DREPT PENAL. INDIVIDUALIZAREA JUDICIARA A PEDEPSEI. CRITERII. CONDUITA PROCESUALA SINCERA. PROPORTIONALITATEA SANCTIUNII.

DREPT PENAL. INDIVIDUALIZAREA JUDICIARA A PEDEPSEI. CRITERII. CONDUITA PROCESUALA SINCERA.  PROPORTIONALITATEA SANCTIUNII.
Disproportia accentuata dintre sanctiunile penale aplicate celor doi autori ai aceleiasi fapte nu poate fi justificata exclusiv prin motivarea ca unul dintre acestia a adoptat o conduita procesuala sincera pe intreg parcursul procesului penal, iar celalalt a inteles sa retracteze declaratiile initiale prin care recunoscuse fapta ,chiar daca numai acesta din urma a inteles sa prelungeasca cursul procesului penal prin formularea de cai ordinare de atac, intemeiate pe pretinsa sa nevinovatie-CURTEA DE APEL PLOIESTI-DECIZIA PENALA 302 / 06  MAI  2009. Prin sentinta penala nr. 1252/27.11.2008 pronuntata de Judecatoria Moreni  inculpatul C. M. a fost condamnat la 1 an si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 208 alin.1 rap. la art.209 alin.1 lit.a si alin.3 lit.a Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.a b Cod penal, art. 74, 76 si art.80 Cod penal.
S-au interzis inculpatului C.M. drepturile prevazute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a si lit.b Cod penal pe durata prev. de art.71 Cod penal.
S-a mentinut starea de arest a inculpatului iar in baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicata perioada executata de la 06.02.2008 - la zi.
Prin aceeasi hotarare, in baza art. 208 alin.1 rap. la art. 209 alin.1 lit.a si alin.3 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal a fost condamnat inculpatul C.V. la pedeapsa 4 ani inchisoare.
In baza disp. art. 61 alin.1 Cod penal s-a revocat beneficiul liberarii conditionate pentru restul de pedeapsa ramas neexecutat de 951 zile din pedeapsa aplicata prin sentinta penala nr. 2821/2001 a Judecatoriei Ploiesti si contopindu-se acest rest cu pedeapsa aplicata,  s-a dispus ca in final inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani inchisoare.
S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a si lit.b Cod penal pe durata prevazuta de art.71 Cod penal.
A fost  mentinuta starea de arest a inculpatului, iar in baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicata perioada executata de la 06.02.2008 - la zi.
S-a luat act ca prejudiciul cauzat partii civile S.C. P. -S.A. Romania a fost acoperit integral prin restituire.
In baza art. 118 lit.b Cod penal s-a confiscat de la inculpati instalatia artizanala folosita la savarsirea faptei si au fost obligati inculpatii la cheltuieli judiciare catre stat.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut ,in esenta, ca la data de 06.02.2008,  cei doi inculpati C. M. si C. V. s-au deplasat pe raza municipiului M., in vederea sustragerii de produs petrolier.
Cei doi inculpati si-au insusit fara drept cantitatea de 1000 litri produs petrolier, din patrimoniul partii vatamate  S.C. P. -SA , producand un prejudiciu in valoare de 1.355,86 lei, pentru care partea vatamata nu s-a constituit parte civila, intrucat acest prejudiciu a fost acoperit.
In concret, s-a retinut ca ajunsi in zona respectiva, in jurul orelor 17,00 cei doi inculpati au atasat o instalatie improvizata compusa din pompa si 2 furtune si au umplut un recipient din plastic cu capacitate de 1000 litri pe care l-au incarcat intr-un autoturism Dacia .
Cei doi inculpati au plecat apoi si au fost surprinsi in trafic, lucratorii de politie care au oprit in trafic autovehiculul pe raza localitatii A., constatand ca inculpatii nu au putut justifica cu documente legale sustragerea produsului petrolier.
Prima instanta a inlaturat ca nesincere declaratiile inculpatului C. V. din cursul cercetarii judecatoresti, prin care acesta a negat savarsirea faptei, constatand ca acestea sunt contrazise atat de propriile declaratii ale inculpatului, date imediat dupa savarsirea faptei, cat si de declaratiile coinculpatului C.M. si de depozitiile celor doi martori din acte audiati in cauza.
De asemenea, s-a constatat ca in ce priveste calitatea produsului petrolier, elocvente sunt concluziile raportului de expertiza tehnico-judiciara nr.139/09.04.2008 si analizele fizico chimice intocmite de SC ROMCONTROL SA Bucuresti, pe baza carora s-a stabilit ca obiectul material al sustragerii este intr-adevar un produs petrolier chiar daca nu este finit.
La individualizarea judiciara a pedepsei aplicate inculpatului C. M. instanta de fond a avut in vedere pe de o parte disp. art. 37 lit.b Cod penal, intrucat fapta a fost savarsita in stare de recidiva postexecutorie, dupa executarea pedepsei aplicate prin sentinta penala nr. 518/2004 a Tribunalului Prahova, iar pe de alta parte disp. art. 74, 76 Cod penal intrucat acesta a fost cooperant si sincer pe tot parcursul procesului penal, iar din probele in circumstantiere administrate la propunerea sa a rezultat ca este cunoscut in comunitatea in care traieste ca o persoana linistita, cu o situatie materiala precara.
In ceea ce-l priveste pe inculpatul C. V. instanta de fond a retinut ca acesta a avut un comportament necooperant pe parcursul procesului penal, schimbandu-si declaratiile si tergiversand aflarea adevarului. S-au avut totodata in vedere - in privinta inculpatului C. V. - si disp. art. 37 lit.a Cod penal fapta din prezentul dosar fiind savarsita in stare de recidiva postcondamnatorie, in raport cu pedeapsa aplicata prin sentinta penala nr. 2821/2001 a Judecatoriei Ploiesti.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel  inculpatul C. V. criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, sustinand intr-un prim motiv de apel, ca nu se poate retine in sarcina sa infractiunea de furt de produse petroliere, deoarece substanta petroliera gasita de organele de politie in autoturismul DACIA, era un reziduu petrolier fara valoare, cumparat de inculpatul C. M. de la o anume persoana cunoscuta drept " nea Vasile " . Inculpatul C. V.  a sustinut ca obisnuia sa munceasca la acea persoana pentru a i se da si lui asemenea reziduuri petroliere folosite in propria gospodarie.
Cel de-al doilea motiv de apel vizeaza individualizarea pedepsei, inculpatul C.V. sustinand ca pedeapsa aplicata lui, in cuantum de 4 ani inchisoare, este mult prea aspra in comparatie cu pedeapsa aplicata celuilalt inculpat C. M. care ,desi a fost initiatorul actiunii infractionale , si-a folosit propriile instrumente pentru sustragerea produsului petrolier, a primit o pedeapsa in cuantum de numai un an si 6 luni inchisoare.
Prin decizia penala nr.19/23 februarie 2009 Tribunalul Dambovita a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul C. V. impotriva sentintei penale nr.1252/27.11.2008 pronuntata de Judecatoria Moreni, retinand ca in mod corect, instanta de fond a apreciat ca faptele savarsite de cei doi inculpati intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1 rap. la art. 209 alin.1 lit.a si alin.3 lit.a Cod penal, incadrare juridica corect stabilita, inclusiv prin incidenta art.37 lit.a c.penal, in raport de pedeapsa aplicata anterior apelantului.
Astfel, s-a observat ca situatia de fapt si vinovatia apelantului-inculpat sunt confirmate de probele administrate, iar pozitia oscilanta a apelantului este contrazisa de toate aceste mijloace de proba.
Tribunalul a mai apreciat ca instanta de fond a realizat o corecta individualizare judiciara a pedepselor aplicand fiecarui inculpat pedepse in cuantum corespunzator datelor caracteristice fiecaruia, pentru apelantul - inculpat C. V., facandu-se in mod justificat aplicarea disp. art.61 alin.1 Cod penal, vizand revocarea beneficiului liberarii conditionate pentru restul de pedeapsa ramas neexecutat de 951 zile din pedeapsa aplicata prin sentinta penala nr. 2821/2001 a Judecatoriei Ploiesti.
Impotriva celor doua hotarari a declarat recurs inculpatul C. V., criticandu-le pentru nelegalitate si netemeinicie, sustinand pe de o parte ca nu se face vinovat de savarsirea faptei deduse judecatii deoarece a participat doar la transportul produsului petrolier, in beneficiul unei alte persoane indicata ca fiind "nea Vasile", fara a avea cunostinta de faptul ca produsul petrolier era sustras si fara a avea reprezentarea ca in acest mod savarseste o fapta prevazuta de legea penala.
O alta critica se refera la gresita individualizare a sanctiunii aplicate, recurentul sustinand faptul ca  nu a beneficiat de egalitate de tratament cu coinculpatul C. M. care de fapt a fost autorul moral al faptei si caruia i s-a aplicat o pedeapsa de numai un an si 6 luni inchisoare pentru aceeasi fapta.
Curtea a constatat ca recursul inculpatului este fondat, dupa cum se va arata in continuare:
Instantele au retinut in mod corect si complet situatia de fapt si au realizat o justa interpretare si apreciere a mijloacelor de proba administrate in cauza in cele doua faze ale procesului penal, din care rezulta atat existenta faptei pentru care recurentul a fost trimis in judecata, cat si savarsirea acesteia cu vinovatie in forma ceruta de lege, de catre inculpat.
Au fost avute astfel in vedere: procesele-verbale de constatare a infractiunii, cele de cercetare la fata locului si cele de reconstituire, insotite de plansele fotografice demonstrative (toate incheiate de lucratorii de politie), procesul-verbal de ridicare a probelor si contra probelor produsului petrolier sustras, insotit de buletinul de analiza si de raportul de expertiza tehnico-judiciara  intocmit de expert M. N., in cursul urmaririi penale, depozitiile martorilor I. M. si N. C., analizele fizico-chimice ale produsului petrolier sustras, intocmite de SC ROMCONTROL SA  Bucuresti, declaratiile inculpatului-recurent si cele ale coinculpatului C. M., adresele emise de partea civila, fisele de cazier judiciar ale inculpatilor.
Pe baza acestor mijloace de proba, in mod judicios s-a retinut si rezulta ca la data de 06.02.2008, in jurul orelor 17,00 recurentul C. V. impreuna cu coinculpatul C. M., folosind o instalatie improvizata compusa din pompa si 2 furtune, si-au insusit fara drept cantitatea de 1000 litri produs petrolier, dintr-un decantor apartinand partii civile S.C. P.-SA, pe care au depozitat-o intr-un recipient ce a fost transportat intr-un autoturism apartinand altei persoane.
Prejudiciul produs partii civile are valoarea de 1.355,86 lei si a fost acoperit in totalitate prin restituire, intrucat inculpatii au fost surprinsi in timp ce se deplasau in trafic cu autovehiculul respectiv, neputand justifica provenienta bunului, astfel incat in cauza au fost declansate cercetarile.
In mod judicios instantele anterioare au inlaturat ca neconforme realitatii apararile inculpatului recurent C. V., observandu-se ca acestea sunt contrazise atat de propriile declaratii ale recurentului (date imediat dupa surprinderea sa de lucratorii de politie, dar si in fata procurorului) prin care acesta a recunoscut savarsirea faptei (filele 72 - 74  si fila 141 dosar urmarire penala)) cat si de declaratiile coinculpatului C. M., coroborate cu toate celelalte mijloace de proba expuse mai sus.
Sustinerile aceluiasi recurent in legatura cu lipsa de valoare economica a bunului sustras, sunt infirmate de rezultatele analizelor fizico-chimice de laborator, de adresele eliberate de partea civila, cat si de concluziile expertizei tehnice judiciare in specialitatea petrol si gaze (filele 33-39 dosar urmarire penala), potrivit careia produsul petrolier gasit asupra celor doi inculpati reprezinta un produs petrolier, chiar daca acesta nu are forma finita, fiind in concret, un reziduu petrolier care nu se comercializeaza, aspect  care justifica probabil si valoarea scazuta a acestuia.
Asa fiind, criticile recurentului privitoare la gresita sa condamnare, dat fiind lipsa laturii subiective intentionale, sunt apreciate ca nefondate, cata vreme toate mijloacele de proba enumerate confirma participatia inculpatului in modalitatea descrisa mai sus, solutia de condamnare fiind astfel legala, ca de altfel si incadrarea juridica a faptei.
Cea de a doua critica a recurentului, vizand gresita individualizare a sanctiunii este insa fondata pentru urmatoarele considerente:
Este adevarat ca fapta dedusa judecatii a fost comisa de recurent sub forma unei pluralitati infractionale, reprezentata de recidiva post executorie, prev. de art.37 lit."a" cod penal, al carei prim termen il constituie pedeapsa anterioara de 9 ani inchisoare, aplicata inculpatului prin sentinta penala nr.2821/16.10.2001 a Judecatoriei Ploiesti, ramasa definitiva prin decizia penala nr.508/15.04.2002 a Curtii de Apel Ploiesti, in executarea careia a fost arestat la 28.04.2001 si liberat conditionat la 18.09.2007, avand un rest neexecutat de pedeapsa de 951 zile inchisoare, care nu a fost implinit pana la data savarsirii infractiunii deduse judecatii.
Este in egala masura real ca, in fisa de cazier judiciar a recurentului, figureaza multiple alte condamnari, anterior savarsirii faptei ce constituie primul termen al recidivei, condamnari care confera acestuia statutul de multiplu recidivist, in contextul comiterii de fapte infractionale de acelasi gen cu prezenta (a se vedea fisa de cazier judiciar de la fila 77 dosar urmarire penala).
Insa, asa cum se observa, si in sarcina celuilalt inculpat ,C. M. , a fost retinuta pluralitatea infractionala sub forma recidivei, chiar daca aceasta imbraca forma recidivei postexecutorii si nu postcondamnatorii.
Totodata, si in fisa de cazier judiciar a acestuia (fila 63 dosar urmarire penala) figureaza multiple  alte condamnari pentru savarsirea unor fapte de acelasi gen, astfel incat, antecedentele penale ale celor 2 participanti la savarsirea acestei fapte, ii plaseaza pe acestia intr-o pozitie de similaritate in raport de incidenta incalcarilor anterioare ale legii penale.
In aceasta situatie, Curtea observa evidenta disproportie intre pedepsele aplicate celor doi autori ai aceleiasi fapte, in sensul ca recurentului C. V. i-a fost aplicata pedeapsa de 4 ani inchisoare, iar inculpatului C. M. i-a fost aplicata, prin efectul aplicarii art.74 si art.76 c.penal, pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare.
O atare modalitate de individualizare judiciara a pedepselor nu poate fi conforma dispozitiilor art.52 si art.72 c.penal, si nici dispozitiilor inscrise in Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, cata vreme in spiritul acesteia, orice acuzat are dreptul la tacere si dreptul de a contesta faptele care ii sunt reprosate, astfel incat prin negarea culpabilitatii sau refuzul de a raspunde intrebarilor ce-i sunt adresate, nu se poate ajunge la fundamentarea mentinerii in detentie numai pe aceste argumente (a se vedea hotararile pronuntate in cauzele Gerard Bernard contra Frantei -hotararea din 26 septembrie 2006 si respectiv Dupont-Maliverg contra Frantei -hotararea din 31 mai 2005).
De asemenea, trebuie avute in vedere si dispozitiile inscrise in art.14 alin.3 lit."g" din Pactul international privitor la drepturile civile si politice, ratificat de Romania prin Decretul nr.212/1974, publicat in Monitorul Oficial nr.146/20.11.1974, potrivit carora nicio persoana nu poate fi obligata sa declare impotriva sa sau sa se recunoasca vinovata.
In acest context, disproportia accentuata dintre sanctiunile penale aplicate celor doi autori ai aceleiasi fapte, nu poate fi justificata exclusiv prin motivarea ca unul dintre acestia a adoptat o conduita procesuala sincera pe intreg parcursul procesului penal, iar celalalt a inteles sa retracteze declaratiile initiale prin care recunoscuse fapta, declarandu-se ulterior nevinovat, chiar daca numai acesta din urma a inteles sa prelungeasca cursul procesului penal prin formularea de cai ordinare de atac, intemeiate pe pretinsa sa nevinovatie.
Asa fiind, Curtea a observat ca pentru realizarea deplina si eficienta a scopului procesului penal, se impune admiterea recursului declarat de inculpatul C. V.,casarea hotararilor atacate in parte, si dupa descontopirea pedepsei rezultante in componentele sale,  aplicarea disp. art.74 rap la art.76  lit."c"Cod penal, cu consecinta reducerii pedepsei principale aplicata inculpatului pentru infractiunea dedusa judecatii, de la 4 ani inchisoare la 2 ani si 6 luni inchisoare, cuantum apreciat ca indestulator in raport de pericolul social al faptei, valoarea prejudiciului si circumstantele personale ale recurentului, inclusiv imprejurarea ca fapta dedusa judecatii a fost comisa in decursul liberarii sale conditionate.
Dupa contopirea acestei pedepse cu restul de pedeapsa de 951 zile inchisoare, ramas neexecutat(in privinta caruia s-a dispus, in mod corect, revocarea liberarii conditionate, tinand seama de persistenta infractionala si pericolul social al faptei), urmeaza ca recurentul sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 951 zile inchisoare.