Certificat de urbanism emis inainte de publicarea O.U.G. nr. 214/2008 prin care s-a introdus art. 43 indice 1 alin. 1 din Legea nr. 50/1991

Certificat de urbanism emis inainte de publicarea O.U.G. nr. 214/2008 prin care s-a introdus art. 43 indice 1 alin. 1 din Legea nr. 50/1991.

Pentru autorizarea constructiei care este o imprejmuire, nu este necesara elaborarea si aprobarea unui PUD.  In cazul edificarii unei imprejmuiri, legea prevede posibilitatea depunerii unei documentatii tehnice cu continut simplificat in cadrul caruia nu este cuprins PUD-ul. Prin Sentinta nr.370 din 16 februarie 2011 pronuntata de Tribunalul Harghita in dosarul nr.528/96/2010, instanta a respins exceptia lipsei de interes si a lipsei calitatii procesuale active a unora dintre reclamanti, a admis actiunea formulata de catre reclamanti, in calitate de locuitori ai cartierului Kuvar, impotriva paratei Primaria municipiului Odorheiu Secuiesc si a intervenientei F.C.E.B.R., si, in consecinta, a anulat in tot Autorizatia de construire nr.42 din data de 17 martie 2009, emisa de Primarul municipiului Odorheiu Secuiesc. A fost respinsa cererea de interventie formulata de intervenienta in nume propriu F.C.E.B.R..
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut, in esenta, faptul ca Hotararea nr.36/2002 a Consiliului local Odorheiu Secuiesc, prin care a fost aprobat PUD-ul, elaborat in anul 2002, a fost anulata, de unde concluzia ca certificatul de urbanism, care a stat la baza emiterii Autorizatiei de construire, a fost emis fara un PUD valabil.
S-a mai retinut, ca un alt motiv de anulare a autorizatiei de construire, faptul ca nu au fost respectate drepturile conferite reclamantilor prin Legea nr.24 din 15 ianuarie 2007 (republicata), privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi in intravilanul localitatilor, referitor la intinderea spatiului verde la care locatarii au dreptul.
Impotriva acestei hotarari au declarat recurs atat intervenienta F.C.E.B.R., cat si paratul Municipiul Odorheiu Secuiesc.
In motivarea recursului intervenientei s-a aratat ca obligativitatea consultarii reclamantilor, retinuta de prima instanta ca motiv de anulare a autorizatiei de construire, a fost introdusa prin O.U.G. nr.214/2008, ulterior  datei la care s-a emis certificatul de urbanism (04.12.2008).
In ceea ce priveste constatarea primei instante conform careia PUD-ul aprobat prin HCL nr.36/2002, s-a aratat ca aceasta constatare nu poate fi  primita, intrucat ridicarea unei imprejmuiri nu poate fi conditionata de existenta PUD-ului.
Un alt motiv de nelegalitate a  hotararii atacate a fost acela legat de  aplicarea Legii nr.24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi.
Cu privire la aplicabilitatea acestei legi, se sustine ca pentru nerespectarea dispozitiilor art.4 lit.j si art.5 litlc din Legea nr.24/2007, nu se impune anularea actului administrativ atacat, mai cu seama ca din totalul de 8198 mp recurenta arata ca are in posesie potrivit contractului de  concesionare nr.2/2000, doar 2200 mp, teren aferent centralei termice dezafectate, imobil care este an proprietatea sa legitima dobandita prin cumparare potrivit contractului de vanzare-cumparare nr.993/2000. Asa cum a aratat si in fata instantei de fond, restul terenului ramane in deplina posesie a locatarilor, iar recurenta isi indeplineste obligatia pe care si-a asumat-o cu ocazia cesionarii terenului din speta, imprejmuind terenul concesionat, gradinita pe care o administreaza avand in mod obligatoriu un spatiu de joaca pentru copii.
Cu pricire la prevederile art.2 din O.U.G. nr.114/2007 referitor la suprafata de spatiu verde cuvenit cetatenilor, se arata ca opinia primei instante este neintemeiata, mai cu seama ca nici reclamantii nu au invocat cum ca spatiul verde de 20 mp/locuitor ar trebui sa fie asigurat in imediata apropriere a locuintelor reclamantilor.
In recursul declarat de Municipiul Odorheiu Secuiesc s-a aratat ca art.431  alin.1 din Legea nr.50/1991 a fost introdus prin O.U.G. nr.214/2008 pentru modificarea Legii nr.50/1991, la data vde 16.12.2008, ulterior emiterii certificatului de  urbanism la data de 04.12.2008.
Pe de alta parte, acest text legal stabileste un drept in favoarea publicului si nicidecum o obligatie in sarcina autoritatilor administratiei publice locale competente, drept care poate fi exercitat in timp, inaintea luarii unei decizii asupra cererii pentru autorizare, si nicidecum dupa emiterea autorizatiei, iar, pe de alta parte, se refera la situatiile in care autorizarea s-a cerut pentru executarea lucrarilor de constructii aferente investitiei pentru care autoritatea competenta pentru protectia mediului a stabilit necesitatea evaluarii efectelor acesteia asupra mediului.
Astfel, din analiza prevederilor legale aplicabile, nu suntem in situatia unei lucrari de constructii aferente unei investitii pentru care autoritatea competenta pentru protectia mediului a stabilit necesitatea evaluarii efectelor acesteia asupra mediului.
Au fost invocate prevederile Ordinului nr.1430/2005 si s-a aratat ca in cauza este vorba de o lucrare de imprejmuire pentru care se aplica o procedura simplificata si nu este necesara  elaborarea si aprobarea unui PUD.
In legatura cu aplicarea Legii nr.24/2007 s-a aratat ca, definirea expresiei de spatiu verde aferent locuintelor de tip condominiu si a obligatiei persoanelor juridice de a nu diminua suprafetele inventariate ca spatii verzi, nu are nicio relevanta in situatia in care  suprafata data in concesiune, cum de altfel tot terenul aflat in interiorul sirului de blocuri, nu a constituit si nu a fost inventariat niciodata ca si spatiu verde.
Pentru aceleasi motive se considera ca in mod gresit  instanta a retinut in considerente si prevederile art.8, art.17 din Ordinul nr.1466/2010 pentru modificarea Ordinului ministrului dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor nr.1549/2008 privind elaborarea Registrului local al spatiilor verzi; ale Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului, cu modificarile si completarile ulterioare si cele ale art.III din Legea nr.313/2009.
Referitor la aceasta din urma prevedere se arata ca suprafata ce urmeaza a fi imprejmuita nu constituie spatiu verde dintre cele definite ca atare prin art.3 din Legea nr.24/2007, prin urmare nu sunt aplicabile dispozitiile potrivit carora schimbarea destinatiei spatiilor verzi, definite ca atare in Legea nr.24/2007, poate fi facuta doar in baza unor documentatii de urbanbism legal aprobate.
S-a aratat ca terenul ce urmeaza a fi imprejmuit nu figureaza ca zona verde in PUG al Municipiului Odorheiu Secuiesc, ci ca zona de locuit si functiuni complementare.
Reclamantii-intimati s-au aparat in recurs formuland intampinare  prin care au solicitat respingerea recursurilor ca nefondate.
S-a aratat in motivarea intampinarii, in privinta recursului Municipiului Odorheiu Secuiesc, cu privire la primul motiv de recurs ca actul administrativ vatamator atacat autorizatia de construire nr.42 care a fost emisa la data de 17.03.2009m asadar dupa  3 luni de la intrarea in vigoare a dispozitiilor legale.
In privinta celui de-al doilea motiv de recurs  s-a aratat faptul ca certificatul de urbanism, necesar  autorizarii constructiei, incalca atat planurile urbanistice, regulamentele aferente, cat si obligativitatea mentionarii avizelor legale necesare in vederea autorizarii. Astfel ca, prin exces de putere, s-a considerat de  catre paratul recurent ca aceasta umplere cu beton a unui spatiu verde de 2200 mp si ingradirea spre interzicerea accesului locatarilor cartierului  Kuvar, spatiu din domeniul public privat al municipiului, va fi o constructie simpla, sens in care s-a eliberat in mod simplificat, respectiv nelegal, autorizatia incriminata.
Al treilea motiv de recurs constituie ilustrarea incalcarii principiului exprimat prin adagiul "Nemo auditur propriam turpitudine allegans", recurentul invocand, in sustinerea intereselor sale, propria sa culpa, aceea de a nu-si fi indeplinit obligatia legala de a intocmi  registrele legale la care il obliga Legea nr.24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor, aceea de a nu fi inventariat spatiile verzi ale municipiului si de a nu fi pastrat destinatia acestora. Este imorala, inadmisibila,  atitudinea recurentului care, in mod discretionar, alege a incalca legea prin desconsiderarea destinatiei unui spatiu verde  intravilan de 2200 mp si a-si invoca aceasta culpa in aparare.
In privinta recursului paratei Fundatia Camine de Elevi s-a aratat ca imprejmuirea  constructiei de aceasta parata depaseste cu mult, un simplu gard, constand in realitate intr-o fundatie subterana si una supraterana din fier-beton de 1,7 m, cu o structura de gard metalic din 4 m inaltime, imprejurul terenului de 2200 mp.
Analizand  recursurile declarate, avand in vedere motivele ce au fost invocate si prevederile art.3041  C.pr.civ.,  Curtea a retine urmatoarele:
Autorizatia de construire nr.42/17.03.2009 a fost eliberata pentru obiectivul  "Construire imprejmuire" asupra terenului intravilan in suprafata de 2200 mp situat pe str.Rakocz Ferenc f.n., cuprins in CF nr.2430, 667 si 325/b Odorhei, sub nr.top.2012/1/2/2/3/1/5 si 2012/1/2/2/3/2 apartinand domeniului public al Municipiului Odorheiu Secuiesc. Beneficiarul acestor lucrari este Fundatia Camine de Elevi ale Bisericii reformate, in calitate de concesionar al imobilului in cauza in baza Hotararii nr.7/2000 a Consiliului local  al Municipiului Odorheiu Secuiesc si Contractul de concesionare nr.2/25.05.2000.
In legatura cu faptul ca  la emiterea autorizatiei nu au fost consultati  reclamantii in calitate de locatari ai cartierului Kuvar, Curtea a retinut ca art.431  alin.1 din Legea nr.50/1991, a fost introdus prin O.U.G. nr.214/2008, Ordonanta care a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.874 din data de 16.12.2008. Certificatul de urbanism nr.691 a fost eliberat inainte de publicarea acestui act normativ, la data de 04.12.2008, deci intr-un moment in care prevederile invocate nu erau in vigoare.
Reclamantii au sustinut ca au inteles sa atace autorizatia de construire ce a fost eliberata ulterior intrarii in vigoare a prevederilor art.431  alin.1 din Legea nr.50/1991 si astfel aceste prevederi legale sunt aplicabile. In realitate insa, decizia asupra cererii pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire a fost luata la  momentul emiterii  certificatului de urbanism, deci la momentul la care legea nu prevedea obligatia participarii publicului la procedura de autorizare a executarii lucrarilor de  constructii.
In privinta retinerii primei instante ca motiv de nelegalitate a actului administrativ, a faptului ca acesta nu a fost emis in baza unui PUD valabil,  aceasta fiind anulat printr-o hotarare irevocabila (Sentinta civila nr.1005/2009 pronuntata de Tribunalul Harghita), Curtea a retinut faptul ca pentru autorizarea constructiei din cauza, care este o imprejmuire, nu era necesara elaborarea si aprobarea unui PUD.
In acest sens sunt dispozitiile Ordinului nr.1430/2005 al Ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, in vigoare la data eliberarii, ulterior modificata prin Ordinul nr.839/2009.
In art.23 alin.2 din Ordinul nr.1430/2005 se prevede ca "in vederea simplificarii procedurii de autorizare, se admite prezentarea unor proiecte pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii cu continut simplificat in raport cu continutul-cadru prevazut in anexa nr.2 ca lege, situate in afara zonelor de protectie ale monumentelor istorice", iar in alin.3 al aceluiasi articol se stabileste "Continutul simplificat al proiectelor pentru autorizarea executarii lucrarilor (pe tipuri de constructii) astfel cum sunt prevazute la alin.2- piese scrise si desenate", este prezentat in anexa nr.2, la prezentele norme metodologice.
In cuprinsul Anexei nr.2 privind continutul simplificat al documentatiei tehnice, sunt prevazute tipurile de constructii la care se refera, printre care si constructii si amenajari urbane pentru spatii publice prevazute la art.3 alin.1, lit.d din lege si anume, imprejmuiri. Se poate observa ca printre actele obligatorii pe care trebuie sa cuprinda documentatia in vederea  autorizarii, nu sunt cuprinse avizele speciale,  cum ar fi cele de mediu, protectie civila sau protectia sanatatii populatiei. De asemenea, nu este necesara elaborarea si aprobarea unui PUD.
Rezulta astfel ca in cazul edificarii unei imprejmuiri, legea prevede posibilitatea depunerii unei documentatii tehnice cu continut simplificat, in cadrul careia nu este cuprins PUD-ul.
Retinerea primei instante  referitoare la  emiterea autorizatiei  de construire fara PUD valabil,  este nelegala.
In legatura cu aplicabilitatea  prevederilor Legii nr.24/2007, Curtea a retinut ca, in conditiile in care din totalul de 8198 mp, recurenta F.C.E.B.R. detine in posesie, in temeiul contractului de concesiune nr.2/2000, doar 2200 mp, restul terenului ramane in posesia locatarilor. De altfel, recurenta a imprejmuit un spatiu detinut  in baza contractului de concesiune, iar  motivul legat de respectarea zonei verzi poate fi, eventual,  un motiv de nelegalitate a contractului de concesiune.
In conditiile in care acest contract este unul valabil, nefiind contestat, dreptul de concesiune al recurentei trebuie recunoscut si respectat, iar concesionara trebuie sa se bucure de folosinta terenului concesionat.
In raport de considerentele expuse, Curtea a admis recursurile declarate, va modifica in parte sentinta atacata in sensul ca va respinge actiunea formulata de locatarii Cartierului Kuvar (cuprinsi in anexele cererii de chemare in judecata), in contradictoriu cu paratii F.C.E.B.R. si Municipiul Odorheiu Secuiesc.
In temeiul art.274 C.pr.civ., Curtea a obligat reclamantii-intimati la plata, in favoarea recurentei F.C.E.B.R., a sumei de  3320 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, si in favoarea Municipiului Odorheiu Secuiesc a sumei de 20 lei cu acelasi titlu.