Nulitatea deciziei de revocare din functie.

                                                                                                    

                                  Nulitatea deciziei de revocare din functie.
          
                                                                     
Art.55 si 78 Codul muncii
          
          In cazul in care in decizia de revocare nu se indica temeiurile care au stat la baza revocarii salariatului din functie,  ci doar faptul ca se revoca din functie fara vreo alta motivatie, situatia este de natura a atrage anularea deciziei atacate.
          Nelegalitatea deciziei de revocare din functie atrage aplicarea disp. art.78 din Codul muncii, in cazul in care salariatul-contestator a solicitat acest lucru in cererea introductiva.
          
          
          (Decizia  386/23 februarie 2011 a Curtii de Apel Ploiesti - Sectia Litigii de Munca si Asigurari Sociale)

          Prin actiunea inregistrata sub nr.1385/105/2010 contestatorul DBM a chemat in judecata pe intimata SN_SA   solicitand anularea Deciziei nr. 118/2010 prin care a fost revocat din functia de sef Divizie Sucursala Bucuresti.
          In motivarea contestatiei sale, contestatorul a aratat ca este angajat la intimata din data de 25.11.2002, in baza Contractului Individual de Munca nr. M 7.1.a/2885/2002  pe durata nedeterminata.
          A mai aratat ca incepand cu data de 01.04.2009, prin incheierea de comun acord a Actului Aditional la Contractul Individual de Munca nr. 9126.93.2009 i s-a schimbat felul si locul muncii, respectiv a fost numit in functia de Sef de Divizie, in cadrul SN_SA- Sucursala Bucuresti, l Divizia Tehnica, iar prin actul nr.335/2009 emis de SN_SA,  a fost definitivat in functie dupa efectuarea perioadei de proba de 90 de zile.
          In data de 11.03.2010 i s-a adus la cunostinta Decizia nr.118/2010 a Directorului General al SN_SA-anexa 4- prin care se dispunea ca, incepand cu data de 08.03.2010, este revocat din functia de Sef Divizie-Sucursala Bucuresti, urmand a fi pus la dispozitia sucursalei pentru incadrarea pe un post corespunzator pregatirii profesionale.
           Contestatorul a mai sustinut ca  revocarea sa din functia de  Sef Divizie dispusa prin decizia contestata si punerea la dispozitia sucursalei fara acordul sau, este un  caz tipic de modificare unilaterala a contractului individual de munca, operatiune interzisa de art. 41 alin.1 din Codul muncii.
          De asemenea, a mai aratat ca nu poate fi retinuta ca fundament de modificare  a locului si felului muncii pentru ca in Hotararea AGA nr.1/07.01.2010 si in  Hotararea AGA  nr.2/07.01.2010 se prevede ca Adunarea Generala a Actionarilor aproba in corelatie cu  Programul  de restructurare si reorganizare a societatii si in aplicarea Proiectului de concediere colectiva, modificarea structurii organizatorice a SN_SA.
          Totodata, s-a mai aratat de catre  contestator ca in actul H.1.3/49/2010 se  mentioneaza ca se transmit organigramele centralei, sucursalei si subunitatilor subordonate acesteia valabile de la data de 01.03.2010, ce vor fi aplicate dupa expirarea termenului de preaviz acordat salariatilor ale caror posturi se desfiinteaza, respectiv cu data de 08.03.2010.
          In anexa  la care face referire H.1.3/49/2010, se vede clar ca postul de Sef Divizie exista, deci nu poate fi vorba de desfiintarea postului sau.
          A mai aratat contestatorul ca, daca postul sau s-ar fi desfiintat ar fi trebuit sa primeasca preaviz; ca in luna iunie 2009 a mai avut loc  o modificare a structurii societatii, care insa nu a adus nici o atingere formei Diviziei Tehnice si implicit postului pe care il ocupa.
          De asemenea, nici reorganizarea inceputa in octombrie 2009 nu a afectat postul de Sef Divizie in cadrul Diviziei Tehnice.
          S-a mai aratat de contestator ca in  perioada 08.03.2010-11.03.2010, a semnat condica de prezenta ca Sef Divizie in cadrul Diviziei Tehnice, a indeplinit toate atributiile prevazute de fisa postului, iar pe postul ocupat de acesta a fost numita o alta persoana, provenita din centralul societarii, respectiv NM, si considera ca nu este vorba de nici o structura organizatorica de vreme ce pe acelasi post din care a fost revocat cu aceeasi titulatura este numita o alta persoana.
          Totodata, a aratat ca pana la data de 16.03.2010 nu i se oferise nici  un post corespunzator pregatirii sale profesionale, din partea societatii fiind in continuare la dispozitia sucursalei.
          Intimata a formulat intampinare conf. art.115 C.pr. civ. prin care a solicitat respingerea contestatiei intrucat modificarea contractului de munca al contestatorului a avut loc cu respectarea art.41 din Codul muncii, respectiv acordul partilor, prin incheierea unui act aditional la contractul individual de munca.
          S-a mentionat de catre intimata ca la 01.04.2009, contestatorul a fost numit in functia de Sef divizie-Divizia Tehnica-Sucursala Bucuresti l cu incheierea unui act aditional la contractul individual de munca si, urmare a dificultatilor economice ale societatii, in cursul anului 2009 au fost luate mai multe masuri  care sa diminueze cheltuielile si care sa conduca la eficientizarea acesteia.
           Masurile de reducere a  pierderilor, aplicate in anul 2009 asa cum sunt mentionate in Strategia de restructurare a domeniului  feroviar au fost determinate de evolutia negativa a CFR Marfa ce a continuat si in anul 2009 cand societatea  a avut pierderi de 320 milioane lei, primele masuri aplicate neafectand  situatia financiara a salariatilor.
          Intimata a mai sustinut ca masurile adoptate prin hotarari AGA nu au avut ca obiect revocarea contestatorului din functie ci, stabilirea unor masuri in legatura cu activitatea societatii.
          De asemenea, intimata a mai aratat ca la data de3 22.03.2010, partile, de comun acord, in baza principiului libertatii contractuale, statueaza modificarea conventionala a contractului individual de munca prin incheierea unui act aditional in sensul schimbarii functiei pe care o ocupa in cadrul SN_SA-Sucursala Bucuresti, respectiv sef birou I in cadrul Biroului Achizitii Aprovizionare, Administrativ, act aditional  semnat de ambele parti.
          Dupa administrarea probatoriilor, prin sentinta civila nr.1520 din data de 23 noiembrie 2010 pronuntata de Tribunalul Prahova, s-a admis contestatia in sensul ca s-a dispus anularea Deciziei nr.118/08.03.2010 emisa de intimata si s-a dispus repunerea partilor in situatia anterioara emiterii deciziei contestate; a fost obligata intimata la plata catre contestator a drepturilor banesti aferente incepand cu data emiterii deciziei contestate si pana  la data incetarii raporturilor de munca, 1 septembrie 2010 si totodata, a fost obligata intimata sa plateasca contestatorului 1000 lei cheltuieli de judecata.
          Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca  DBM a fost angajatul societatii intimate conform contractului individual de munca nr. M.7.1. a/2885/2002 fiind angajat pe o  perioada nedeterminata, in functia de inginer IV, iar activitatea acestuia a inceput cu data de 25.11.2002 la revizia de vagoane  Bucuresti Triaj.
           Ulterior, contestatorul a detinut functia de sef divizie - Sucursala Bucuresti a SN_SA, pana la data de 08.03.2010 cand prin Decizia nr. 118/2010 a fost revocat din functie.
           In continutul deciziei se arata ca acesta urmeaza a fi pus la dispozitia sucursalei pentru incadrarea pe un post corespunzator pregatirii sale profesionale.
          A mai retinut instanta de fond ca sustinerea intimatei din intampinare in sensul ca prin cele doua hotarari AGA nu  a avut loc revocarea contestatorului din functia detinuta, este contrazisa de continutul acestor doua hotarari prin care se aproba noua structura organizatorica a CFR Marfa SA la nivelul central societate, central sucursale, subunitati, precum si modificarea structurii organizatorice a SN_SA.
          De asemenea, instanta de fond a mai retinut ca la dosar a fost depusa Nota de prezentare nr. H1/28/2010 din care rezulta ca la nivel central sucursala organigrama a fost organizata pe trei divizii de specialitate conduse de cate un sef de divizie.
          Anterior la nivelul intimatei existau doua posturi de sef divizie, unul fiind ocupat de catre contestator.
          Instanta de fond a constatat ca in decizia de revocare nu se indica temeiurile care au stat la baza revocarii contestatorului din functie,  ci doar faptul ca se revoca din functie fara vreo alta motivatie.
          De asemenea, s-a mai constatat de catre instanta de fond ca la nivelul societatii intimate nu avut loc o modificare a structurii organizatorice, care sa determine desfiintarea Diviziei Tehnice ci, din contra, aceasta a fost mentinuta, iar in cadrul structurii organizatorice a sucursalei  au continuat sa existe Divizia marketing Vanzari, Divizia Tehnica, Divizia Productie Exploatare, iar functia de Sef Divizie a continuat sa existe atat inainte de 08.03.2010 cat si dupa  aceasta data.
          Impotriva acestei sentinte a declarat recurs intimata SN_S.A. criticand-o pentru netemeinicie si nelegalitate.
          Criticand sentinta, recurenta-intimata arata ca  aceasta este nelegala avand in vedere interpretarea gresita a relatiilor de munca, relatii contractuale incheiate intre angajator si salariat, instanta de fond neluand in considerare actul aditional nr.I.A1/2136/2010, incheiat de parti la contractul individual de munca si semnat de luare la cunostinta de catre intimatul-contestator la data de 23.03.2010.
          Intr-o alta critica, recurenta-intimata arata ca desi instanta de fond ia act in considerentele hotararii ca "intimata a depus intampinare conform art.115 Cod procedura civila, prin care a solicitat respingerea contestatiei intrucat modificarea contractului de munca al contestatorului a avut loc cu respectarea art. 41 din Codul Muncii, respectiv acordul partilor, prin incheierea unui act aditional la contractul individual de munca", in motivarea hotararii nu arata de ce au fost inlaturate aceste sustineri si nu s-a pronuntat asupra probelor depuse de societate - actul aditional incheiat de parti.
          O alta critica se refera la motivarea instantei de fond care cuprinde numai aspecte referitoare la modificarile aduse organigramei Sucursalei Marfa Bucuresti si la procedura si masurile luate de SN_SA in vederea eficientizarii activitatii.
          Arata recurenta-intimata intr-un alt motiv de recurs ca instanta de fond in mod gresit a dispus anularea Deciziei nr.118/2010 si repunerea partilor in situatia anterioara emiterii deciziei contestate intrucat, potrivit Legii 53/2003 nu se prevede obligatia instantei de a dispune din oficiu reintegrarea contestatorului, reintegrarea contestatorului in functia avuta putand fi dispusa de instanta numai la cererea contestatorului, cerere de reintegrare formulata numai odata cu contestatia, iar repunerea partilor in situatia anterioara (restitutio in integrum) are ca efect reintegrarea efectiva.
          Or, asa cum a retinut si instanta de fond, relatiile de munca au incetat la data de 01.09.2010 conform cererii intimatului-contestator DBM inregistrate la angajator, Cabinet Director, cu nr. 1A/1649/13.08.2010 in temeiul art. 55 lit. b Codul Muncii.
          Considera recurenta-intimata ca sentinta recurata a fost data cu nesocotirea normelor de drept, instanta aplicand textele de lege (art.78 Codul Muncii) si dand o interpretare gresita acestora in raport cu faptele retinute, nefiind posibila reintegrarea unui salariat al carui contract individual de munca a incetat in temeiul art. 55 lit. b din Codul muncii.
          Intimatul contestator a formulat intampinare la motivele de recurs prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului, mentinerea ca temeinica si legala a sentintei instantei de fond.
           Curtea, verificand sentinta recurata in raport de criticile formulate de recurenta-intimata, de dispozitiile legale incidente in cauza si de mijloacele de proba administrate dar si sub toate aspectele, astfel cum impune art.3041 Cod procedura civila a constatat ca nu este afectata legalitatea si temeinicia acesteia, pentru considerentele care succed:
          Intimatul contestator a fost angajatul societatii intimate conform contractului individual de munca nr. M.7.1. a/2885/2002 fiind angajat pe o  perioada nedeterminata, initial in functia de inginer IV, la revizia de vagoane  Bucuresti Triaj, apoi ca sef divizie - Sucursala Bucuresti, pana la data de 08.03.2010 cand prin Decizia nr. 118/2010 a fost revocat din functie.
           In continutul deciziei nr. 118/2010 se arata ca intimatul urmeaza a fi pus la dispozitia sucursalei pentru incadrarea pe un post corespunzator pregatirii sale profesionale.
          In mod corect a analizat instanta de fond legalitatea si temeinica acestei decizii, constatand ca prin cele doua hotarari AGA, invocate de recurenta, se aproba noua structura organizatorica a CFR Marfa SA la nivel central societate, central sucursale, subunitati, precum si modificarea structurii organizatorice a SNTFM MARFA CFR SA. Nota de prezentare nr. H1/28/2010 precizeaza ca la nivel central sucursala organigrama a fost organizata pe trei divizii de specialitate conduse de cate un sef de divizie.
          Corect a retinut tribunalul si faptul ca in decizia de revocare nu se indica temeiurile care au stat la baza revocarii contestatorului din functie,  ci doar faptul ca se revoca din functie fara vreo alta motivatie, situatie de natura a atrage anularea deciziei atacate. Mai mult, Divizia Tehnica a fost mentinuta, iar in cadrul structurii organizatorice a sucursalei  au continuat sa existe Divizia marketing Vanzari, Divizia Tehnica, Divizia Productie Exploatare, iar functia de Sef Divizie a continuat sa existe atat inainte de 08.03.2010 cat si dupa  aceasta data.
          Nefondata este si sustinerea recurentei ca instanta de fond a dispus reintegrarea contestatorului pe functia detinuta anterior fara ca acesta sa o solicite.
          Asa cum rezulta din contestatia depusa la fond contestatorul a solicitat anularea deciziei nr.118/2010, repunerea partilor in situatia anterioara emiterii actului de revocare si plata drepturilor banesti aferente.
          Prin urmare, instanta de fond, constatand nelegalitatea deciziei de revocare din functie a contestatorului, a facut aplicarea disp. art.78 din Codul muncii, asa cum s-a solicitat in cererea introductiva.
          Intimatul - contestator a solicitat reintegrarea in postul detinut anterior si plata drepturilor banesti cuvenite o data cu formularea contestatiei, astfel ca nu sunt incidente disp art.304 pct.9 C.pr.civ.
          Faptul ca intimatul contestator nu mai lucreaza in prezent la societatea recurenta nu reprezinta un impediment in reintegrarea acestuia pe postul detinut anterior, atata vreme cat acesta a solicitat reintegrarea si s-a dispus anularea deciziei de revocare a sa din functie.
          Pentru considerentele expuse, curtea, vazand disp. art. 304, 3041 si 312 alin.1 C.pr.civ, a respins recursul declarat ca nefondat.