Modificarea limitelor de pedeapsa printr-o lege noua mai favorabila. Aplicarea art.13 Cod penal si a art.334 Cod procedura penala

Prin sentinta penala nr.931/29.09.2005 a Judecatoriei Tecuci a fost condamnata inculpata B.T la o pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art.271 alin.1 Cod penal si la o pedeapsa de 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art.239 alin.3, 4 Cod penal.
Conform art.33 - 34 Cod penal, s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 1 an inchisoare sporita la 1 an si 2 luni inchisoare.
In baza art.81, 82 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata unui termen de incercare de 3 ani si 2 luni.
A fost obligata inculpata la plata sumei de 5.000.000 lei ROL (500 RON) catre partea civila T. V, despagubiri civile.
S-a constatat ca partile vatamate P. S si A.D nu s-au constituit parti civile.
A fost obligata inculpata la plata sumei de 120 RON, cheltuieli judiciare catre stat.
In fapt, s-a apreciat ca inculpata B. T, la data de 30.09.2004, s-a impotrivit la punerea in executare a hotararii civile, impingand si lovind cu palma in piept pe executorul judecatoresc P. S, ceea ce constituie infractiunea de nerespectare a hotararii judecatoresti, prev. de art. 271 alin.1 Cod penal iar in aceleasi imprejurari a
a lovit cu un par pe capitanul de jandarmi A. D, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu, ceea ce constituie infractiunea de ultraj, prev. de art.239 alin.3 si 4 Cod penal.
Prin decizia penala nr.292/06.06.2006 a Tribunalului Galati s-a admis apelul declarat de inculpata, a fost desfiintata in parte sentinta judecatoriei si in rejudecare a fost inlaturata dispozitia de obligare a inculpatei la plata sumei de 5.000.000 lei ROL catre partea civila T. V, cu titlu de despagubiri civile, fiind respinse ca inadmisibile aceste pretentii.
Pentru a pronunta aceasta hotarare Tribunalul a retinut ca in mod corect a stabilit prima instanta vinovatia inculpatei pe baza analizei probelor administrate in cauza si ca pedepsele ce au fost aplicate acesteia au fost corect individualizate avandu-se in vedere atat imprejurarile comiterii faptelor cat si persoana inculpatei.
Pe latura civila a constatat, in schimb, ca cererea partii civile T. V de obligare a inculpatei la plata sumei de 50.000.000 lei vechi, reprezentand cheltuieli cu mai multe executari este inadmisibila, aceasta nesuferind nici un prejudiciu in urma savarsirii infractiunilor deduse judecatii de catre inculpata.
Singurele parti vatamate au fost P. S, pentru savarsirea infractiunii prev. de art.271 alin.1 Cod penal, si A. D, pentru savarsirea infractiunii prev. de art.239 alin.3, 4 Cod penal care insa nu s-au constituit parti civile.
Eventualele cheltuieli de executare puteau fi recuperate de T. V doar pe latura civila, pretentiile sale neavand vreo legatura de cauzalitate cu infractiunile comise de inculpata B. T.
Sub acest ultim aspect s-a apreciat ca fiind fondat apelul inculpatei B. T si, in baza disp. art.379 alin.1 pct.  2 lit.a Cod procedura penala, s-a admis apelul declarat de inculpata si s-a desfiintat in parte sentinta apelata.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs inculpata fara insa a depune in scris motivele pentru care a promovat aceasta cale de atac cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata, astfel cum prevad dispozitiile art. 38510 alin.2 Cod procedura penala.
Analizand hotararile atacate doar prin prisma cazurilor de casare care, potrivit art.3859 alin.3 Cod procedura penala, se iau in considerare din oficiu, Curtea constata ca recursul declarat de inculpata este fondat intrucat in cauza este incident cazul de recurs prevazut de art.3859 pct.20 Cod procedura penala.
Se are in vedere faptul ca de la data comiterii faptelor de catre inculpata si pana in prezent textele de lege ce incrimineaza activitatea infractionala a inculpatei au suferit modificari, legea penala noua fiind mai favorabila.
Astfel, in cazul infractiunilor de "nerespectare a hotararilor judecatoresti" prevazuta de art.271 alin.1 Cod penal, teza a II - a (daca fapta a fost savarsita prin acte de violenta) prin Legea nr. 278/04.07.2006 au fost reduse limitele de pedeapsa de la inchisoarea intre 1 si 7 la inchisoare intre 1 si 5 ani.
Prin aceeasi lege a fost modificat continutul art.239 Cod penal ce reglementeaza infractiunea de "ultraj" astfel ca fapta inculpatei se incadreaza in prevederile art. 239 alin.2 Cod penal ce stabilesc ca sanctiune inchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
Cum prevederile art.239 alin.3 si 4 Cod penal in reglementarea in vigoare la data comiterii faptei stabileau o pedeapsa cu inchisoarea de la 6 luni la 10 ani este evident ca dispozitiile legii penale noi sunt mai  favorabile si devin incidente in cauza, conform art.13 Cod penal.
Fata de cele mai sus aratate, a fost admis recursul inculpatei B. T, s-a casat in parte decizia tribunalului si sentinta judecatoriei iar in rejudecare s-a completat incadrarea juridica a infractiunii prev. de art.271 alin.1 Cod penal cu dispozitiile art. 13 Cod penal si s-a schimbat incadrarea juridica a infractiunii de "ultraj" din aceea prev. de art.239 alin.3 si 4 Cod penal in aceea prev. de art. 239 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.13 Cod penal, mentinandu-se pedepsele aplicate pentru fiecare dintre aceste infractiuni precum si celelalte dispozitii ale hotararilor recurate.