Dosar nr. 227/32/2018 înregistrat la Curtea de Apel Bacau

Rezumat:
XXX. XXX


ÃŽncheiere
XXX cererea de îndreptare eroare materială.
Dispune îndreptarea erorii materiale din considerentele sentinţei civile nr. XXX, în sensul că, în locul considerentelor ce privesc dosarul nr. XXX, ce au fost redate dintr-o eroare de redactare, se vor insera considerentele corespunzătoare dosarul XXX de faţă, după cum urmează:

„Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău sub nr. XXX/ 2018, reclamanta XXX în cont XXX pârâtul XXXării Regionale, Administraţiei Publice şi XXX (MDRAPFE) şi cu Agenţia pentru Dezvoltare Regională XXX – XXX pentru Programul Operaţional regional 2014 – 2020, a solicitat anularea Procesului verbal de constatare şi stabilire a creanţelor bugetare nr. XXXşi a Deciziei nr. XXX, prin care a fost respinsă contestaţia administrativă.
DeÅŸi părÅ£ile au făcut referire la decizia XXX menÅ£ionată sub nr. XXX, instanÅ£a constată că acest număr a fost indicat dintr-o eroare materială, numărul corect fiind 87, aÅŸa cum rezultă din menÅ£iunile acestui act aflat la fila 38 dosar XXX a fost determinată de semnul „ / †ce desparte numărul deciziei de data emiterii, care a fost interpretat eronat de ambele părÅ£i ca fiind cif XXX „1â€.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a încheiat cont XXX finanţare nr. XXX, având ca obiect "Dotare Clinică Medicală" şi că, prin procesul verbal contestat, pârâta a stabilit că proiectul era afectat de o neregulă, la momentul obţinerii finanţării, astfel că nu era eligibil. Pretinsa neregulă se referea la faptul că, în urma analizării datelor privind societăţilor în care sunt implicaţi administratorii şi asociaţii reclamantei (respectiv a raporturilor ce vizează societatea reclamantă şi XXX.) şi cumulării acestora în proporţie de 100% conform art. 6 alin. 7 din legea XXX, s-a reţinut că sunt încălcate dispoziţiile art. 4. alin 1 lit. a) din aceeaşi lege, media angajaţilor pe anii 2011-2013 fiind peste nouă angajaţi pentru fiecare an.
Reclamanta arată că a atacat acest proces verbal în procedura administrativă, contestaţia fiind respinsă prin decizia XXX, decizie XXX, în opinia reclamantei, nu este motivată, întrucât nu răspunde argumentelor invocate, ci se rezumă la a relua argumentele părţilor şi a concluziona că procesul verbal este temeinic
Considerând necesar, în acest context, să reitereze aspectele invocate atât în punctul de vedere ini?ial, cât şi în plângerea prealabilă, reclamanta arată următoarele:
1. În ceea ce priveşte faptul că reclamanta ar fi o întreprindere legată, prin raportare la societatea XXX., reclamanta subliniază că la momentul depunerii cererii de finanţate şi a declaraţiei privind încadrarea întreprinderii în categoria IMM-urilor, s-a considerat că reclamanta reprezintă o întreprindere autonomă având în vedere următoarele aspecte:
Deşi între cele două societăţi există o legătură pornind de la persoanele fizice care deţin calitatea de asociaţi, nu este îndeplinită a doua condiţie prevăzută de art. 4 ind. 4 alin. 4 din XXX, referitoare la desfăşurarea de activităţi în mod efectiv pe aceeaşi piaţă. Reclamanta susţine că serviciile medicale care urmau să fie prestate de către cele două societăţi nu erau identice şi nu erau situate în amonte sau în aval, XXX prestând servicii de spitalizare şi alte servicii al căror scop principal îl constituie îngrijirea medicală, respectiv, servicii de chirurgie plastică reparatorie, în timp ce reclamanta oferea servicii de chirurgie estetică, vizând ameliorarea aspectului fizic. Reclamanta susţine că sunt greşite concluziile din procesul verbal, în care se reţine că şi societatea XXX. oferea servicii de chirurgie estetică, aspect ce nu corespunde realităţii.
Prin urmare, reclamanta susţine că s-a considerat în mod greşit că, ar fi vorba de aceleaşi servicii şi de aceeaşi piaţă relevantă, serviciile nefiind interschimbabile sau substituibile, datorită caracteristicilor, preţurilor şi utilizării căreia acestea îi sunt destinate (2.1.A. - anexa 1.3.a. XXX).
Pe de altă parte, reclamanta este înregistrată ca fiind plătitoare de TVA din anul 2004, îXXX. este neplătitoare de TVA.
Având în vedere separarea de către legiuitor din punct de vedere fiscal a activităţilor ce urmau a fi prestate de către cele două societăţi, s-a considerat că nu există o legătură între acestea, în sensul prestării de servicii similare.
2. Cu privire la eligibilitatea proiectului, în mod greşit s-a reţinut faptul că numărul mediu de angajaţi pe anii 2011-2013 ar depăşi numărul de 9 angajaţi, necesar pentru a fi incluşi în categoria microîntreprinderilor.
Chiar dacă s-ar reţine că reclamanta nu reprezintă o întreprindere autonomă, în ceea ce priveşte condiţiile de eligibilitate a proiectului, acestea sunt îndeplinite şi în această situaţie.
Conform procesului verbal de constatare a neregulilor, s-a stabilit că în perioada 2011-2013 XXX a avut un număr de 0 angajaţi, iar societatea XXX. a avut un număr mediu de 10 angajaţi pe fiecare an, fiind avute în vedere informaţiile publicate pe site-ul XXX
În realitate, numărul angajaţilor societăţXXX a fost de sub 9 angajaţi, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 4 alin. 1 lit. a din legea XXX prin cumularea numărului de angajaţi de pe cele două societăţi, întrucât o parte din angajaţii societăţXXX.. ce au activat în perioada 2011-2013. au fost angajaţi cu program de lucru cu timp limitat, astfel că erau incidente dispoziţiile art. 5 alin. 1 şi 4 din Lege.
Reclamanta arată că, deşi a depus dovezi în faza administrativă, în actele cont XXX-a indicat motivul pentru care organele de cont XXX că documentele depuse în dovedirea programului de lucru cu timp limitat nu ar modifica situaţia constatată.
Or, având în vedere dispoziţiile art. 5 alin. 4 din legea XXX care indică cum trebuie calculat numărul de angajaţi (în cazul persoanelor angajate cu normă parţială), reclamanta susţine că în mod evident nu este depăşit numărul de 9 angajaţi, care să ducă la depăşirea limitei prevăzute pentru microîntreprinderi, astfel că neregula reţinută nu este incidentă.
În drept au fost invocate dispoziţiile articolul 51 din XXX, art. 7 şi următoarele din legea XXX, art. 4 şi art. 5 din legea XXX.
În dovedirea susţinerilor din acţiune, s-a administrat proba cu înscrisuri.
Pârâtul XXXării Regionale şl Administraţiei Publice (MDRAP), succesor în drepturi şi obligaţii al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi XXX (MDRAPFE) a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondate.
Pârâtul arată că, în urma analizei informaţiilor extinse furnizate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului prin adresa XXX, înregistrată la XXX cu nr. XXX, s-a constatat că asociaţii/administratorii beneficiarului deţin/au mai deţinut calităţi şi funcţii şi în cadrul altor firme în perioada XXX -XXX, perioadă în care, conform Ghidului solicitantului, aplicantul trebuia să îşi menţină condiţiile referitoare la statutul de micro- întreprindere, unul din criteriile de eligibilitate fiind ca solicitantul să fie societate comercială care se încadrează în categoria microîntreprinderilor, entităţi care au până la 9 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la XXX, echivalentul în lei, aşa cum rezultă din XXX.
În urma verificării documentelor solicitate, s-a constatat că asociaţii/administratorii beneficiarului deţin/au mai deţinut calităţi şi funcţii şi în cadrul altor firme în perioada vizată, XXX.06.2014, respectiv: XXX, XXX şi XXX, care îşi desfăşurau activitatea la adresa XXX, Nr. XXX, BACĂU şi deţineau coduri CAEN comune, autorizate în aceste locaţii, respectiv: 8610 - Activităţi de asistenţă spitalicească, 8622 - Activităţi de asistenţă medicală specializată, 8621 - Activităţi de asistenţă medicală generală, 8690 - Alte activităţi referitoare la sănătatea umană.
XXX principal al reclamantei este 8622 - Activităţi de asistenţă medicală specializată (autorizat la data de XXX), activitate pentru care s-a solicitat si | finanţarea conform pct. 2.2. „Locul de implementare a proiectului şi domeniul de activitate în care se realizează investiţia†- din Cererea de finanţare.
Având in vedere aspectele constatate, a fost analizată situaţia beneficiarului privind încadrarea acestuia în categoria IMM, în conformitate cu prevederile Legii nr. XXX, la data semnării cont XXX finanţare şi a respectării prevederilor Ghidului solicitantului cu privire la condiţiile de eligibilitate, unul din criteriile de eligibilitate fiind ca solicitantul să fie societate comercială care se încadrează în categoria microîntreprinderilor, respectiv să aibă până la 9 salariaţi şi o cif XXX anuală netă sau active totale de până la XXX, echivalentul în lei, aşa cum rezultă din XXX.
Pârâtul susţine că, faţă de împrejurarea că reclamanta şi XXX. Chelariu sunt întreprinderi legate, datele celor două firme se impun a fi cumulate, astfel că numărul total de salariaţi depăşeşte numărul maxim de 9, prevăzut pentru micro-întreprinderi; prin urmare, reclamanta nu putea beneficia de finanţarea nerambursabilă.
Pârâta Agenţia pentru Dezvoltare Regională XXX (ADRNE)a depus, la rândul său, întâmpinare, prin care a invocat lipsa calităţii procesuale pasive, având în vedere că ea a emis doar Suspiciunea de neregulă nr. XXX, dar nu are calitatea de emitent al actelor cont XXX acţiune.
Analizând cu prioritate excepţia invocată de pârâta ADRNE, curtea constată că această parte nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, întrucât această calitate revine autorităţii care a emis actele administrative ce fac obiectul cererii de chemare în judecată.
În speţă, instanţa a fost învestită cu analiza Procesului verbal de constatare şi stabilire a creanţelor bugetare nr. XXXşi a Deciziei nr. XXX, ambele acte fiind emise de către Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi XXX, iar calitatea pârâtei ADRNE, de parte în cont XXX finanţare, nu justifică judecata cauzei în cont XXX Agenţia.
Pe fondul cauzei, curtea constată următoarele:
Reclamanta este beneficiara unei finanţări nerambursabile din partea MDRAP, (prin AgenÅ£ia pentru XXX), în temeiul Cont XXX finanÅ£are nr. XXX, în cadrul Programului OperaÅ£ional Regional 2007 – 2013 Axa prioritară 4 „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional ÅŸi local†Domeniul major de intervenÅ£ie 4.3 „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilorâ€.
Prin adresa XXX, înregistrată la XXX cu nr. XXX, administratorii XXX, XXX şi XXX au solicitat acordul pentru fuziunea prin absorbţie a XXX de către XXX, solicitare care a condus la efectuarea de verificări din partea autorităţii pârâte, care au vizat încadrarea societăţii reclamante în categoria micro-întreprinderilor la momentul obţinerii finanţării şi menţinerea acestei încadrări pe perioada asumată prin contract.
XXX verbal de constatare şi stabilire a creanţelor bugetare nr. XXX, în urma verificărilor, că administratorii beneficiarului deţin sau au mai deţinut calităţi şi funcţii în cadrul altor firme, în perioada XXX – XXX respectiv: XXX, XXX şi XXX, XXX, care îşi desfăşurau activitatea la adresa XXX, Nr. XXX, BACĂU şi deţineau coduri CAEN comune, autorizate în aceste locaţii, respectiv: 8610 - Activităţi de asistenţă spitalicească, 8622 - Activităţi de asistenţă medicală specializată, 8621 - Activităţi de asistenţă medicală generală, 8690 - Alte activităţi referitoare la sănătatea umană, societatea reclamantă având cod CAEN principal 8622 - Activităţi de asistenţă medicală specializată.
Deşi a făcut referire la toate aceste societăţi, organul de control şi-a limitat analiza doar la relaţia dintre societatea reclamantă şi XXX, constatând că, în raport XXX actele suplimentare şi de informaţiile prezentate de beneficiar în actele depuse odată cu cererea de finanţare, există indicii că cele două firme ar fi putut fi legate la data depunerii cererii de finanţare, în raport XXX dispoziţiile art. 4 ind. 4 alin. 4 din XXX.
Pornind de la această premisă, pârâtul a verificat încadrarea reclamantei în categoria microîntreprinderilor, din perspectiva condiţiilor impuse de Ghidul solicitantului şi a stabilit că, în urma cumulării datelor celor două firme legate, rezultă că numărul de salariaţi este 10, ceea ce conduce la încadrarea reclamantei în categoria întreprinderilor mici.
În ceea ce priveşte prima constatare, privind faptul că cele două firme analizate ar fi legate, se impun următoarele precizări:
Potrivit art. 4 ind. 1 din XXX, „În funcţie de relaţia lor cu alte întreprinderi, raportată la capitalul sau la drepturile de vot deţinute ori la dreptul de a exercita o influenţă dominantă, pot exista 3 tipuri de întreprinderi:
a) întreprinderi autonome;
b) întreprinderi partenere;
c) întreprinderi legate.â€
Art. 4 ind. 4 defineşte întreprinderile legate astfel:
(1) Întreprinderile legate sunt întreprinderile între care există oricare dintre următoarele raporturi:
a) o întreprindere deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor celeilalte întreprinderi;
b) o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administraţie, de conducere ori de supraveghere a celeilalte întreprinderi;
c) o întreprindere are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu această întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia;
d) o întreprindere este acţionară sau asociată a celeilalte întreprinderi şi deţine singură, în baza unui acord cu alţi acţionari ori asociaţi ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor întreprinderii respective.
(2) Se prezumă că nu există o influenţă dominantă dacă investitorii prevăzuţi la alin. (3) al art. 4^2 nu sunt implicaţi direct sau indirect în conducerea întreprinderii respective, fără ca drepturile pe care le deţin în calitatea lor de acţionar sau asociat să fie prejudiciate.
(3) Sunt considerate întreprinderi legate şi întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise la alin. (1), prin intermediul uneia ori mai multor întreprinderi sau prin oricare dintre investitorii prevăzuţi la alin. (3) al art. 4^2.
(4) Întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă îşi desfăşoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeaşi piaţă relevantă ori pe pieţe adiacente.
(5) O piaţă adiacentă, în sensul prezentei legi, este acea piaţă a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piaţa în cauză.
Pârâtul a stabilit că XXX şi XXX ar putea fi firme legate la data depunerii cererii de finanţare, raportându-se la art. 4 ind. 4 alin. 4 din XXX, respectiv la situaţia asociaţilor / administratorilor şi a desfăşurării activităţii pe aceeaşi piaţă sau pe pieţe adiacente.
Dacă în ceea ce priveşte acţionarii şi administratorii celor două firme situaţia este evidentă, aceştia fiind comuni, în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii pe aceeaşi piaţă, pârâtul a stabilit în mod greşit că această condiţie ar fi incidentă.
Aşa cum a arătat reclamanta, chiar dacă ambele societăţi prestează servicii în zona medicală, reclamanta realizează intervenţii de chirurgie estetică, fiind plătitoare de TVA, iar XXX realizează servicii de chirurgie reparatorie, fiind scutită de plata TVA, astfel că serviciile nu sunt identice, interschimbabile sau substituibile, nu erau situate în amonte sau în aval unele faţă de celelalte, datorită caracteristicilor, preţurilor şi utilizatorilor cărora le erau destinate.
Însă, dincolo de acest aspect, se impune a sublinia că încadrarea celor două firme ca fiind întreprinderi legate nu constituie, în sine, o neregulă, având în vedere că prin XXX se stabileşte, la cap. II.1. „Criterii de eligibilitate†că unul dintre criterii este următorul:
Solicitantul este societate comercială sau societate cooperativă, care se încadrează în categoria microîntreprinderilor.
Sucursalele, agenţiile, reprezentanţele sau alte unităţi fără personalitate juridică nu sunt eligibile.
Solicitantul de finanţare va completa şi anexa la cererea de finanţare Declaraţia privind încadrarea întreprinderii în categoria IMM (din care să reiasă încadrarea în categoria microîntreprinderilor) conform Legii nr. XXX(vezi Anexa 1.5. la ghidul solicitantului). Recomandăm o atenţie sporită aplicării corecte a prevederilor XXX, în special în ceea ce priveşte identificarea întreprinderilor partenere sau legate cu întreprinderea solicitantă. Încadrarea datelor solicitantului (a numărului mediu anual de salariaţi şi a cif XXX) în pragurile prevăzute pentru microîntreprinderi se verifică abia după luarea în calcul a datelor aferente întreprinderilor partenere şi legate, identificate conform legii.
Prin urmare, condiţiile impuse solicitanţilor de finanţări nerambursabile nu interzic accesul la finanţare al unor întreprinderi legate, ci într-o astfel de situaţie se stabileşte doar că datele vor fi avute în vedere cumulat pentru firmele partenere sau legate. Cu alte cuvinte, faptul că două firme sunt legate este relevant din punct de vedere al finanţării numai dacă datele cumulate conduc la concluzia unei nereguli în obţinerea fondurilor.
În speţă, este relevant, aşadar, să se stabilească dacă datele cumulate ale celor două firme conduc la concluzia organului de control, în sensul că a fost depăşit numărul maxim de angajaţi prevăzut de lege.
Art. 4 alin. 1 lit. a din XXX defineşte microîntreprinderile ca fiind acele entităţi care au până la 9 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei.
În speţa de faţă s-a pus problema numărului de salariaţi (nu şi a cif XXX anumită valoare). Sub acest aspect, curtea constată că reclamanta a depus la dosar XXX cont XXX muncă ce au fost avute în vedere la control, acte din care rezultă că în perioada 2011-2013, la XXX au figurat, în total, 11 angaja?i (o parte – pe întreaga perioadă, o altă parte – pe interval limitat), iar 3 dintre aceşti au fost angajaţi cu timp limitat, de 2 ore pe zi (10 ore pe săptămână).
Conform art. 5 alin. 1 din Legea346/2004, "numărul mediu de salariaţi corespunde numărului mediu de persoane angajate în întreprindere în cursul anului, determinat pe bază lunară." iar conform alin. 4 al aceluiaşi articol, "salariaţii cu program de lucru corespunzător unei fracţiuni de normă vor fi incluşi în numărul mediu, proporţional cu timpul de lucru prevăzut în cont XXX muncă cu timp parţial."
Aplicând această normă legală situaţiei de fapt existente, astfel cum rezultă din actele depuse la dosar XXX reclamantă, rezultă că, chiar dacă am avea în vedere toate cele 11 persoane, din care 8 cu normă întreagă şi 3 cu normă redusă (doar 2 ore/zi), rezultă un număr mediu de până la 9 angajaţi.
DeÅŸi reclamanta a invocat acest aspect atât în contestaÅ£ia administrativă, cât ÅŸi în acÅ£iune, pârâtul nu a analizat în concret această apărare. Astfel, în cuprinsul procesului verbal, la punctul A, în cadrul căruia sunt analizate apărările beneficiarului, se menÅ£ionează că „prin observaÅ£iile comunicate au fost comunicate date ÅŸi informaÅ£ii neconcludenteâ€; or, în condiÅ£iile în care s-a reÅ£inut că societatea beneficiară a finanţării nu se mai încadra în categoria microîntreprinderilor, din perspectiva condiÅ£iei referitoare la numărul de salariaÅ£i, era esenÅ£ial ca pârâtul să analizeze în concret datele ÅŸi informaÅ£iile prezentate de reclamantă tocmai cu privire la angajaÅ£i ÅŸi care demonstrau, aÅŸa cum s-a arătat anterior, că era respectată această condiÅ£ie.
Pe de altă parte, instanţa constată că la acelaşi punct, organul de soluţionare a contestaţiei face referire la împrejurarea că s-au prezentat cont XXX muncă pentru personalul angajat la XXX, iar pentru XXX se evidenţiază zero salariaţi, situaţie în care nu rezultă cum a desfăşurat activitate reclamanta. Această constatare, deşi este perfect justificată, nu a fost reţinută ca temei al măsurii dispuse în procesul verbal, deşi în cuprinsul acestuia s-a evidenţiat că reclamanta figurează cu zero salariaţi. Prin urmare, simpla referire a pârâtului la această situaţie şi doar în analiza punctului de vedere al beneficiarului, nu poate fi reţinută ca neregulă, în lipsa unei statuări în fapt şi în drept din partea organului de control. Aşa cum am arătat anterior, pârâtul a constatat doar că, fiind vorba despre două întreprinderi legate, reclamanta nu se mai încadra în categoria microîntreprinderilor din perspectiva criteriului referitor la numărul maxim de angajaţi.
De asemenea, în cuprinsul Deciziei nr. XXX, de respingere a contesta?iei administrative, pârâtul nu a analizat, în concret, apărarea reclamantei, privind numărul de salariaÅ£i, astfel cum rezulta din actele depuse, ci s-a limitat să reia argumentele generale invocate în actul de control, arătând că „….structura de cont XXX observaÅ£iile formulate de către beneficiar ÅŸi din perspectiva unor elemente noi ÅŸi /sau documente justificative noi ÅŸi care să fie în legătură cu aspectele consemnate în proiectul actului de control ÅŸi a constatat că au fost comunicate doar propriile interpretări ale beneficiarului, care, de altfel, au avut drept rezultat constatarea nereguliiâ€. Ca urmare, în soluÅ£ionarea contestaÅ£iei s-a apreciat că nu poate fi reÅ£inută afirmaÅ£ia cont XXX, ce viza lipsa unei analiza a documentelor prezentate, reÅ£inându-se că s-a realizat o astfel de analiză.
Curtea constată că aceste constatări sunt lipsite de orice suport probator, întrucât din conţinutul actelor administrative contestate rezultă cu evidenţă că pârâtul nu a analizat în concret argumentele societăţii şi actele depuse privind numărul de salariaţi, ci a avut în vedere doar datele care au fost preluate de pe site –ul Ministerului Finanţelor, ignorând dispoziţiile art. 5 alin. 4 din XXX.
Prin urmare, decizia XXX soluţionare a contestaţiei nu corespunde exigenţelor legale privind motivarea actului administrativ, ce impun o analiză completă, efectivă şi circumstanţiată la aspectele particulare invocate de titularul contestaţiei.
Faţă de considerentele expuse, curtea constată că, în temeiul art. 51 alin. 2 din XXX, coroborat cu art. 8 alin. 1 şi art. 18 alin. 1 din XXX, se impune admiterea acţiunii formulate de reclamantă în cont XXX pârâtul XXXării Regionale, Administraţiei Publice şi XXX (MDRAPFE), urmând a anula Procesul verbal de constatare şi stabilire a creanţelor bugetare nr. XXXşi XXX
ÃŽn ceea ce priveÅŸte pârâta AgenÅ£ia pentru Dezvoltare Regională XXX – XXX pentru Programul OperaÅ£ional regional 2014 – 2020, acÅ£iunea va fi respinsă pentru lipsa calităţii procesuale pasive.â€
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică din XXX.

Rezumat:
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, faţă de care respinge acţiunea, pe acest considerent.
Admite acţiunea formulată de reclamantul XXX., în cont XXX pârâtul XXXării Regionale, Administraţiei Publice şi XXX.
Anulează Decizia XXXşi XXX constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. XXX, emise de pârât.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Recursul se depune la XXXău.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 29 noiembrie 2018.

Rezumat:
Amână pronunţarea la data de XXX.
Pronunţată în şedinţă publică, azi XXX.

Rezumat:
Pentru a fi depusă la dosarul XXX documentaţia care a stat la baza emiterii deciziei contestate, amână cauza şi acordă termen la data de 15 noiembrie 2018.

Rezumat:
Pentru a fi depusă la dosarul XXX documentaţia care a stat la baza emiterii deciziei contestate, amână cauza şi acordă termen la data de 18 octombrie 2018.