Contencios administrativ. Anulare act de constatare intocmit de catre agentia nationala de integritate. Motiv de nulitate. Caracterul nulitatii.

Contencios administrativ. Anulare act de constatare intocmit de catre agentia nationala de integritate. Motiv de nulitate. Caracterul nulitatii.

 Lipsa din actul de constatare a mentiunilor privitoare la eventualele obiectiuni si explicatii ale reclamantului, la momentul prezentarii sale la sediul A.N.I., in fata inspectorului de integritate reprezinta un caz de nulitate virtuala, relativa ce afecteaza actul de constatare astfel intocmit, producand o vatamare ce nu poate fi inlaturata altfel decat prin anularea actului constatator ( art. 9 alin.1 si 3 din Legea 144/2007).

Sentinta nr.22/01 februarie 2010  pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti- Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal

Prin cererea inregistrata pe rolul Curtii de Apel Ploiesti sub nr. 1025/42/2009, reclamantul C.M.F. a formulat contestatie impotriva actului de constatare  nr.1304/I.I./2009, emis  de Inspectia de Integritate din cadrul Agentiei Nationale de Integritate, prin care s-a constatat ca, incepand cu data de 18.06.2008,  s-ar afla in stare de incompatibilitate, intrucat detine simultan functia de Primar si calitatea de comerciant persoana fizica.
In motivarea actiunii, reclamantul sustine ca nu au fost respectate dispozitiile art. 9 alin. 3  din Legea nr.144/2007, republicata, in sensul ca actul de constatare nu cuprinde mentiunile prevazute cu caracter obligatoriu de textul de lege mentionat, context in care a invoca exceptia nulitatii absolute a actului de constatare. Prin intampinarea formulata la data de 25 ianuarie 2010, parata A.N.I.a solicitat, in principal, respingerea exceptiei nulitatii actului de constatare, ca nefondata, iar pe fond, respingerea contestatiei.
Analizand actele si lucrarile dosarului, raportat la textele de lege incidente in cauza, Curtea a retinut  urmatoarele:
Prin actul de constatare nr.304/II/2009, intocmit de catre parata A.N. I. la data de 04.11.2009, la sesizarea Institutiei Prefectului Judetului Dambovita, s-a constatat starea de incompatibilitate in care s-ar afla reclamantul C.M.F, incepand cu data de 18.06.2008 si in prezent, intrucat acesta din urma  ar detine concomitent functia de primar al orasului R., dar si calitatea de comerciant persoana fizica.
Potrivit art. 9 alin.1 din Legea 144/2007, privind Agentia Nationala de Integritate, in activitatea sa, inspectorul de integritate intocmeste acte de constatare si procese verbale. Alin. 3 dispune in continuare, faptul ca "actul de constatare trebuie sa cuprinda data si locul intocmirii, numele, prenumele si calitatea celui care il intocmeste, numele, prenumele si alte date de identificare a persoanei la care se refera, obiectiile si explicatiile acestora, numele, prenumele si calitatea persoanelor care asista la constatare sau reprezinta persoana supusa verificarii, obiectiile si explicatiile acestora, descrierea  amanuntita a celor constatate, precum si masurile luate, mentiunile prevazute de lege pentru cazurile speciale, semnatura celui care face constatarea si a celorlalte persoane prezente, dupa caz".
Pe de alta parte, in literatura de  specialitate (Gh. Beleiu, Drept civil roman, Ed. Sansa SRL, Bucuresti, 1993, pag. 178), nulitatea unui act juridic a fost definita ca fiind acea sanctiune care lipseste actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate  pentru incheierea sa valabila. In esenta, deci, nulitatea este sanctiunea care intervine in cazul in care nu se respecta, la incheierea actului juridic civil, conditiile de validitate.
In functie de criteriul modului in care este reglementata, nulitatea poate fi expresa, explicita ori textuala, adica acea nulitate care este prevazuta ca atare intr-o dispozitie legala. In consecinta, nulitatea este virtuala atunci cand ea nu este prevazuta expres de lege, dar rezulta neindoielnic din modul in care este reglementata o anumita conditie de validitate a actului juridic, adica atunci cand legiuitorul foloseste expresii care induc fara putinta de tagada concluzia caracterului imperativ al conditiei de validitate a actului pe care o prevede acea norma juridica.
Astfel, in ceea ce priveste alineatul 3 al art. 9 din Legea nr.144/2007, care enumera , asa cum mentionam anterior, mentiunile obligatorii pe care trebuie sa le cuprinda actul de constatare intocmit de catre inspectorul de integritate, folosirea expresiei "trebuie sa cuprinda" inserata in continutul acestui text de lege, nu poate fi interpretata decat in sensul ca lipsa vreuneia din mentiunile enumerate, atrage sanctiunea nulitatii actului astfel incheiat.
In functie de natura interesului ocrotit, exista nulitate absoluta in cazul in care , la incheierea actului juridic, a fost nesocotita o norma ce ocroteste un interes general, obstesc, in timp ce nulitatea relativa este aceea care sanctioneaza nerespectarea unei norme ce ocroteste un interes particular, individual ori personal. In cauza de fata textul articolului 9 din actul normativ mentionat anterior protejeaza un interes particular, individual, si anume pe acela al persoanei cercetata de catre inspectorul de integritate, ceea ce face ca incalcarea  acestei norme sa fie sanctionata cu nulitatea relativa, si nu cu aceea cu caracter absolut, invocata de catre reclamant in cererea sa.
Pe de alta parte, fiind vorba despre o nulitate relativa, aceasta nu poate fi invocata decat de catre persoana al carei interes ocrotit a fost incalcat, acesteia revenindu-i obligatia de a face dovada vatamarii produse prin incalcarea conditiei la incheierea actului juridic, dar si a faptului ca aceasta vatamare nu poate fi altfel inlaturata decat prin anularea actului juridic incheiat in astfel de conditii.
In cauza de fata, atata vreme cat actul de constatare nu cuprinde obiectiile si explicatiile oferite de catre reclamant, in legatura cu starea de incompatibilitate ce i se imputa, dovada vatamarii produsa acestuia este indubitabila. Astfel, asa cum rezulta din cuprinsul actului de constatare contestat (fila 9 dosar), in cuprinsul acestuia se face doar mentiunea referitoare la prezentarea reclamantului C.M.F. la sediul agentiei, in data de 14.09.2009, ocazie in care acesta a depus la dosar o serie de acte. Ulterior, nicaieri in cuprinsul respectivului act nu se consemneaza daca reclamantul a oferit sau nu relatii privitoare la existenta sau inexistenta calitatii sale de comerciant, daca a obiectat fata de pretinsa stare de incompatibilitate sau daca a oferit orice fel de explicatii de natura a induce o alta concluzie inspectorului de integritate.
Pe calea contestatiei ce face obiectul prezentului dosar, in fata instantei, reclamantul a sustinut faptul ca la data emiterii actului de constatare nu mai detinea niciuna dintre calitatile care ar fi putut determina situatia sa de incompatibilitate, ca efect al desfasurarii de activitati comerciale, si deci al calitatii de comerciant persoana fizica. In sustinerea acestei afirmatii, in faza judecatii de fond, sus-numitul a depus o serie de inscrisuri, respectiv declaratii extrajudiciare de martori, declaratia de avere, curriculum vitae, informatii furnizate de catre Oficiul National al Registrului Comertului, actul constitutiv al SC_ etc.
Dovada existentei vatamarii rezida si din aceea ca, in lipsa mentiunilor privitoare la eventualele obiectiuni si explicatii ale reclamantului, la momentul prezentarii sale la sediul A.N.I., in fata inspectorului de integritate, nu se poate cunoaste cu certitudine daca sus-numitul a oferit inspectorului informatii referitoare la existenta ori inexistenta la momentul cercetarii a starii de incompatibilitate sau daca a avut posibilitatea de a depune la dosar toate actele mentionate mai sus si prezentate instantei de judecata si daca, in final, aceasta modalitate de aparare ar fi putut conduce la o alta solutie a inspectorului de integritate.
Cum aceasta vatamare nu poate fi inlaturata altfel decat prin anularea actului constatator, Curtea, in temeiul art.48 alin.2 coroborat cu art. 9 alin.3 din Legea nr.144/2007, a admis actiunea si a anulat actul de constatare nr. 304/II/4.11.2009, intocmit de catre parata A.N.I., intrucat acesta a fost incheiat cu incalcarea dispozitiilor legale obligatorii, care prevad mentiunile imperative ce trebuie inserate in cuprinsul respectivului act.