Vatamare corporala grava. Aspecte care deosebesc vatamarea corporala grava cu consecinta punerii in primejdie a vietii persoanei de tentativa de omor.
(Decizie nr. 496 din data de 17.05.2010 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti)Vatamare corporala grava. Aspecte care deosebesc vatamarea corporala grava cu consecinta punerii in primejdie a vietii persoanei de tentativa de omor.
C.pen.art.182 alin.2.
Ceea ce deosebeste cele doua infractiuni este pozitia subiectiva a faptuitorului. Infractiunea de vatamare corporala grava, in forma prevazuta de art.182 alin.2 cod penal, este o infractiune praeterintentionata, iar tentativa de omor se savarseste cu intentie, care poate fi directa sau indirecta, dupa cum faptuitorul, prevazand moartea victimei ca rezultat al actiunii sale, a urmarit sau acceptat producerea acestui rezultat.
Decizia penala nr.496, din 17 mai 2010 Prin sentinta penala nr.171/05.05.2009 pronuntata de Judecatoria Campina, s-a respins cererea de schimbare a incadrarii juridice din art.182 alin.2 cod penal in art.20 rap.la art.174-175 alin.1 lit.a si i cod penal.
In baza art.182 alin.2 cod penal, a fost condamnat inculpatul B.C., la o pedeapsa de 3 (trei) ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala grava.
S-a facut aplicarea disp.art.71 si 64 lit.a teza a II-a si lit.b Cod penal.
Conform art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata termenului de incercare prev.de art.82 Cod penal.
Cu aplic.art.71 alin.5 Cod penal.
In baza art.359 Cod procedura penala, s-a atras atentia inculpatului asupra disp.art.83 Cod penal.
In temeiul art.14 si art. 346 Cod procedura penala, rap.la art.998 Cod civil, a fost obligat inculpatul sa plateasca partii civile T. C. suma de 7.000 lei daune materiale si 30.000 lei daune morale.
In baza art.118 alin.1 lit.b Cod penal, rap.la art.118 alin.3 Cod penal, s-a confiscat inculpatului suma de 5 lei.
Conform art.191 Cod procedura penala, a fost obligat inculpatul sa plateasca statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca la data de 8 iunie 2008 intre numitul T.C., varul partii vatamate si mama inculpatului a avut loc un incident generat de joaca unor copii, la care au fost prezenti si partea vatamata care a intervenit in favoarea varului sau, dar si fratele inculpatului, B. M.
Incidentul a fost adus la cunostinta inculpatului B.C. de catre fratele sau.
In dupa amiaza aceleiasi zile, la intoarcerea sa de la stadionul "Metalul" din localitatea Ditesti, inculpatul insotit de fratele sau a mers la partea vatamata, care se afla la poarta lui S. M., impreuna cu acesta si T. I., consumand bauturi alcoolice pentru a-i face reprosuri cu privire la jignirile si insultele adresate mamei lui. In acest context, partile si-au adresat reciproc insulte, amenintari si chiar s-au imbrancit.
Dupa incident, inculpatul si fratele sau au plecat spre centrul localitatii, insa dupa ei au venit partea vatamata, fratele acesteia T. I., M. N., M. F. si M. M., care venisera in ajutorul partii vatamate, fiind anuntate despre incidentul avut cu inculpatul.
Intre parti s-a declansat o noua stare conflictuala, context in care inculpatul B.C. a intrat in magazinul apartinand PF, de unde a luat un cutit si a lovit partea vatamata in zona bratului stang, dupa care a fugit.
Partea vatamata a fost transportata la Sectia Chirurgie din cadrul Spitalului Judetean Ploiesti, unde a fost diagnosticat cu traumatism complex prin taiere/injunghiere membru toracic stang cu sectiuni de artera brahiala la plica cotului, leziuni ce au necesitat in stadiul initial 25-30 zile ingrijiri medicale, punand viata victimei in primejdie.
Ulterior, prin expertiza medico-legala efectuata de S.M.L.Prahova a fost prelungit numarul zilelor de ingrijiri medicale la 45-50 zile, intrucat reinternarea partii vatamate in perioada 11 - 18 august 2008 este in legatura de cauzalitate directa cu leziunile traumatice produse prin fapta inculpatului B. C.
Pe parcursul cercetarii judecatoresti a fost efectuata expertiza medico-legala nr.119/19 februarie 2009 de catre S.M.L.Prahova care a concluzionat ca leziunile traumatice cauzate partii vatamate s-au complicat ulterior cu sechele post traumatice complexe membru toracic stang, iar determinarile electromiografice au evidentiat o leziune de tip neurotmesis, ceea ce constituie infirmitate fizica permanenta.
Instanta de fond a respins ca neintemeiata cererea formulata de partea vatamata privind schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de vatamare corporala grava prev.de art.182 alin.2 Cod penal, in tentativa la infractiunea de omor calificat prev.de art.20 rap.la art.174-175 alin.1 lit.a si i Cod penal, ca neintemeiata, intrucat, asa cum rezulta din doctrina si practica judiciara in materie cele doua infractiuni se deosebesc prin latura lor subiectiva, astfel incat, de esenta este stabilirea pozitiei psihice a inculpatului in raport de imprejurarile concrete ale savarsirii faptei, instrumentul folosit, regiunea corpului lovita, numarul si intensitatea loviturilor, raporturile dintre inculpat si victima anterioare savarsirii infractiunii, dar si atitudinea inculpatului ulterior savarsirii faptei.
Din analiza imprejurarilor in care a fost savarsita infractiunea, sub aspectul laturii subiective, s-a constatat ca inculpatul a savarsit fapta cu praeterintentie, in sensul ca a urmarit sa loveasca victima sau sa-i cauzeze o vatamare corporala, insa producerea consecintei mai grave de punere in primejdie a vietii acesteia a depasit intentia inculpatului, latura subiectiva a infractiunii de vatamare corporala grava si nu a infractiunii de tentativa la infractiunea de omor calificat prev.de art.20 rap.la art.174-175 alin.1 lit.a si i Cod penal, care presupune savarsirea faptei cu premeditare, element circumstantial pentru existenta caruia este necesara indeplinirea cumulativa a mai multor conditii si anume: trecerea unui interval de timp intre momentul luarii hotararii si executarea infractiunii, atitudinea psihica a inculpatului de reflectare si chibzuire asupra modului de savarsire al infractiunii, dar si efectuarea unor acte pregatitoare, conditii care in speta nu au fost probate.
In practica judiciara, s-a statuat in mod constant ca simpla folosire a unui cutit, instrument apt de a produce moartea victimei, nu este suficienta pentru determinarea intentiei de a ucide, deoarece cu un astfel de instrument se poate realiza si intentia de a produce numai vatamari corporale.
Pe de alta parte, sustinerea partii vatamate in sensul ca lovitura de cutit aplicata de inculpat ar fi fost indreptata spre zona inimii, nu este sustinuta de probele administrate in cauza, din care rezulta insa ca victima a fost lovita cu cutitul in mana stanga, cauzandu-i-se o infirmitate fizica permanenta si punerea vietii in primejdie, dar nu cu intentia de a ucide, latura obiectiva a infractiunii de vatamare corporala grava prev.de art.182 alin.2 Cod penal.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, au declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Campina, inculpatul si partea vatamata.
Prin decizia penala nr.41 din 05 martie 2010 Tribunalul Prahova a admis apelul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Campina impotriva sentintei penale nr.171/05.05.2009 a Judecatoriei Campina, pe care a desfiintat-o in parte, in latura penala, si, pe fond:
In baza art. 85 Cod penal, a dispus anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 1 an inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 355/25.09.2008 a Judecatoriei Campina, definitiva prin decizia penala nr. 294/23.04.2009 a Curtii de Apel Ploiesti, pentru comiterea infractiunea prev. si ped. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. 195/2002, fapta din 18.06.2006.
S-a constatat ca fapta care face obiectul prezentului dosar este concurenta cu fapta din 18.06.2006, mentionata anterior.
In baza art. 33 lit.a, art.34 lit. b Cod penal, s-a contopit pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata prin sentinta apelata, pentru comiterea infractiunii prev. de art. 182 alin. 2 C.penal, fapta din 08.06.2008, cu pedeapsa de 1 an inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 355/25.09.2008 a Judecatoriei Campina, definitiva prin decizia penala nr.294/23.04.2009 a Curtii de Apel Ploiesti, pentru comiterea infractiunea prev. si ped. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. 195/2002, fapta din 18.06.2006, in final inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani inchisoare.
S-a dispus inlaturarea aplicarii art.81 Cod penal si art. 82 Cod penal.
In baza art. 861 Cod penal, s-a dispus suspendarea executarii pedepsei rezultante de 3 ani inchisoare, sub supraveghere, pe un termen de incercare, care se va compune din durata pedepsei aplicate, la care se va adauga un interval de timp de 3 ani, fiind in final de 6 ani.
S-au mentinut in rest dispozitiile sentintei atacate.
Au fost respinse apelurile declarate de apelantul inculpat si de apelantul - parte civila, ca nefondate.
Impotriva acestei decizii au declarat recursuri, in termen legal, inculpatul si partea civila, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Recursurile nu a fost motivat in scris, iar recurentii nu s-a prezentat in instanta pentru a le sustine.
Analizand aceste recursuri prin prisma criticilor aduse in fata instantei de apel si a actelor si lucrarilor dosarului, Curtea a apreciat ca sunt nefondate si le-a respins ca atare.
In ceea ce priveste critica constand in gresita incadrare juridica a faptei, Curtea, ca si instantele anterioare, a constatat ca nu este intemeiata.
Parcurgand probele administrate, analizand si interpretand toate elementele evidentiate in acuzarea dar si in apararea inculpatului, Curtea a apreciaat ca in cauza incadrarea juridica corecta este aceea de vatamare corporala grava prev.si ped. de disp. art.182 alin.2 cod penal.
Potrivit art. 182 alin.2 C.p., constituie infractiunea de vatamare corporala grava, fapta prin care s-a produs vreuna din urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul, ori punerea in primejdie a vietii persoanei.
Delimitare dintre cele doua infractiuni constituie un proces dificil, care, insa, trebuie tratat cu cea mai mare atentie datorita consecintelor foarte importante, in special sub aspectul limitelor de pedeapsa stabilite de normele incriminatoare (in acelasi sens a se vedea decizia nr.126/06.10.2008 a Curtii de Apel Ploiesti prin care s-a schimbat incadrarea juridica din infractiunea de omor calificat in infractiunea de lovituri cauzatoare de moarte).
Ceea ce deosebeste cele doua infractiuni este pozitia subiectiva a faptuitorului.
Sub acest aspect, tentativa de omor se savarseste cu intentie, care poate fi directa sau indirecta, dupa cum faptuitorul, prevazand moartea victimei ca rezultat al actiunii sale, a urmarit sau acceptat producerea acestui rezultat.
Referitor tot la latura subiectiva, infractiunea de vatamare corporala grava, in forma sus-mentionata, este o infractiune praeterintentionata. Lovirea sau fapta de vatamare corporala se savarseste cu intentie, iar urmarea mai grava produsa - punerea in primejdie a vietii victimei - i se atribuie faptuitorului pe baza culpei. Cu alte cuvinte, faptuitorul isi da seama si vrea sa loveasca victima sau sa-i produca o vatamare corporala, dar se produce o consecinta mai grava, rezultat pe care, fie ca l-a prevazut dar a crezut ca nu se va produce, fie ca nu l-a prevazut, desi putea si trebuia sa-l prevada.
Sub acest aspect, atat in doctrina cat si in jurisprudenta, s-a subliniat ca pozitia subiectiva a faptuitorului - intentia de a ucide sau de a lovi sau vatama integritatea corporala - se stabileste in fiecare caz tinandu-se seama de toate circumstantele, respectiv de instrumentul folosit de faptuitor, de zona corpului vizata, numarul loviturilor, intensitatea acestora, urmarea produsa, precum si de toate celelalte imprejurari concrete in contextul carora a fost savarsita fapta.
In speta, analizand toate aceste elemente, se poate observa ca, desi s-a folosit un cutit, zona corpului vizata, numarul loviturilor aplicate si intensitatea acestora denota clar lipsa intentiei de a ucide.
Astfel, asa cum s-a retinut in actul de sesizare, si cum rezulta si din intregul material probator administrat in cauza, inculpatul a aplicat o singura lovitura parti vatamate, in zona bratului stang, dupa care a fugit. Aceste aspecte dovedesc ca nu s-a vizat o zona vitala a corpului, iar aplicarea unei singure lovituri confirma mai degraba intentia inculpatului de a produce o vatamare, o agresiune, o suferinta partii vatamate si nu intentia de a ucide. Daca in cauza ar fi fost vorba de o asemenea intentie, nimic nu l-ar fi impiedicat pe inculpat sa aplice victimei mai multe lovituri, in zone vitale, cu urmari mult mai grave.
Totodata, in privinta urmarilor produse, opiniile in doctrina sunt unanime si practica judiciara este constanta in a aprecia ca acestea, singure, nu pot conduce la stabilirea intentiei si la calificare faptei ca tentativa la infractiunea de omor, avand in vedere ca rezultatul produs poate avea mai multe cauze, fiind necesara analizarea intregii antecedente cauzale.
Concluzionand, in mod corect inculpatul a fost trimis in judecata si condamnat pentru infractiunea revazuta de art. 182 Cod penal.
C.pen.art.182 alin.2.
Ceea ce deosebeste cele doua infractiuni este pozitia subiectiva a faptuitorului. Infractiunea de vatamare corporala grava, in forma prevazuta de art.182 alin.2 cod penal, este o infractiune praeterintentionata, iar tentativa de omor se savarseste cu intentie, care poate fi directa sau indirecta, dupa cum faptuitorul, prevazand moartea victimei ca rezultat al actiunii sale, a urmarit sau acceptat producerea acestui rezultat.
Decizia penala nr.496, din 17 mai 2010 Prin sentinta penala nr.171/05.05.2009 pronuntata de Judecatoria Campina, s-a respins cererea de schimbare a incadrarii juridice din art.182 alin.2 cod penal in art.20 rap.la art.174-175 alin.1 lit.a si i cod penal.
In baza art.182 alin.2 cod penal, a fost condamnat inculpatul B.C., la o pedeapsa de 3 (trei) ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala grava.
S-a facut aplicarea disp.art.71 si 64 lit.a teza a II-a si lit.b Cod penal.
Conform art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata termenului de incercare prev.de art.82 Cod penal.
Cu aplic.art.71 alin.5 Cod penal.
In baza art.359 Cod procedura penala, s-a atras atentia inculpatului asupra disp.art.83 Cod penal.
In temeiul art.14 si art. 346 Cod procedura penala, rap.la art.998 Cod civil, a fost obligat inculpatul sa plateasca partii civile T. C. suma de 7.000 lei daune materiale si 30.000 lei daune morale.
In baza art.118 alin.1 lit.b Cod penal, rap.la art.118 alin.3 Cod penal, s-a confiscat inculpatului suma de 5 lei.
Conform art.191 Cod procedura penala, a fost obligat inculpatul sa plateasca statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca la data de 8 iunie 2008 intre numitul T.C., varul partii vatamate si mama inculpatului a avut loc un incident generat de joaca unor copii, la care au fost prezenti si partea vatamata care a intervenit in favoarea varului sau, dar si fratele inculpatului, B. M.
Incidentul a fost adus la cunostinta inculpatului B.C. de catre fratele sau.
In dupa amiaza aceleiasi zile, la intoarcerea sa de la stadionul "Metalul" din localitatea Ditesti, inculpatul insotit de fratele sau a mers la partea vatamata, care se afla la poarta lui S. M., impreuna cu acesta si T. I., consumand bauturi alcoolice pentru a-i face reprosuri cu privire la jignirile si insultele adresate mamei lui. In acest context, partile si-au adresat reciproc insulte, amenintari si chiar s-au imbrancit.
Dupa incident, inculpatul si fratele sau au plecat spre centrul localitatii, insa dupa ei au venit partea vatamata, fratele acesteia T. I., M. N., M. F. si M. M., care venisera in ajutorul partii vatamate, fiind anuntate despre incidentul avut cu inculpatul.
Intre parti s-a declansat o noua stare conflictuala, context in care inculpatul B.C. a intrat in magazinul apartinand PF, de unde a luat un cutit si a lovit partea vatamata in zona bratului stang, dupa care a fugit.
Partea vatamata a fost transportata la Sectia Chirurgie din cadrul Spitalului Judetean Ploiesti, unde a fost diagnosticat cu traumatism complex prin taiere/injunghiere membru toracic stang cu sectiuni de artera brahiala la plica cotului, leziuni ce au necesitat in stadiul initial 25-30 zile ingrijiri medicale, punand viata victimei in primejdie.
Ulterior, prin expertiza medico-legala efectuata de S.M.L.Prahova a fost prelungit numarul zilelor de ingrijiri medicale la 45-50 zile, intrucat reinternarea partii vatamate in perioada 11 - 18 august 2008 este in legatura de cauzalitate directa cu leziunile traumatice produse prin fapta inculpatului B. C.
Pe parcursul cercetarii judecatoresti a fost efectuata expertiza medico-legala nr.119/19 februarie 2009 de catre S.M.L.Prahova care a concluzionat ca leziunile traumatice cauzate partii vatamate s-au complicat ulterior cu sechele post traumatice complexe membru toracic stang, iar determinarile electromiografice au evidentiat o leziune de tip neurotmesis, ceea ce constituie infirmitate fizica permanenta.
Instanta de fond a respins ca neintemeiata cererea formulata de partea vatamata privind schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de vatamare corporala grava prev.de art.182 alin.2 Cod penal, in tentativa la infractiunea de omor calificat prev.de art.20 rap.la art.174-175 alin.1 lit.a si i Cod penal, ca neintemeiata, intrucat, asa cum rezulta din doctrina si practica judiciara in materie cele doua infractiuni se deosebesc prin latura lor subiectiva, astfel incat, de esenta este stabilirea pozitiei psihice a inculpatului in raport de imprejurarile concrete ale savarsirii faptei, instrumentul folosit, regiunea corpului lovita, numarul si intensitatea loviturilor, raporturile dintre inculpat si victima anterioare savarsirii infractiunii, dar si atitudinea inculpatului ulterior savarsirii faptei.
Din analiza imprejurarilor in care a fost savarsita infractiunea, sub aspectul laturii subiective, s-a constatat ca inculpatul a savarsit fapta cu praeterintentie, in sensul ca a urmarit sa loveasca victima sau sa-i cauzeze o vatamare corporala, insa producerea consecintei mai grave de punere in primejdie a vietii acesteia a depasit intentia inculpatului, latura subiectiva a infractiunii de vatamare corporala grava si nu a infractiunii de tentativa la infractiunea de omor calificat prev.de art.20 rap.la art.174-175 alin.1 lit.a si i Cod penal, care presupune savarsirea faptei cu premeditare, element circumstantial pentru existenta caruia este necesara indeplinirea cumulativa a mai multor conditii si anume: trecerea unui interval de timp intre momentul luarii hotararii si executarea infractiunii, atitudinea psihica a inculpatului de reflectare si chibzuire asupra modului de savarsire al infractiunii, dar si efectuarea unor acte pregatitoare, conditii care in speta nu au fost probate.
In practica judiciara, s-a statuat in mod constant ca simpla folosire a unui cutit, instrument apt de a produce moartea victimei, nu este suficienta pentru determinarea intentiei de a ucide, deoarece cu un astfel de instrument se poate realiza si intentia de a produce numai vatamari corporale.
Pe de alta parte, sustinerea partii vatamate in sensul ca lovitura de cutit aplicata de inculpat ar fi fost indreptata spre zona inimii, nu este sustinuta de probele administrate in cauza, din care rezulta insa ca victima a fost lovita cu cutitul in mana stanga, cauzandu-i-se o infirmitate fizica permanenta si punerea vietii in primejdie, dar nu cu intentia de a ucide, latura obiectiva a infractiunii de vatamare corporala grava prev.de art.182 alin.2 Cod penal.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, au declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Campina, inculpatul si partea vatamata.
Prin decizia penala nr.41 din 05 martie 2010 Tribunalul Prahova a admis apelul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Campina impotriva sentintei penale nr.171/05.05.2009 a Judecatoriei Campina, pe care a desfiintat-o in parte, in latura penala, si, pe fond:
In baza art. 85 Cod penal, a dispus anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 1 an inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 355/25.09.2008 a Judecatoriei Campina, definitiva prin decizia penala nr. 294/23.04.2009 a Curtii de Apel Ploiesti, pentru comiterea infractiunea prev. si ped. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. 195/2002, fapta din 18.06.2006.
S-a constatat ca fapta care face obiectul prezentului dosar este concurenta cu fapta din 18.06.2006, mentionata anterior.
In baza art. 33 lit.a, art.34 lit. b Cod penal, s-a contopit pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata prin sentinta apelata, pentru comiterea infractiunii prev. de art. 182 alin. 2 C.penal, fapta din 08.06.2008, cu pedeapsa de 1 an inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 355/25.09.2008 a Judecatoriei Campina, definitiva prin decizia penala nr.294/23.04.2009 a Curtii de Apel Ploiesti, pentru comiterea infractiunea prev. si ped. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. 195/2002, fapta din 18.06.2006, in final inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani inchisoare.
S-a dispus inlaturarea aplicarii art.81 Cod penal si art. 82 Cod penal.
In baza art. 861 Cod penal, s-a dispus suspendarea executarii pedepsei rezultante de 3 ani inchisoare, sub supraveghere, pe un termen de incercare, care se va compune din durata pedepsei aplicate, la care se va adauga un interval de timp de 3 ani, fiind in final de 6 ani.
S-au mentinut in rest dispozitiile sentintei atacate.
Au fost respinse apelurile declarate de apelantul inculpat si de apelantul - parte civila, ca nefondate.
Impotriva acestei decizii au declarat recursuri, in termen legal, inculpatul si partea civila, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Recursurile nu a fost motivat in scris, iar recurentii nu s-a prezentat in instanta pentru a le sustine.
Analizand aceste recursuri prin prisma criticilor aduse in fata instantei de apel si a actelor si lucrarilor dosarului, Curtea a apreciat ca sunt nefondate si le-a respins ca atare.
In ceea ce priveste critica constand in gresita incadrare juridica a faptei, Curtea, ca si instantele anterioare, a constatat ca nu este intemeiata.
Parcurgand probele administrate, analizand si interpretand toate elementele evidentiate in acuzarea dar si in apararea inculpatului, Curtea a apreciaat ca in cauza incadrarea juridica corecta este aceea de vatamare corporala grava prev.si ped. de disp. art.182 alin.2 cod penal.
Potrivit art. 182 alin.2 C.p., constituie infractiunea de vatamare corporala grava, fapta prin care s-a produs vreuna din urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul, ori punerea in primejdie a vietii persoanei.
Delimitare dintre cele doua infractiuni constituie un proces dificil, care, insa, trebuie tratat cu cea mai mare atentie datorita consecintelor foarte importante, in special sub aspectul limitelor de pedeapsa stabilite de normele incriminatoare (in acelasi sens a se vedea decizia nr.126/06.10.2008 a Curtii de Apel Ploiesti prin care s-a schimbat incadrarea juridica din infractiunea de omor calificat in infractiunea de lovituri cauzatoare de moarte).
Ceea ce deosebeste cele doua infractiuni este pozitia subiectiva a faptuitorului.
Sub acest aspect, tentativa de omor se savarseste cu intentie, care poate fi directa sau indirecta, dupa cum faptuitorul, prevazand moartea victimei ca rezultat al actiunii sale, a urmarit sau acceptat producerea acestui rezultat.
Referitor tot la latura subiectiva, infractiunea de vatamare corporala grava, in forma sus-mentionata, este o infractiune praeterintentionata. Lovirea sau fapta de vatamare corporala se savarseste cu intentie, iar urmarea mai grava produsa - punerea in primejdie a vietii victimei - i se atribuie faptuitorului pe baza culpei. Cu alte cuvinte, faptuitorul isi da seama si vrea sa loveasca victima sau sa-i produca o vatamare corporala, dar se produce o consecinta mai grava, rezultat pe care, fie ca l-a prevazut dar a crezut ca nu se va produce, fie ca nu l-a prevazut, desi putea si trebuia sa-l prevada.
Sub acest aspect, atat in doctrina cat si in jurisprudenta, s-a subliniat ca pozitia subiectiva a faptuitorului - intentia de a ucide sau de a lovi sau vatama integritatea corporala - se stabileste in fiecare caz tinandu-se seama de toate circumstantele, respectiv de instrumentul folosit de faptuitor, de zona corpului vizata, numarul loviturilor, intensitatea acestora, urmarea produsa, precum si de toate celelalte imprejurari concrete in contextul carora a fost savarsita fapta.
In speta, analizand toate aceste elemente, se poate observa ca, desi s-a folosit un cutit, zona corpului vizata, numarul loviturilor aplicate si intensitatea acestora denota clar lipsa intentiei de a ucide.
Astfel, asa cum s-a retinut in actul de sesizare, si cum rezulta si din intregul material probator administrat in cauza, inculpatul a aplicat o singura lovitura parti vatamate, in zona bratului stang, dupa care a fugit. Aceste aspecte dovedesc ca nu s-a vizat o zona vitala a corpului, iar aplicarea unei singure lovituri confirma mai degraba intentia inculpatului de a produce o vatamare, o agresiune, o suferinta partii vatamate si nu intentia de a ucide. Daca in cauza ar fi fost vorba de o asemenea intentie, nimic nu l-ar fi impiedicat pe inculpat sa aplice victimei mai multe lovituri, in zone vitale, cu urmari mult mai grave.
Totodata, in privinta urmarilor produse, opiniile in doctrina sunt unanime si practica judiciara este constanta in a aprecia ca acestea, singure, nu pot conduce la stabilirea intentiei si la calificare faptei ca tentativa la infractiunea de omor, avand in vedere ca rezultatul produs poate avea mai multe cauze, fiind necesara analizarea intregii antecedente cauzale.
Concluzionand, in mod corect inculpatul a fost trimis in judecata si condamnat pentru infractiunea revazuta de art. 182 Cod penal.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Loviri si alte vatamari
LOVIRI SAU VATAMARI CAUZATOARE DE MOARTE - Sentinta penala nr. 25 din data de 31.03.2017loviri si alte violente - Hotarare nr. 18115 din data de 31.10.2017
vatamare corporala - Hotarare nr. 9009 din data de 30.10.2017
loviri si alte violente - Hotarare nr. 3047 din data de 14.12.2017
loviri si alte violente - Hotarare nr. 256 din data de 08.06.2017
LATURA CIVILA. MOD DE SOLUTIONARE IN CAZUL DECESULUI INCULPATULUI - Decizie nr. 40/A din data de 06.01.2004
Loviri sau alte violen?e. Amenin?are. Port fara drept, in locurile si imprejurarile in care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica a cutitului. Necompeten?a materiala a inst - Decizie nr. 5 din data de 17.02.2014
Vatamare corporala din culpa. Reducerea in apel a cuantumului daunelor morale - Decizie nr. 3 din data de 10.02.2014
Infrac?iunea de lovire. Re?inerea circumstan?elor atenuante - Sentinta penala nr. 265 din data de 10.12.2013
Loviri ?i alte violen?e. Revocarea suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei - Sentinta penala nr. 192 din data de 31.12.2013
Loviri ?i alte violen?e. Reducerea in recurs a cuantumului daunelor morale - Decizie nr. 29 din data de 31.12.2013
Vatamare corporala din culpa. Reducerea cuantumului daunelor morale raportat la propor?ionalitatea cu prejudiciul de agrement suferit de victima - Decizie nr. 102 din data de 27.08.2012
Loviri ?i alte violen?e.Recunoa?terea vinova?iei in fa?a instan?ei de judecata, art.320 ind.1 c.pr. pen. Efecte. - Sentinta penala nr. 38 din data de 21.02.2012
Loviri ?i alte violen?e . Gre?ita aplicare a pedepsei sub minimul special prevazut de lege. Majorarea in recurs a pedepsei. - Decizie nr. 104 din data de 10.10.2012
Corecta incadrare ?i individualizare judiciara a infrac?iunii de lovire ?i alte violen?e - Decizie nr. 55 din data de 07.05.2012
Loviri sau alte violente. Latura penala - Corecta individualizare a sanctiunii amenzii, raportata la circumstantele reale ale faptei si la circumstantele personale ale inculpatului. Latura civila – Neindeplinirea conditiei de pornire din oficiu a act... - Decizie nr. 99 din data de 18.04.2011
Vatamare corporala din culpa. Casarea sentintei instantei de fond in ceea ce priveste latura civila. Reducerea cuantumului daunelor morale. - Decizie nr. 83 din data de 21.03.2011
Loviri sau alte violente. Aplicarea efectului extensive al recursului cu privire la inculpatii care nu au declarat recurs. Reducerea cuantumului pedepselor si a termenelor de incercare. - Decizie nr. 111 din data de 11.05.2011
Loviri sau alte violente. Corecta cuantificare a daunelor morale. Neacordarea daunelor materiale (prejudiciu incert). - Decizie nr. 86 din data de 28.03.2011
Vatamare corporala. Neretinerea circumstantei agravante a savarsirii faptei de trei persoane impreuna. Majorarea, in recurs, a pedepselor aplicate inculpatilor. - Decizie nr. 87 din data de 28.03.2011