Deschiderea procedurii insolventei la cererea creditorului. Situatie tranzitorie. Valoarea-prag a creantei prevazuta de dispozitiilor art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

Deschiderea procedurii insolventei la cererea creditorului. Situatie tranzitorie. Valoarea-prag a creantei prevazuta de dispozitiilor art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

Potrivit art. 149 din Legea 85/2006 privind procedura insolventei, dispozitiile acestei legi se completeaza, in masura compatibilitatii , si cu codul de procedura civila, care prin art. 725  arata ca  dispozitiile noi de procedura se aplica din momentul intrarii lor  in vigoare si proceselor in curs de judecata incepute sub legea veche.
Modificarea valorii prag pentru care se poate solicita deschiderea procedurii insolventei reprezinta o norma de procedura, de imediata aplicare, inclusiv in perioada tranzitorie, cuprinsa intre data inregistrarii cererii si data solutionarii acesteia, fiind evidenta intentia legiuitorului de a nu se solicita deschiderea procedurii insolventei pentru o valoare modica in actualele conditii economice de blocaj financiar.

Decizia nr.1998 din 25 noiembrie 2010 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti - Sectia Comerciala si de Contencios  Administrativ si Fiscal

Creditoarea A.F.P. a solicitat instituirea procedurii insolventei fata de debitoarea SC V. T. SRL.
In motivarea cererii a aratat ca debitoarea se afla in stare de insolventa prin incapacitate vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile, fiind in incetare de plati de peste 30 de zile, creanta datorata fiind de 34.653 lei, conform titlului executoriu depus la dosar.
In drept au fost invocate dispozitiilor art. 26, 31, 3 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.
Debitoarea nu a formulat contestatie in termenul prev. de art. 33 alin.2 din Legea 85/2006.
Prin sentinta nr. 1430/14.10.2010 Tribunalul a respins ca neintemeiata  cererea creditoarei A.F.P.   in  contradictoriu cu  debitoarea  SC V. T. SRL.
Pentru a pronunta aceasta sentinta judecatorul sindic  a retinut  ca pentru    deschiderea procedurii de insolventa se impune dovedirea indeplinirii cumulative a conditiilor prevazute de art.1 si art. 3 din Legea 85/2006.
In baza art. 3 pct.1  lit. a din lege insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 90 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori, iar in baza art.3 pct.12 “cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea creditorului, este de 30.000 lei, iar pentru salariati, de 6 salarii medii pe economie".
A mai retinut ca acest  ultim articol privind valoarea prag a creantei  a fost modificat prin Legea nr.169 din 14 iulie 2010  publicata in Monitorul Oficial la data de 21 iulie 2010, stabilindu-se o valoare prag de 45.000 lei, iar cererea creditoarei vizand creanta  de 34.653 lei este situata sub valoarea prag prevazuta de lege, neindeplinind  conditia prev. de art. 3 pct.12 din Legea 85/2006.
Impotriva sentintei pronuntate de instanta de fond a formulat recurs creditoarea, care a criticat sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie.
            Recurenta a aratat ca prin cererea nr. 82094/18.02.2010 a solicitat  deschiderea procedurii insolventei privind pe debitoare, intrucat are de recuperat o creanta in  suma totala de 34.653 RON, iar din actele dosarului rezulta ca debitoarea se afla in stare de insolventa prin incapacitate vadita de plata a datoriilor certe si exigibile cu sumele de bani disponibile, fiind in incetare de plati de peste 30 zile, asa cum prevede art. 31 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.
                Precizeaza ca a solicitat ca debitoarea sa fie supusa procedurii insolventei reglementata de Legea nr. 85/2006, avand in vedere ca este titulara unei creante la bugetul consolidat al statului in cuantum mai mare de 30.000 RON, valoare prag prevazuta de lege la momentul depunerii cererii, creanta fiind certa, lichida si exigibila,  neachitata nici pana in prezent, ca o consecinta a starii de insolventa care dureaza de peste 30 de zile.
    Considera ca judecatorul sindic a apreciat eronat probele administrate in cauza, intrucat valoarea prag a fost majorata de la 30.000 lei la 45.000 lei conform noului act normativ care a intrat in vigoare la data de 24.07.2010, insa cererea a fost introdusa in  data de 23.02.2010, cu mult timp inainte de aparitia ultimelor modificari.
    Curtea a retinut ca in cauza sunt incidente dispozitiile art. 31 alin. 1 coroborate cu art. 3 pct. 6 si 12 din Legea 85/2006 privind procedura insolventei, in sensul ca un creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii de insolventa este acela care are impotriva patrimoniului debitorului de recuperat o creanta minima de 45.000 lei .
   Este adevarat ca la data depunerii cererii de catre creditoare valoarea prag a creantei pentru admisibilitatea cererii era de 30.000 lei, art. 3 pct. 12 suferind modificari cu privire la valoarea prag a creantei  prin Legea nr. 169/2010.
Criticile invocate de recurenta au fost considerate nefondate, avand in vedere ca potrivit art. 149 din Legea 85/2006 dispozitiile acestei legi se completeaza, in masura compatibilitatii, si cu codul de procedura civila, care prin art. 725  arata ca  dispozitiile noi de procedura se aplica din momentul intrarii lor  in vigoare si proceselor in curs de judecata incepute sub legea veche.
Modificarea valorii prag pentru care se poate solicita deschiderea procedurii insolventei reprezinta o norma de procedura, de imediata aplicare, inclusiv in perioada tranzitorie, cuprinsa intre data inregistrarii cererii si data solutionarii acesteia, fiind evidenta intentia legiuitorului de a nu se solicita deschiderea procedurii insolventei pentru o valoarea modica in actualele conditii economice de blocaj financiar, urmarindu-se si degrevarea instantelor de solutionarea unor cauze de mica importanta.
La data analizarii cererii creditoarei in ceea ce priveste conditiile de admisibilitate  impuse de lege se aflau in vigoare noile cerinte impuse de art. 3 pct. 12 din Legea 85/2006, care impunea ca si conditie de deschidere a procedurii ca valoarea prag a creantei invocate de creditor sa fie de minim 45.000 lei, iar creanta de recuperat  era sub acest prag.
Pe de alta parte, adoptarea acestei solutii inlatura discriminarea ce s-ar putea crea prin aplicarea unui tratament diferentiat debitorilor aflati in aceeasi conjunctura, inrautatindu-se situatia celor care au o datorie mai mica, dar impotriva carora ar trebui deschisa procedura insolventei, conform vechii legi, in raport cu cei care ar avea o datorie mai mare, in speta de peste 30.000 lei, dar nu ar intra sub incidenta Legii nr. 85/2006 republicata, asa cum a fost modificata la data de 24.07.2010 prin Legea nr. 169/2010.
In aceasta situatie Curtea, in raport cu art. 312 din  Cod procedura civila, a respins recursul ca nefondat.