Dosar nr. 2/244/2021 înregistrat la Judecatoria Husi

Rezumat:
Admite cererea formulată de reclamantul XXX?-Vasilică, în ceea ce priveşte îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul Sentin?ei civile nr. XXXţată de Judecătoria Hu?i în dosarul XXX nr. XXX, având în vedere că în considerente figurează altă cauză.
În temeiul art. 442 Cod proc. civilă se va citi corect:
â€Asupra acÅ£iunii civile de faţă:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Huşi sub nr. XXX, reclamantul MIRCEOIU IONUŢ-VASILICĂ, a chemat în judecată pe pârâta XXX, prin sentinţa ce o va pronunţa în cauză, să dispună:
- desfacerea căsătoriei părţilor, din culpa exclusivă a pârâtei;
- exercitarea autorităţii părinteşti în comun cu privire la minorul XXX-?tefan născut la data;
- stabilirea domiciliului minorului la cel al reclamantului şi obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreţinere în favoarea acestuia la veniturile actuale (salariul minim pe economie);
- revenirea pârâtei la numele avut înainte de căsătorie “Bugeagâ€.
În motivarea acţiunii, reclamantul a precizat că s-a căsătorit la data de, iar din convieţuire s-a născut XXX ?tefan la data de XXX. Înainte de căsătorie au avut o relaţie de aproximativ 2 ani cu pârâta. In vara anului 2016 parata a venit la reclamant in Germania unde a stat o perioada de aproximativ 6 luni pana când s-a născut fiul lor. După naşterea lui au plecat împreună in Romania, si au locuit la părinţii lui. Iar din anul 2019 au închiriat o garsoniera in mun. Husi, si au locuit împreună cu fiul lor. In luna mai 2019 reclamantul a plecat din nou la munca in Germania.
Problemele grave in căsnicie au apărut in anul 2020, când a fost sunat de către o vecina in luna mai si a fost informat ca soţul acesteia are o relaţie intima cu soţia sa, cei doi fiind surprinşi de care aceasta. Iniţial nu a crezut, însă la câteva zile vecina i-a trimis doua clipuri video din care reieşea faptul ca soţia sa si soţul acesteia se ţineau de mana si consumau băuturi alcoolice. In luna iunie 2020 a revenit in tara, si a stat circa o luna si jumătate a avut parte de multe scandaluri din partea soţiei. Pe fondul acestei relaţii extraconjugale, soţia sa a bănuit ca vecinii l-au informat despre aceasta aventura motiv pentru care s-a certat cu mai multe vecine din scara XXX, si a fost sancţionată de mai multe ori de către politie pentru tulburarea liniştii publice. In luna octombrie anul 2020 am revenit in tara, soţia era mult mai distanta fata de reclamant, ascundea telefonul mobil. In data de XXX a dorit sa discute serios cu acesta despre viitorul lor, discuţie la care au participat si părinţii lui, parata a devenit recalcitranta, adresându-le tuturor injurii, mu?când-o pe mama sa de mana.
Pârâta are foarte des crize nervoase tipa la copil, îl bruschează, îl loveşte, aflând de a vecini faptul ca l-a bătut si in fata blocului. Pe perioada căsătoriei aceasta a lucrat doar 7 luni de zile, el fiind cel care trimiteam sume mari de bani lunar acasă paratei. In cursul anului 2020 parata a încercat de mai multe ori să îl lovească, aceasta fiind foarte violenta fizic si verbal. Din data de XXX parata a plecat împreună cu fiul lor la mama acesteia in sat ?i?cani.
Consider că se impune încredinţarea spre creştere si educare a minorului la tată, deoarece mama nu se ocupa corespunzător de acesta, îl agresează fizic si verbal, nu are condiţii bune de a locui la bunicii materni.
În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art.373 lit.b), 383 pct. 3, art. 397, art.400, art. 402 Cod civil.
În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri, ancheta psiho-sociala, martori: XXX ?i XXX.
Cererea a fost legal timbrată cu XXX taxă judiciară de timbru, în conformitate cu art.15 lit.b) din OUG nr. XXX
Pârâta, legal citată în cadrul procedurii prealabile, a formulat întâmpinare ?i cerere reconven?ională.
Aceasta a arătat că s-au căsătorit la data de XXX, iar din relaţia lor a rezultat minorul XXX, născut la data de XXX. După oficializarea relaţiei noastre, întrucât reclamantul lucra in Germania, au hotărât sa îl urmez, locuind împreună in aceasta tara pentru o vreme. Au lucrat deopotrivă aici o anumita perioada, iar după naşterea copilului nostru au hotărât sa revină acasă, pentru a-i putea asigura acestuia un cămin stabil si liniştit. In acest sens, s-au stabilit in municipiul Husi, într-o garsoniera pe care hotărâse sa o achiziţioneze in timp.
Relaţia de familie a decurs in condiţii de normalitate pana când reclamantul a luat hotărârea de a se întoarce in străinătate, la lucru, pentru a lucra ca şofer de tir. De atunci, reclamantul a fost cel care s-a îndepărtat de mine si de familie, iar cu ocazia revenirilor sale in tara, era distant in relaţia cu mine, dar si indiferent si insensibil fata de problemele cu care ne confruntam.
Nu este adevărat ca as fi avut sau ca as avea o relaţie extraconjugala. Dimpotrivă, a fost întotdeauna o soţie devotata si responsabila si nu a dat curs nici măcar unor suspiciuni in ceea ce priveşte bunul mers al relaţiei noastre. Reclamantul este o fire extrem de geloasa, iar pe acest fond obişnuia sa provoace adeseori certuri, in cursul cărora î?i adresa XXX. Fără sa aibă o justificare, reclamantul î?i aducea fel de fel de reproşuri si acuzaţii, făcând referire la relaţii închipuite de el, cu diferiţi bărbaţi. Din cauza geloziei excesive, la un moment dat, reclamantul nu a fost de acord sa mearg la lucru, pentru a nu intra astfel in cont XXX.
Toate aceste discuţii aveau loc in prezenta copilului nostru, pe care reclamantul nu obişnuia sa îl protejeze, lucru cu care eu nu eram de acord. Ba, mai mult, pe lângă violenta verbala, reclamantul a manifestat si violenta fizica in mai multe rânduri, tot in prezenta copilului, motiv pentru care acesta din urma s-a speriat, rămânând cu amintirea acelor episoade.
Pe de alta parte, deşi nu ar fi vrut sa nu aducă in discuţie acest aspect, sunt nevoita sa precizez ca reclamantul are un comportament sexual deviant, in sensul ca făcea anumite lucruri in fata copilului si urmarea anumite filme, strict interzise minorilor, chiar si atunci când copilul se afla in preajma sa.
De asemenea, parte din problemele noastre au avut drept cauza intervenţia negativa a părinţilor reclamantului in relaţia noastră, eu nefiind agreata încă de la început de catre acestia. Deşi am discutat cu reclamantul acest aspect, el a refuzat sa ia atitudine, ramanand indiferent fata de ceea ce se întâmplă.
In ceea ce priveste afirmatia reclamantului cum ca as fi incercat sa il lovesc, apreciez ca este facuta doar cu scopul de a spori motivele de divort, in conditiile in care este greu de crezut ca eu as putea fi autorul unor acte de violenta exercitate impotriva unui barbat. Dimpotriva, eu am fost in mai multe randuri victima unor acte de violenta exercitate de catre reclamant, ultima oara chiar in perioada sarbatorilor de iarna, mai precis de Craciun, cand am fost lovita de acesta in parcarea magazinului Profi, din zona industriala. Ulterior, la doar cateva zile, am fost agresata de parintii reclamantului, dupa care reclamantul a schimbat incuietoarea de la usa de acces in locuinta comuna,
In acest context, a fost nevoita sa se mute, împreună cu copilul, la casa mamei mele, in comuna Hoceni, acolo unde ne-am stabilit si unde ne gospodărim si in prezent, având condiţiile unui trai normal.
In privinta copilului, este fara indoiala ca intre mine si acesta este o stransa relatie de afectiune si ca este foarte atasat de mine, el fiind dependent de mama. La fel de adevarat este ca imi petrec tot timpul cu minorul si ma ocup in mod exclusiv de el. Nu am un comportament violent cu minorul, asa cum afirma reclamantul, grija mea pentru copil fiind principala preocupare. In cresterea si ingrijirea copilului sunt ajutata financiar de fratii si surorile mele, care lucreaza in strainatate si care ma ajuta neconditionat. Cu toate ca am mijloacele necesare intretinerii minorului, sunt in cautarea unui loc de munca si a unei locuinte in municipiul Husi.
Avand in vedere aceasta situatie de fapt, nu pot fi de acord cu desfacerea casatoriei din culpa mea exclusiva, eu nefiind vinovata de destramarea relatiei noastre matrimoniale. Sunt insa de acord cu desfacerea casatoriei noastre prin acordul partilor, in baza dispozitiilor art. 373 lit. a Cod civil, daca si reclamantul va consimti in acest sens.
De asemenea, nu sunt de acord cu stabilirea locuintei minorului la reclamant, avand in vedere varsta sa frageda, inexistenta unei legaturi statornice cu tatal sau, dar si legatura stransa pe care o are cu mine si cu membrii familiei extinse. Stabilirea locuintei minorului la tata nu reprezinta o masura oportuna la acest moment, ba, mai mult, constituie un risc pentru copil, in conditiile in care reclamantul munceste in străinătate si este mereu plecat, neavand absolut nici o posibilitate de a se ocupa efectiv de copil.
In drept, dispozitiile art. 205-208 Cod procedura civila.
Raportat la toate considerentele invocate in cuprinsul intampinarii, intelege sa formuleze cerere reconventionala, solicitand, ca pe baza probelor ce se vor administra si prin hotararea XXX o veti pronunta, sa dispună:
-desfacerea căsătoriei încheiate intre noi la data de XXX si trecuta in XXX al Primăriei XXX sub numărul 199 din aceeaşi data, din culpa exclusiva a acestuia, in baza art. 373 lit. b Cod civil, coroborat cu art. 379 Cod civil;
-exercitarea in comun a autorităţii părinteşti asupra minorului XXX, născut la data de XXX, in baza art. 398 Cod civil;
-stabilirea locuinţei copilului minor la subsemnata, in baza art. 400 alin. 1 Cod civil;
-obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de creştere, învăţătură si pregătire profesionala ale minorului, funcţie de veniturile ce le realizează, in baza art. 402 alin. 1 Cod civil;
-revenirea mea la numele de familie purtat anterior încheierii căsătoriei, respectiv acela de Bugeag, in baza art. 383 alin. 3 Cod civil.
In drept, dispoziţiile art. 373 lit. b Cod civil, coroborat cu art. 379 Cod civil, art. 397 Cod civil, art. 400 alin. 1 C.civil, art. 402 alin. 1 Cod civil, art. 383 alin. 3 Cod civil si art. 933 C.proc.civila.
In dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri, ancheta psihosociala si martorii XXX ?i XXX.
Din materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:
Părţile s-au căsătorit la data de XXX, căsătoria lor fiind înregistrată în registrul stării civile al Primăriei Mun. Hu?i, jud. Vaslui, la nr. XXXşi dată, iar din relaţiile de căsătorie a rezultat naşterea unui copil, XXX-?tefan la data de XXX.
Din declara?iile martorilor XXX ?i XXX (ce au fost propuse de reclamant) a rezultat că cei doi s-au despăr?it în luna ianuarie 2021 chiar dacă înainte s-a încercat o împăcare a păr?ilor.
Din depozi?ia martorului XXX (mama reclamantului), rezultă că aceasta are o rela?ie tensionată cu pârâta deoarece aceasta a fost violentă la adresa XXX, după care s-a mutat cu chirie în ora?. Martora atestă existen?a unei legături a pârâtei cu martorul XXX, însă despre aceasta a arătat că a aflat de la reclamant ?i de la so?ia lui Tofan Cătălin.
XXX (cumnată cu mama reclamantului) a arătat că motivul pentru care cei doi divor?ează este rela?ia extraconjugală ini?iată de pârâtă cu Tofan Cătălin. Martora a arătat că este vecină pe scară cu familia Tofan ?i că fosta so?ie a acestuia i-a relatat despre rela?ia lui cu pârâta.
XXX propusă de pârâtă a arătat că existau neîn?elegeri între so?i deoarece interveneau socrii în via?a de familie a celor doi. Reclamantul era plecat la muncă străinătate iar pârâta a rămas acasă cu minorul. În luna decembrie 2020 tatăl reclamantului a exercitat violen?e fizice asupra pârâtei într-o parcare unde se afla de fa?ă ?i reclamantul care nu a intervenit, de fa?ă fiind ?i minorul. Părin?ii reclamantului nu mai sunt de acord cu căsătoria celor doi, iar reclamantul i-a luat cheile pârâtei de la apartament ?i nu a mai avut acces în acesta.
XXX Cătălin 9propus de pârâtă) a arătat că este vecin pe scara XXXărţile si uneori a mai stat de vorbă cu pârâta care i-a povestit faptul că reclamantul ii spunea că ea ar avea o relaţie cu el. El s-a întâlnit de mai multe ori cu reclamantul dar nu i-a reproşat niciodată nimic. In ziua de 30 decembrie 2020 a fost cont XXX. S-a întâlnit cu acesta la marginea oraşului de fa?ă fiind pârâta ?i părinţii reclamantului. Părinţii reclamantului i-au reproşat ca ar avea o relaţie cu pârâta, discuţia a degenerat in ceartă si a văzut când mama reclamantului a luat cheile paratei. De atunci parata nu mai locuieşte in apartament, copilul fiind la ea. După aproximativ 6 luni, cu insistente, parata a revenit in imobil pentru a-si lua o parte din lucruri. Reclamantul vine acasă odată la 3-5 luni in tara si sta cate 2-3 săptămâni. Uneori când stătea in fata blocului auzea scandal din apartamentul părţilor, reclamantul fiind cel care trântea si izbea. Ştiu ca parata se descurca cu minorul in creşterea acestuia, fiind ajutata si de fraţii ei. Parata era o femeie normala, neavând o fire violenta si se comporta in mod normal cu minorul. La începutul lunii decembrie 2021 au fost împreună cu copilul său la munte ?i cu parata împreună cu copilul, unde au locuit in camere diferite. Nu este adevărat ca a avut un conflict verbal cu parata in maşina când au fost la munte. Fiul său are vârsta de 16 ani.
Potrivit art.309 Cod civil, soţii îşi datorează reciproc respect, fidelitate şi sprijin moral. Ei au îndatorirea de a locui împreună.
Raportat la îndatoririle căsătoriei, instanţa aminteşte că ambii soţi au obligaţia de sprijin moral şi respect. Aceste îndatoriri constituie componentele esenţiale ale relaţiilor personale dintre soţi.
Potrivit art.373 lit.b) din Codul civil divorţul poate avea loc atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav şi iremediabil vătămate şi cont XXX căsătoriei nu mai este posibilă.
Prin natura sa, o căsnicie presupune ca soţii să hotărască de comun acord asupra locuinţei, asupra copiilor, să-şi respecte şi să-şi ajute partenerul, relaţia dintre soţi bazându-se pe fidelitate, încredere şi afecţiune reală.
Instanţa aminteşte că relaţiile specifice şi fireşti dintre doi soţi trebuie să se bazeze pe consensualism, încredere şi respect reciproc.
Conform art.373 lit.a) Cod civil, „DivorÅ£ul poate avea loc: prin acordul soÅ£ilor, la cererea ambilor soÅ£i sau a unuia dintre soÅ£i acceptată de celălalt soÅ£;â€
Iar art.379 alin.1) Cod civil prevede că: „În cazul prevăzut la art. 373 lit. b), divorÅ£ul se poate pronunÅ£a dacă instanÅ£a stabileÅŸte culpa unuia dintre soÅ£i în destrămarea căsătoriei. Cu toate acestea, dacă din probele administrate rezultă culpa ambilor soÅ£i, instanÅ£a poate pronunÅ£a divorÅ£ul din culpa lor comună, chiar dacă numai unul dintre ei a făcut cerere de divorţ…â€
Din coroborarea probelor administrate în dosar (înscrisuri ?i depozi?iile celor patru martori) rezultă că cei doi so?i fiind foarte tineri nu au ?tiut să facă fa?ă problemelor ivite pe parcursul căsătoriei, în rela?ia celor doi intervenind destul de mult părin?ii reclamantului. Faptul că reclamantul este mare parte din an plecat la muncă în străinătate, a generat discu?ii, părin?ii acestuia având o atitudine de control al pârâtei pe fondul unei lipse de comunicare, ceea ce a dus la tensionarea rela?iilor dintre păr?i. Nefiind suficient de maturi pentru a exista o comunicare ?i o lămurire a situa?iei fără a implica ?i pe alte persoane, este evident că la momentul de fa?ă rela?iile de căsătorie sunt profund viciate ?i că o cont XXX căsătoriei este practic imposibilă, câtă vreme nici unul din so?i nu a făcut eforturi în acest sens.
Instanţa văzând îndeplinite condiţiile prev.373 lit.a) Cod civil coroborate cu art.934 alin.2 Cod pr. civilă, apreciază întemeiat primul capăt de cerere formulat de reclamant, urmând a fi admis, astfel că va dispune desfacerea căsătoriei din culpa ambelor părţi.
Cu privire la nume, instanţa reţine că:
Potrivit dispoziÅ£iilor art.383 alin.3 Cod civil, referitor la efectele divorÅ£ului cu privire la raporturile nepatrimoniale dintre soÅ£i, conform cărora „Dacă nu a intervenit o înÅ£elegere sau dacă instanÅ£a nu a dat încuviinÅ£area, fiecare dintre foÅŸtii soÅ£i poartă numele dinaintea căsătorieiâ€.
AÅŸadar, cu privire la numele de familie pe care pârâta-reconvenientă urmează să-l poarte după divorÅ£, instanÅ£a va face aplicabilitatea prevederilor mai sus menÅ£ionate ÅŸi prin urmare, aceasta va reveni la numele de familie dinaintea căsătoriei, cel de „Bugeagâ€.
ÃŽn baza art.396 Cod civil „(1) InstanÅ£a de tutelă hotărăşte, odată cu pronunÅ£area divorÅ£ului, asupra raporturilor dintre părinÅ£ii divorÅ£aÅ£i ÅŸi copiii lor minori, Å£inând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum ÅŸi, dacă este cazul, de învoiala părinÅ£ilor, pe care îi ascultăâ€, dar ÅŸi dispoziÅ£iile art.397 din Codul civil potrivit cărora se stabileÅŸte „Exercitarea autorităţii părinteÅŸti de către ambii părinÅ£i.
Conform art.397 Cod civil, „După divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, afară de cazul în care instanţa decide altfel.
Aşadar, regula este aceea că, după divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi. Excepţie face situaţia prevăzută de art.398 cod civil, potrivit căruia dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi, situaţie în care celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului în care copilul este crescut şi educat.
În prezenta cauză nu s-a relevat nici un fel de împrejurări grave, din probele administrate nu a rezultat că există motive grave de impunitate în sarcina vreunuia din cei doi părinţi care să ducă instanţa la concluzia că interesul superior al celor trei copii minori reclamă exercitarea autorităţii părinteşti exclusive.
Faţă de aceste considerente, văzând dispoziţiile legale citate mai sus şi poziţia părţilor, instanţa apreciază că ambii părinţi sunt capabili să exercite autoritatea părintească faţă de minorul XXX-?tefan, neexistând motive întemeiate de a limita acest drept vreunuia dintre ei.
Urmează aşadar, să se dispună în temeiul art.263 şi 397 Cod civil ca autoritatea părintească privind minorul rezultat din căsătoria celor două păr?i, să se exercite de către ambii părinţi.
În ceea ce priveşte locuinţa minorului părţilor, potrivit art.400 Cod civil, instanţa stabileşte, odată cu pronunţarea divorţului, locuinţa copilului minor la părintele cu care locuieşte în mod statornic sau dacă până la divorţ copilul a locuit cu ambii părinţi, instanţa îi stabileşte locuinţa la unul dintre ei, ţinând seama de interesul său superior.
Conform art.30 alin.1 din Legea nr. XXX, copilul are dreptul să crească alături de părinţii săi şi nu poate fi separat de aceştia numai dacă acest lucru este impus de interesul superior al copilului.
Măsura stabilirii locuinÅ£ei minorului, instituită de dispoziÅ£iile art.496 Cod civil, poate fi luată de către instanÅ£a de tutelă, în condiÅ£iile în care părinÅ£ii nu locuiesc împreună. Potrivit art.496 XXX, „(1)Copilul minor locuieÅŸte la părinÅ£ii săi.(2) Dacă părinÅ£ii nu locuiesc împreună, aceÅŸtia vor stabili, de comun acord, locuinÅ£a copilului. (3) ÃŽn caz de neînÅ£elegere între părinÅ£i, instanÅ£a de tutelă hotărăşte, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială ÅŸi ascultându-i pe părinÅ£i ÅŸi pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. DispoziÅ£iile art. 264 rămân aplicabile.â€
Cei doi soţi nu s-au înţeles asupra acestui capăt de cerere, astfel încât instanţa pe baza probelor administrate, va stabili domiciliul XXX, având în vedere că în permanen?ă acesta a stat cu mama, de la despăr?irea în fapt, iar reclamantul lucrează în străinătate ?i în perioadele în care acesta ar fi plecat, minorul ar rămâne în grija bunicilor paterni.
Din probele administrate a rezulta că pârâta se ocupă de copilul minor, iar din înscrisurile depuse de reclamant a rezultat că acesta ăi trimite diferite sume de bani pentru cre?terea minorului. Minorul nu trebuie privat de aten?ia pe care i-o poate acorda mama în cre?terea ?i educarea acestuia, câtă vreme s-a dovedit că el nu a fost neglijat în perioada în care reclamantul s-a aflat la muncă în străinătate.
Desigur, legătura acestuia cu tatăl se poate restabili prin acordarea unui drept de vizită în situa?ia în care cei doi părin?i nu ajung la o în?elegere.
Referitor la raporturile patrimoniale dintre părinţi şi copii lor minori, după desfacerea căsătoriei, Codul civil în art. 402 pct.1 şi 2 prevede că fiecare părinte trebuie să cont XXX creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor, dispoziţiile privind obligaţia de întreţinere prevăzute de Titlul V din Codul civil (Legea nr. XXX), fiind aplicabile.
În cauză, cuantumul întreţinerii, conform art. 529 Cod civil, se stabileşte în raport XXX nevoia celui ce o solicită şi cu mijloacele de plată ale debitorului întreţinerii, astfel, când întreţinerea este datorată de părinte, aceasta se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii, cuantumul întreţinerii datorate copiilor, împreună cu întreţinerea datorată altor persoane, neputând depăşi jumătate din venitul net lunar al celui obligat, în speţă, fiind dovedită starea de nevoie a minorilor.
Aşadar, instanţa urmează să stabilească în sarcina reclamantului obligaţia de a cont XXX creşterea,educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a minorului, concretizată prin plata unei pensii lunare de întreţinere în cuantum total de XXX. Cuantumul pensiei a fost stabilit de instanţă prin raportare la venitul minim net pe economie în sumă de XXX (potrivit prevederilor HG. nr. XXX), deoarece din actele dosarul XXX nu rezultă că reclamantul ar fi angajată cu cont XXX muncă.
Faţă de considerentele de fapt şi de drept expuse, instanţa va admite în parte acţiunea reclamantului în cont XXX pârâta ?i cererea reconven?ională formulată de pârâta-reconvenientă împotriva reclamantului, conform dispozitivului sentinţei.
Va lua act că părÅ£ile nu au solicitat cheltuielile de judecată.â€.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. În cazul declarării apelului, cererea se va depune la Judecătoria Huşi.
Solu?ionată în cameră de consiliu ?i pronun?ată prin punerea solu?iei la dispozi?ia păr?ilor prin intermediul grefei instan?ei astăzi, XXX, în temeiul art. 402 Cod proc. civilă.

Rezumat:
Admite în parte acţiunea civilă formulată de reclamantul MIRCEOIU IONUŢ VASILICĂ, C.N.P.-, cu domiciliul XXX, C.N.P.-, cu domiciliul XXX în parte cererea-reconvenţională formulată de pârâta-reclamantă XXX în cont XXX-pârât MIRCEOIU IONUŢ VASILICĂ.
Potrivit art.373 lit.b) coroborat cu art.379 alin.1) XXX, declară desfăcută prin divorţ căsătoria părţilor încheiată la data de şi trecută în registrul stării civile al Primăriei mun. Huşi, jud. Vaslui, la nr. XXX, din culpă comună.
În baza art.397 XXX, dispune ca exercitarea autorităţii părinteşti privind minorul, născut la data de să se facă în comun, de ambii părinţi.
StabileÅŸte domiciliul XXX.
Obligă reclamantul-pârât să cont XXX creştere şi educare a minorului, urmând a achita pârâtei-reclamantei o pensie de întreţinere în cuantum de XXX lunar, începând cu data pronun?ării hotărârii ?i până la majoratul acestuia, suma de XXX lunar, dacă nu intervine vreo cauză legală de modificare sau stingere a obligaţiei.
Dispune revenirea pârâtei-reclamantei la numele avut anterior căsătoriei, de „Bugeagâ€.
Potrivit art.927 alin.4 CPC prezenta hotărâre se va comunica din oficiu la XXX de evidenţă a Persoanelor (Serviciul de stare civilă unde a fost încheiată căsătoria părţilor- respectiv din cadrul Primăriei mun. Huşi, jud. Vaslui) precum şi Registrului Naţional al Regimurilor matrimoniale.
Ia act că păr?ile vor solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul şi motivele de apel se depun la Judecătoria Huşi.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, XXX.

Rezumat:
Amână pronunţarea la data de XXX.
Pronunţarea se va face prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, XXX.

Rezumat:
Amână pronun?area din motive medicale la data de XXX. Pronunţarea se va face prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, XXX.

Rezumat:
Amână pronunţarea la data de XXX.
Pronunţarea se va face prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, XXX.

Rezumat:
administrare probe

Rezumat:
Avand in vedere lipsa titularului completului de judecata, acorda termen pentru a se asigura cont XXX.

Rezumat:
Admite cererea formulată de apărătorul pârâtei. Acordă termen în vederea administrării probei testimoniale.

Rezumat:
Admite probele solicitate. Acordă termen în vederea administrării probatoriului.