Actiune in contencios administrativ. Inadmisibilitate

Prin cererea inregistrata sub nr. 164/COM/2005 la Tribunalul Galati,  reclamantul J.N. a chemat in judecata pe paratul C.C.O., executor judecatoresc al B.E.J.T.,  solicitand sa se dispuna obligarea paratului la plata sumei de 20.006.285 lei, reprezentand cheltuieli de judecata de la debitorul E. N. din 4 dosare de executare silita. In motivarea actiunii reclamantul a aratat ca solicita suma de 20.006.285 lei de la executorul judecatoresc in baza dispozitiunilor Legii 29/1990, pentru ca a refuzat nejustificat sa indeplineasca executarea hotararii judecatoresti.
Prin tergiversarea executarii paratul a adus atingere Justitiei Romane, iar reclamantului in calitate de creditor i-a cauzat daune materiale si morale.
In aparare paratul a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca nefondata, invocand exceptia calificarii gresite a actiunii motivat de faptul ca executorul judecatoresc nu este autoritate a administratiei publice centrale, pe cale de consecinta nu este supus regimului Legii 554/2004.
De asemenea a invocat si exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Galati aratand ca actiunea are un caracter civil in pretentii cu o valoare de sub 10.000.000.000 lei, deci competenta apartine Judecatoriei.
S-a mai invocat si exceptia necompetentei teritoriale a Tribunalului Galati motivat de faptul ca intimatul isi are sediul in Tulcea, astfel ca judecarea cauzei  ar urma sa fie declinata in favoarea Judecatoriei Tulcea.
Paratul a mai aratat prin intampinare ca toate dosarele de executare ale reclamantului sunt perimate avand in vedere lipsa de staruinta in executare mai mult de 6 luni a creditorului.
Prima instanta a retinut ca potrivit art. 399 alin.1 din C. proc. Civ. impotriva executarii silite insasi, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie la executare de catre cei interesati sau vatamati prin executare.
Potrivit art. 5 al.2 Legea 554/2004 nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede, prin lege organica, o alta procedura judiciara.
Functie de aceste considerente, s-a apreciat ca actiunea reclamantului este inadmisibila.
In ceea ce priveste exceptiile invocate de parat, instanta le-a respins ca nefondate, executorii judecatoresti fiind asimilati autoritatilor publice in sensul Legii 554/2004 fiind autorizati sa desfasoare un serviciu public.
Potrivit art. 10 alin. 3, reclamantul se poate adresa instantei de la domiciliul sau sau celui de la domiciliul paratului.
Asa fiind, instanta  a respins actiunea ca inadmisibila, iar exceptiile invocate ca nefondate, prin sentinta  civila nr.239/2005.
I m  p o t r i v a   acestei sentinte in termen legal a declarat recurs reclamantul, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivare recurentul a aratat ca hotararea  este lipsita de temei legal, ca instanta nu a tinut seama de probele administrate din care rezulta ca actiunea sa este fondata, paratul cauzandu-i prejudicii neindeplinirea obligatiilor  prevazute de lege.
Examinand sentinta recurata, prin prisma motivelor invocate, dar si din oficiu,  sub toate aspectele, conform art. 304/1 C. proc. Civ., Curtea a apreciat ca recursul nu este fondat.
In  urma analizei complete si critice a probelor administrate si aplicarii dispozitiilor legale in materie, instanta a pronuntat in cauza o solutie legala si temeinica, a carei  reformare nu se impune.
In mod corect,  prima instanta  a retinut ca  actiunea reclamantului iese de sub incidenta prevederilor Legii nr.554/2004,  reclamantul avand deschisa o alta procedura judiciara pentru valorificarea  pretentiilor sale. Astfel, acesta putea contesta actele de executare silita pe calea unei actiuni de drept comun in conditiile art. 399 si urm. din C. proc. civ. si nu printr-o cerere intemeiata pe dispozitiunile speciale privitoare la contenciosul administrativ.
Ca atare, celelalte sustineri ale reclamantului sunt irelevante atat timp cat acesta nu a uzat de calea  prevazuta de  lege.
Constatand ca  nu exista alte motive de nelegalitate  a sentintei recurate, de natura a putea fi  luate in discutie chiar si din  oficiu, in temeiul art.312 C. proc. Civ. Curtea a respins  recursul ca nefondat.