Opozitie cambiala. Exceptia de nedresare a protestului de neplata. Obligatie directa invocata de avalist

Pe calea opozitiei cambiale, avalistul a invocat exceptia obiectiva relativa vizand nedresarea protestului de neplata. Aceasta exceptie poate fi invocata doar de un debitor de regres, nu si de debitorul principal impotriva caruia beneficiarul are o actiune cambiala directa, iar exercitarea ei nu este supusa unor formalitati speciale, cum este cea a dresarii protestului.
                                                 
Decizia civila nr. 74/R din 07.02.2013 a Curtii de Apel Galati 

Prin sentinta civila nr.983/17.02.2012 a Judecatoriei Focsani jud. Vrancea s-au respins ca neintemeiate exceptiile privind prescriptia si cea privind nulitatea absoluta ca neintemeiate.
In motivare s-a retinut ca la data de 08.05.2009 SC G.I. SRL a emis Biletul la Ordin _.... pentru suma de 49.758,38 lei in favoarea intimatei, cu scadenta la 09.12.2009, avalizat de S.L. si girat de S.M. Biletul la Ordin avalizat a fost introdus la plata de intimata inclusiv in ultima zi respectiv 09.12.2009, cand a fost refuzat total la plata asa cum rezulta din Borderoul centralizator fila 16 si versoul filei 15 din dosar. Ulterior, la 07.01.2010, creditoarea intimata a trecut la executarea silita a Biletului la Ordin in discutie, motiv pentru care a formulat cerere la BEJ B.C. unde s-a format dosarul de executare nr. 39/2010. Urmare a cererii inregistrate sub nr.1233/231/2010, Judecatoria Focsani, prin incheierea din 03.02.2010, a incuviintat executarea silita a Biletului la Ordin _. emis la 08.05.2009 cu scadenta la 09.12.2009. Ulterior, la 09.02.2010, contestatorul a fost somat ca in termen de 1(una) zi libera sa achite suma datorata in valoare de 55.673,08 lei. A constatat ca potrivit art. 94 din Legea nr.58/1934 executarea girantilor si avalistului se prescrie in termen de un an de la data scadentei, care in cazul de fata este 09.12.2009, adica intimata trebuia sa valorifice Biletul la Ordin in perioada 09.12.2009-08.12.2010. A considerat ca toate actele de executare au fost indeplinite in termenul de 1 an. Prin cererile de la filele 20 si 24 din dosar, prin care creditorul a solicitat executorului judecatoresc continuarea executarii silite, s-a intrerupt cursul prescriptiei, astfel ca, si la momentul pronuntarii sentintei intimata se afla in termenul de 1 an al executarii silite a Biletului la Ordin. Cat priveste nulitatea Biletului la Ordin invocata de debitor a retinut Biletul la Ordin in discutie este emis de contestator ca reprezentant al SC G.I. SRL astfel ca, acesta nu-si poate invoca propria turpitudine, adica propria necunoastere sau rea credinta. Cauzele de nulitate invocate de debitorul au fost apreciate ca nefiind de natura esentiala, care sa faca neputinta de punere in executare a titlului executoriu reprezentat de Biletul la Ordin in discutie. Faptul ca debitorul emitent nu a mentionat cele aratate prin cererea precizatoare de la fila 38 din dosar nu este de natura a paraliza insusi titlul executoriu.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs in termen legal contestatorul S.L., aratand ca sentinta este nelegala si netemeinica, intrucat instanta de fond nu a interpretat corect textele legale retinute in considerentele hotararii atacate si invocate de catre contestator. Astfel, instanta de fond a retinut incidenta art. 94 din Legea nr.58/1934, insa a apreciat ca biletul la ordin trebuia valorificat in intervalul 9.12.2009-8.12.2010, cererile adresate executorului judecatoresc fiind de natura sa intrerupa cursul prescriptiei. Nu a tinut insa seama de faptul ca aceste cereri de continuare a executarii silite nu constituie acte de executare, ci numai actele indeplinite de executorul judecatoresc. Astfel, creditorul a formulat cerere de executare silita la data de 27.01.2010, la data de 3.02.2010 a fost pronuntata sentinta de incuviintare a executarii silite, iar la data de 9.02.2010 a fost emisa somatia de catre executorul judecatoresc. La datele de 6.08.2010, 2.02.2011 si 28.07.2011 au fost formulate doar cereri de continuare a executarii silite, fara ca acestea sa fie urmate de vreun act al executorului judecatoresc. Abia la data de 24.10.2011 executorul judecatoresc efectueaza un act de executare, respectiv o adresa de infiintare a popririi, la distanta de 1 an si jumatate de data primului act de executare. Referitor la nulitatea biletului la ordin, a aratat ca potrivit pct.509 din Norma BNR nr.6/1994 datorita caracterului formal al biletului la ordin, daca titlului ii lipseste vreuna dintre conditiile prevazute la art.104 din legea cambiei si a biletului la ordin, titlul este nul. Recurentul a invocat nulitatea absoluta a titlului, motivat de faptul ca biletului la ordin nu contine codul emitentului, conditie prevazuta la pct.9 al art.104 din Legea nr.58/1934. Referitor la nedresarea protestului, a aratat ca in conformitate cu art.66 si urma, coroborat cu art.49 alin 3 din Legea nr.58/1934, lipsa acestuia are ca efect decaderea SC U.C. SRL din dreptul de a actiona impotriva contestatorului avalist.
Prin decizia civila nr. 577/31.05.2012, Tribunalul Vrancea a respins ca nefondat recursul declarat de recurentul S.L.
In motivarea deciziei s-a retinut ca s-au invocat de catre recurent doua articole de lege in sustinerea acestui motiv de recurs, respectiv  art.94 din Legea nr.58/1934 si art.389 alin 1 din codul de procedura civila. Cele doua texte de lege susaratate se refera la institutii total diferite, primul la prescriptia dreptului de a cere executarea silita, iar cel de-al doilea la perimarea executarii silite. Niciuna dintre cele doua sanctiuni nu este insa incidenta in prezenta cauza. Asa cum corect a retinut si instanta de fond, pentru a opera prescriptia prevazuta de art. 94 din Legea nr.58/1934, este necesar ca biletul la ordin sa nu fi fost pus in executare in termen de 1 an de la data scadentei. Este vorba despre omisiunea creditorului de se adresa trasului in termenul prevazut de acest text legal si executorului judecatoresc, in cazul in care acesta este refuzat la plata de catre tras. Ori, in speta biletul la ordin trebuia valorificat in perioada 09.12.2009-08.12.2010, fiind  introdus la plata de intimata in ultima zi, respectiv 09.12.2009, data inscrisa pe titlu ca fiind data scadentei. La data de 07.01.2010 creditoarea intimata a trecut la executarea silita a Biletului la Ordin in discutie, motiv pentru care a formulat cerere la BEJ B.C. unde s-a format dosarul de executare nr. 39/2010. Este clar ca, asa cum reiese din succesiunea datelor indicate mai sus, nu se poate vorbi despre intervenirea prescriptiei dreptului de a cere executarea silita, materializata prin executarea avalistului. Nici perimarea executarii silite nu a operat, avand in vedere ca potrivit art. 389 alin 1 din codul de procedura civila aceasta intervine in cazul in care creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la data indeplinirii oricarui act de executare, fara sa fi urmat alte acte de urmarire. Nici motivul legat de nulitatea biletului la ordin nu poate fi primit. Este adevarat ca art.104 pct.9  din Legea nr.58/1934 prevede ca biletul la ordin trebuie sa cuprinda codul emitentului, respectiv un numar unic de identificare preluat din documentele de identificare sau de inregistrare ale emitentului. Insa punctul 9 al art. 104 a fost introdus de pct. 3 al articolului unic din Legea nr. 163 din 8 mai 2009, publicata in Monitorul Oficial nr. 322 din 14 mai 2009. Biletul la ordin a fost emis inainte de intrarea in vigoare a acestei modificari a art.104 din Legea nr.58/1934, respectiv la data de 8.05.2009, iar legea de modificare a intrat in vigoare la 3 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial, respectiv la data de 17 mai 2009. Asadar, nulitatea prevazuta de textul de lege nou introdus nu poate fi aplicata unui act juridic incheiat inainte de intrarea in vigoare al legii, in caz contrar incalcandu-se principiul conform caruia actul juridic este guvernat de legea in vigoare la momentul incheierii sale. Referitor la nedresarea protestului, instanta retine ca in conformitate cu prevederile Legii nr.58/1934 protestul este o formalitate prealabila inceperii executarii silite, fara de care nu se poate purcede la aceasta executare. In cauza, nu s-a contestat de catre recurent incheierea prin care s-a investit cu formula executorie Biletului la Ordin __. emis la 08.05.2009 cu scadenta la 09.12.2009. Asa cum prevede art.399 alin 2/1 din codul de procedura civila contestatia la executare poate fi formulata de persoana interesata si impotriva incheierii prin care s-a dispus investirea cu formula executorie, fara indeplinirea conditiilor legale. Cum in cauza nu s-a atacat cu contestatie la executare si aceasta incheiere, instanta nu mai putea sa analizeze aceasta aparare.
Impotriva deciziei amintita mai sus a formulat recurs S.L., iar prin decizia civila nr. 404/31.07.2012 a Curtii de Apel Galati a fost admis recursul, casata decizia civila nr. 577 si trimisa cauza spre rejudecare la aceeasi instanta, retinandu-se, in esenta, ca cea de-a doua instanta a realizat o calificare gresita a caii de atac, ce trebuia sa fie apel.
Pricina a fost reinregistrata pe rolul Tribunalului Vrancea in data de 20.08.2012 sub nr. 15540/231/2011*, fiind solutionata conform dezlegarii in drept impusa de instanta de recurs.
Prin decizia civila nr.223/2012 a Tribunalului Vrancea s-a respins ca nefondat apelul promovat de S.L. Pentru a decide astfel, instanta  a retinut urmatoarele:
Cu titlu preliminar, Tribunalul a subliniat ca desi prima instanta a inteles sa se pronunte asupra chestiunii prescriptiei si a nulitatii (inclusiv) prin respingerea acestora pe calea exceptiei, instanta a retinut ca ceea ce s-a ridicat de catre contestator nu reprezinta veritabile exceptii procesuale in sensul Codului de procedura civila, ci aparari de fond, motive de nulitate, respectiv de nelegalitate de drept substantial.
Scopul formularii exceptiilor procesuale de procedura sau de fond, conform art. 137 C.p.c, consta in intarzierea solutionarii fondului litigiului sau in respingerea sau anularea cererii. Or, dupa cum se poate observa, prin invocarea nulitatii biletului la ordin sau a prescriptiei executarii silite nu se urmareste nici intarzierea solutionarii cererii introductive, nici respingerea sau anularea acesteia, ci, din contra, solutionarea pe fond a acesteia, in sensul admiterii sale. In aceste conditii, instanta constata ca analiza va viza aceste critici strict ca aparari de fond. Cum prima instanta a realizat o analiza similara, nu se poate pune in discutie anularea sau schimbarea sentintei apelate pentru un atare motiv.
Prima categorie de critici formulata de apelant in fata primei instante vizeaza valabilitatea biletului la ordin seria _.. emis la 08.05.2012 de SC G.I. SRL si scadent la 09.12.2009 si avand ca avalizat pe S.L.
In aceasta privinta, Tribunalul a notat ca mandatarul avocat al contestatorului a indicat la ultima infatisare ca intelege sa renunte la motivul de apel privind nulitatea biletului la ordin. Cu toate acestea, vazand autonomia acestei solicitari (ce reprezinta un motiv de opozitie la executare), precum si lipsa unui mandat special care sa fi fost oferit de contestator aparatorului sau pentru a efectua un atare act procesual de dispozitie, Tribunalul a examinat inclusiv aceasta critica.
In primul rand, Tribunalul a retinut ca dispozitiile art. 104 pct. 9 din Legea nr.58/1934 prevad ca biletul la ordin trebuie sa cuprinda codul emitentului, respectiv un numar unic de identificare preluat din documentele de identificare sau de inregistrare ale emitentului.
Cu toate acestea, Tribunalul constata ca punctul 9 al art. 104 a fost introdus de pct. 3 al articolului unic din Legea nr. 163 din 8 mai 2009, publicata in Monitorul Oficial nr. 322 din 14 mai 2009.
Biletul la ordin a fost emis anterior intrarii in vigoare a acestei modificari a art.104 din Legea nr.58/1934, respectiv la data de 08.05.2009, iar legea de modificare a intrat in vigoare la 3 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial, respectiv la data de 17.05.2009.
Drept consecinta, nulitatea prevazuta de textul de lege nou introdus nu poate fi aplicata unui act juridic incheiat inainte de intrarea in vigoare a legii, in caz contrar incalcandu-se principiul constitutional al neretroactivitatii legii civile.
In concluzie, aceasta critica este in mod manifest nefondata.
In al doilea rand, vazand critica relativa la nedresarea protestului, Tribunalul a retinut ca in conformitate cu prevederile Legii nr. 58/1934 protestul este o formalitate prealabila inceperii executarii silite, fara de care nu se poate purcede la executare.
Cu toate acestea, Tribunalul a notat ca in aceasta pricina nu s-a contestat de catre recurent incheierea prin care s-a investit cu formula executorie Biletului la Ordin _..emis la 08.05.2009 cu scadenta la 09.12.2009.
 Or, in conformitate cu art. 399 alin 2¹ C.p.c. contestatia la executare poate fi formulata de persoana interesata si impotriva incheierii prin care s-a dispus investirea cu formula executorie, fara indeplinirea conditiilor legale. Cum in cauza nu s-a atacat cu contestatie la executare si aceasta incheiere, Tribunalul nu mai poate analiza aceasta critica.
In al treilea rand, Tribunalul a constat ca:
• Desi rubrica moneda nu este completata, din paragraful subsecvent se poate lesne observa ca suma de bani pentru care biletul la ordin a fost emis este in lei;
• Critica relativa la lipsa mentiunii privind "ce reprezinta valoarea" este in mod manifest neintemeiata cat timp nu rezulta dintr-o atare omisiune existenta vreunei vatamari pentru contestator;
• Aceleasi consideratiuni sunt valabile si pentru necompletarea rubricilor "stipulat" si "numarul exemplarelor".
Vazand si prevederile art. 34, 35 si 104 din Legea nr. 58/1934, in forma activa la momentul emiterii biletului la ordin, Tribunalul a retinut ca niciuna dintre omisiunile mai sus indicate, astfel cum au fost invederate de contestator, nu este sanctionata de lege cu sanctiunea nulitatii. Admitand incidenta acestei sanctiuni insa, Tribunalul a constat ca aceasta nu poate fi decat una virtuala si conditionata de vatamare. Cum ultimul aspect nu a fost nici alegat si nici nu rezulta din probele administrate sau pe cale de deductie, critica este nefondata.
Cea de-a doua categorie de critici vizeaza aspecte ce tin de executarea titlului executoriu.
In primul rand, cu privire la sustinerea contestatorului conform careia a intervenit prescriptia executarii biletul la ordin, Tribunalul retine ca in data de 08.05.2009 SC G.I. SRL a emis Biletul la Ordin _. pentru suma de 49.758,38 lei in favoarea intimatei, cu scadenta la 09.12.2009, avalizat de S.L. si girat de S.M. Biletul la Ordin avalizat a fost introdus la plata de intimata in ultima zi respectiv 09.12.2009, cand a fost refuzat total la plata asa cum rezulta din Borderoul centralizator fila 16 si verso-ul filei 15 din dosar.
La 07.01.2010, creditoarea a procedat la executarea silita a Biletului la Ordin, formuland cerere la BEJA B.C. si S.D. unde s-a format dosarul de executare nr. 39/2010.
Urmare a cererii inregistrate sub nr.1233/231/2010, Judecatoria Focsani jud. Vrancea, prin incheierea din 03.02.2010, a incuviintat executarea silita a Biletului la Ordin _., emis la 08.05.2009, cu scadenta la 09.12.2009.
La 09.02.2010, contestatorul a fost somat ca in termen de 1(una) zi libera sa achite suma datorata in valoare de 55.673,08 lei.
Pornind de la aceste elemente de ordin faptic, retinute de altfel de o maniera judicioasa inclusiv de catre prima instanta, Tribunalul noteaza ca in lumina art. 94 alin. 2 din Legea nr. 58/1934: "Actiunile posesorului impotriva girantilor si impotriva tragatorului se prescriu printr-un an socotit de la data protestului facut in timp util sau de la data scadentei in caz de stipulatiune, fara cheltuieli.".
Textul citat are in mod neindoielnic in vedere exclusiv acele actiuni ce sunt la indemana posesorul biletului la ordin impotriva inclusiv a avalizatului, privit ca debitor cambial nu insa si posibilitatea demararii fazei executionale.
In aceasta privinta, Tribunalul noteaza ca are a fi realizata o distinctie neta intre cele doua notiuni indicate in paragraful anterior, respectiv actiune, pe de o parte si executare silita,  pe de alta parte.
Admitand ca actiunea reprezinta un ansamblu de mijloace procesuale prin care se poate realiza protectia judiciara a drepturilor subiective si a situatiilor juridice ocrotite de lege, aceasta materializandu-se in notiunea de "proces" prin formularea cererii de chemare in judecata, Tribunalul retine ca executarea silita reprezinta o procedura prin intermediul careia creditorul constrange prin forta statului pe debitorul sau sa isi execute obligatiile.
In aceeasi linie de idei, Tribunalul a retinut ca intre mijloacele de valorificare a drepturilor ce izvorasc dintr-un bilet la ordin se inscriu deopotriva actiunile specifice acestei materii, directe sau de regres, cat si posibilitatea de a se uza de executarea silita.
In consecinta, daca pentru a uza de dreptul la actiune este necesar ca posesorul sa respecte termenul de 6 luni prescris de art. 94 alin. 2 din Legea nr. 58/1934, pentru a demara executarea silita, in lipsa unor norme legale derogatorii, se vor aplica dispozitiile art. 405 alin. 1 C.p.c. care prevad un termen de 3 ani inauntrul caruia poate fi ceruta executarea silita.
In aceste conditii, Tribunalul a apreciat ca partea intimata a respectat termenul de prescriptie impus de lege.
Chiar admitand teza contrara, propusa de apelant, conform careia termenul de prescriptie a executarii este de un an, Tribunalul a retinut ca cererea de executare a fost formulata cu respectarea acestuia. In aceasta privinta, au a fi retinute ca momente de referinta: ziua de incepere a curgerii termenului - scadenta obligatiei de plata (09.12.2009) si ziua introducerii cererii de executare (07.01.2010).
In al doilea rand, vazand sustinerea apelantului conform careia a intervenit perimarea executarii silite, Tribunalul constata ca in lumina art. 389 C.p.c.: "Daca creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la data indeplinirii oricarui act de executare, fara sa fi urmat alte acte de urmarire, executarea se perima de drept si orice parte interesata poate cere desfiintarea ei".
Este de notat ca in lumina acestei norme legale perimarea apare ca o sanctiune in contra creditorului pasiv, care a lasat sa treaca 6 luni de la data indeplinirii oricarui act de executare.
Pentru a nu fi retinuta insa pasivitatea creditorului si, implicit, pentru a nu se aplica sanctiunea perimarii, este necesar ca partea creditoare (intimatul) sa fi urmat "acte de urmarire".
Codul de procedura civila nu defineste in mod expres aceasta expresie insa, in mod neindoielnic, realizand o interpretare gramaticala a sintagmei precum si una sistematica a normelor legale inserate de legiuitor in Carta a V-a a Codului de procedura civila, rezulta ca nu poate fi pus semnul egalitatii intre actele de urmarire si actele de executare.
Daca privitor la cea de-a doua categorie nu exista niciun dubiu ca indeplinirea acestora reprezinta o obligatie ce incumba in principal executorului judecatoresc, ca principal actor judiciar in faza executionala, actele de urmarire pot fi apreciate ca acele manifestari de vointa univoc realizate de catre creditor in sensul continuarii fazei de executare silita.
In acest sens, instanta constata ca ulterior somatiei din luna februarie a anului 2010 (urmata de comunicarea acesteia) executorul judecatoresc nu a mai indeplinit niciun act de executare pana in data de 24.10.2011 (fila 27 dosar de fond).
Cu toate acestea, este de observat ca partea creditoare nu a ramas in pasivitate in acest interval temporal, formuland trei cereri scrise (filele 24-26 din dosarul de fond), adresate executorului judecatoresc si incluse de acesta in dosarul de executare, cereri prin care a solicitat ca executorul sa continue executarea silita in dosarul nr. 39/2010. Vazand si datele la care au fost formulate aceste cereri, rezulta ca nu a trecut intre ele, precum si intre ele si actele de executare anterioare sau posterioare, intervale de timp mai mari de sase luni.
In egala masura, Tribunalul a subliniat ca existenta valabila a acestor cereri de continuare a executarii silite nu a fost tagaduita de vreuna dintre parti, fiind insa confirmata de executorul judecatoresc prin trimiterea inscrisurilor in cadrul dosarului de executare.
In egala masura, Tribunalul a constat ca fara indoiala atari manifestari ale creditorului in cadrul fazei executionale reprezinta acte de urmarire ce denota pozitia activa a acestuia. De asemenea, prin atari "actiuni" rezulta inexistenta unei "pasivitati",eventual culpabile, care sa poata fi imputata creditorului.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs contestatorul S.L. care a criticat decizia instantei de apel, in principal, sub urmatoarele aspecte:
1) A reiterat exceptiile prescriptiei dreptului material la actiune si perimarii cererii de executare silita, apreciind ca atata timp cat executorul nu a facut acte de executare, nu are relevanta conduita creditorului;
2) A sustinut ca SC U.C. SRL era decazuta din drepturile de regres impotriva sa, deoarece nu a dresat protestul de neplata in termenul prevazut de lege, prin executorul judecatoresc si nu l-a inregistrat in registrul de proteste al judecatoriei. A invocat dispozitiile art.66 si urmatoarele, art.51 alin.1 si art. 49 alineat 3 din Legea nr.58/1934.
In concluzie, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei si, in rejudecare, admiterea contestatiei si a opozitiei la executare.
Prin decizia civila nr. 74/R din 07.02.2013 a Curtii de Apel Galati s-a respins ca nefondat recursul din urmatoarele considerente:
Primul motiv de recurs vizeaza modul de solutionare a contestatiei la executare, in timp ce al doilea vizeaza opozitia la executare.
          1) In mod corect au stabilit instantele de fond ca executarea silita nu s-a perimat si ca nu s-a implinit termenul de prescriptie al executarii silite. In aceasta faza procesuala, curtea verifica doar  aplicarea corecta a legii la situatia de fapt stabilita de Tribunalul Vrancea.
Astfel, a retinut instanta in motivarea deciziei din apel, ca ulterior somatiei din  luna  februarie  2010, executorul  judecatoresc  a  stat  in  pasivitate, dar in tot acest  interval,  creditorul  a  trimis  3  cereri  de  continuare  a  executarii silite (la datele de 06.08.2010, 01.02.2011 si 28.07.2011).
Raportat  la  aceasta situatie  de  fapt, Tribunalul a aplicat corect dispozitiile articolului  389  cod  procedura  civila  potrivit  carora  "daca creditorul a lasat sa treaca  6  luni  de la data indeplinirii oricarui act de executare, fara sa fi urmat alte acte  de urmarire, executarea se perima de drept si orice parte interesata poate cere desfiintarea ei.
Institutia   perimarii   executarii,   ca   si   perimarea   actiunii,  contribuie  la cresterea diligentei creditorului si are rolul  de accelerare a procedurii judiciare in vederea lamuririi raporturilor dintre parti.
Din aceste considerente, in practica judiciara se apreciaza ca e suficienta manifestarea diligentei creditorului de continuare a procedurii, chiar daca nu a intervenit vreun act de executare,  deoarece cererea creditorului, ca act de procedura, intrerupe perimarea executarii, asa cum se intrerupe si perimarea actiunii, potrivit articolului 249 cod procedura civila.
Raportat la acest mod de solutionare a exceptiei de perimare a executarii silite si solutia data exceptiei de prescriptie a executarii silite este corecta, in conditiile in care termenul de prescriptie a inceput sa curga la data scadentei (9.12.2009), iar cererea de executare silita a fost formulata la data de 7.01.2010. Si al doilea motiv de recurs este nefondat. Pe calea opozitiei cambiale, contestatorul a invocat faptul ca  SC U.C. SRL era decazuta din drepturile de regres impotriva sa, deoarece nu a dresat protestul  de neplata in termenul prevazut de lege, prin executorul judecatoresc si nu l-a inregistrat in registrul de proteste al judecatoriei, fiind astfel incalcate dispozitiile articolelor art. 66 si urmatoarele, atr. 51 alin.1 si art. 49 alineat 3 din Legea 58/1934.
Prin  urmare,  a  inteles  sa  invoce  exceptia obiectiva relativa care vizeaza lipsa  de  validitate   a  obligatiei  cambiale,  datorata  neindeplinirii  conditiilor  si formelor legale pentru exercitarea actiunilor cambiale.
Neindeplinirea obligatiilor de diligenta pe care legea le impune posesorului cambiei   si   care   constau   in  anumite  formalitati  -  cum  sunt  cele  ce  vizeaza prezentarea   la   plata  si    nedresarea  protestului  in  caz  de  refuz  de  plata  este sanctionata cu decaderea din actiunea de regres.
Aceasta   exceptie   poate   fi   ridicata   doar   de   debitorii   de  regres,  nu si  de debitorii principali, asa cum rezulta din dispozitiile articolului 47 alineatul 1din Legea nr.58/1934.
In speta, contestatorul S.L. este un debitor principal si nu un debitor  de  regres,  iar  impotriva  sa  beneficiarul  biletului  la  ordin are o actiune cambiala  directa,  iar  exercitarea  ei nu este supusa unor formalitati speciale, cum este cea a dresarii protestului.
Din continutul biletului la ordin rezulta clar ca S.L., administratorul  emitentei  SC  G.I.  SRL a semnat biletul la ordin, in calitate  de  avalist.  In  conditiile  in  care  in biletul la ordin nu se mentioneaza in favoarea  cui  a fost dat avalul, el se considera ca a fost dat in favoarea emitentului (articolul  107  din  lege.  Prin  avalul  dat  in  favoarea emitentului, avalistul si-a asumat o obligatie directa, astfel incat beneficiarul nu mai este obligat sa indeplineasca formalitatile necesare actiunii in regres.
Din  aceste  considerente,  dispozitiile  articolelor  49 alin  3,  51 si  66  din Legea  nr.58/1934  vizand  dresarea  protestului  de  plata,  invocate  in  sustinerea recursului, nu sunt aplicabile in speta, in conditiile in care avalistul emitentului nu este un debitor de regres, ci un debitor principal.