Delapidare. Despagubiri morale pentru pierderea clientilor

Prin sentinta penala nr. 2113/11.12.2012 a Judecatoriei Focsani s-a dispus, in baza art. 215 ind. 1 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. si art. 74 lit. a, b si c C.pen., in referire la art. 76 lit. d C.pen., condamnarea inculpatului L.N. la o pedeapsa de 10 luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de delapidare. In baza art. 290 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. si art. 74 lit. a, b si c C.pen., in referire la art. 76 lit. e C.pen., a fost condamnat acelasi inculpat la o pedeapsa de 2 luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata. In baza art. 33 lit. a - 34 lit. b C.pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului si s-a dispus ca acesta sa execute pedeapsa cea mai grea, de 10 luni inchisoare. In baza art. 81-82 C.pen., s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate pe durata unui termen de incercare de 2 ani si 10 luni. S-a facut aplicarea in cauza a dispozitiilor art. 359 C.proc.pen. In baza art. 71 alin. 1 C.pen., s-a interzis inculpatului pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei, exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si b C.pen., iar in baza art. 71 alin. 5 C.pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicate pe durata termenului de incercare de 2 ani si 10 luni. In baza art. 14 alin. 3 C.proc.pen., s-au anulat inscrisurile falsificate, respectiv facturile fiscale si chitantele depuse la dosarul de urmarire penala. S-a luat act ca prejudiciul material produs partii civile SC E.C. SRL F a fost acoperit prin echivalent banesc. In baza art. 14 C.proc.pen., s-a respins ca neintemeiata actiunea civila intentata de partea civila, prin care a solicitat obligarea inculpatului la plata de daune morale. Totodata, s-a respins cererea partii civile in ce priveste obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecata. In fine, in baza art. 191 alin. 1 C.proc.pen., a fost obligat inculpatul la plata catre stat a sumei de 350 lei reprezentand cheltuieli judiciare.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut, in esenta, ca in perioada martie-iunie 2011, fiind angajat in  calitate de conducator auto la partea civila  SC E.C. SRL F, inculpatul L.N. a ridicat marfuri din depozitul acestei societati pe care le-a livrat altor beneficiari decat acelora care efectuasera comenzi ori pentru care nu erau efectuate astfel de comenzi si le-a vandut altor persoane fizice sau juridice, falsificand facturile de livrare prin semnarea lor in numele clientului si inserarea unor date de stare civila fictiva, ulterior vanzand aceste marfuri cu un pret mai mic, iar sumele astfel obtinute insusindu-si-le, prejudiciul cauzat in acest mod partii civile ridicandu-se la suma de 14.704,63 lei. S-a apreciat ca faptele comise de inculpat intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de delapidare, in forma continuata, prevazuta de art. 215 ind. 1 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., respectiv de fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata,  prevazuta de art. 290 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., dispozitii legale in baza carora s-a dispus condamnarea acestuia pedeapsa inchisorii.
Referitor la latura civila a cauzei, s-a luat act de instanta de fond ca prejudiciul material produs partii civile SC E.C. SRL F a fost acoperit prin echivalent banesc. In ceea priveste cererea formulata de partea civila, de obligare a inculpatului la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de daune morale (deoarece in urma activitatii infractionale a inculpatului s-a diminuat increderea - in calitate de colaboratori - a unora dintre clienti, care au incetat relatiile comerciale cu aceasta), prima instanta a apreciat-o ca fiind neintemeiata. S-a aratat in motivarea solutiei ca partea civila nu a fost lezata in drepturile sale prin fapta comisa de inculpat, apreciindu-se ca este culpa acesteia intrucat nu a dat dovada de vigilenta in verificarea modului de lucru al inculpatului, care a desfasurat o activitate infractionala pe parcursul a 5 luni, perioada destul de mare, astfel incat conducerea societatii angajatoare sa nu fi sesizat primele acte infractionale ale inculpatului si sa fi dispus masuri impotriva acestuia in consecinta.
Impotriva sentintei penale nr. 2113/11.12.2012 a Judecatoriei Focsani a declarat recurs partea civila SC E.C. SRL F. In motivarea recursului a aratat partea civila, ca in mod gresit instanta de fond a respins cererea de obligare a inculpatului la plata de despagubiri morale. A precizat partea civila ca, urmare a activitatii infractionale a inculpatului, au fost intrerupte relatiile comerciale cu un numar de 40 de clienti, fapt care i-a afectat activitatea.
Prin decizia penala nr. 384/R/13.03.2013 a Curtii de Apel Galati, a fost respins ca nefondat recursul declarat de partea civila SC E.C. SRL F. Analizand cauza prin prisma motivelor de recurs, cat si din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 3856 alin. 3 C.proc.pen., Curtea a constatat ca, pe baza unei analize complete a materialului probator, prima instanta a retinut in mod corect situatia de fapt, incadrarea juridica a faptelor si vinovatia inculpatului L.N. De asemenea, Curtea a apreciat ca instanta de fond a realizat o corecta individualizare a raspunderii penale a inculpatului, atat in privinta cuantumului pedepsei rezultante, cat si in privinta modalitatii de executare stabilite.
Referitor la cererea partii civile SC E.C. SRL F, de obligare a inculpatului la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de despagubiri morale, in acord cu instanta de fond, Curtea a apreciat ca aceasta nu este intemeiata.
In acest sens, s-a observat ca, din chiar continutul adresei depuse la dosarul de urmarire penala, prin care SC E.C. SRL F precizeaza ca se constituie parte civila cu suma de 20.000 lei, rezulta ca insasi partea civila a sistat livrarile de marfuri catre societatile care figurau in evidentele sale cu intarzieri in efectuarea platilor, desi nu se cunosteau motivele reale ale acestor intarzieri. Adoptarea unei astfel de atitudini fata de clienti, fara efectuarea unor minime verificari cu privire la cauzele intarzierilor la plata inregistrate ori a bunei-credinte a acestora, nu poate fi imputata inculpatului. In consecinta, acesta nu poate fi obligat la plata de despagubiri morale.
S-a mai aratat prin decizia pronuntata de Curtea de Apel, ca altfel ar fi fost situatia in cazul in care initiativa incetarii colaborarii cu partea civila ar fi venit din partea clientilor, ca si consecinta a activitatii infractionale a inculpatului, ceea ce insa nu este cazul in speta de fata.
S-a constatat ca, in cauza, in raport cu situatia de fapt retinuta, partea civila SC E.C. SRL F ar fi fost indreptatita sa solicite cel mult, obligarea inculpatului la plata dobanzilor aferente sumelor insusite de acesta, insa nu a inteles sa formuleze o astfel de cerere.
Fata de cele de mai sus, nefiind incident niciunul din cazurile de casare prevazute de art. 3859 C.proc.pen., s-a respins ca nefondat recursul declarat de partea civila SC E.C. SRL F.
In baza art. 192 alin. 2 C.proc.pen., constatandu-se ca partea civila se afla in culpa procesuala, s-a dispus obligarea acesteia la plata catre stat a cheltuielilor judiciare efectuate in recurs.