Regulamentului în cadrul următoarei întâlniri a Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor.

– Referitor la elaborarea anexelor nr. 3, 4, 5a și 5b ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne: Experții părții române au finalizat elaborarea anexelor 3, 4 și 5b ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne pentru canalele aflate în administrarea ANIF.

Pentru canalele care sunt în administrarea Administrației Bazinale de Apă Crișuri, elaborarea acestora este în lucru, urmând ca la următoarea întâlnire a Subcomisiei să fie prezentat stadiul elaborării acestora.

Totodată, experții părții române au informat că anexa nr. 5a, care conține Regulamentul de exploatare a sistemelor, este în curs de elaborare.

Subcomisia a propus continuarea elaborării anexelor nr. 3, 4, 5a și 5b ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne, în vederea finalizării.

• Subcomisia a examinat modul de îndeplinire a sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă și a constatat următoarele: În anul 2020 s-au încheiat contracte pentru prestarea serviciilor specifice de gospodărire a apelor în vederea asigurării transferului de debite și volume de apă, din râul Mureș, în scopul irigării suprafețelor agricole, cu Alsó-Tisza-vidéki Vízügyi Igazgatóság - ATIVIZIG, în calitate de beneficiar, și Administrația Națională „Apele Române“, respectiv Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, în calitate de prestatori de servicii.

În baza contractului și a documentelor adiționale semnate între părți, în anul 2020 s-au tranzitat către Alsó-Tisza-vidéki Vízügyi Igazgatóság - ATIVIZIG următoarele volume: 2.419.200 mc apă brută în valoare de 22.329,22 €. Sumele au fost achitate de către partea ungară.

Pentru anul 2021, în data de 29 martie 2021 a fost încheiat în baza negocierilor online și semnat pe baza corespondenței prin poștă contractul cu Alsó-Tisza-vidéki Vízügyi Igazgatóság ATIVIZIG pentru transferul de volume de apă din râul Mureș în scop de irigare conform solicitărilor. • Subcomisia a examinat modul de îndeplinire a sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind procedura de urmat pentru examinarea intervențiilor și proiectelor cu posibil impact transfrontalier și a constatat că: De la Sesiunea a XXXI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare și până la prezenta întâlnire, partea română a transmis spre examinare documentații pentru următoarele proiecte: – „Pod peste râul Someș amplasat pe Strada Ștrandului în municipiul Satu Mare“;

– „Amenajare traseu de transport public pentru călători cu autobuzul - care să asigure legătura pe arterele urbane între zona UTA și strada Ștefan cel Mare“;

– „Varianta ocolitoare a municipiului Arad-Est“;

– „Amenajare pod pietonal acces la insula Mureș“.

În conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedura de urmat pentru examinarea intervențiilor și proiectelor cu posibil impact transfrontalier, partea ungară a analizat documentațiile lucrărilor transmise spre examinare și a exprimat acordul cu privire la realizarea acestor lucrări. • Subcomisia a continuat activitatea de reactualizare a Regulamentului privind trecerea frontierei și contactul între organele hidrotehnice ale României și Republicii Ungare și a constatat că: Având în vedere condițiile epidemiologice generate de COVID-19, procesul de negociere a Regulamentului a fost amânat.

Partea ungară va continua demersurile la nivel intern și va transmite observațiile la propunerea înaintată anterior de către partea română, până la următoarea întâlnire a Subcomisiei.

Subcomisia propune continuarea activității de reactualizare a regulamentului. • Subcomisia a continuat activitatea de reactualizare a Regulamentului privind schimbul de informații și efectuarea pe bază de reciprocitate a zborurilor de observare vizuală de către organele de gospodărire a apelor din România și Republica Ungară în cazuri de pericol extraordinar de inundații din râuri și ape interne, precum și în situații de poluări accidentale cu efect transfrontier și a constatat că: Având în vedere condițiile epidemiologice generate de COVID-19, procesul de negociere a regulamentului a fost amânat.

Partea ungară va continua demersurile la nivel intern și va transmite observațiile la propunerea înaintată anterior de către partea română, până la următoarea întâlnire a Subcomisiei.

Subcomisia propune continuarea activității de reactualizare a regulamentului. • În cadrul întâlnirii a fost întocmit atât proiectul de text al Protocolului Sesiunii a XXXII-a a Comisiei, cât și anexa acestuia și au fost stabilite detaliile organizatorice ale Sesiunii a XXXII-a. • La punctul Diverse, partea ungară a solicitat părții române o informare cu privire la demersurile întreprinse privind deșeurile comunale care ajung în cursurile de apă care formează sau traversează frontiera de stat româno-ungară.

I.1.b.

Comisia hotărăște: • Se aprobă procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei de coordonare și dezvoltare a colaborării, semnat la Gyula în data de 9 septembrie 2021. • Se aprobă modificarea/actualizarea anexei nr. 7c a Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria, care reprezintă anexă la prezentul protocol. • Subcomisia va continua analiza proceselor-verbale ale subcomisiilor permanente. • Subcomisia va continua activitatea de analiză a stadiului revizuirii regulamentelor în vigoare. • Subcomisia va continua activitatea de analiză a stadiului finalizării anexelor regulamentelor aflate în lucru. • Subcomisia va examina modul de îndeplinire a sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă. • Subcomisia va examina modul de îndeplinire a sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind procedura de urmat pentru examinarea intervențiilor și proiectelor cu posibil impact transfrontalier. • Subcomisia va continua reactualizarea Regulamentului privind trecerea frontierei și contactul între organele hidrotehnice ale României și Republicii Ungare. • Subcomisia va continua reactualizarea Regulamentului privind schimbul de informații și efectuarea pe bază de reciprocitate a zborurilor de observare vizuală de către organele de gospodărire a apelor din România și Republica Ungară în cazuri de pericol extraordinar de inundații din râuri și ape interne, precum și în situații de poluări accidentale cu efect transfrontier. • Următoarea întâlnire a Subcomisiei de coordonare și dezvoltare a colaborării va avea loc pe teritoriul României, cel mai târziu în trimestrul I al anului 2022.

I.2.

Activitatea Subcomisiei de calitate a apei I.2.a.

Comisia constată: • Subcomisia a avut o întâlnire în cadrul unei videoconferințe, în data de 15 decembrie 2020. • Având în vedere contextul epidemiologic generat de COVID-19, sarcinile prevăzute în Regulamentul privind urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară au fost parțial îndeplinite. Prevederile cuprinse în art. 5 lit. b) și c) ale regulamentului nu au fost îndeplinite din cauza contextului epidemiologic generat de Covid-19. În conformitate cu cele stabilite la pct. IV al procesului-verbal al întâlnirii experților privind acțiunea de comparare interlaboratoare care participă la supravegherea calității apelor râurilor care formează sau traversează frontiera româno-ungară, semnat la data de 11 octombrie 2019 la Debrecen, prelevarea și analizele comune de apă nu s-au realizat.

Nu au fost realizate cele stabilite la pct. V al procesului-verbal, respectiv nu s-au realizat prelevarea comună din secțiunea Cheresig a râului Crișul Repede, stabilită pentru 26 august 2020, și împărțirea probelor sintetice, precum și întâlnirea pentru evaluarea acțiunii de intercomparare româno-ungară a laboratoarelor.

Conform prevederilor Regulamentului pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, experții părților au efectuat în anul 2019 prelevări de probe de apă pe râurile Tur, Someș, Crasna, Ier, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb și Mureș.

Prevederile cuprinse în art. 6, 7 și 8 ale Regulamentului au fost îndeplinite, cu mențiunea că laboratoarele din România nu au furnizat rezultate privind hidrocarburile policiclice aromatice (PAH). Indicatorii de salinitate, alcalinitate, cianuri și mercur au fost furnizate parțial, ambele situații fiind determinate atât de probleme tehnice privind aparatura de laborator, cât și de probleme organizatorice la nivel local. Ținând cont de condițiile hidrologice, nu a fost determinat fitoplanctonul pentru probele prelevate la data de 21.05.2019 din secțiunile de frontieră ale cursurilor de apă Tur, Someș și Crasna. Din cauza lipsei de personal executant laboratorul din Debrecen nu a efectuat analize de fitoplancton.

Evaluarea calității cursurilor de apă a fost făcută pe baza analizelor fizico-chimice și biologice efectuate în anul 2019, de către ambele părți, în conformitate cu art. 9 al regulamentului.

În conformitate cu prevederile art. 12 al Regulamentului pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară a fost realizată o evaluare a calității apei pe perioada anterioară și a tendințelor de evoluție a calității apelor, fiind luate în calcul valorile medii ale anului analizate cu valoarea medie a perioadei premergătoare de 5 ani.

Considerând ca semnificativă modificarea cu peste 20% față de media determinărilor din perioada 2011-2015, în anul 2019 numărul cazurilor care indica o tendință de îmbunătățire a calității este de 45%, iar al celor care indică o tendință de înrăutățire a calității este de 16%. Astfel se păstrează tendința generală de îmbunătățire calitativă a apei râurilor care formează sau traversează frontiera de stat româno-ungară.

Evaluarea din cinci în cinci ani a tendinței de evoluție a stării calității apei pe 10 ani se realizează conform anexei nr. 9.2 la regulament, următoarea evaluare făcându-se în anul 2021. • În perioada scursă de la Sesiunea a XXXI-a a Comisiei și până la prezenta sesiune s-a înregistrat o singură poluare accidentală cu efect transfrontalier în înțelesul Regulamentului privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării și controlului efectelor dăunătoare ale poluărilor accidentale periculoase pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară. Astfel, în data de 17 februarie 2021 a avut loc o poluare accidentală la galeria minieră Câmpurele, aparținând CONVERSMIN - S.A. (companie aflată sub autoritatea

Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului), amonte de localitatea Băița, județul Maramureș, când s-au evacuat ape de mină cu încărcare specifică de metale grele în râul Băița, fiind afectate cursurile de apă Valea Roșie (necadastrat), Băița, Lăpuș și Someș, poluarea având inclusiv efect transfrontalier pe sectorul din Ungaria al râului Someș. Fenomenul de poluare a continuat până în data de 22 februarie 2021 și a fost monitorizat, pe întregul sector al râului Someș până la frontiera de stat cu Ungaria, din punctul de vedere al calității apei, de către Administrația Națională „Apele Române“, prin Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa.

Partea română a transmis datele și informațiile rezultate din această monitorizare părții ungare conform prevederilor Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta în data de 15 septembrie 2003 și intrat în vigoare la 17 mai 2004. Totodată, luând în considerare această poluare, partea română, prin Centrul Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a transmis, începând cu data de 17 februarie 2021 și până la sistarea fenomenului (22.02.2021), informări către Ungaria prin Centrul principal internațional de alarmare în caz de poluări accidentale pe Dunăre din România (PIAC-08).

Pe toată durata derulării evenimentului nu s-a înregistrat fenomenul de mortalitate piscicolă. • Experții părților s-au informat reciproc că în prezent nu sunt în derulare proiecte comune care au legătură cu activitatea Subcomisiei. Experții părților vor intensifica în viitor eforturile pentru propuneri de proiecte cu tematici comune privind protecția calității apelor în vederea accesării de fonduri externe pentru finanțarea acestora.

Direcția de Ape Tisa Superioară a îndepărtat deșeuri comunale în secțiunea km curs de apă 3

550 a râului Someș, în perioada 25-29 iunie 2020.

FETIVIZIG a informat Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa asupra intervenției.

Partea română împreună cu partea ungară au în vedere identificarea unor programe de finanțare pentru identificarea unui proiect care va avea ca obiectiv specific realizarea unor secțiuni de intervenție pe teritoriul român pentru colectarea plutitorilor.

Partea română va face demersuri pentru demararea unor modificări legislative la nivel național pentru o gestionare mai bună a deșeurilor.

În acest sens, ambele părți consideră benefică promovarea unor proiecte comune care să includă astfel de obiective.

I.2.b.

Comisia hotărăște: • Se aprobă procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei, semnat la Gyula în data de 8 septembrie 2021. • Subcomisia va continua să examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară. • Subcomisia va continua să examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării și controlului efectelor dăunătoare ale poluărilor accidentale periculoase pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară. • Experții părților trebuie să se informeze reciproc în legătură cu proiectele comune aflate în curs de derulare care au legătură cu activitatea Subcomisiei. • Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în trimestrul IV al anului 2021, pe teritoriul României.

I.3.

Activitatea Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor I.3.a.

Comisia constată: • Subcomisia a avut o întâlnire în cadrul unei videoconferințe, în data de 23 iunie 2021. • Referitor la elaborarea anexelor nr. 7 și 8 ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă, experții părților s-au informat despre stadiul elaborării planurilor generale și a curbelor de capacitate a acumulărilor nepermanente cuprinse în anexa nr. 7 a regulamentului. Experții părților s-au informat că profilurile longitudinale și secțiunile transversale caracteristice ale liniilor de localizare cuprinse în anexa nr. 8 a regulamentului au fost elaborate. • Referitor la elaborarea anexelor nr. 3, 4, 5a și 5b ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne, în vederea finalizării: – Experții părții române au finalizat elaborarea anexelor 3, 4 și 5b ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne pentru canalele aflate în administrarea ANIF, care au următorul conținut: ■ anexa nr. 3 - schema de asamblare a planurilor de situație la scara 1:1.000.000; ■ anexa nr. 4 - schema de asamblare a planurilor de situație a sistemelor de ape interne la scara 1:100.000; ■ anexa nr. 5b - profiluri longitudinale ale canalelor (la scară 1:50.000 și 1:100).

– Pentru canalele care sunt în administrarea Administrației Bazinale de Apă Crișuri, elaborarea acestora este în lucru, urmând ca la următoarea întâlnire a Subcomisiei să fie prezentat stadiul elaborării acestora.

– De asemenea, experții părții române au informat că anexa nr. 5a, care conține Regulamentul de exploatare a sistemelor, este în curs de elaborare.

• Referitor la examinarea îndeplinirii sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne. Subcomisia a constatat că de la Sesiunea a XXXI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare și până la prezenta întâlnire partea ungară nu a efectuat pompări de ape interne provenite de pe teritoriul României și ca urmare partea română nu are de efectuat plăți. • Referitor la elaborarea unei proceduri unitare pentru stabilirea detaliată a modului de aplicare a art. 4, 5, 6 și 7 ale Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne, pentru fiecare incintă din zona de aplicare a Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne: Având în vedere complexitatea documentului, părțile au convenit discutarea acestei proceduri atunci când vor fi permise întâlnirile în format fizic. • Evaluarea măsurătorilor geodezice efectuate în anul 2020 pentru urmărirea modificărilor sau colmatărilor albiei datorită influenței pragului de fund de pe Crișul Repede din secțiunea km de râu 55,760 și a Barajului cu Ace de pe Crișul Alb din secțiunea km de râu 7,320 (luat în considerare de la confluență): În perioada 14-19 octombrie 2020, experții părților au efectuat, fiecare pe teritoriul său, măsurătorile geodezice pentru râul Crișul Alb și Crișul Repede și au evaluat rezultatele acestor măsurători. Experții părților au concordat datele și au constatat că în profilurile transversale nu s-au evidențiat modificări semnificative. • În anul 2020 barajul Bekeș de pe râul Crișul Dublu nu a fost exploatat la nivel ridicat. De aceea nu a fost nevoie de aplicarea Regulamentului privind regimul de exploatare al barajului Bekeș la nivelul ridicat

510 cm (nivelul a fost de

460 cm), de pe teritoriul ungar, corelat cu funcționarea stației de pompare Ant de pe teritoriul român. • Referitor la examinarea proceselor-verbale ale întâlnirilor anuale de experți pentru verificarea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, din anul 2020, din cauza situației epidemiologice generate de COVID-19, experții părților au efectuat, în perioada 6-22 octombrie 2020, fiecare pe teritoriul său, examinările anuale ale lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, din domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic româno-ungar. În conformitate cu cele consemnate în minutele/informările întocmite cu ocazia verificărilor, lucrările de apărare împotriva inundațiilor sunt în stare corespunzătoare.

Experții părților și-au transmis reciproc dările de seamă referitoare la activitatea de apărare împotriva inundațiilor desfășurată în perioada ce s-a scurs de la ultima verificare. • Experții părților s-au informat reciproc în legătură cu proiectele comune aflate în derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei. • Experții părților s-au informat reciproc cu privire la stadiul actual al implementării Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații. Experții părții române au informat că în prezent în România sunt în curs de implementare etapele 2 și 3 ale ciclului II al Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații.

În anul 2019 au fost raportate la Comisia Europeană datele privind etapa I - Evaluarea preliminară a riscului la inundații. În urma analizei evenimentelor hidrologice înregistrate în perioada 2011-2016 au fost identificate 139 de APSFR-uri noi, suplimentar față cele identificate în ciclul I al Directivei Inundații. Lungimea totală a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații de tip fluvial din România este în prezent de 19.482 km (circa 25% din lungimea totală a cursurilor de apă), înregistrând o creștere de cca 12% în ciclul II de raportare, pentru care România va dispune de hărți de hazard și risc la inundații.

În cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și Administrației Naționale „Apele Române“ se află în curs de implementare proiectul RO-FLOODS - „Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale ciclului II al Directivei Inundații“ (SIPOCA 734). Proiectul are ca termen de finalizare octombrie 2023 și se derulează cu asistență tehnică din partea Băncii Mondiale.

Rezultatele proiectului RO-FLOODS presupun elaborarea hărților de hazard și risc la inundații necesare raportării în ciclul II de implementare al Directivei Inundații 60/2007/CE, prin extinderea zonelor studiate în ciclul I și îmbunătățirea rezultatelor modelării hidraulice pe zonele modelate simplificat, precum și prin extinderea tipului și mecanismelor de inundare (introducerea inundațiilor pluviale, evaluarea efectelor cedării infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor, estimarea efectelor schimbărilor climatice etc.) și reactualizarea planurilor de management al riscului la inundații pentru perioada 2022-2027.

Experții părții ungare, în scopul implementării Directivei 2007/60/CE, au informat despre următoarele:

Implementarea Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații, în Ungaria, este reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 178/2010 (V.13).

Scopul directivei este să revizuiască evaluarea preliminară a riscului la inundații și hărțile de risc, a Planului de management al riscului la inundații la fiecare 6 ani, împreună cu punerea în aplicare a obligațiilor rezultate.

În anul 2018 au fost realizate evaluarea preliminară a riscului la inundații și Raportarea națională către UE. În anul 2019 au fost realizate hărțile de hazard și risc la inundații, respectiv evaluarea acestora, iar Raportarea națională către UE referitoare la acestea a avut loc în anul 2020.

Termenul de finalizare a planurilor de management al riscului la inundații și a bazinelor hidrografice pentru perioada 2022-2027 expiră în luna decembrie 2021, fiind necesară în prealabil o consultare a publicului de cel puțin 6 luni.

Documentele și hărțile preliminare întocmite pentru faza I de consultare a publicului privind Planul Ungariei de management al riscului la inundații sunt deja disponibile în scop consultativ.

Experții părților vor continua informarea reciprocă asupra stadiului implementării Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații. • În cadrul întâlnirii Subcomisiei experții părții ungare au informat experții părții române despre un concept de proiect care vizează secțiunea de frontieră a Crișului Repede. Scopul proiectului este suplimentarea gravitațională a brațului mort al Crișului Repede (Holt-Sebes-Körös), pentru care ar fi necesară supraînălțarea cu maximum 50 cm a pragului de fund de la Biharugra situat în secțiunea km curs de apă 55

760 a Crișului Repede. În vederea începerii lucrărilor de proiectare, experții părții ungare au solicitat experților părții române să analizeze posibilitatea supraînălțării pragului de fund. În urma acestei solicitări, Subcomisia a convenit să se efectueze în comun măsurători geodezice pentru stabilirea efectelor ridicării cotei cu 50 cm a pragului de la Biharugra, de pe teritoriul ungar, până la atenuarea efectului transfrontier pe teritoriul român.

Măsurătorile geodezice s-au efectuat în data de 20 iulie 2021 pe teritoriul ungar și în data de 21 iulie 2021 pe teritoriul român, fiind realizate profiluri transversale în cele 4 secțiuni pe teritoriul ungar, respectiv între pragul de fund Biharugra și frontiera de stat și în cele 4 secțiuni de pe teritoriul român, între frontiera de stat și podul de la Cheresig.

În urma acestor măsurători, partea română a constatat următoarele: – efectul supraînălțării pragului de fund este atenuat în secțiunea amonte Cantonul Toboliu, mal drept Crișul Repede, km dig aproximativ 7

500;

– în secțiunea dig mal drept a râului Crișul Repede km 0

712, clapetul subtraversării de pe canalul de desecare CC1 Cheresig din imediata apropiere a stației de pompare Cheresig va fi în totalitate sub apă.

Totodată, în cadrul acțiunii de verificare a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor de pe teritoriul ungar, care s-a desfășurat în perioada 28-30 septembrie 2021, experții părților, la lucrarea de pe râul Crișul Repede, respectiv pragul de fund de la Biharugra, au discutat efectele de pe teritoriul român la supraînălțarea acestuia cu maximum 50 cm.

Pentru a elimina problematica identificată pe teritoriul român, respectiv blocarea funcționării clapetului subtraversării de pe canalul de desecare CC1 Cheresig, partea ungară va transmite o propunere de soluție tehnică pentru a rezolva această problemă.

Partea română a luat act de această propunere și a solicitat părții ungare transmiterea unei propuneri de documentație tehnică pentru a fi analizată.

I.3.b.

Comisia hotărăște: • Se aprobă procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei, semnat la Gyula în data de 8 septembrie 2021. • Subcomisia va continua activitatea de elaborare a anexelor nr. 7 și 8 ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă. • Subcomisia va continua elaborarea anexelor nr. 3, 4, 5a și 5b ale Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne. • Subcomisia va examina îndeplinirea prevederilor cuprinse în Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne. • Subcomisia va continua la următoarea întâlnire - format fizic - elaborarea unei proceduri unitare pentru stabilirea detaliată a modului de aplicare a art. 4, 5, 6 și 7 ale Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru pompări de ape interne, pentru fiecare incintă din zona de aplicare a Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de ape interne. • Experții părților vor efectua în anul 2025 măsurătorile geodezice comune pentru urmărirea modificărilor sau colmatărilor albiei datorită influenței pragului de fund de pe Crișul Repede din secțiunea km de râu 55,760 și a Barajului cu Ace de pe Crișul Alb din secțiunea km de râu 7,320 (luat în considerare de la confluență). • Subcomisia va examina îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind regimul de exploatare a barajului Bekeș la nivel ridicat

510 cm de pe teritoriul ungar, corelat cu funcționarea stației de pompare Ant de pe teritoriul român. • Subcomisia va examina procesele-verbale ale întâlnirilor anuale de experți pentru verificarea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor din anul 2021. Pentru acțiunea de verificare a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor din anul 2021 care nu s-a putut realiza în format fizic din cauza evoluției epidemiologice a virusului COVID-19, părțile au convenit ca verificările să se realizeze conform procedurii aplicate în anul 2020, respectiv acțiunea se va efectua de către fiecare parte, pe teritoriul propriu, iar informările vor fi semnate și transmise reciproc între cele două părți. • Experții părților vor continua să se informeze reciproc în legătură cu proiectele comune aflate în curs de derulare, care au legătură cu activitatea Subcomisiei. • Experții părților vor continua să se informeze reciproc în legătură cu stadiul implementării Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații. • Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în trimestrul IV al anului 2021, pe teritoriul României.

I.4.

Activitatea Subcomisiei de gospodărire a apelor și hidrometeorologie I.4.a.

Comisia constată că: • Subcomisia a avut o întâlnire în cadrul unei videoconferințe în data de 17 februarie 2021. • Sarcinile prevăzute în Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria au fost îndeplinite. În cadrul întâlnirii experții părților au analizat și convenit modificarea conținutului anexei nr. 7c a Regulamentului. – Pentru anexa nr. 7c a Regulamentului, partea română, în urma măsurătorilor topometrice cu sistemele GNSS RTK, a actualizat coordonatele în sistemul WGS’84 (X, Y) pentru forajele: Atea F1, Tămășeni F1, Bercu F1MA, Berveni F1 și Scărișoara Nouă F1 și cota terenului pentru forajele Atea F1, Tămășeni F1, Bercu F1MA și Scărișoara Nouă F1.

Partea ungară a informat că, din motive tehnice înregistrate la forajul Szarkadkerestur-HUGWOAII695, lipsesc datele măsurătorilor. Începând din anul 2020 datele se vor furniza din forajul Sarkad HUGSGABE528. • Referitor la sarcinile prevăzute în Regulamentul privind efectuarea de observații hidrometrice sistematice și determinarea în comun a resurselor de apă pe apele de frontieră: Experții părților au realizat pe teritoriile lor măsurătorile și observațiile în conformitate cu prevederile regulamentului.

În anul 2020, din cauza situației epidemiologice generate de COVID-19, prevederile cuprinse în art. 2 lit. d) al regulamentului nu au fost îndeplinite.

În acest context, în mod excepțional, în perioada 20-21 octombrie 2020, experții părților au efectuat măsurători comune de debite pentru râurile Tur, Someș și Crasna, în secțiunea de frontieră, în același timp, separat fiecare cu aparatura și metodologia de execuție proprie. De asemenea, calculul debitului s-a făcut conform metodologiilor în vigoare corespunzătoare fiecăreia dintre părți. • Referitor la sarcinile prevăzute în Regulamentul de colaborare între organele hidrotehnice teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunitățile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară, în perioada scursă de la Sesiunea a XXXI-a a Comisei (Gyula, 3 septembrie 2020) și până la prezenta sesiune, valorile debitelor nu au scăzut sub valorile debitelor-limită (prag) stabilite în anexa regulamentului, nefiind necesar să se aplice măsurile stabilite în regulament. • Schimbul de experiență între experții români și unguri implicați în elaborarea prognozelor hidrologice nu a avut loc în anul 2020 din cauza situației epidemiologice generate de COVID-19. În anul 2021 schimbul de experiență între experții români și unguri implicați în elaborarea prognozelor hidrologice s-a desfășurat în perioada 5-7 octombrie 2021, în format online.

Experții părților propun continuarea schimbului de experiență, în funcție de evoluția situației epidemiologice generate de COVID-19, în cadrul unei întâlniri ce se va desfășura la București, în perioada septembrie-octombrie 2022. • Experții părților s-au informat reciproc că nu au proiecte comune în curs de derulare care au legătură cu activitatea Subcomisiei. • Experții părților s-au informat reciproc în relație cu corpurile de apă de suprafață de frontieră și corpurile de apă subterană transfrontiere din Planul de management integrat al b. h. Tisa (2019) cu privire la stadiul elaborării proiectelor/drafturilor planurilor de management bazinale. Experții părții ungare au indicat că draftul Planului de management național a fost publicat în data de 22 decembrie 2020, fiind disponibil pe linkul http://vizeink.hu/vizgyujto-gazdalkodasi-terv-2019-2021/vgt3-vitaanyag/.

Experții părții române au transmis experților părții ungare linkurile (adresele de website) unde pot fi consultate proiectul Planului de management al spațiului hidrografic Someș-Tisa (https://somes-tisa.rowater.ro/?page_id=365), proiectul Planului de management al spațiului hidrografic Crișuri (https://crisuri.rowater.ro/ ?page_id=632), proiectul Planului de management al bazinului hidrografic Mureș (http://arhiva.rowater.ro/damures/ Calendarul% 20PMB_PMRI%2020222027/FormsAllItems. aspx), în contextul corpurilor de apă de suprafață de frontieră și corpurilor de apă subterană transfrontaliere din Planul de management integrat al b. h. Tisa.

Experții părților au propus continuarea informării reciproce, în legătură cu corpurile de apă de suprafață de frontieră și corpurile de apă subterană transfrontaliere din Planul de management integrat al b.h. Tisa, privind stadiul realizării sarcinilor Directivei-cadru Apă (2000/60/CE). • În cadrul procesului de raportare a datelor hidromorfologice pentru actualizarea Planului de management al districtului hidrografic internațional al fluviului Dunărea - 2021 în sistemul DANUBEGIS, din cadrul Comisiei internaționale pentru protecția fluviului Dunărea (ICPDR), Ungaria și România au raportat diferit analiza privind regimul undelor pulsatorii pe râul Crișul Repede, în baza criteriilor ICPDR stabilite prin Planul de management al districtului hidrografic internațional al fluviului Dunărea. Având în vedere această diferență de raportare, aceasta se analizează de către părți la nivel bilateral.

I.4.b.

Comisia hotărăște: • Se aprobă procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei, semnat la Gyula în data de 8 septembrie 2021. • Subcomisia va examina îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria. • Subcomisia va examina îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul privind efectuarea de observații hidrometrice sistematice și determinarea în comun a resurselor de apă pe apele de frontieră. • Subcomisia va examina îndeplinirea sarcinilor cuprinse în Regulamentul de colaborare între organele hidrotehnice teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunitățile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară. • Să se continue schimbul de experiență între experții români și unguri implicați în elaborarea prognozelor hidrologice. • Experții părților vor continua să se informeze reciproc în legătură cu proiectele comune aflate în derulare care au legătură cu activitatea Subcomisiei. • Experții părților vor continua să se informeze reciproc în legătură cu corpurile de apă de suprafață de frontieră și corpurile de apă subterană transfrontaliere din Planul de management integrat al b.h. Tisa, privind stadiul realizării sarcinilor Directivei-cadru Apă (2000/60/CE). • Subcomisia va analiza variația de nivel de pe râul Crișul Repede, aval de CHE Tileagd, în baza criteriilor stabilite de ICPDR. • Următoarea întâlnire a Subcomisiei va avea loc în trimestrul IV al anului 2021, pe teritoriul Ungariei.

I.5.

Întâlnirea împuterniciților în scopul verificării pe teren a lucrărilor hidrotehnice Comisia constată că în anii 2020 și 2021 nu au avut loc întâlniri ale împuterniciților în scopul verificării pe teren a lucrărilor hidrotehnice.

I.6.

Colaborarea autorităților teritoriale: I.6.a.

Comisia apreciază favorabil colaborarea directă dintre organele hidrotehnice teritoriale ale părților, desfășurată între cele două sesiuni.

I.6.b.

Comisia hotărăște: • sprijinirea în continuare a colaborării directe între organele hidrotehnice teritoriale, precum și participarea specialiștilor din autoritățile centrale și teritoriale la manifestările din domeniul gospodăririi apelor, organizate de oricare dintre părți.

I.7.

Examinarea programului lucrărilor noi I.7.a.

Comisia constată: În perioada de la Sesiunea a XXXI-a a Comisiei și până la prezenta sesiune, partea română a transmis spre examinare documentații pentru următoarele proiecte: – „Pod peste râul Someș amplasat pe Strada Ștrandului în municipiul Satu Mare“;

– „Amenajare traseu de transport public pentru călători cu autobuzul - care să asigure legătura pe arterele urbane între zona UTA și strada Stefan cel Mare“;

– „Varianta ocolitoare a municipiului Arad-Est“;

– „Amenajare pod pietonal acces la insula Mureș“.

În conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedura de urmat pentru examinarea intervențiilor și proiectelor cu posibil impact transfrontalier, partea ungară a analizat documentațiile lucrărilor transmise spre examinare și a exprimat acordul cu privire la realizarea acestor lucrări.

I.7.b.

Comisia hotărăște: • Organele hidrotehnice teritoriale competente trebuie să transmită Comisiei, spre avizare, documentațiile intervențiilor cu posibil efect transfrontalier, conform procedurii prevăzute în Regulamentul privind procedura de urmat pentru examinarea intervențiilor și proiectelor cu posibil efect transfrontalier.

I.8.

Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare a Acordului hidrotehnic cu asistență tehnică sau financiară terță I.8.a.

Comisia constată că în prezent sunt în implementare următoarele proiecte comune realizate cu asistență tehnică și financiară terță: 1. „Îmbunătățirea managementului riscului la inundații pe râul Mureș în zona transfrontalieră“/„Flood risk management improvement on the Mures river in the cross border area“ - FORMURES, finanțat prin Programul Interreg V-A România-Ungaria 2014-2020. • Parteneri: Administrația Bazinală de Apă Mureș, lider de proiect, și Alsó-Tisza-vidéki Vízügyi Igazgatóság Szeged, partener proiect • Valoare proiect: 2.685.559 euro • Perioada de implementare: 10 aprilie 2018-31 mai 2022

2. „Dezvoltarea centrului de apărare Szanazug, reconstrucția stăvilarului și echipamentelor hidromecanice de la Tulca“ - acronim „SZANAZUG_TULCA“, finanțat prin Programul Interreg V-A România-Ungaria 2014-2020 • Parteneri: Administrația Bazinală de Apă Crișuri, lider de proiect, și Körös-vidéki Vízügyi Igazgatóság, partener proiect • Valoare proiect: 1.961.546,22 euro • Perioada de implementare: 1 mai 2018-31 decembrie 2021

3. „Dezvoltarea sistemului de ape interne de interes comun de pe canalul Mureșel, Canalul Ier Legător și Canalul Ier“ - acronim „MURESE“, finanțat prin Programul Interreg V-A România-Ungaria 2014-2020. • Parteneri: Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, lider de proiect, și Alsó-Tisza-vidéki Vízügyi Igazgatóság Szeged, partener proiect • Valoare proiect: 1.890.017,55 euro; • Perioada de implementare: 1 aprilie 2019-30 septembrie 2023

4. „Reducerea riscului la inundații prin restaurarea luncii inundabile a fluviului Dunărea și a afluenților“/„Reducing the flood risk through floodplain restoration along the Danube River and tributaries“ - DANUBE FLOODPLAIN, finanțat prin Programul transnațional Dunărea 2014-2020 • Parteneri: 18 parteneri și 4 parteneri asociați, reprezentând instituții din domeniul gospodăririi apelor din 10 țări din bazinul Dunării, respectiv din Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Slovacia, Serbia și România, coordonarea realizându-se de către România prin Administrația Națională „Apele Române“ • Valoare proiect: 4.013.027,84 euro • Perioada de implementare: 1 iunie 2018-30 noiembrie 2021

I.8.b.

Comisia hotărăște: • sprijinirea și urmărirea în continuare a proiectelor comune care se realizează în domeniul de aplicare a Acordului, cu asistență tehnică și financiară terță, precum și a celor din bazinele hidrografice ale Tisei și al Dunării.

I.9.

Următoarea întâlnire a Comisiei Comisia hotărăște că următoarea sesiune ordinară aferentă anului 2021 să aibă loc pe teritoriul Ungariei, în semestrul I al anului 2022, în funcție de evoluția situației epidemiologice generate de COVID-19.

II. Diverse II.1.

Informarea părții române referitoare la demersurile întreprinse privind deșeurile comunale care ajung în cursurile de apă care formează sau traversează frontiera de stat româno-ungară. În cadrul întâlnirii partea română a prezentat părții ungare demersurile întreprinse în anii 2020 și 2021 privind deșeurile comunale care ajung în cursurile de apă care traversează frontiera de stat româno-ungară, după cum urmează:

La nivel legislativ, Guvernul României a aprobat o serie de reglementări privind gestionare deșeurilor, și anume: 1.

Ordonanța Guvernului nr. 1/2021 - Ordonanța Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 16 august 2021. Scopul ordonanței îl reprezintă alinierea legislației naționale la obiectivele europene în domeniu, prin reducerea eliminării finale a unor deșeuri de ambalaje, pentru a contribui la tranziția către o economie circulară;

2. Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 - Ordonanța Guvernului privind depozitarea deșeurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 794 din 18 august 2021. Actul normativ are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru desfășurarea activității de depozitare a deșeurilor, prin reducerea progresivă a eliminării prin depozitare a deșeurilor care pot fi reciclate sau valorificate și introducerea de măsuri pentru prevenirea și reducerea efectelor negative asupra mediului și sănătății populației;

3. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 - Ordonanța de urgență a Guvernului privind regimul deșeurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 26 august 2021. Actul normativ întărește cadrul legal privind colectarea separată și reciclarea;

4. Ordonanța Guvernului nr. 6/2021 - Ordonanță privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 30 august 2021. Obiectivele actului normativ sunt de a preveni și de a reduce impactul anumitor produse din plastic asupra mediului, în special asupra mediului acvatic, și asupra sănătății umane, precum și de a promova tranziția la o economie circulară cu modele de afaceri, produse și materiale inovatoare și durabile, contribuind astfel la funcționarea eficientă a pieței interne;

5. Hotărârea Guvernului nr. 1.074/2021 - Hotărâre privind stabilirea sistemului de garanție - returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile (SGR), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 6 octombrie 2021. Actul normativ reglementează sistemul garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile (SGR). Acest sistem presupune o garanție de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură achiziționată, sumă care va fi recuperată imediat ce ambalajele folosite vor fi returnate în orice magazin din România. De asemenea, sistemul va fi obligatoriu pentru toate magazinele, de la cele de mici dimensiuni la supermarketuri.

De asemenea, partea română a informat că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor organizează anual, la nivel național, în fiecare județ, acțiunea de verificare a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă și au fost realizate și întreținute șanțurile și rigolele în localități pentru asigurarea secțiunilor de scurgere a apelor mari. Activitățile s-au desfășurat pentru anul 2020 în perioada 8.04-15.05.2020, iar pentru anul 2021 în perioada 10.05-4.06 2021.

Aceste acțiuni sunt desfășurate în conformitate cu prevederile din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și ale Ordinului ministrului apelor și pădurilor și al ministrului afacerilor interne nr. 459/78/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră, precum și ale Programului principalelor acțiuni ale Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență (CMSU) și au loc în vederea diminuării pagubelor produse de inundații generate de revărsări ale cursurilor de apă sau din scurgeri de pe versanți.

Totodată, în luna martie 2021, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a reiterat solicitarea către comitetele județene pentru situații de urgență să întreprindă măsuri de către comitetele locale pentru situații de urgență și operatorii economici la nivel județean, astfel încât diferitele tipuri de deșeuri angrenate din cauza producerii unor fenomene hidrometeo periculoase să nu mai ajungă în cursurile de apă, evitându-se astfel poluarea acestora, poluare care poate avea impact atât la nivel național, cât și transfrontalier.

În urma acestor verificări, pentru zonele identificate cu depozite necontrolate de deșeuri menajere sau de altă natură, s-au stabilit măsuri pentru unitățile administrativ-teritoriale (U.A.T.) în vederea remedierii și sancțiuni.

În ceea ce privește cantitățile de materiale plutitoare sesizate în albiile majore și pe malurile principalelor cursuri de apă, în timpul viiturilor și după retragerea apelor, antrenate din albiile majore și zonele inundabile cu precădere din intravilanele U.A.T.-urilor străbătute de cursurile de apă ce tranzitează frontiera de stat, au fost analizate la nivelul bazinului hidrografic Crișuri și Someș-Tisa mai multe potențiale amplasamente pentru intervenție în vederea diminuării/eliminării acestui fenomen.

În urma evaluării tehnice și a prioritizării la nivelul Administrației Naționale „Apele Române“ s-a stabilit amplasarea primelor secțiuni de intervenție la plutitori în următoarele amplasamente: • Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa: 1.

râul Someș, localitatea Băbăsești, județul Satu Mare;

2. râul Someșul Mare, oraș Beclean, amonte punte Beclenuț, județul Bistrița-Năsăud;

3. râul Someșul Mare, amonte baraj de priză Mica, județul Cluj;

4. râul Lăpuș, amonte baraj de priză Cătălina, județul Maramureș.

• Administrația Bazinală de Apă Crișuri: 1.

valea Ier, localitatea Ianca, județul Bihor;

2. râul Barcău, localitatea Suplacu de Barcău, județul Bihor;

3. râul Crișul Negru, localitatea Tinca, județul Bihor.

La data prezentei informări, pentru secțiunile de intervenție din bazinul hidrografic Crișuri și bazinul hidrografic Someș-Tisa au fost făcute alocările financiare din cadrul Programului de investiții pe anul 2021 și au fost demarate procedurile pentru realizarea documentațiilor în faza studiului de fezabilitate și proiectului tehnic, pentru obiectivul de investiții „Secțiuni de intervenție la plutitori pe cursurile de apă administrate de Administrația Bazinală de Apă Crișuri și Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa“.

Totodată, în luna septembrie a.c. a fost pus în funcțiune stăvilarul de la Tulca, unde au fost prevăzute inclusiv utilaje automatizate pentru extragerea plutitorilor din albie, ceea ce va determina diminuarea cantității de deșeuri din bazinul hidrografic Crișul Negru.

În cadrul sesiunii au fost prezentate soluțiile proiectelor pentru secțiunile de intervenție din bazinele Someș-Tisa și Crișuri.

II.2.

Referitor la modul de realizare a hotărârilor cuprinse în Protocolul Sesiunii a XXXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, în contextul epidemiologic generat de COVID-19: Având în vedere evoluția epidemiologică generată de virusul COVID-19, părțile au convenit ca pentru aplicarea hotărârilor cuprinse în Protocolul Sesiunii a XXXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, în funcție de posibilități, să se asigure realizarea activităților conform Programului de lucru pentru anul 2021-2022, cu luarea în considerare a prevederilor naționale privind limitarea răspândirii virusului COVID-19. În măsura în care întâlnirile și activitățile din cadrul subcomisiilor de specialitate nu se pot desfășura în format fizic, acestea se vor realiza pentru fiecare parte pe teritoriul propriu sau în format online.

Anexa face parte integrantă din prezentul protocol.

Hotărârile prezentului protocol vor intra în vigoare după aprobarea lor de către guvernele celor două state, conform capitolului III articolul 10 punctul 5 al Acordului.

La data intrării în vigoare a hotărârilor prezentului protocol își încetează aplicabilitatea anexa nr. 7c a Regulamentului privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria, care reprezintă anexa nr. 3 la Protocolul Sesiunii a XXX-a, intrată în vigoare la data de 13 august 2019.

Prezentul protocol a fost semnat la Cluj-Napoca la 13 octombrie 2021, în câte două exemplare originale, fiecare în limba română și limba maghiară, toate textele fiind egal autentice.

Pentru partea română,

Simona Olimpia Negru

Pentru partea ungară,

Kovács Péter

ANEXĂ

la Protocolul Sesiunii a XXXII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Cluj-Napoca în data de 13 octombrie 2021

Anexa nr. 7.c.

la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Ungaria

Datele de bază ale forajelor pentru care se face schimbul de date

Din partea română se va transmite tabelul următor:

Nr. crt. Indicativ foraj Localitatea Codul EU al forajului (WISE) Codul corpului de apă subterană

Folosința terenului (CORINE LC)

Coordonate geografice (WGS’84)

Nivel teren (MB)

Adâncime foraj (m) Poziție filtru (m)

Anul începerii observațiilor

Frecvența

de măsurare

X Y Sup. Inf. Np/lună Chimism/an 1 F1 ord. II Atea RO025306246336 ROSO01 Teren arabil (211) 22.78581 47.87380 119,47 20,3 5,6 17,6 1972 10 2 2 F1 ord. II Tămășeni RO015320446561 ROSO01 Teren arabil (211) 23.09276 47.99702 127,81 28,0 5 24,5 1977 10 2 3 F1MA ord. II Bercu RO015312046409 ROSO01 Teren arabil (211) 22.88228 47.92373 121,47 70,0 4,3 46,1 1978 10 2 4 F1 ord. II Berveni RO025293346109 ROSO06 Pășune (231) 22.47614 47.76300 115,91 15,5 3,5 12,3 1973 10 2 5 F1 ord. II Scărișoara Nouă RO025277145926 ROSO06 Teren arabil (211) 22.23028 47.62151 143,82 25,6 12,4 21,5 1974 10 2 6 F1 Cenad RO045111244702 ROMU20 Teren arabil (211) 20.61232 46.13513 84,88 9,6 3,3 7,6 1967 10 2 7 F1 ord. II Șofronea RO045128345243 ROMU20 Teren arabil (211) 21.31263 46.28751 107,78 22,3 8,6 20,3 1972 10 2 8 F1 ord. II Variașu Mare RO045125345159 ROMU20 Teren arabil (211) 21.20481 46.26034 104,09 14,0 9,5 11,9 1973 10 2 9 F1 ord. II Rovine NV. ord. II RO045122445033 ROMU20 Teren arabil (211) 21.04036 46.23591 108,83 33,5 20,4 31,4 1973 10 2 10 F1 ord. II Șemlac RO045116744895 ROMU20 Teren arabil (211) 20.86072 46.18134 103,96 31,0 23 29 1971 10 2 11 F2 Cheresig RO035211145524 ROCR01 Pășune (231) 21.68727 47.03117 96,99 40,5 27,5 37,4 1974 10 2 12 F5 Vărșand RO035163245295 ROCR01 Teren arabil (211) 21.38341 46.60198 88,77 11,0 6,6 8,9 1967 10 2 13 F1 ord. II Curtuișeni RO035267345902 ROCR01 Teren arabil (211) 22.19671 47.53220 128,00 20,0 11 18 1971 10 2 14 F1 ord. II Săcuieni RO035246545820 ROCR01 Teren arabil (211) 22.08364 47.34545 103,50 15,0 5 10 1971 10 2 15 F2 Tămășeu RO035234445713 ROCR01 Teren arabil (211) 21.94148 47.23876 105,27 15,0 5 12,7 1967 10 2 16 F1 ord. II Santăul Mic RO035224645637 ROCR01 Teren arabil (211) 21.83829 47.15186 103,46 16,0 2,5 13,8 1972 10 2 17 F1 ord. II Cușteana RO035181945388 ROCR01 Teren arabil (211) 21.50636 46.76972 89,94 70,0 25 67 1976 10 2 18 F1 ord. II Ciumeghiu Sud RO035175945433 ROCR01 Teren arabil (211) 21.56455 46.71543 91,70 23,5 16,1 19,5 1975 10 2 19 F1 ord. II Siclău RO035151845270 ROCR01 Teren arabil (211) 21.34998 46.49921 95,52 25,0 5,1 19,9 1974 10 2

Frecvența transmiterii: prima dată până la data de 30 iunie 2006, apoi de câte ori au loc schimbări ale datelor de bază ale forajelor

Modul de transmitere: INHGA va stoca datele pe serverul FTP propriu și le va transmite pe serverul FTP de la OVF. Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al INHGA timp de 30 de zile.

Forma de transmitere: tabel excel

Din partea ungară se vor transmite tabelele următoare: Foraje pentru măsurători de nivel

Nr. crt. Indicativ foraj Localitatea Codul EU al forajului (WISE) Codul corpului de apă subterană

Folosința terenului (CORINE LC)

Coordonate geografice (WGS’84)

Nivel teren (MB) Adâncime foraj (m) Poziție filtru (m)

Anul începerii observațiilor Frecvența de măsurare

X Y Sup. Inf. Np/lună

1. 4337 Kispalád HUGWOAIG000 AIQ835 Localitate (112) 48,022467 22,838537 117,25 5,82 2,85 5,82 2001 înregistrat

2. 1660 Csengersima HUGWOAIF679 AIQ649 Localitate (112) 47,868509 22,726032 118,47 17,05 3,05 6,05 1974 înregistrat

3. 1627 Mérk-Vállaj-Pusztaterem HUGWOAII867 AIQ621 Pădure (324) 47,794867 22,308717 127,40 6,71 1,73 3,23 1953 înregistrat

4. 1644 Nyírbéltek HUGWOAII529 AIQ621 Pășune (231) 47,698385 22,125986 153,63 8,00 4,49 7,39 1953 înregistrat

5. 3614 Nyírlugos HUGWOAII544 AIQ620 Localitate (112) 47,694059 22,045582 159,12 11,50 5,50 7,00 1992 înregistrat

6. 2621 Fülöp HUGWOAIH905 AIQ620 Teren arabil (242) 47,632921 22,043671 150,95 6,02 4,83 6,02 1955 înregistrat

7. 2619 Nyírábrány HUGWOAII518 AIQ620 Localitate (112) 47,553095 22,023621 138,21 4,32 2,20 4,32 1935 2 x săptămână

8. 2648 Bagamér HUGWOAIH532 AIQ620 Teren arabil (242) 47,458077 21,993547 125,14 7,94 6,19 7,69 1954 înregistrat

9. 2662 Biharkeresztes HUGWOAIH615 AIQ596 Localitate (112) 47,130889 21,715375 97,76 6,39 2,86 5,86 1934 înregistrat

10. 2661 Berekböszörmény HUGWOAIH601 AIQ596 Localitate (112) 47,062842 21,679679 100,03 8,12 4,54 7,54 1954 înregistrat

11. 2647 Létavértes HUGWOAII298 AIQ579 Localitate (112) 47,379279 21,880641 115,26 8,82 5,45 8,45 1935 2 x săptămână

12. 2804 Biharugra HUGWOAIH617 AIQ596 Localitate (112) 46,969218 21,597877 93,58 6,90 5,05 6,55 1954 1 x săptămână

13. 2803 Geszt HUGWOAIH933 AIQ596 Teren arabil (243) 46,885598 21,577883 91,90 6,14 2,78 5,78 1943 2 x săptămână

14. 2981 Méhkerék HUGWOAIJ200 AIQ596 Localitate (112) 46,776126 21,446041 90,94 10,37 4,77 8,57 1985 1 x săptămână

15. 2822 Gyula HUGWOAIF883 AIQ596 Localitate (112) 46,646139 21,284083 88,69 3,03 0,81 2,31 1934 1 x săptămână

16. 2827 Nagykamarás HUGWOAIG099 AIQ605 Localitate (112) 46,465755 21,125146 96,93 6,06 2,62 5,54 1953 înregistrat

17. 2341 Kevermes HUGWOAIF961 AIQ605 Localitate (112) 46,415949 21,181916 99,31 7,00 2,25 5,25 1953 2 x săptămână

18. 2346 Kiszombor HUGWOAIG005 AIQ594 Localitate (112) 46,185706 20,42648 81,19 8,75 4,95 7,85 1954 înregistrat

19. 2348 Apátfalva HUGWOAIF544 AIQ594 Teren arabil (211) 46,188025 20,563754 87,66 9,26 7,30 8,70 1954 2 x săptămână

20. 2350 Nagylak HUGWOAIG101 AIQ594 Pășune (231) 46,189234 20,716194 89,58 7,99 5,18 6,68 1954 2 x săptămână

Foraje pentru măsurători de calitate

Nr. crt. Indicativ foraj Localitatea Codul EU al forajului (WISE) Codul corpului de apă subterană

Folosința terenului (CORINE LC)

Coordonate geografice (WGS’84)

Nivel teren (MB) Adâncime foraj (m) Poziție filtru (m)

Anul începerii observațiilor Frecvența de măsurare

X Y Sup. Inf. Chimism

21. Csaholc HUGWOACJ195 AIQ648 Teren arabil (211) 47,979958 22,72958 115,00 65,00 48,00 61,00 2006 anual

22. Gacsály HUGWOAME038 AIQ648 Pășune (211) 47,925792 22,74347 117,20 105,00 50,00 99,00 2006 anual

23. Csenger HUGWOAAZ048 AIQ601 Industrie (121) 47,840808 22,662313 118,61 80,00 74,00 69,00 2018 anual

24. Csenger HUGWOAIF790 AIQ600 Teren arabil (211) 47,818922 22,644314 116,50 8,90 7,40 8,40 2006 2 x an

25. Mérk HUGWOAIJ201 AIQ601 Teren arabil (211) 47,794295 22,403622 114,00 70,00 65,80 69,00 2006 anual

26. Terem HUGWOAII869 AIQ621 Pășune (231) 47,777524 22,27826 131,90 9,20 7,70 8,70 2006 2 x an

27. Nyíracsád HUGWOAIY314 AIQ619 Sat (111) 47,600631 21,970545 147,70 40,40 34,10 38,10 2012 anual

28. Vámospércs HUGWOACY916 AIQ619 Oras (111) 47,517498 21,912652 131,00 53,00 41,60 47,20 2006 anual

29. Létavértes HUGWOADC134 AIQ619 Sat (111) 47,39281 21,891552 116,00 60,00 40,00 53,00 2006 anual

30. Ártánd HUGWOAIH521 AIQ595 Szántó (211) 47,120511 21,786771 103,70 69,00 56,00 60,00 2006 anual

31. 4034 Sarkad HUGSGABE528 AIQ596 Szántó (211) 46,435685 21,245523 89,80 13,00 2,50 10,00 2020 2 x an

32. Sarkad HUGWOAII694 AIQ595 Industrie (121) 46,727642 21,385196 88,60 200,00 170,20 187,00 2006 anual

33. Gyula HUGWOACS971 AIQ593 Teren arabil (211) 46,631484 21,258659 87,90 130,00 86,00 121,00 2014 anual

34. Lökösháza HUGWOAIJ199 AIQ604 Teren arabil (211) 46,452588 21,252262 99,20 91,00 64,00 86,00 2006 anual

35. Dombegyház HUGWOAIF792 AIQ605 Teren arabil (211) 46,314654 21,097016 100,90 13,10 11,60 12,60 2006 2 x an

36. Battonya HUGWOADB031 AIQ604 Teren arabil (211) 46,274754 21,005292 100,50 60,00 57,00 59,00 2006 anual

37. Apátfalva HUGWOADC065 AIQ593 Teren arabil (211) 46,173396 20,589373 87,80 195,00 147,00 187,00 2008 anual

38. Kiszombor HUGWOAIG006 AIQ594 Teren arabil (211) 46,174293 20,468171 79,90 3,60 3,00 3,50 2006 2 x an

Frecvența transmiterii: prima dată până la data de 30 iunie 2006, apoi de câte ori au loc schimbări ale datelor de bază ale forajelor

Modul de transmitere: OVF va stoca datele pe serverul FTP propriu și le va transmite pe serverul FTP de la INHGA. Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al OVF timp de 30 de zile.

Forma de transmitere: tabel excel