Act administrativ cu caracter individual;exceptie de nelegalitate. Principiul prioritatii aplicarii dreptului UE; Principiul electa una via

Act administrativ cu caracter individual;exceptie de nelegalitate. Principiul prioritatii aplicarii dreptului UE; Principiul electa una via

- Legea nr. 554/2004, art. 4;
- Constitutia Romaniei art. 148 alin.2;

Prioritatea dreptului UE in raport cu dreptul national nu inseamna inlaturarea dispozitiilor acestuia din urma, ci numai  ca in caz de conflict  are castig de cauza norma  europeana, in raport cu norma de drept intern.
In dreptul UE, caracteristic exceptiei de nelegalitate este reglementarea acesteia, ca o procedura accesorie cererii principale, de anulare a respectivului act administrativ individual, care nu mai putea fi contestat pe calea unei actiuni directe in anulare, deoarece a expirat  termenul legal.
Tribunalul a interpretat corect disp. art. 4 din Legea 554/2004, in sensul ca nelegalitatea unui act administrativ nu poate fi invocata in acelasi timp, in cadrul aceluiasi litigiu si pe calea actiunii directe si pe cale incidenta, aceasta interpretare fiind concordanta cu dispozitiile  si principiile legale din Tratatul UE.

Decizia nr. 1215/18 august 2010 a Curtii de Apel Ploiesti - Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ

   Prin cererea inregistrata la Tribunalul Dambovita - Sectia comerciala si de contencios administrativ sub nr. 2311/120/2010 reclamantul  D. A.  a chemat in judecata Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice, Directia Generala a Finantelor Publice Dambovita, Administratia Finantelor Publice Targoviste si Administratia Fondului pentru Mediu, solicitand a se anula  decizia de calcul a  taxei pe poluare pentru autovehicule nr. 31676/11.12.2008 emisa de AFP Targoviste si decizia DGFP Dambovita prin care s-a respins   contestatia formulata de acelasi reclamant privind restituirea sumei de 14240 lei achitata cu titlu de taxa pe poluare.
Prin aceeasi actiune, reclamantul a invocat si exceptia de nelegalitate a deciziei de calcul a taxei pe poluare nr.31676/11.12.2008 emisa de AFP Targoviste,apreciind ca o asemenea decizie contravine flagrant dreptului comunitar/UE, intrucat Romania, ca stat membru al Uniunii Europene , este obligata sa respecte normele impuse de Tratatul de aderare.
  Prin incheierea de la termenul din 29 iunie 2010, tribunalul  a respins exceptia de nelegalitate a deciziei de calcul a taxei de poluare.
In motivare, tribunalul a retinut   ca potrivit art.4 alin.1 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetata oricand in cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din oficiu, sau la cererea partii interesate, exceptia de nelegalitate reprezentand o modalitate de aparare a unei parti dintr-un proces, fata de efectele unui act administrativ ilegal.
Prima instanta a constatat ca exceptia de nelegalitate  nu poate fi invocata, in acelasi timp, pe calea actiunii directe, dar si pe cale incidentala, avand in vedere principiul electa una via, potrivit caruia odata aleasa o cale procedurala, partea nu mai poate reveni asupra ei.
Pe fondul exceptiei, tribunalul a stabilit  ca petitionarul a criticat  decizia de calcul a taxei pe poluare nu prin raportarea emiterii ei la norma legala interna a OUG 50/2008, ci doar din perspectiva dreptului comunitar si a efectului direct al prevederilor art.90 din Tratatul CE .
Asupra legalitatii OUG 50/2008, in sensul conformitatii ei cu dispozitiile Constitutiei, s-a pronuntat Curtea Constitutionala, prin mai multe decizii, astfel ca s-a apreciat ca nu poate fi retinuta in sarcina paratelor emiterea deciziei de calcul a taxei pe poluare cu incalcarea prevederilor acestei ordonante, intrucat autoritatile administratiei locale au obligatia de a respecta normele legale interne, ele neavand abilitarea de a da prioritate dreptului comunitar, atunci cand reglementarea interna  intra in contradictie cu norma comunitara .
Impotriva incheierii pronuntate de Tribunalul Dambovita  la data de 29 iunie 2010 a  formulat recurs  reclamantul D. A..
Recurentul a criticat incheierea pentru nelegalitate si netemeinicie, aratand ca prima instanta a interpretat gresit exceptia si a schimbat natura si intelesul acesteia, incheierea atacata fiind data cu aplicarea gresita a legii.
Recurentul a sustinut ca achitarea taxei de poluare stabilita prin decizia de calcul nr. 31676/11.12.2008 a DGFP Dambovita pentru suma de 14240 lei s-a facut in scopul inmatricularii autovehiculului, altfel acesta nu putea fi inmatriculat.
Recurentul a sustinut ca plata taxei se face cu ocazia primei inmatriculari, OUG 50/2008 in preambulul sau justificand aceasta taxa ca fiind creata pentru protectie selectiva, prin OUG 208/2008 exceptandu-se de la plata taxei de poluare autovehiculele care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania, creandu-se o diferenta de tratament fiscal intre masinile noi si cele vechi cu incalcarea principiului " poluatorul plateste".
S-a mai invederat ca practica judiciara a instantelor interne a confirmat faptul ca aceasta taxa este contrara art.90 din Tratatul constitutiv UE, desi potrivit art. 148 din Constitutie acesta are prioritate in raport cu dispozitiile contrare din legislatia interna, obligatie asumata a fi respectata de statul roman si prin Legea 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE.
S-a solicitat admiterea recursului si modificarea incheierii atacate, in sensul admiterii exceptiei de nelegalitate invocata de catre recurentul reclamant.
Analizand incheierea atacata prin prisma motivelor de recurs, tinand cont  de actele si lucrarile dosarului, precum si de dispozitiile legale incidente, Curtea a constatat ca nu este afectata legalitatea si temeinicia acesteia, pentru urmatoarele motive:
Criticile recurentului vizeaza pe de o parte pretinsa discriminare instituita prin dispozitiile  OUG 50/2008 intre autoturismele care nu se afla la prima inmatriculare si pentru care nu se plateste taxa de poluare, deci masinile mai vechi, second hand si cele noi, precum si incalcarea dreptului comunitar, respectiv al principiului liberei circulatii a marfurilor in spatiul comunitar.
Aceste motive nu privesc insa legalitatea actului administrativ, reprezentat de decizia de calcul a taxei de poluare nr. 31676/2008, respectiv conformitatea acestuia cu legislatia interna, ce poate fi invocata in cadrul exceptiei de nelegalitate reglementata de art. 4 din Legea 554/2004, motivele invocate de recurent  reprezentand de fapt situatiile care l-au determinat pe acesta  sa solicite instantei de contencios administrativ anularea aceluiasi act administrativ, constand in decizia de calcul a taxei de poluare.
           Scopul invocarii exceptiei de nelegalitate este inlaturarea actului administrativ din proces si nu obtinerea unui raspuns favorabil la cererea de restituire a taxei de poluare formulata in speta,ceea ce ar induce ideea obligarii autoritatii publice,prin solutia data asupra exceptiei,de a actiona intr-un anumit mod.
           Prin urmare,nelegalitatea unui act administrativ nu poate fi invocata, in acelasi timp,in cadrul aceluiasi litigiu,atat pe calea actiunii directe de contencios administrativ,cat si pe calea incidenta a exceptiei de nelegalitate,atata timp cat refuzul pretins nejustificat de restituire a taxei de poluare constituie si obiectul actiunii principale,fiind incident principiul "electa una via"_
           De altfel,in materie fiscala,persoana care se considera lezata in drepturile sau interesele sale legitime prin refuzul explicit sau tacit de rezolvare a unei cereri,are la indemana procedura speciala de contestare reglementata de Titlul IX,art.205 Cod procedura fiscala,care a si fost urmata de reclamant.
Pe de alta parte, nu se poate sustine ca OUG 50/2008 in baza careia s-a emis decizia de calcul a taxei de poluare contestata de recurent este nelegala, din moment ce Curtea Constitutionala a respins exceptiile de neconstitutionalitate a acestui act normativ.
Se constata deci ca organele administrativ fiscale nu au facut altceva decat sa respecte legislatia interna prin emiterea deciziei de calcul a taxei de poluare, motivele invocate de recurent in cadrul sustinerii exceptiei de nelegalitate fiind identice cu cele pentru care a solicitat anularea respectivei decizii, asupra careia urmeaza a se pronunta instanta de fond.
Prioritatea dreptului U.E. fata de dreptul national, nu inseamna ca prevederile nationale nu se aplica sau sunt inexistente, ci numai ca in baza principiului  prioritatii de aplicare, norma comunitara are castig de cauza in cazul unui conflict cu norma interna, aceasta din urma continuand sa se aplice in toate situatiile, daca nu exista un asemenea conflict.
In speta, nu se poate sustine ca reglementarea art. 4 din legea nationala se afla in conflict sau este contrara normelor prevazute de art. 241, cu raportare la art. 230 din Tratatul U.E.,prin care s-a prevazut posibilitatea invocarii exceptiei de nelegalitate de catre destinatarii actelor cu caracter individual emise de institutiile UE.
Este adevarat ca, atat in dreptul national cat si in dreptul U.E., exceptia de nelegalitate este reglementata ca un mijloc de aparare,  insa  in cadrul Tratatului aceasta are un obiect specific si anume particularitati de reglementare,aplicandu-se actelor individuale, ca o procedura accesorie cererii principale, de anulare a deciziei individuale, care nu poate mai poate fi invocata de persoanele particulare, intrucat actul nu mai putea fi contestat pe calea actiunii directe in anulare,  ca urmare a expirarii termenului legal.
Prima instanta a apreciat corect  ca prin invocarea exceptiei de nelegalitate a actului administrativ unilateral cu caracter individual reprezentat de decizia de calcul a taxei de poluare, nu se poate tinde la obtinerea unui raspuns la o solicitare,  respectiv la obligarea autoritatii publice la a actiunea intr-un anume fel, asa incat nu se poate sustine ca norma europeana este contrazisa, in continutul sau in spiritul sau.
Constatand ca in mod corect tribunalul a concluzionat  ca nelegalitatea unui act administrativ, raportat la art. 4 din Legea 554/2004 nu poate fi invocata, in acelasi timp in cadrul aceluiasi litigiu si pe calea actiunii directe si pe cale incidenta, prin decizia nr.  1215/18.08.2010, Curtea a respins recursul  reclamantului ca nefondat, in temeiul art. 312 Cod proc. civ., constatand ca incheierea atacata nu este afectata de nici unul din motivele de casare sau modificare prevazute  de art. 304 Cod proc civ .